proiect 2b, iulie 2014 - ncd4ffl.files.wordpress.com · afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi...
TRANSCRIPT
1
PROIECT 2b, iulie 2014
VIAȚA SĂNĂTOASĂ și Prevenția, Controlul și
Managementul Afecțiunilor Non-comunicabile la Copiii și Adolescenții
2
Cuprins
Secțiunea 1. INTRODUCERE ......................................................................................................... 3 Copiii și adolescenții .................................................................................................................. 3 Date cheie privind ANC ............................................................................................................ 4 Accentul pe copii și adolescenți ................................................................................................ 5 Sumar al principiilor îndrumătoare ........................................................................................ 6
Secțiunea 2. MESAJE CHEIE: Ce are dreptul să știe fiecare individ, familie și comunitate..... 8 Cele zece mesaje cheie ............................................................................................................... 8
Secțiunea 3. INFORMAȚII AJUTĂTOARE ................................................................................ 10 1. Un regim alimentar sănătos................................................................................................ 10 2. Activitatea fizică ................................................................................................................. 16
3. Realizarea unei creșterii optimale și menținerea unei greutății ideale ........................... 19
4. Evitarea folosirii și expunerii la substanțe nocive ........................................................... 22
5. Comportamente generale de sănătate și factori determinanți ........................................ 25
6. Sprijinul familiilor............................................................................................................... 30 7. Sprijinul comunităților ....................................................................................................... 32 8.Instituții de sprijin ................................................................................................................ 33
Școlile: o resursă comunitară pentru promovarea unei vieți sănătoase ............................. 34
Alte tipuri de structuri........................................................................................................ 36 Un sector de sănătate și servicii sociale care oferă sprijin ................................................ 36
Parteneriate cu rol de sprijin .............................................................................................. 37
9. Politici, Legislație și Sisteme de sprijin ............................................................................. 40
3
Secțiunea 1. INTRODUCERE
Toți părinții doresc să-și vadă copiii bucurându-se de sănătate și bunăstare și ducând vieți lungi și
pline de succese. Părinții știu că un mediu sănătos, o îngrijire adecvată, o nutriție bună și un stil
de viață sănătos sunt toate importante pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor la copiii
mici și mari. Dar mai puțină atenție se acordă impactului pe care îl are sănătatea, nutriția și
comportamentul copilului și adolescentului asupra sănătății pe termen mai lung. Înțelegem
acuma ca deficiențele în sănătatea, creșterea și dezvoltarea copilului, care în sine sunt legate de
deficiențe de sănătate maternală, nu numai că îi afectează pe copii pe termen scurt dar pot să
duca la creșterea riscului de probleme de sănătate mai târziu în viață. A venit timpul să se acorde
mai multa atenție influențelor pe care viața timpurie le poate avea asupra sănătății adultului și în
special în ceea ce privește riscul de afecțiuni non-comunicabile la vârsta mijlocie și înaintată.
Ce sunt afecțiunile non-comunicabile?
În general, se înțelege că afecțiunile non-comunicabile sunt condiții medicale sau maladii de
durată și progresie lungă numite câteodată “maladii cronice” . Planul global de acțiune și control
privind afecțiunile non-comunicabile conceput de OMS se referă la patru tipuri principale:
afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi infarctul miocardic și accidentele vasculare), cancerul,
afecțiunile respiratorii cronice (cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice și astmul) precum
și afecțiunile metabolice, în special diabetul. Totuși, deși acestea nu formează subiectul principal
al acestui capitol, exista multe alte importante probleme de sănătate care sunt non-comunicabile;
inclusiv alte afecțiuni ce afectează plămânii, intestinele, rinichii, sângele, creierul și nervii,
mușchii, oasele, pielea și glandele endocrine ; tulburări genetice; boli mintale, în special depresia
și sinuciderea, dizabilitățile fizice, cecitatea și surditatea, accidentele și vătămările (atât ne-
intenționale cât și intenționale).
Copiii și adolescenții
Planul global de acțiune se axează în primul rând pe cei în vârsta de peste 18 ani, în acest capitol
ne vom referi în primul rând la cei în vârstă de până la18 ani. Termenul de Copii se folosește
referitor la persoanele în vârsta de sub 18 ani. Adolescența se referă la cei în vârsta între 10-19
ani; un tânăr/o tânără e un termen folosit referitor la cei în vârsta de 15 până la 24 de ani, și
persoane tinere se refera la cei în vârsta de 10 până la 24 de ani.
4
Date cheie privind ANC
Se estimează ca anual 38 milioane de persoane mor din cauza ANC-urilor; 18 milioane
din aceste decese au loc la vârste mai tinere decât ar fi de așteptat. Decesele în urma
ANC-urilor reprezintă acum două treimi din toate decesele mondiale. Pe plan mondial,
două decese din trei sunt datorate ANC-urilor.
ANC nu afectează numai persoanele în vârsta. Persoanele sub vârsta de 20 de ani reprezintă
circa 10% din decesele în urma ANC-urilor:
o Obezitatea la copii s-a dublat și la adolescenți a crescut de patru ori în ultimii 30 de ani;
obezitatea este un factor de risc pentru multe ANC.
o Din ce în ce mai mult diabetul de tip 2 este diagnosticat mai devreme decât în trecut iar
acum reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile de diabet la copii( tip 1 and 2).
o Copiii expuși la poluarea de interior ( precum sobele deschise) prezintă un risc mărit de a
suferi de astm și de afecțiuni ale toracelui inferior.
ANC affecteaza persoanele cele mai sărace:
o Marea majoritate a deceselor (peste 8 din 10) ca urmare a ANC au loc în țările cu venit
mic și mijlociu (TVMM).
o Persoanele sărace au mai multe șanse de deces la o vârstă tânără în urma ANC decât cei
bogați care locuiesc în aceeași țară.
