proteine electroforeza

of 91/91
PROTEINELE SERICE Catedra de fiziopatologie UMF Carol Davila

Post on 21-Jan-2016

258 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Chimie, Proteine, Electroforeza, curs, Medicina, an 3, Bucuresti

TRANSCRIPT

  • PROTEINELE SERICE Catedra de fiziopatologie UMF Carol Davila

  • COMPONENTELE PLASMEI

    Plasma contine: Apa 90% Proteine plasmatice 6-8% Electroliti: 1%

    Alti compusi: Nutrienti (ex. Glucoza si amino acizi) Hormoni Produsi de degradare (ex. Uree) Gaze sanguine (ex. CO2, O2)

  • STRUCTURA PROTEOMULUI PLASMATIC

    Proteine de pasaj temporar includ proteine non-hormonale care traverseaza compartimentul plasmatic temporar in drumul lor spre locul lor primar de actiune , e.g. proteinele lizozomale care sunt secretate si apoi preluate printr-un receptor pentru a fi depozitate in lizozomi.

    Produsi eliberati din tesuturi proteine care functioneaza in mod normal in celule si pot fi eliberate in ser prin moartea sau lezarea celulara. Aceste proteine includ multi dintre cei mai importanti markeri de diagnostic, e.g. troponinele cardiace, creatine kinaza, sau mioglobina folosite in diagnosticul de infarct miocardic acut.

    Secretii aberante proteine eliberate din tumori sau alte tesuturi patologice.

    Proteine straine (non self) - proteine ale agentilor infectiosi

  • PROTEINELE PLASMATICE

    in plasma se pot identifica > 106 molecule proteice diferite reprezentand produsele a 25,00030,000 de gene.

    Proteomul plasmatic (totalitatea proteinelor existente in plasma) contine: Albumina aproximativ 50% alte 22 de proteine (transferina, fibrinogenul, 1-antitripsina, etc)

    49% Citokine: aproximativ 1%

    Numarul proteinelor detectable prin metode standardizate in plasma a crescut la > 1,000 si este in continua crestere. Utilitatea lor se transfera treptat de la zona de cercetare spre zonele de aplicabilitate clinica.

  • STRUCTURA PROTEOMULUI PLASMATIC

    Proteomul plasmatic cuprinde totalitatea proteinelor din plasma.

    Proteine secretate de tesuturi solide si care actioneaza in plasma in functie de GM persista mai mult sau mai putin in plasma (filtrare renala daca GM>de 45 kDa). Fiecare proteina are aprox 20 de variante de glicozilare si poate include mai multe variante: precursori, proteine mature, produsi de degradare, variante cu conformatii non standard Sunt in nr. de aprox 50,000 (sunt 500 cu 20 de variante de glicozilare in diferitele forme

    de mai sus).

    Immunoglobulinele: sunt > 10 milioane de secvente de anticorpi in plasma adultului normal

    Liganzi ai receptorilor la distanta de ex. hormonii au GM foarte variabila, cei care servesc unor ajustari rapide sunt mici (Ins) si cei care ajusteaza mai lent sunt mai mari (eritropoetina).

    Liganzi ai receptorilor locali : cytokinele si alti mediatori de distanta scurta ai raspunsului celular. GM< 45 kDa

  • Rol plastic - organite intracelulare, celule, tesuturi, organe;

    Rol enzimatic enzime intracelulare (GOT, GPT), extracelulare (amilaza, lipaza, 1 antitripsina, etc.);

    Rol hormonal insulina, glucagonul, parathormonul, h. hipofizari;

    Rol imunitar - apararea umorala (complement, imunoglobuline) si celulara (enzime lizozomale)

    Rol homeostatic - coagulare i fibrinoliz, echilibru hidroelectrolitic, acido-bazic;

    Rol de transport - albumina, haptoglobina, transferina, apoproteine.

    PRINCIPALELE ROLURI ALE PROTEINELOR

  • Proteinele - substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau complexe de aminoacizi. > 50% din greutatea uscata a organismului.

    Compozitia chimica: Holoproteine:

    Sferoproteine (globulare): globuline, albumine. Scleroproteine (fibrilare): colagen, keratina, elastina.

    Heteroproteine: glicoproteine lipoproteine nucleoproteine

    DEFINITIE SI CLASIFICARE

  • 1. Determinarea proteinelor serice totale;

    2. Electroforeza proteinelor serice;

    3. Electroforeza cu imunofixare;

    4. Electroforeza imunoglobulinelor;

    5. Electroforeza proteinelor urinare.

    http://www.goldsteig.de/de/karriere/ausbildung/milchwirtschaftlicher-laborantin.html

    METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

  • PLASMA vs. SER

    Plasma este componenta lichidiana, acelulara a sangelui, care a fost trata cu anticoagulant.

    Anticoagulant

    Serul este partea lichida a sangelui dupa coagulare, de aceea nu contine factorii cogularii, cum ar fi fibrinogenul.

    Ser = plasma - fibrinogen

    Coagulat

  • Metoda spectrofotometrica (colorimetrica) trecerea luminii de lungime de unda cunoscuta printr-o proba si masurarea modificarii lungimii de unda determinate de pasajul cuva de testare.

    Proteinemia (protidemia) totalitatea proteinelor serice (PT).

    Valori normale 6,5 8,5 g/dl.

    DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

    Indicatii: investigare gobala, nespecifica a functiei hepatice si renale; evaluarea statusului nutritional; diagnostic etiopatogenic al edemelor.

  • Hiperproteinemia (PT > 8,5 g/dl) real

    aport alimentar crescut; boli hematologice (mielom multiplu, boala Waldenstrm); cresterea nivelului de hormoni: androgeni, corticosteroizi, epinefrina,

    hormoni tiroidieni, insulina, progesteron.

    pseudohiperproteinemia deshidratri si sdr. de hemoconcentraie cu pierdere de uide; sdr icteric (valori ale bilirubinei >5mg/dl); hemoglobina crescuta; hipertrigliceridemie (>1000 mg/dl).

    interferente analitice: hemoliza poate determina false cresteri.