Dubla povară a ANC în țările care au deja un nivel ridicat de maladii comunicabile, noua
provocare a ANC-urilor crează o povară dublă de lipsă de sănătate, amenințând economiile țărilor
sărace și contribuind la creșterea inegalităților dintre țări și dintre grupuri de populație în cadrul
țărilor. În vreme ce ANC agravează sărăcia, la rândul ei sărăcia contribuie la creșterea incidenței
ANC și reprezintă o amenințare la adresa dezvoltării umane. Povara ANC îi afectează cel mai
mult pe cei mai săraci din societate trăind în țările cele mai sărace. Eradicarea sărăciei, planurile
și acțiunile de dezvoltare sociala formează o parte cheie în reducerea incidenței ANC-urilor.
Factori de risc și sisteme de sănătate deficitare: Se estimează că până la două treimi din
decesele premature în urma ANC sunt legate de expunerea la patru mari factori de risc – adică,
consumul de tutun, regimul alimentar nesănătos , lipsa de activitate fizică și consumul nociv de
alcool – iar a treia treime a acestor decese e legată de sisteme de sănătate deficitare care nu
răspund în mod eficace și în mod echitabil nevoilor medicale ale persoanelor cu ANC.
ANC-urile vor stopa creșterea economică și vor agrava sărăcia: Costurile economice si
sociale ale ANC sunt imense având în vedere curentele globale ale ANC și riscurile asociate, nici
o țară nu își va permite costul tratamentelor pentru această povară din ce în ce mai oneroasă.
5
Prevenirea din timp a ANC va reduce dramatic aceasta povară atât la nivel de familie cât și la
nivel de națiune. Persoanele tinere care trăiesc cu ANC au nevoie de îngrijire și tratamente de-a
lungul vieții și devin dependenți de resursele sistemului de sănătate mult mai devreme decât cei
ce nu prezintă aceste maladii. Acest factor afectează întreaga familie. Viața cu ANC poate
deasemenea afecta capacitatea persoanelor tinere de a munci și de a deveni independente din
punct de vedere financiar. Lipsa banilor însă nu ar trebui să fie un obstacol pentru accesul la
îngrijire, tratament și oportunități de a trai viața pe deplin și din belșug.
Multe ANC care afectează copiii pot fi tratate cu eficacitate, dar în TVMM majoritatea
copiilor cu ANC nu primesc tratamentul și îngrijirea necesară, spre deosebire de cei din țările cu
venit ridicat (TVR).
Accentul pe copii și adolescenți
Sănătate înainte de naștere și pe tot parcursul vieții: Anumiți factori legați de mamă înainte de
sarcină și pe timpul sarcinii cât și alți factori relativ la copilul mic pot avea o influență majoră la
capacitatea copilului de a duce o viața lungă și sănătoasă. Un început sănătos conferă copilului
protecția pentru prezent și viitor. Exista dovezi ca sănătatea și nutriția femeii înainte de sarcină și
pe timpul sarcinii, starea sănătății și în special nutriția sugarilor și a copiilor mici sunt de o
importanță critică pentru riscul apariției ANC-urilor. Cele 1000 de zile de la concepție până la
vârsta de doi ani formează baza reducerii riscului de ANC pe tot parcursul vieții.
Adolescența reprezintă o perioadă de mare risc datorită tendinței de a experimenta, presiunilor
de grup și influențelor mass-mediei care se adresează tinerilor. Nu e deci surprinzător că peste
jumătate din ANC sunt asociate cu anumite comportamente care încep sau sunt exacerbate în
adolescență, inclusiv consumul de tutun și alcool, deprinderile și opțiunile alimentare nesănătoase
și lipsa de activitate fizică. Odată stabilite, aceste comportamente nesănătoase au tendința de a
persista pe tot parcursul vieții și sunt din ce în ce mai greu de schimbat.
În multe țări, copiii și tineretul formează majoritatea populației: în multe TVMM, peste
jumătate din populație o formează tinerii în vârsta de sub 25 de ani, adolescenții reprezentând
până la 20% din populația TVMM. Această proporție a devenit din ce în ce mai mare datorită
creșterii ratei de supraviețuire a copiilor și a fertilității. Odată cu maturizarea acestui grup de
vârsta, bazele formate în adolescență în ceea ce privește educația și stilul de viață vor avea
implicații profunde în dezvoltarea socială și economică. Adolescenții sănătoși și bine-educați
sunt de importanță nu numai pentru viitor dar și pentru prezent. Aceștia formează un patrimoniu
și o resursă de bază cu un mare potențial de a aduce o contribuție familiei, comunității și tarii.
6
Efectele indirecte ale ANC: Copiii cu părinți, frați, surori, bunici și alți membri ai familiei care
au decedat sau care suferă de ANC sau de alți factori de risc, prezintă un risc mai mare de a
abandona școala, de a avea o alimentație mai săracă sau mai puțin nutritivă, de a avea un stil de
viața mai puțin sănătos și de a suferi de stres ce le poate afecta sănătatea mintală și fizică.
Tulburări și dizabilități legate de ANC: ANC pot duce la tulburări ce pot mări probabilitatea
dobândirii unei dizabilități iar dizabilitatea poate fi deasemenea un factor de dobândire a ANC.
Multe forme de dizabilitate pot afecta comportamentele sănătoase astfel favorizând ANC într-o
spirală ce aduce din ce în ce mai multe provocări indivizilor, familiei și societății. Copiii cu
dizabilități prezintă un risc mărit de a fi discriminați, inclusiv de a fi excluși din învățământ,
privați de locuri de muncă, de o copilărie normală iar la maturitate să fie privați și de activității
sociale.
Viața sănătoasa este un drept al omului. În Articolul 6 din Convenția privind Drepturile
Copilului se afirmă: “Fiecare copil are dreptul la supraviețuire și la o creștere sănătoasă.”