    HIPERPROTEINEMIA

  • Hipoproteinemia (PT < 6,5 g/dl)

    Real aport scazut scderea absorbiei intestinale (b. Crohn si RCUH); scderea sintezei interne (CH, medicatie hepatotoxica); pierderi proteice (sd nefrotic, enteropatii, arsuri); sechestrare proteic (ocluzia intestinala, ascita); hipercatabolism proteic (hipertiroidism sever, TBC,

    neoplazii).

    Pseudohipoproteinemia hiperhidratri; sdr. de hemodiluie

    variatii fiziologice: sarcina (ultimul trimestru);

    HIPOPROTEINEMIA

  • FIBRINOGENUL

    Fibrinogenul = glicoproteina dimerica cu GM de aproximativ 340kD cu rol in:

    Coagulare apartine grupului proteinelor de faza acuta (valori crescute apar dupa 24-48

    ore de la producerea evenimentului

    Prezente in plasma si in -granulele plachetare.

    Sintetizat in ficat la o rata de 1.7-5 g/zi1.

    Concentratie serica: 200 450 mg/dl

    Timpul de injumatatire: 3-5zile.

    Este transformat in fibrina sub actiunea trombinei, contribuind la formarea cheagului.

    Plasmina cliveaza atat fibrinogenul cat si fibrina.

  • INDICATII de determinare a fibrinogenului

    Sindroame hemoragipare Evenimente trombotice Suspiciune de CID Modificari ale testelor de coagulare (PT/PTT) Monitorizarea bolilor hepatice cronice

    Disfibrinogenemia, (se determina antigenic fibrinogenul pentru diferentierea intre absenta fibrinogenului sau o disfunctie a lui

    Uneori utilizat pentru screening de risc cardio-vascular

  • VARIATII PATOLOGICE ALE FIBRINOGENULUI

    SCADERE < 100 mg/dl CRONICA:

    Afibrinogenemia Hipofibrinogenemia Stadiu terminal al

    insuficientei hepatice Malnutritie severa

    ACUTA: Coagulare intravasculara

    diseminata Fibrinoliza anormala Dupa transfuzii masive de

    sange

    CRESTERE

    Inflamatie Traumatism/distructie tisulara Infectie Cancer IMA AVC Boli inflamatorii cronice

  • PROTEINELE SERICE

    Proteinele totale determinate prin metodele clasice se impart in:

    Albumin Prealbumin Globuline

    Proteine totale serice: 6,4 8,5 g/dl

    Albumina: 3,5 5 g/dl Prealbumina: 15-36 mg/dl

  • Metoda calitativa de separare a proteinelor serice pe baza mobilitii n cmp electric (se efectueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR).

    Viteza de migrare proteine: greutatea moleculara, sarcina electric.

    Ordinea fraciunilor de la anod la catod albumine, alfa1, alfa2, beta, gama globuline.

    Migrarea se face la un pH de 8,6.

    Mediile de migrare: gel : agar, agaroz (pn la 24h); folii de acetat de celuloz i poliacrilamid (dureaz 2-3h); hrtii de filtru.

    ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

  • Placa obinut se compar cu o plac

    standard, evalund: grosimea benzilor, intensitatea culorii benzii (la hrtiile de filtru) i sediul migrrii (densitometru).

    Fibrinogenul nu migreaza! are masa moleculara mare, este situat spre catod (apartine zonei gama).

    Indicatii: inflamaii acute, cronice; afectiuni hematologice; afectiuni hepatice; boli autoimune; afectiuni renale/intestinale de cu

    pierdere proteine.

    ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

  • ELECTROFOREZA PROTEINELOR

    Metoda de separare a diverselor componente proteice n funcie de ncrcarea electric a acestora

    Electroforeza este o metoda folosita att pentru separarea proteinelor serice ct i pentru separarea celor urinare

  • SEPARAREA PROTEINELOR SERICE

    Un comportament normal la electroforez = euproteinemie 6 - 8,5 g de proteine totale : Albumine : 50 60 % (3,5 5,5 g) Alfa 1 globuline : 3 - 4 % Alfa 2 globuline : 6 - 9 % Beta globuline : 10 - 12 % Gama globuline : 18 - 20 %

  • Nicholson J P et al. Br. J. Anaesth. 2000;85:599-610

    ALBUMINA

    sintetizata hepatic

    reprezinta 60% din totalul proteinelor serice

    este principalul determinant al presiunii coloid-osmotice

    are rol de transportor pentru diverse medicamente, hormoni i enzime

    T al albuminei este de 21 zile - afectarea hepatic ce implica reducerea capacitatii de sinteza a albuminei se va evidenia dup cteva sptmni de la instalare

  • DISTRIBUTIA ALBUMINEI IN COMPARTIMENTELE ORGANISMULUI

    Sinteza albuminei are loc numai in ficat si depinde de: - Aportul nutritional - Presiunea coloid osmotica a

    lichidului interstitial perihepatocitar - Influente hormonale:

    - Insulina creste sinteza - Glucocorticoizii, in prezenta

    insulinei sau a aminoacizilor: cresc sinteza

    - Steroizii cresc si catabolismul albuminei

    - Starea functionala hepatica (ficatul isi poate creste sinteza de albumina cu maximum 2-2.5 ori fata de valoarea normala)

  • Valori normale serice: 3,5-5 g/dl. scaderea ei = principala cauza de

    hipoproteinemie Creste in: deshidratare.

    Scade in: sarcina, afectiuni hepatice, malnutritie, enteropatii/nefropatii cu pierdere de

    proteine (sindrom nefrotic), boli inflamatorii, hiperhidratare.

    ALBUMINA

  • MECANISME DE SCADERE A SINTEZEI DE ALBUMINA

    Diminuarea transcriptiei genei: Post traumatic sau in sepsis ca urmarea a

    influentei citokinelor inflamatorii (IL6 si TNF) Afectiuni hepatice Diabet Scaderea nivelului hormonului de crestere

    Alterarea asamblarii ribozomale: Inanitie, (prin lipsa aportului de aminoacizi)

  • GLOBULINELE

    molecule de dimensiuni mari comparativ cu albumina

    grupeaz: anticorpi, factori ai coagulrii, ai complementului, glicoproteine etc.

    trei tipuri: globuline alfa, beta i gama

    sunt s intet izate n pr incipal la nivelul s istemului reticuloendotelial i doar n cantiti mici la nivel hepatocitar

    efect redus asupra presiunii coloid-osmotice

  • SEPARAREA PROTEINELOR SERICE

    Zona albumine i alfa1 gamaglobuline :

    Prealbumina;

    Albumina;

    Alfa1-antitripsina;

    Alfa1-glicoproteina acid;

    Componente ale complementului (C5);

    Alfa-fetoproteina;

    Protrombina.

  • SEPARAREA PROTEINELOR SERICE

    Zona alfa2:

    Haptoglobina;

    Ceruloplasmina;

    Alfa2 macroglobulina;

    Colinesteraza;

    Alfa2 antitrombina;

    Plasminogenul;

    Transcortina;

    Eritropoietina;

    Componentele C1,C4,

    C6,C9 ale complementului;

    Lipoproteine.

  • SEPARAREA PROTEINELOR SERICE

    Zona beta : - Lipoproteinele

    - transferina

    - plasminogenul

    - Complement componenta C3

    - CRP (Pr C reactiva)

  • SEPARAREA PROTEINELOR SERICE

    Zona gama:

    Imunoglobuline

  • PROTEINELE TOTALE

    SCAD in: Malnutriie Arsuri Enteropatii cu pierderi proteice Sindrom nefrotic - pierdere urinar de proteine > 3 g/24 ore Sarcina trimestrul III

    La pacienii deshidratai exist false creteri ale albuminei, datorit diminurii volumului intravascular

    Normal: Raportul Albumin / globuline > 1

  • AFECIUNI CU ALBUMINE SCZUTE I GLOBULINE NORMALE SAU CRESCUTE

    afectarea hepatic cronic ficatul nu mai sintetizeaz albumin dar sistemul reticuloendotelial sintetizeaz globuline. Scderea albuminei stimuleaz sinteza de globuline.

    LES sau alte boli de colagen cu creterea permeabilitii capilare - Albumina este o molecul de dimensiuni reduse ce extravazeaz n spaiul extravascular, globulinele sunt molecule cu dimensiuni crescute.

  • PREALBUMINA

    Sintetizata hepatic Valori normale: 15-36 mg/dl Timp de njumtire: 1,9 zile Este proteina transportatoare a hh.tiroidieni (thyroid

    bindin prealbumin (TBPA), tiretina, transtiretina) si a vitaminei A

    Monitorizarea statusului nutriional, n terapia nutriional parenteral

    Scaderi ale prealbuminei: Nivelul seric este un indicator mai bun al afectrii

    acute a funciei hepatice dect cele ale albuminei (21 zile)

    Este o protein negativ reactiv de faz acut (scade n inflamaii, neoplasme, afectiuni renale/intestinale cu pierdere de proteine)

    Sindrom nefrotic Malnutritie

    Indicatii : monitorizarea statusului nutriional si ecientei nutritiei parenterale.

  • MODIFICARILE ALBUMINEI SERICE

    SCADERE

    Malnutriie deficit de aminoacizi, disfuncie hepatic asociat malnutriiei

    Afectarea sintezelor hepatice Enteropatii asociate cu malabsorbie: Boala

    Whipple, Sdr. Crohn etc. Sindrom nefrotic Nefroza lipoid: pierdere urinar selectiv de

    albumine Ascit (acumulare de albumin n peritoneu ) arsuri de grad trei: pierderea proteinelor n serul

    de la suprafaa arsurilor Infectii cronice severe Boli inflamatorii ce determina creterea

    proteinelor de faza acut (globuline) cu efect de inhibitie a transcrierii albuminei.

    Sarcina (scadere relativa prin hemodilutie)

    CRESTERE

    Deshidratare (crestere relativa)

  • MODIFICARI ALE 1GLOBULINELOR SERICE

    CRESTERE

    Albumina Prealbumina alfa1 globuline: Sarcina Boli inflamatorii (creste alfa1-

    antitripsina, o proteina de faza acuta)

    SCADERE

    Albumina Prealbumina alfa1 globuline: Deficitul de alfa1-antitripsina

    Alfa1-antitripsina Alfa1-glicoproteina acid Complementul (C5) Alfa-fetoproteina Protrombina

  • 1AT reprezinta 90% din zona alfa 1 globuline!

    1AT este o serin-proteinaza cu rol inhibitor asupra:

    tripsinei digestive (blocarea actiunii tripsinei face ca proteinele ingerate sa nu poata fi absorbite) sau

    a elastazei neutrofilului pulmonar. protrombina, plasmina, kalicreina,

    elastaza, colagenaza).

    Creste: inflamatii acute/inflamatii cronice

    acutizate (reactant de faza acuta), neoplazii, afectiuni hematologice.

    1-Antitripsina

    Scade: deficit congenital de 1AT Deficit dobandit de 1AT: boli

    hepatice, sindrom nefrotic, malnutritie, Consum de 1AT pentru a

    contrabalansa excesul de proteaze: soc, coagulare intravasculara diseminata

  • SEMNIFICATIA DEFICITULUI DE 1ANTITRIPSINA

    1. Emfizem:

    1AT este o serin-proteinaza cu rol inhibitor asupra:

    elastazei neutrofilului pulmonar.

    5% din cazurile de emfizem sunt datorate deficitului de 1AT.

    Emfizemul pulmonar datorat deficitului de 1AT se asociaza cu infectii pulmonare si cu o crestere a activitatii macrofagelor; acestea produc si elibereaza elastaza, enzima care altereaza tesutul pulmonar.

    Fumatul determina oxidarea Met358 la metionin- sulfoxid si inactiveaza 1AT.

  • 2. Boala hepatica apare la 15% din persoanele cu deficit de 1-

    antitripsina 1 antitripsine cu structura modificata

    polimerizeaza in interiorul ficatului. Aceasta determina initiere aprocesului de fibroza si transformarea progresiva in ciroza.

    SEMNIFICATIA DEFICITULUI DE 1ANTITRIPSINA

  • MODIFICARI ALE 2GLOBULINELOR SERICE

    CRESTERE

    alfa2 globuline: Insuficienta suprarenala, Trat. corticoid Diabet zaharat in stadiu avansat Sindrom nefrotic: raspuns la pierderea de

    Alb Inflamatii (haptoglobina, ceruloplasmina

    sunt proteine de faza acuta)

    SCADERE

    alfa2 globuline: Malnutritie Hemoliza: scade haptoglobina Anemie megaloblastica (deficit

    congental al alfa2 globulinei care leaga B12 in plasma)

    Enteropatia cu pierdere de proteine Boala hepatica severa: scade

    haptoglobina Boala Wilson: scade ceruloplasmina Hipertiroidism (mecanism necunoscut)

    Haptoglobina; Ceruloplasmina; Alfa2 macroglobulina; Colinesteraza; Alfa2 antitrombina; Plasminogenul; Transcortina; Eritropoietina; Complementul: C1,C4, C6, C9 Lipoproteine.