Articolul 24 afirmă că fiecare copil are dreptul la un standard de viață potrivit necesităților fizice
sociale și mintale proprii. Guvernele trebuie să ajute familiile care nu pot satisface aceste
necesități. Acest lucru înseamnă ca fiecare copil, adolescent sau tânăr are dreptul de a trăi într-un
mediu care să îl protejeze contra ANC cât și dreptul la accesarea tratamentului și îngrijirii
medicale necesare atunci când se confruntă cu ANC.
Sumar al principiilor îndrumătoare
Mesajele dezvoltate aici se bazează pe următoarele șase principii globale:
O abordare pe tot parcursul vieții care ia în considerare oportunitățile de prevenire și control
al ANC în diversele stadii ale vieții iar intervențiile la stadiile timpurii de viața oferă cele mai
bune șanse de prevenție primară.
O abordare bazată pe dovezi axată pe intervenții și acțiuni cu cea mai mare probabilitate de
eficacitate.
Delegarea puterii către persoane și comunității este un element critic pentru prevenirea și
controlul eficace al ANC
Acțiuni și parteneriate pe multe sectoare sunt necesare care să susțină și să motiveze cadrul în
care familiile și indivizii să ducă o viața sănătoasă.
Accentul pus pe cei săraci și pe cei marginalizați în diverse feluri e necesar pentru
reducerea ANC, inclusiv prin măsuri fără legătură cu sănătatea.
Viața sănătoasă este un drept al omului.
7
Obiectivul și anvergura Capitolului
Capitolul este menit să-i echipeze pe lucrătorii pentru dezvoltare din comunitate, pe
profesioniștii din mass-media și pe alți profesioniști în comunicare și factori de influență pentru a
conștientiza, pentru a comunica mesaje și a stimula dialogul între tineri, familii și comunități în
privința ANC. Scopul este de a informa indivizii și grupurile, de a-i influența să adopte și să
sprijine comportamentele sănătoase în urmărirea dreptului la o viața sănătoasă. Capitolul
deasemenea urmărește să-i influențeze pe factorii de decizie și liderii din comunitate cât și
nivelele administrative și politice să realizeze condițiilor necesare pentru sprijinirea unei vieți
sănătoase.
Capitolul subliniază faptul ca schimbările sociale cele mai eficace și mai de durată au loc atunci
când TOATE nivelele societății conlucrează pentru prevenirea riscurilor, sprijinirea
comportamentului dezirabil, a practicilor culturale, normelor sociale și a acțiunii sociale.
Indivizii, familiile și liderii comunitari precum și prestatorii de servicii toți au nevoie să
acționeze în acest scop, la fel și factorii de decizie politică. Comunitățile și societățile sănătoase
depind de viața sănătoasă pe tot parcursul vieții. Deși părinții și școlile poartă cea mai mare
răspundere pentru a-i informa pe copii și adolescenți de factorii de risc pentru sănătatea de la
maturitate, tinerii pot și ei să promoveze schimbările sociale necesare pentru reducerea ANC.
Instituțiile școlare și preșcolare sunt o parte vitală a comunităților locale și oferă o oportunitate
unică de a promova un stil de viață sănătos nu numai către copii dar și către familii și întreaga
comunitate.
Capitolul subliniază oportunitățile pe care le au tinerii de a-si maximiza propria sănătate și cea a
colegilor de vârsta și de a mobiliza resursele personale și colective pentru schimbare, în special
în epoca de medii sociale. Capitolul recunoaște că oamenii, tineri și bătrâni ar trebui sa-si
folosească vocile pentru a influența schimbările în bine.
8
Secțiunea 2. MESAJE CHEIE: Ce are dreptul să știe fiecare individ, familie și
comunitate.
Cele zece mesaje cheie
1. La stadiile timpurii ale vieții și în special pe timpul copilăriei și adolescenței, un regim
alimentar adecvat, bogat în subtanțe nutritive și sănătos începând cu hrana la sân și alimentația
complementară adaptată contribuie la sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare a indivizilor
inclusiv reducerea riscului de ANC.
2. La toate stadiile vieții dar mai ales în copilărie și adolescența, activitatea fizică este importantă
pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.
Copiii și adolescenții au nevoie de somn și odihnă suficientă.
3. Este important să se obtină creșterea optimală și să se mențină o greutate sănătoasă în toate
perioadele vieții.
4. Femeile de vârsta fertilă, cele gravide, copiii și adolescenții nu trebuie să fumeze tutun, să bea
alcool și să ia droguri ilegale și au dreptul să nu fie expuși la fumatul pasiv.
5. O copilărie și adolescență sănătoasă implică reducerea factorilor de risc pentru comunitate și
individ pentru o gamă largă de ANC, prin reducerea expunerilor ambiante și a riscului de
violență și vătămare și promovarea bunăstării mintale.
6. Copiii și adolescenții au dreptul să trăiască într-un mediu unde se bucură de grijă și de
protecție, promovându-se astfel o viața sănătoasă.
7. Comunitățile joaca un rol cheie în îndrumarea și sprijinul acordat familiilor în scopul unei vieți
sănătoase pentru copii și adolescenți.
8. Instituțiile publice și private trebuie să ofere servicii și parteneriate adecvate în toate sectoarele
societății ca să sprijine, promoveze și să mențină o viața sănătoasă în toate perioadele vieții.
9
9. Exista multe modalității în care guvernele și alte sectoare pot promova și sprijini viața
sănătoasa la copii, familii și comunități.
10. Fiecare copil și adolescent care traiește cu ANC are dreptul să primească tratamentele,
tehnologiile și îngrijirea necesară pentru a se bucura la maxim de calitatea vieții.
10
Secțiunea 3. INFORMAȚII AJUTĂTOARE
Aceste mesaje de caracter larg cât și aceste informații ajutătoare sunt relevante pentru
promovarea unei vieți sănătoase în toate țările din lumea întreagă. Detaliile factorilor care
favorizează sau nu viața sănătoasă pot fi diferiți în țări diferite, informațiile ajutătoare trebuie
adaptate la contextul local și totodată să fie acceptabile din punct de vedere cultural fiecărei
comunități și fiecărei tari.
1. Un regim alimentar sănătos
1. În toate stadiile de viața, dar mai ales în copilărie și adolescență, un regim alimentar adecvat,
hrănitor și sănătos începând cu alăptarea la sân și hrana complementară adaptată, este
important pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.
Informații suplimentare
Definirea unui regim alimentar sănătos:
o Adecvat: să se mănânce suficient nici prea mult nici prea puțin, o hrană care să
promoveze un nivel corespunzător de creștere și să permită o viața activă sănătoasă.
o Hrănitor: consumarea de alimente ce conțin toate elementele necesare corpului pentru o
bună funcționare și care să permită copiilor o creștere și dezvoltare optimă.
o Sănătos: consumul unei cantități adecvate de alimente, pregătite într-un mod adecvat;
inclusiv accesul la apă potabilă curată și necontaminată.
o Alăptatul la sân: Laptele matern este singurul aliment și singura hidratare de care un
copil mic are nevoie în primele șase luni de viață. Alăptatul la sân ar trebui să continue
pana la vârsta de 24 de luni aducând în continuare o contribuție importantă aportului
nutritiv al copilului mic.
o Alimentația complementară: copiii mici trebuie să înceapă să primească alimente și
hidratare sănătoasă de la vârsta de șase luni.
Alimentarea sănătoasă este importantă în toate perioadele vieții
Un regim alimentar sănătos e important pe toate perioadele vieții începând de la primele alimente
complementare. În general, elementele constitutive ale unui regim alimentar sănătos sunt aceleași
pe tot timpul vieții, cantitatea poate varia în funcție de anumite situații, dacă indivizii sunt sau nu
în creștere, în caz de sarcină, în caz de război sau convalescență și în funcție de nivelul de
activitate fizică.
Primele 1000 de zile de la concepție până la vârsta de doi ani au o importanță critică pentru
sănătatea de toată viața, în special privind reducerea riscului de ANC. Femeile de vârstă
reproductivă trebuie să mențină un regim alimentar sănătos, chiar înainte de concepție:
11
o Fătul își dezvoltă multe organe de bază și sisteme în primele trei luni de sarcină,
câteodată înainte ca femeia să-și dea seama ca e gravidă. Dacă să așteaptă confirmarea
unei sarcini se poate deja să fie prea târziu pentru a se contempla o viață și un regim
alimentar sănătos (inclusiv evitarea unui consum excesiv de alcool și evitarea tutunului)
așa ca e mai indicat să se înceapă cu mult timp înainte de concepție.
o Primii doi ani de viață, începând cu șase luni de alăptare la sân exclusivă urmat de
continuarea alăptării și alimente complementare adecvate de la vârsta de șase luni sunt
importanți pentru creșterea în copilărie și sănătatea de mai târziu.
o Pentru a crește și a se dezvolta copilul are nevoie de energie suficientă (dar nu prea
multă) de nutrienți esențiali; alimentele care dau această energie trebuie să fie bogate în
nutrienți esențiali (bogate în elemente nutritive și nu numai bogate în calorii); consumul
de calorii goale fără aportul de nutrienți esențiali va duce la o creștere a depunerilor de
grăsime în loc de mușchi și țesuturi de creștere.
o Pubertatea este un alt stadiu cheie în dezvoltarea unui copil când regimul alimentar
sănătos îl pregătește pe copil pentru maturitate.
o Adolescența este deasemenea o perioadă când se stabilesc obiceiuri și comportamente
alimentare, inclusiv legate de consumul de alcool, tutun și droguri ilegale.
Când sunt întrebate, multe persoane știu în general ce înseamnă un regim alimentar sănătos dar
este foarte important să le reamintim datorită dovezilor din ce în ce mai multe a influenței pe care
un regim alimentar deficitar o are asupra riscului pe termen lung de ANC. Alimentația sănătoasă
include: multe legume și fructe proaspete; alimente de bază inclusiv rădăcinoase, grâne, fasole,
leguminoase uscate și semințe; și pentru multe populații fructe de mare, carne, ouă și lapte (deși
produsele animale nu sunt esențiale pentru alimentația sănătoasă).
Trei reguli de aur de urmat (concepute recent pentru Brazilia, dar aplicabile oriunde):
o Mâncarea și felurile de mâncare proaspăt pregătite să formeze baza alimentației
o Uleiurile, grăsimile, zahărul și sarea să fie folosite cu moderație în preparatele culinare
o Limitarea consumului de produse gata-preparate și evitarea celor ultra-procesate.
Majoritatea țărilor produc îndrumări privind alimentația sănătoasa. Următoarea listă, luată din
cele concepute recent pentru Brazilia oferă îndrumări utile și ușor de respectat:
o Pregătiți mesele din alimente de bază și produse proaspete.
o Folosiți moderat uleiurile, grăsimile, zahărul și sarea.
o Limitați consumul de alimente și băuturi gata-preparate.
o Luați masa regulat cu atenție la ce se consumă.
12
o Renunțați la gustări între mese și la alte activități în momentul mesei.
o Luați masa intr-un mediu corespunzător. Evitați situațiile unde se poate mânca nelimitat.
o Când e posibil, luați masa în companie.
o Cumpărați alimentele în locuri ce oferă o varietate de alimente proaspete. Evitați-le pe
cele unde se vând în principal produse gata-preparate.
o Acordați întotdeauna preferință produselor locale și de sezon.
o Încecati să dezvoltați, practicați, să împărtășiți și să vă bucurați de talentul Dvs. culinar.
o Planificați dinainte pregătirea și luarea meselor ca să le puteți acorda timpul și spațiul
potrivit.
o Fiți critic cu privire la reclamele ce promovează produsele alimentare.
o Când luați masa în oraș, alegeți restaurante care servesc mâncare proaspătă. Evitați fast-
food-urile.