    In situaii acute ( infecii acute, arsuri, infarctizri, chirurgie) scade albumina i cresc alfa 2 globulinelor

  • Alfa 1-glicoproteina acid = glicoprotein (proporie peptidic = 58%).

    Rol: transport (corticosteroizi, colesterol, B12), imunomodulator(maturarea limfocitelor B), apararea nespecifica (fagocitoza). Reactant de faza acuta (impreuna cu

    proteina C reactiva, fibrinogen, AAT, haptoglobin, ceruloplasmin, complement seric (C1-C4)) .

    Creste reactiv in: inflamatiile acute/inflamatiilor cronice

    acutizate, Neoplazii. Scade: hepatopatii, sindrom nefrotic, malnutritie.

    Zona 1 globulinelor - 1-GLICOPROTEINA ACID

  • Zona a2-globulinelor -HAPTOGLOBINA Glicoprotein cu GM de 90 kDa, sintetizat hepatic, cu rol de

    protein de legare pentru hemoglobina liber extraeritrocitara.

    In hemoliz, Hb este eliberat din eritrocite, se leag de haptoglobin printr-o legatura stransa, formand un complex cu GM mare (155 kDa) care nu trece prin filtrul renal, permitand astfel economisirea Fe. Complexul Hb-haptoglobina este catabolizat, cu eliberare de Fe.

    n situaii de hemoliz accentuat, ficatul nu mai poate sintetiza suficient de rapid haptoglobina pierdut i astfel nivelul su plasmatic scade. Nivele scazute de haptoglobina semnifica o anemie hemolitica. Determinarea haptoglobinei nu permite identificarea tipului de anemie

    hemolitic (autoimun, siclemia, medicamentoas, uremie, incompatibilitate de grup etc).

  • Creste: inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate

    (reactant de faza acuta) neoplazii. Scade: hemoliza intravasculara de etiologii, ciroza hepatica, ahaptoglobulinemia congenitala. Hp serice + functie hepatica N => consum Hp in hemoliza intravasculara.

    Zona 2 globulinelor- HAPTOGLOBINA

    Concentratia plasmatica nu se modifica in icterele obstructive (diagnostic diferential intre icterele hemolitice si cele obstructive).

  • 2 MACROGLOBULINA

    Glicoproteina cu GM de 720 kDa alcatuita din 4 subunitati identice, reprezentand un constituent major al fractiunii 2 .

    Este un inhibitor panproteazic: se poate combina si inhiba mai multe proteaze.

    Se poate lega de citokine cum sunt PDGF si TGF si sa tinteasca celule particulare carora le influenteaza cresterea sau functionalitatea.

  • Cea mai mare proteina plasmatica nonimunoglobulinica (725 kDa). Rol : Antiproteaza transporta insulina. imunomodulator. Se utilizeaza in determinarea Fibrotest-Actitest si Fibromax (investigarea noninvaziva a functiei hepatice).

    Creste: inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate (reactant de faza acuta), sindromul nefrotic (din cauza dimensiunilor sale este retinuta in fluxul sanguin si mentine impreuna cu albumina presiunea oncotica), neoplazii, diabet zaharat.

    Scade: starile hiperfibrinolitice, dupa interventii chirurgicale majore, insuficienta hepatica severa, pancreatita acuta, sepsis, CID.

    Zona 2 globuline - 2 MACROGLOBULINA

  • SEMNIFICATIE CLINICA

    2 MG creste in sindromul nefrotic pentru ca, datorita greutatii sale moleculari mari, nu trece in urina.

    nephrotic syndrome normal

  • Alternativa la biopsie hepatica

    metoda non invaziva.

    Algoritm - foloseste: markeri biochimici serici

    (alfa-2macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina A1, bilirubina totala, GGT, ALT, AST, glicemie bazala, colesterol,trigliceride)

    varsta, sexul, greutatea si inaltimea

    Evalueaza gradul afectarii hepatice.

    FIBROMAX

    Cupride 5 teste: FibroTest - gradul fibrozei (F0-F4). ActiTest - gradul de activitate necro-inflamatorie (A0-A3). SteatoTest - steatoza hepatica (S0 -S3). NashTest - prezenta steatohepatitei non-alcoolice (N0-N2) AshTest - gradul afectarii hepatice la pacientii cu un consum excesiv de etanol (H0-H3).

  • Transcortina Se sintetizeaza in ficat, plamani, rinichi, testicule.

    Rol: transporta 95% din cortizonul plasmatic.

    http://es.wikipedia.org/wiki/Transcortina http://ro.wikipedia.org/wiki/Eritropoietin%C4%83

    ZONA 2 GLOBULINE

    Eritropoietina Se sintetizeaza in celulele aparatului juxtaglomerular renal (90%), ficat, macrofage. Rol: glicoproteina stimulatoare a eritropoiezei.

  • Proteina cu GM de 160 kDa. Sintezata in ficat. ROL: Principala protein plasmatic

    transportoare de cupru (transporta 70-90% din cuprul plasmatic). Cu intra in compozitia multor enzime, cum ar fi:

    - citocrom C oxidaza este importanta in sinteza de ADN - lisil-oxidaza produce cross linkage

    intre colagen si elastina - feroxidaza oxideaza Fe pFe2+ =>

    Fe3+) reactie ce precede incorporarea Fe in apotransferine.

    Zona 2 globuline - CERULOPLASMINA

    Creste: inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate(reactant de faza acuta), neoplazii, boli hematologice, ciroza biliara primitiva (alterarea excretiei cuprului secundara colestazei).

    Scade: boala Wilson (degenerescenta

    hepatolenticulara), pierderi de proteine (sindrom

    nefrotic, enteropatii, malnutritie si malabsorbtie),

    boli hepatice avansate.