Hidratarea sănătoasa face parte dintr-un regim alimentar sănătos. Copiii trebuie să aibă acces liber
la apă potabilă necontaminată care trebuie să fie consumată în loc de băuturi răcoritoare sau
gazoase la mese și pe parcursul zilei. Băuturile răcoritoare trebuie consumate rar, în nici un caz
zilnic. Ceaiul și cafeaua trebuie consumate fără zahăr sau cu foarte puțin , sucurile de fructe să
fie diluate cu apa și fără adaos de zahăr .
Un obicei sănătos e când copiii stau la masa regulat cu familia sau cu cei ce se ocupă de ei.
Gustările pe tot parcursul zilei duc la supra-consumul de alimente nesănătoase bogate în grăsimi,
sare și zahăr și de multe ori copiilor nu mai le este foame la ora mesei din familie sau de la
școală. Accesul la dulciuri, prăjituri, biscuiți, chipsuri (de cartofi sau porumb), cartofii prajiți sau
alte gustări nesănătoase trebuie limitat și acestea nu trebuie să fie considerate recompense pentru
consumul alimentului sănătos sau pentru alte tipuri de comportament.
De-a lungul zilei persoanele de toate vârstele trebuie să consume o varietate de alimente
hrănitoare. Un simplu ghid al unei mese sănătoase ar fi numărul de culori diferite care sunt
reprezentate în felul de mâncare respectiv. Dacă de pildă există numai o singură culoare (de
exemplu alb – cartofi, orez sau pâine), sau e alcătuit din produse cu aspect artificial și culori care
nu sunt în mod normal asociate cu alimentele, atunci e posibil ca acele alimente să fie
nesănătoase.
Mâncatul excesiv duce la suprapondere și obezitate; mâncatul insuficient duce la atrofie și pe
timpul copilărie poate compromite procesul de creștere. E important de înțeles că alimentația
sănătoasă este mai mult decât mâncatul excesiv sau insuficient. Tipurile de alimente consumate,
modalitățile în care sunt pregătite afectează sănătatea în diferite feluri: excesul de sare cauzează
hipertensiunea arterială; anumite tipuri de grăsimi folosite la gătit pot provoca maladii cardiace și
circulatorii; dulciurile pot duce la carii dentare; supraponderea și obezitatea sunt factori de risc
pentru diabet.
13
Pe de alta parte, conținutul alimentelor sănătoase protejează împotriva ANC inclusiv boli cardiace
și tipuri de cancer.
Cum se sprijină un regim alimentar sănătos
Majoritatea țărilor (cum s-a arătat mai sus în cazul Braziliei) produc îndrumări și material
ajutător pentru a-i ghida pe oameni spre un regim alimentar sănătos. Aceste îndrumări trebuie însă
completate cu etichetarea alimentelor într-o manieră ușor de înțeles care să-i ajute pe oameni să
decidă dacă alimentul este sănătos sau nu. Oamenii au dreptul ca informațiile privind conținutul și
calitatea unui aliment sau al unui produs alimentar să fie corecte. Majoritatea țărilor au reguli
foarte stringente privind siguranța alimentară dar nu au neapărat reguli și controale privind
acuratețea etichetelor și pretențiile că produsul ar fi sănătos. Acest lucru este din ce în ce mai
dificil de controlat pentru guvernele locale pentru că din ce în ce mai multe produse sunt
importate.
Modalitățile de a mânca sunt în schimbare rapidă în majoritatea părților lumii și se îndepărtează
de la produsele cultivate local spre produsele foarte procesate. Aceste schimbări au adus anumite
beneficii în ceea ce privește un acces potențial mărit la o mai mare varietate de alimente dar
pentru mulți înseamnă un consum mai mare de alimente foarte procesate și alimente prăjite,
gustări și băuturi îndulcite care au deteriorat regimul lor alimentar. ‘Alimentele occidentale’
vândute prin magazine și rețele fast-food sunt de asemenea promovate intens prin toate metodele
de marketing și publicitate. Alimentele și băuturile foarte procesate se pot găsi în aproape fiecare
colț al lumii, înlocuind produsele cultivate și preparate local. Aceste schimbări sunt dăunătoare
sănătății și deasemenea pentru fermierii și producătorii locali. Sunt dăunătoare și comunităților
locale care se bazează pe fermele locale și pe industria alimentară locală pentru locuri de muncă
și venitul căminelor. Alimentele foarte procesate sunt relativ mai ieftine comparat cu alimentele
mai sănătoase și pot reprezenta o alternativă atrăgătoare când oamenii au acces limitat la gama de
alimente sănătoase sau la facilitați pentru pregătirea de mese sănătoase. Costul și conveniența,
împreună cu marketing-ul intens sunt factori motivanți puternici care îi împing pe oameni să
consume aceste alimente nesănătoase din ce în ce mai des.
Eforturile de a promova alimentația sănătoasă trebuie să fie corespunzătoare atât din punct de
vedere nutrițional cât și cultural cu respect față de tradițiile din fiecare comunitate. Trebuie
deasemenea luat în considerare accesul la facilitați de pregătire, la combustibil, apă curată și la
alimente sănătoase. Hrana are multe roluri importante în societate înafară de nutriție și aceste
roluri trebuie respectate. E important să se promoveze și să se păstreze ceea ce e bun în aceste
14
regimuri alimentare tradiționale și modalități de a lua masa și deasemeni de a-i ajuta pe indivizi
și pe familii sa-si amelioreze regimul alimentar în mod acceptabil și sănătos.
Deși un număr din ce în ce mai mare de producători au început să producă și să promoveze
alimentele sănătoase, aceste produse nu sunt întotdeauna pe bugetul tuturor, accesibile sau
disponibile mai ales în TVMM sau pentru toate comunitățile din toate țările. Până în prezent
progresul este limitat la reducerea adaosului de sare la alimentele procesate și nu s-a făcut mult
progres la reducerea marketing-ului necorespunzător pentru alimentele nesănătoase și băuturile
îndulcite pentru copii. E nevoie de o evaluare și de o monitorizare mai bună a eforturilor de a
contracara aceste influențe asupra aportului alimentar pentru a ghida acțiunile viitoare în
domeniul producției de alimente și băuturi, cât și în cel de marketing și consum.
Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele pentru a promova alimentația
sănătoasă
Familiile și comunitățile pot face mult pentru promovarea alimentației sănătoase. Părinții sau alți
îngrijitori care pregătesc alimentele sunt un model de urmat pentru aceste activități și prin
comportamentul lor și atitudinea față de alimentația sănătoasa. Familiile ar putea știi ce ar trebui
să facă dar e posibil să nu dispună de resursele financiare sau de altă natură pentru a pune în
aplicare cunoștințele lor. Majoritatea familiilor nu mai produc (toată) hrana consumată și au
nevoie de locuri de muncă pentru a genera venitul necesar pentru cumpărarea produselor și
combustibilului necesare pentru pregătirea hranei. Deasemena, au nevoie și de un sistem de
distribuție prin care alimentele sănătoase să fie disponibile și accesibile. Generarea locurilor de
muncă, a serviciilor plus sistemele de distribuție ale alimentelor sunt de importanțăta critică
pentru ca oamenii să cumpere, să pregătească și să consume o hrană sănătoasă.
Comunitățile, oricum ar fi ele definite (a se vedea secțiunea următoare) îi sprijină pe indivizi și
pe familiile lor să depășească provocările cu care se confruntă și care împiedică consumul unei
alimentații sănătoase. Împărtășirea experienței în cadrul unor grupuri de încredere; dovada ca se
poate realiza și ideea de a lucra împreuna (de exemplu la dezvoltarea unor grădini comunitare sau
alte acțiuni colective) pot lărgi accesul la apa potabilă curată și necontaminată și la alimente
sănătoase la prețuri accesibile. Grădinile comunitare pot constitui un loc de întâlnire important
pentru comunități și pentru persoane aparținând unor grupuri etnice și religioase diferite care se
întâlnesc pentru a împărtăși idei și a găsi modalități de alimentație sănătoasă. Cumpăratul în
cantității mari și înființarea unor piețe locale sunt alte exemple prin care comunitățile pot
promova accesul la hrana sănătoasă. Grupurile comunitare pot deasemenea să ajute familiile să
ceară mai multe acțiuni din partea guvernului care să le permită să aibă un regim alimentar mai
sănătos.
15
Instituțiile din sectorul public și privat pot da un bun exemplu de bună practică prin:
o asigurarea că alimentele pe care la furnizează sau le produc și le promovează respectă
regulile de alimentație sănătoasă
o îi sprijină pe angajați și pe profesori să fie un model pentru dezvoltarea și menținerea
cunoștințelor, atitudinilor și competențelor corespunzătoare atunci când se discută
importanța unui regim alimentar sănătos
o sprijinind angajatorii și școlile pentru a se asigura ca în spațiile lor există oportunități de
a se manca sănătos, inclusiv prin adoptarea de pauze de masă, locuri pentru luat masa,
alimente sănătoase și acces liber la apa potabilă.
Oamenii au nevoie de acces sigur și acceptabil ca preț la alimente sănătoase care să provină din
sisteme sustenabile pentru mediul înconjurător. Reglementarea și controlul sistemelor de
alimentație sănătoasă este în cele din urmă de răspunderea guvernului. Provocarea majoră pentru
guvern este să lege agricultura de politica de sănătate pentru a se asigura ca gama de alimente ce
sunt produse și puse la dispoziția populației ia în considerare sănătatea și bunăstarea publică.
Guvernul poate influența accesul la alimente sănătoase prin politica de comenzi și achiziții;
oferind sprijinul necesar instituțiilor și prin aplicarea reglementărilor și a deontologiei; prin
politici financiare ce sprijină alimentele sănătoase în pofida celor nesănătoase și a producției și
consumului de băuturi.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC
Alimentația sănătoasă formează o parte importantă a îngrijirii multor persoane ce trăiesc cu un
ANC. În cazul copiilor cu nevoi alimentare speciale, alimentele necesare trebuie să fie disponibile
în scoli ca să permită copiilor să participe la viața școlară normală. Personalul de sănătate și toți
cei ce lucrează cu copii și adulți, mai ales în scoli, trebuie să dispună de informații corecte, de
atitudini și competențe privind nevoile regimului alimentar ale copiilor care trăiesc cu ANC.
16
2. Activitatea fizică
2. În toate perioadele vieții dar mai ales în copilărie și adolescență, activitatea fizică este
benefică pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.
Copiii și adolescenții au nevoie de odihnă și somn suficient.
Informații ajutătoare
Viața activă este bună pentru sănătate și bunăstare. Activitatea și regimul fizic regulat protejează
împotriva ANC, inclusiv sănătatea osoasă și alte probleme cum ar fi artrita și riscul de fracturi.
Un copil activ are o creștere optimă și rezultate bune la școală. Copiii sănătoși din toată lumea se
joacă și sunt activi în mod natural dacă au oportunitățile și mediul corespunzător.
Pentru copii și adolescenți activitatea fizică include: joaca, jocurile, sporturile, transportul (mersul
pe jos, pe bicicletă), activitățile de agrement, educația fizică, sporturile organizate și activitatea
fizică planificată. Deasemena poate include petrecerea timpului făcând treburi pentru familie,
cum ar fi mersul pe jos pentru a aduce apă sau combustibil, îngrijirea animalelor, ajutor la
curățenie și spălatul hainelor sau în gradină.
Se recomandă pentru copii să petreacă cel puțin 60 minute în fiecare zi cu activitatea fizică.
Acestea pot fi incorporate în activitățile de zi cu zi acasă, la școală, practicarea unui sport sau alte
tipuri de mișcare.