  • SEMNIFICATIE CLINICA

    Scaderea ceruloplasminei: test diagnostic important pentru boala Wilson (degenerescena

    hepatolenticular). Poate sa scada de asemenea in: sdr de malabsorbtie, sdr nefrotic,

    enteropatie cu pierdere de proteine, malnutritie Boala Wilson (boala ereditara recesiva): Se caracterizeaza printr-un deficit de sinteza a ATP-azei care leaga Cu de ceruloplasmina si permite transportul Cu inafara hepatocitului : acumularea Cu in hepatocit diminuarea conversiei apo-ceruloplasminei in ceruloplasmina prin incorpoarea Cu, cantiti mari de cupru circul liber n snge, depozitndu-se n ficat, ochi, creier, exercitandu-si cu efect toxic.

  • MODIFICARILE GLOBULINELOR SERICE

    CRESTERE Beta1 sau beta2 globulinelor: Hipercolesterolemie (creste LDL= LpPr

    care migreaza in zona beta) ciroza biliara, Icter obstructiv Carcinom (uneori) B. Cushing Diabet zaharat (uneori) Hipotiroidism Anemie prin deficit de fier (Tf) HTA maligna Poliarterita nodoasa Nefroza Trimestrul III de sarcina

    SCADERE Beta1 sau beta2 globulinelor: Malnutritie proteica

    - Lipoproteine (LpPr):

    - Transferina

    - Plasminogenul

    - Complement component C3

    - CRP (Pr C reactiva)

  • Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina) de 76 kDa. Sintetizata in cea mai mare parte in ficat, dar si in celulele Sertoli, in epididim, ologodendroglii sau in celule neoplazice. Valori normale = 200-400 mg/dl; Concentratie plasmatica: 2-3 g/l Timp de injumatatire plasmatica: 8 zile Rol: Transporta Fe ca ion feric (Fe3+) intr-o forma

    redox inactiva, protejand astfel organismul de efectele nocive ale Fe.

    proprietati bacteriostatice. Indicatii: diagnosticul diferential al anemiilor, talasemiei,

    anemiei sideroblastice, evaluarea anemiei feriprive diagnosticul supraincarcarii cu fier si

    hemocromatozei.

    Zona globuline- TRANSFERINA

    Creste: sarcina, anemie feripriva. Scade: neoplazii, sindrom nefrotic, inflamatii acute/cronice, hepatopatii cronice, hemocromatoza.

  • 10% din totalul globulinelor serice Rol: Opsonizarea si liza bacteriilor: Chemotaxia - atragerea macrofagelor

    i neutrofilelor; Stimularea eliberrii mediatorilor pre-

    formai (histamin, interleukine) i nou sintetizai (leucotriene, tromboxani) ai inflamaiei;

    Creste : neoplazii, boli infectioase acute. Scade : glomerulonefrite acute, colagenoza (LES, PAR,

    sclerodermie), anemii hemolitice.

    Zona globuline - COMPLEMENTUL

  • fixata de membranele celulare, formand lantul scurt al HLA tip I; Sintetizata de limfocite.

    Creste: limfoproliferari (MM, LLC, LMHsi LMNH), bolile autoimune, rejetul de grefa, infectii acute/ reactivate cu CMV, infectii

    oportuniste la pacientii cu SIDA . Indicatii: boli hematologice, monitorizarea pacientilor transplanti, detectarea infectiei incipiente cu CMV monitorizarea progresiei infectiei cu HIV.

    Zona globuline- 2-MICROGLOBULINA

  • MODIFICARILE GLOBULINELOR SERICE

    CRESTERE Amiloidoza Infectii cronice (boli

    granulomatoase) Leucemie limfatica cronica Ciroza hepatica Boala Hodgkin Limfom malign Mielom multiplu Boli de tesut conjunctiv Macroglobulinemia Waldenstrm

    SCADERE Agammaglobulinemia Hipogammaglobulinemia

    Am

    ount

    of p

    rote

    in

    Mobility

    albumin

    globulins

    + -

  • ELECTROFOREZA IN GAMAPATII MONO SI POLICLONALE

  • ELECTROFOREZA CU IMUNOFIXARE

    Are rolul de a identifica dac vrfurile aprute la nivelul electroforezei proteinelor sunt de tip monoclonal sau policlonal.

    Un anticorp monospecific este plasat n gelul de separare dup ce s-a efectuat electroforeza proteinelor. Rezult un complex anticorp-protein ce poate fi specific identificat.

    Monoclonal: mielom multiplu (de tip IgG) macroglobulinemia Waldenstrom

    Policlonal: amiloidoz boli autoimune inflamaii cronice.

    Acest test poate fi folosit i pt monitorizarea terapiei pacienilor cu imunoglobulinopatie monoclonal.

  • GAMAPATII MONOCLONALE

    Mielom multiplu Proteina M apare ca un spike ingust in regiunea gamma, beta,sau alpha2. de obicei> 3g/dl

    Gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata: Proteina M de obicei < 3g/dl

    Leucemia cu plasmocite Plasmocite in sangele periferic > 20% Proteina M scazuta Macroglobulinemia Waldenstrm Componentul M de tip IgM Boala lanturilor grele Proteina M are un lant greu incomplet si nu are nici un lant usor

  • Am

    ount

    of p

    rote

    in

    Mobility

    albumin

    globulins

    + -

    IMUNOGLOBULINELE

    Glicoproteine produse de plasmocite ca raspuns la un imunogen si care functioneaza ca un anticorp, migrand

    electroforetic in special in zona . Imunoglobulinele sunt termeni functionali

    globulinele - termen legat de propritatile fizice ale unui grup de proteine, care include, in cea mai mare parte, imunoglobulinele.

  • IMUNOGLOBULINELE IgG reprezinta aprox. 70% din totalul Ig serice.

    Scade in: SIDA medicamente imunosupresive (steroizi) leucemia (esutul medular este nlocuit de esut tumoral).

    Ig A reprezinta 15% din imuglobulinele totale se secret la nivelul tractului respirator, gastrointestinal, colostru, saliv, lacrimi. Ig A este prezent n cantitate mic n snge.

    IgE mediaz reaciile de tip alergic. IgM este responsabil de:

    tiparea ABO a grupelor sangvine, factorul reumatoid, reacii imunologice la infecii. Nu traverseaz placenta; o cretere la nou nscut indic infecie intrauterin sau intrapartum

    (rubeol, boal cu transmitere sexual).