În plus față de activitățile zilnice, se recomandă ca cel puțin de trei ori pe săptămână copiii să
participe la forme mai intensive de activitate. Cea mai simplă modalitate de a judeca dacă o
activitate este suficient de intensă este dacă provoacă o accelarație a respirației – cum ar fi
mersul rapid pe jos sau pe bicicletă sau participarea la sporturi active și organizate.
Dacă un copil este inactiv fără un motiv evident ar putea fi important să se ceara sfatul unui
expert ca să ne asigurăm de absența unei tulburări.
În multe țări copiii petrec prea mult timp uitându-se la televizor, jucând jocuri pe calculator și nu
sunt activi din punct de vedere fizic. Lipsa unor facilitați și a unui mediu ce oferă siguranță pot fi
de natură să îngrijoreze familiile care nu își vor lăsa copiii să se joace afară.
Odihna suficientă
17
Odihna este de asemeni importantă. Copiii au nevoie de somn (cel puțin opt ore în fiecare zi) iar
cei ce lucrează ar trebui să aibă un timp zilnic de relaxare.
Mulți copii nu au de ales și sunt activi din punct de vedere fizic- pentru că trebuie să meargă
multe mile pe jos la școala, sau să aducă combustibil sau apă, să meargă în căutare de hrană sau
să presteze munci pentru familie. Mesajul pentru acești copii ar fi mai degrabă să îi ajutăm să aibă
mai mult timp pentru somn, odihnă și joacă.
Activitatea fizică este importantă pe tot parcursul vieții
Activitatea fizica este importantă pe tot parcursul vieții
o Femeile au nevoie de activității adecvate (nici prea mult nici prea puțin) înainte de
sarcină, pe timpul sarcinii și după sarcină. dacă personalul medical este de acord, nu
există nici un motiv pentru femeile gravide să-și reducă activitatea fizică cu condiția ca
aceasta activitate să nu fie cu riscuri pentru sarcină, deasemeni femeile gravide au nevoie
de odihnă și hrană corespunzătoare. Creșterea corespunzătoare în greutate pe timpul
sarcinii, când aportul energetic este echilibrat cu activitatea fizică, reprezintă o bună
modalitate de a evalua aportul alimentar și activitatea fizică. În cazul femeilor gravide
mai ales cele din TVMM, care au o muncă fizică grea sau petrec multe ore aducând apă și
lemne, combustibil, familiile trebuie să se asigure că aceste femei au timp de odihnă..
o Existența unor locuri sigure pentru a permite copiilor mici să facă primi pași, și apoi unde
să poată merge pe jos, acest factor este crucial pentru înrădăcinarea unui mod de viață
activ. Îngrijorări cu privire la siguranță trebuie echilibrate cu nevoia copiilor mici de a
explora și de a-și dezvolta competențele necesare mersului și apoi alergatului și jocului.
Copiii mici care merg deja și cei mai mari trebuie supravegheați când sunt lângă apă chiar
dacă nu e deloc adâncă.
o Copilăria activă este un semn bun de sănătate și este nevoie de sprijinul activ al familiilor
pentru ca toți copiii să aibă spațiul, timpul și sprijinul necesar pentru a fi activi. Copiii au
însa nevoie de timp pentru odihnă și somn.
o Odată ajunși la pubertate, copiii devin independenți și decid ei inșiși ce doresc să facă;
familiile trebuie să-i încurajeze să fie activi, să le asigure acces la oportunități de a fi
activi, dând totodată dovadă de sensibilitate dacă anumite activități sunt de natură să
provoace jenă sau alte sentimente neplăcute.
Activitatea fizică este importantă pentru sănătate dar în același timp trebuie să fie o sursă de
bucurie care să-i determine pe copii să dorească să participe la aceste activități. Băieții și fetele nu
trebuie obligați să ia parte la activități fizice care nu sunt pe placul lor sau care îi fac să se simtă
18
jenați sau umiliți și trebuie luate în considerare preferințele pentru diferitele tipuri de activitate
care sunt acceptabile din punct de vedere cultural pentru diferite grupuri.
Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele pentru a promova activitatea fizică
Familiile și comunitățile au un rol critic în ai ajuta pe copii să fie activi asigurând că există
oportunități (timp și facilitați) pentru viața activă integrate în viața de zi cu zi acasă, în școli, la
muncă și în comunitatea lărgită și pot ajuta la corectarea unor bariere sociale și culturale pentru ca
băieții și fetele să fie activi în mod corespunzător; pot oferi un model demn de urmat pentru copii.
Instituțiile și guvernele poartă răspunderea de a asigura facilitățile care să permită activitatea
fizică în scoli și în alte structuri și să ofere acces comunitar la spații securizate unde copiii și
adolescenții să-și desfășoare activitatea, să ofere oportunității pentru mersul pe jos la școală sau la
muncă cât și facilități de agrement. În plus, instituțiile și guvernele trebuie să prevadă
infrastructura necesară activităților și să promoveze în mod activ educația fizică prin școli și
printr-o politica la locul de muncă sprijinind alocarea de timp și spațiu pentru activitatea pe
timpul zilei și prin diseminarea de informații exacte privind efectele benefice ale activității fizice.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC
Copiii care trăiesc cu ANC au nevoie de acces la facilități adaptate pentru a fi activi. Personalul
trebuie să aibă cunoștințele, atitudinile și competențele necesare pentru a promova activitățile
corespunzătoare pentru cei ce trăiesc cu ANC.