    IgM crete: macroglobulinemia Waldenstrom infecii acute IgM scade: SIDA medicamente leucemie

  • Valori normale: 60-400 mg/dl. Rol.

    imunitatea mucoaselor (se secreta 3-5 g/zi in intestin). in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, lapte matern.

    Creste - mielom IgA, ciroza hepatica, alcoolism, LES, PAR cu titluri inalte de FR, sarcoidoza. Scade- teleangiectazia ereditara, disgamaglobulinemie tip III, disgamaglobulinemie tip I (scad IgG si IgA si cresc IgM), malabsorbtie, LES, macroglobulinemie Waldenstrom, la sugar si copii.

    Absenta: disgamaglobulinemie tip II (IgA si IgM absente, niveluri normale de IgG), agamaglobulinemie.

    IMUNOGLOBULINELE IMUNOGLOBULINA A

  • Valori normale:60-300 mg/dl. Exprimata pe suprafata LB sau libera in

    ser. Formeaza polimeri difuzeaza greu in

    interstitiu si nu traverseaza bariera placentara.

    Primii anticorpi ce apar in cursul unei infectii

    Aglutininele izogrup sanguin ABO, factorul reumatoid apartin Ig M

    Creste afectiuni hepatice, infectii acute/cronice acutizate, LES, PAR.

    Scade hipoproteinemii, mielom nonIgM, agamaglobulinemie (Ig M absent), nou nascut.

    IMUNOGLOBULINELE IG M

  • Valori normale:0-14 mg/dl

    Rol:

    activarea LB, bazofilelor si mastocitelor.

    Exprimata pe suprafata LB imature (naive) alaturi de IgM sau libera in ser ca monomer.

    Creste infectii acute/cronice acutizate, boli autoimune.

    Scade deficite ereditare, imunodeficienta dobandita, mielom non IgD, la sugar si copil mic.

    IMUNOGLOBULINELE- IgD

  • Valori normale:7-15 mg/dl. Indica prezenta afectiuni parazitare

    sau alergice.

    Valorile normale nu exclud aparitia crize astmatice.

    Ag e recunoscut de Ig, cu activare secundara a mastocitelor, bazofilelor, degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori severitatea reactiei poate merge pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic reactie de hipersensibilitate tip I)

    IMUNOGLOBULINELE - Ig E

    Creste boli atopice, parazitoze, astm bronsic alergic, eczema atopica, mielomul IgE . Scade - deficiente ereditare, imunodeficienta dobandita, sdr ataxie-teleangiectazie, mielom non IgE.

  • Imunoglobulinele Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE

    2 lanturi usoare (L), 2 lanturi grele (H). legate prin punti disulfidice.

    Rol: Legarea specifica a Ag; Activarea complementului; Raspunsul inflamator; Modularea raspunsului imun; Clearance antigenic.

    ZONA GAMA GLOBULINE

  • Valori normale:700-1500 mg/dl.

    Este produsa de LB si reprezinta aprox 75% din Ig serice.

    Implicata in RI secundar/tardiv.

    Singurul izotip de Ig care traverseaza placenta, conferind protectie imuna in utero.

    Creste: sarcoidoza, hepatite cronice, boli autoimune, parazitoze, infectii cronice, mielom IgG.

    Scade: sdr cu pierdere de proteine, sarcina, mielomul non IgG, macroglobulinemia Waldenstrom, agamaglobulinemie.

    IMUNOGLOBULINELE - Ig G

  • Proteinele de faza acuta reprezinta un grup de proteine plasmatice a caror nivel creste in:

    fazele acute ale inflamatiei, infectii, boli neoplazice, post-traumatic sau dupa interventii chirurgicale mari

    In fazele acute ale inflamatiei (primele 24 de ore) macrofagele, monocitele, plachetele si celulele endoteliale elibereaza citokine: IL1, IL6, TNF si , interferon, factori de activare plachetari.

    Acestia care se leaga de polizaharidele peretelui bacterian, activeaza complementul, stimuleaza fagocitoza, sau inhiba enzimele eliberate din lizozomi pentru minimizarea distructiei celulare. IL1 si IL6 cresc sinteza de ACTH si inhiba sinteza de albumine, prealbumina si transferina (proteine negative de faza acuta).

    PROTEINELE DE FAZA ACUTA

    Cele mai importante proteine de faza acuta sunt: 1-Antitripsina Haptoglobina Ceruloplasmina Fibrinogenul Proteina C reactiva

  • CRP- PROTEINA C REACTIVA

    Activeaza complementul legandu-se de receptorii Fc, Actioneaza ca opsonina fata de diferiti patogeni CRP recunoate molecule non self dar si molecule self alterate Valori normale: 0-10 mg/l Masurarea CRP este importanta in evaluarea raspunsului de

    faza acuta. CRP creste de 50,000 - ori in inflamatia acuta sau in infectii. Creste peste valoarea normala in primele 6 ore, si are un varf la 48h.

    Creste in: Neoplazii Boli de colagen: LES, PR IMA Infectii acute sau cronice (ex: tuberculoza) Boli inflamatorii intestinale

    Activarea complementului

    Componenta majora a proteinelor de faza acuta Denumita proteina C datorita proprietatii de a se lega de polizaharidul C al pneumococului, caruia ii modifica membrana si permite astfel expunerea antigenelor nucleare.

  • Reactant de faza acuta Valori normale 0-5 mg/dl. creste rapid, dar nespecific in traumatisme severe, infectii bacteriene, inflamatii, interventii chirurgicale sau proliferari neoplazice. indicator mai sensibil si mai prompt decat VSH.

    Rolul fiziologic al CRP este complex: clearance-ul detritusurilor celular factor major de opsonizare activarea complementului pe calea clasica (se leaga de fractiunea C1q) stimuleaza productia monocitara de IL-1, IL-6 si TNF-.

    Indicatii: evaluarea gradului de activitate a afectiunilor

    inflamatorii; detectarea precoce a complicatiilor postoperatorii

    (infectii oculte); monitorizarea terapiei antiinflamatorii in boli reumatice; detectarea rejectului grefelor.

    Zona gama globuline -PROTEINA C REACTIVA

  • Zona globuline- PROTEINA C REACTIVA

    CRESTE:

    Inflamatii acute/cronice, infectii bacteriene, neoplasme, vasculite, colagenoze, boala Crohn, IMA, traumatisme, arsuri, rejet de grefa, HTA, DZ, IMC crescut, anticonceptionalele orale, fumat

    SCADE:

    Consum moderat de alcool, scadere ponderala (IMC scazut), Tratament cu fibrati/statine, AINS,

    corticoizi.

    http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/

  • PROTEINA C REACTIVA ULTRA-SENSIBILA BIOMARKER AL BOLII CORONARIENE

    CRP a fost utilizata ca un marker surogat a altor mediatori cum ar fi mediatorii inflamatiei (interleukina-6 si tumor necrosis factor- TNF) pentru a intelege mai bine mecanismul inflamator al aterosclerozei .

    Angina Pectoris Study Group, un studiu pe 2121 barbati si femei cu angina stabila si instabila, a demonstrat ca fiecare crestere cu o deviatie standard a hs-CRP a fost asociata cu o crestere cu 45% in riscul relativ (RR) de infact miocardic non fatal sau cu moartea subita.

    Valori: < 1mg/l risc scazut 1-3 mg/l risc mediu > 3 mg/l risc crescut

  • Figure 3. hs-CRP improves risk prediction at all levels of LDL cholesterol.

    Ridker P M Circulation 2003;108:e81-e85

    Copyright American Heart Association

  • PROCALCITONINA (PCT)

    Este produsa in tiroida, in tractul respirator si intestinal.

    Expresia procalcitoninei este stimulata In mod fiziologic, de prezenta infectiei bacteriene

    Concentratia plasmatica normala:

  • PROCESUL PATOLOGIC INVESTIGAT

    Toxinele bacteriene (gram +/gram-) si cytokinele stimuleaza productia tiuslara de PCT

    PCT este eliberata imediat in circulatia sistemica (3-4 h dupa stimulare)

    Concentratia plasmatica poate creste de zeci-sute de ori pana 1000 mcg/ml in sepsis

    Intervalul 0,5- 2 mcg/L este considerat incert dpdv al diagnosticului sepsisului. Se recomanda reevaluare la 6-24 h

    Valorile peste 2 mcg/L sunt inalt sugestive pentru un proces inflamator cu consecinte sistemice

    Valorile peste 10 mcg/L sunt aproape exclusiv intalnite la pacientii cu sepsis sever sau soc septic

    Timp de injumatatire mic (~ 24 h) independent de functia renala

  • SEMNIFICATIA CLINICA a PCT

    Raspuns inflamator sistemic (SIRS) 2 sau mai multe din urmatoarele criterii: Temperatura >38 C sau 90/min Frecventa respiratorie > 20/min sau PaCO2< 32 torr

    ( 12.000/mmc sau < 4000/mmc sau > 10 %

    celule imature Sepsis Infectie documentata impreuna 2 sau mai multe din

    criteriile SIRS Sepsis sever: Sepsis asociat cu disfunctie de organ incluzand: Acidoza lactica Oligurie Hipoxemie Probleme de coagulare Alterarea statusului mental

    PCT permite diferentierea intre un sepsis bacterian si un SIRS datorat unei infectii virale

    NOTA. Colonizarile bacteriene, infectiile localizate, bolile autoimune, rejectia de organ la pacientii transplantati nu induc cresterea peste 0,5 mcg/L a PCT

  • SEMNIFICATIA CLINICA a PCT

    Nivelele pot fi crescute si dupa: trauma majora, interventie chirurgicala de mare amploare, arsuri severe sau la nou nascuti valorile PCT pot fi ridicate in lipsa unui proces infectios.

    Revenirea la valori normale, in aceste cazuri, este rapida iar reaparitia unor valori crescute poate fi interpretata ca si un episod infectios

    Nivelele mai pot fi crescute la: pacientii cu soc cardiogenic sever, anormalitati de perfuzie prelungite si severe, cancer pulmonar cu celule mici, carcinom medular tiroidian cu celule C

  • INTERPRETAREA REZULTATELOR

    Valoare mcg/L

    3 zile

    4 zile trebuie reconsiderat tratamantul. Monitorizare zilnica.

    >10 Raspuns inflamator sistemic important, cel mai probabil din cauza sepsis bacterian important sau socului septic. Foarte frecvent asociata cu disfunctie de organ. Risc de deces. Monitorizare zilnica a valorilor PCT

  • combina electroforeza proteinelor cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice.

    identifica dac vrfurile aprute la electroforeza proteinelor sunt de tip monoclonal sau policlonal.

    Indicatii: evaluarea componentelor monoclonale depistate la electroforeza proteinelor serice.

    ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE

  • Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB): mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom (neoplazie limfocitar gama totale pot fi

    normale, poate aprea doar un vrf monoclonal de tip IgM).

    Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB): amiloidoz boli autoimune inflamaii cronice hepatopatii cronice.

    http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0482-50042009000400008&script=sci_arttext&tlng=en

    ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE

  • Electroforeza capilar Metod intermediar ntre electroforeza clasic i cromatografia lichid

    Principiu: moleculelor proteice poart ncrcturi electrice diferite i sunt separate lor prin fluxul electroosmotic.

    Sistemul are 8 capilare ce funcioneaz n paralel realiznd 8 analize simultan. Proba diluat cu tampon este preparat i injectat prin aspiraie n zona anodic. La un voltaj mare separarea proteinelor va fi citit direct la 200 nm, n partea catodic a capilarului.

    Probele trebuie depozitate la o temperatur ntre 2 i 8 grade. n aceast perioad valorile C3 i ale fraciunii beta vor scade progresiv, vor apare nici fraciuni n zona gamma i alfa2.

  • NEFELOMETRIA Metoda cea mai folosit n prezent Funcioneaz pe baza reaciei Ag-Ac, unde Ag sunt considerate n acest caz proteinele plasmatice, iar Ac sunt

    reprezentai de Ac antiprotein uman. Dac nu exist complexe Ag-Ac, fasciculul de lumin trece nedeviat i e captat de detectorul de transmisie.

    Dac se formeaz complexe, unele raze sunt deviate i sunt captate de detectorul de difuzie.

    Exist dou submetode: Turbidimetria apreciaz concentraia de Ag n funcie de cantitatea de lumin captat de detectorul de

    transmisie Nefelometria propriu-zis apreciaz ct lumin e deviat i captat de detectorul de difuzie. Ulterior se face corelaia ntre cantitatea de lumin captat i concentraia Ag (respectiv a proteinelor) Metoda este rapid, sensibil, automatizat, dar este scump.

  • ELECTROFOREZA PROTEINELOR URINARE

    * combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice fata de lanturile grele si usoare ale Ig;

    * Identifica prezenta lanturilor usoare monoclonale in urina (proteinurie BenceJones)

    Indicatii: - peak gama la electroforeza proteinelor serice; - identificare proteine urinare Bence Jones (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom).

    http://www.myelomapennstate.net/Contents/12c-Lab.htm

  • VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

    Valori normale: 2-30 mm/h Reprezinta proprietatea hematiilor de a

    sedimenta in vitro prob de snge tratat n prealabil cu

    anticoagulant.

    Reacie de disproteinemie, ntruct modificrile sale sunt condiionate de modificrile cantitative ale fibrinogenului i -globulinelor.

    VSH creste: infecii acute/cronice, tumori maligne, nefroze, boli de colagen, hemopatii (plasmocitom, macroglobulinemie, leucemie acut, anemii hemolitice autoimune, limfogranulomatoz), scderea numrului de hematii, sarcina;

    VSH scade: policitemie, boli de ficat de staz, insuficien cardiac, medicamente (corticoizi, salicilati).

  • MODELE PROTEICE

    - Inflamaia acut - Proteine totale normale sau uor

    crescute; Albumine normale (Excepie:

    inflamaiilor acute din arsuri ntinse cnd avem hipoalbuminemie);

    Alfa1 i alfa2 globulinele sunt crescute, mai ales alfa2 caracteristica reaciei inflamatorii acute;

    Beta i gama globulinele sunt normale;

    Fibrinogenul crescut; VSH-ul crescut; Prezena proteinei C reactive.

  • MODELE PROTEICE

    Patternurile caracteristice ale modicarilor concentraiilor plasmatice a unor proteine de faza acut , dup un stimul inamator

    Patternurile caracteristice ale modificarilor concentraiilor plasmatice a unor proteine de faza acut , dup un stimul inflamator

  • MODELE PROTEICE

    - Inflamaia cronic - Proteine totale normale sau uor

    crescute;

    Albumine normale; Alfa1 i alfa2 globulinele normale.

    Valorile crescute arat un episod de acutizare a afeciunii cronice;

    Gama globulinele crescute; Fibrinogenul crescut; VSH-ul crescut; Prezena proteinei C reactive

    nespecific.

  • MODELE PROTEICE

    - Sdr. nefrotic -

    Proteinele totale sczute; Albuminele sczute; alfa 1 globulinele normale (initial)

    sau sczute (tardiv); alfa 2 globulinele i beta

    globulinele pot fi normale sau crescute cretere n band (nu trec prin filtrul glomerular);

    gama globulinele pot fi normale (sdr. nefrotic pur), sczute (sdr. nefrotic impur) sau chiar crescute (patologii autoimune cu hipergamaglobulinemie);

    lipidele plasmatice, colesterolul crescute.

  • MODELE PROTEICE

    - Hepatita acuta -

    proteinele totale sunt normale;

    albuminele normale spre limita inferioar, dar pot fi i sczute n funcie de severitatea afectarii hepatice (au un turn-over de 21 zile, scderea sintezei hepatice poate fi mascat de nivelul de albuminele existent n momentul declanrii bolii);

    alfa 1 i alfa 2 globulinele normale;

    beta globulinele normale n fereastra imunologic, ulterior crescute prin IgM (pot migra i n spectrul alfa 2 i n beta, eventual asociate cu IgA n hepatitele alcoolice);

    gamma globuline normale n faza de debut i crescute tardiv, cnd se face virajul imunologic;

  • MODELE PROTEICE

    - Hepatita cronica -

    proteine totale normale sau sczute;

    albumine normale (HC incipiente) sau sczute (HC decompensate parenchimatos);

    alfa 1 i alfa 2 globulinele normale;

    beta globuline normale sau crescute n cazul unei hepatite cronice acutizate;

    gama globuline crescute;

  • MODELE PROTEICE

    - Ciroza hepatica -

    proteine totale sczute; albumine sczute prin scderea

    sintezei;

    alfa 1 i alfa 2 normale la limita inferioar sau sczute;

    beta globuline crescute; gama globuline cretere moderat

    sau sever, de obicei policlonal IgG, IgA, IgM;

    Ig crescute catabolism sczut i untarea pasajului hepatic;

  • Alfa-1-fetoproteina (AFP)

    Valori normale < 6.0 ng/mL globulina sintetizata in ficat, tractul GI, sacul vitelin; Prezenta fiziologic :ft , n primul an dup natere, gravide. La adult, AFP- cresteri tranzitorii sau persistente in afectiuni hepatice benigne/procese de regenerare hepatica/neoplasme;

    Indicatii: suspiciune de carcinom hepatocelular; depistarea precoce a carcinomului hepatic in ciroza hepatica; screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie,

    spina bifida, boala Langdon Down, trisomie 21, trisomie 18 .

    Scazuta: trisomie 21, trisomie 18, coriocarcinom, sarcina molara, femeile cu DZ au valori cu 20-40% mai reduse decat femeile nediabetice.

    Crescuta: sarcina gemelara, rasa (10-15%> la negri), defecte de tub neural (spina bifida deschisa, anencefalie, mielocel), defecte de perete abdominal, tetralogie Fallot

    sdr Turner, neoplasme hepatice, ciroza hepatica, hepatite cronice.

    PROTEINE ANORMALE alfa feto-proteina

  • Valori normale
  • CA 15-3 - detectarea recurentei neoplasmului mamar si monitorizarea raspunsului la tratament.

    CA 19-9

    diagnosticul si monitorizarea ADK pancreatic, gastric si tumorilor hepatobiliare

    diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125).

    CA 125

    diagnosticul, tratamentul si aprecierea prognosticului in cancerul ovarian.

    la pacientele cu AHCde cancer ovarian/mamar -determinarea CA 125 la 6 luni.

    suspiciune de adenocarcinom pancreatic (al 2-lea marker dupa CA 19-9).

    PROTEINE ANORMALE