19
3. Realizarea unei creșterii optimale și menținerea unei greutății ideale
3. Creșterea optimala și menținerea unei greutati sănătoase la toate stadiile vieții
Informații ajutătoare
Chiar de la naștere, copiii cresc până ajung la înălțimea de la maturitate. Cresc în lungime (care
mai târziu se va numi înălțime) și greutate. În greutatea corpului intră mușchi, oase, alte țesuturi
și organe cât și grăsime. Un copil sănătos crește în lungime (înălțime) și în greutate într-un ritm
optimal – nici prea repede nici prea încet. Termenul “optimal” se definește prin comparație cu
procesul de creștere la copiii sănătoși de aceeași vârstă ce trăiesc în condiții ideale. Nu toți
copiii vor avea aceeași greutate la naștere și în copilărie. În orice populație există o varietate
naturală de copii de aceeași vârstă care prezintă greutăți și înălțimi diferite – ceea ce se numește
distribuție normală. Un copil născut la termen (nu prematur) la o mamă bine-hrănită și sănătoasă
trăind într-un mediu sănătos va avea o greutate la naștere, o lungime și o compoziție corporală
(proporția de mușchi la grăsime) ideală pentru copilul respectiv. Să presupunem ca acest copil va
trai intr-un mediu sănătos și va fi bine hrănit și îngrijit, acest copil va păstra o greutate sănătoasă
pe tot parcursul vieții. Nu e bine pentru un copil să aibă nici prea multa greutate nici prea puțimă.
Subponderea și atrofia sunt termeni folosiți când un copil e mai slab decât ar trebui prin
comparație cu standardurile internaționale. Supraponderea este atunci când un copil e mai greu
decât ar trebui, iar un copil obez este mult mai greu decât ar trebui să fie. Sunt folosite anumite
puncte de referință pentru a defini mai precis aceste dimensiuni. Greutatea și înălțimea trebuie
măsurate și înregistrate regulat de personal cu pregătire care utilizează echipament
corespunzător.
Copiii devin supraponderali când consumă mai multe calorii (energie) decât au nevoie, având în
vedere nevoile de creștere, dezvoltare și de activitate fizică. Copiii supraponderali au tendința să
fie mai puțin activi ceea ce mărește și mai mult riscul de suprapondere și de a se îmbolnăvi de
ANC.
Rata de suprapondere și de obezitate este în creștere în multe parți ale lumii și în special mai
recent în TVMM; în câteva țări rata s-a oprit din creștere dovedind ca aceste curente nu sunt
inevitabile și ca se pot lua acțiuni pentru a opri aceasta progresie.
Supraponderea și obezitatea în copii și adolescenții mărește riscul de diabet de tip doi în copilărie
și de alte ANC în viața de mai târziu. În plus fata de creșterea riscurilor viitoare, copiii obezi au
probleme imediate de sănătate, inclusiv probleme respiratorii, au tendința de a fi mai puțin activi,
20
un risc crescut de fracturi cat și efecte psihologice, mai multe probleme de sănătate mintala
precum și probleme relaționale.
Pot fi multe motive pentru care copiii pot fi inactivi; inclusiv sentimente de stigmă sau jenă,
atitudinea familiei sau practici necorespunzătoare sau inacceptabile din punct de vedere cultural.
Copiii supraponderali ar putea evita activitatea fizică pentru ca se simt jenați mai ales dacă
trebuie să se schimbe în fața altor persoane.
Copiii cu dizabilități sunt adesea limitați în activitățile lor, adesea din motive neadecvate de
natură socială, culturală sau de sănătate ceea ce îi va face și mai supraponderali.
Greutatea la naștere și creșterea în primii doi ani de viață sunt factori critici pentru sănătatea
prezentă și viitoare a copiilor. O creștere deficientă la vârstă timpurie este legată de creșterea
riscurilor de obezitate în adolescență iar supraponderea în adolescență tinde să se mențină până la
maturitate.
Când copiii mici a căror creștere a fost deficientă în perioada de viață timpurie (si care sunt mici
pentru vârsta lor) ajung la pubertate, aceștia au mai multe șanse să aibă mai multa grăsime la
aceeași greutate prin comparație cu copiii care nu au avut deficiențe de creștere. Aceasta grăsime
corporală mărește riscul de ANC mai târziu în viață. O deosebită atenție trebuie acordată acestor
copii care prezintă un mare risc- este cu atât mai important ca acești copii să aibă un regim
alimentar sănătos și să fie activi.
Hrana, în special gustările și băuturile procesate, nu trebuie să fie considerate drept o recompensă
pentru un bun comportament.
Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile
Familiile, inclusiv bunicii și alte rude trebuie să înteleagă beneficiile unei creșteri sănătoase și să
sprijine comportamentele care promovează creșterea optimală și menținerea unei greutăți
sănătoase. Atitudinile familiei față de un copilaș dolofan sau bucălat pot crea impresia că un
copil supraponderal este un copil sănătos. Aceasta atitudine poate fi mai răspândită în locurile
unde subponderea este încă normală și unde există un stigmat social pentru cei slabi. Cei care
îngrijesc copiii trebuie să ajute familiile să înteleagă că un copil mic sau mai mare sănătos nu
trebuie să fie nici subponderal nici supraponderal și că o viața activă și joaca sunt semne că un
copil este sănătos și fericit.
21
Familiile și comunitățile trebuie să-i arate și să-i promoveze pe cei care sunt un model de sănătate
și greutate.
Instituțiile trebuie să sprijine monitorizarea creșterii și să-i conștientizeze pe toți cei ce vin în
contact prin profesia lor cu copii și adolescenți.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC
Menținerea unei greutăți sănătoase este o parte importantă în îngrijirea copiilor și
adolescenților care trăiesc cu ANC-uri.
22
4. Evitarea folosirii și expunerii la substanțe nocive
4. Femeile gravide, copiii și adolescenții n-ar trebui să fumeze tutun, să bea alcool și să ia
droguri ilegale și au dreptul de a nu fi expuși la fumatul pasiv.
Informații ajutătoare
Consumul de alcool și tutun sunt cauzele majore ale multor ANC pe plan mondial.
Aceste efecte sunt cunoscute de mulți ani și cu toate acestea tinerii se apuca de fumat și beau
cantități excesive de alcool.
Nouăzeci la suta din fumătorii adulți încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani. Pe plan global,
între 80,000 și 100,000 de tineri se apuca de fumat în fiecare zi și unul din patru adolescenți care
fumează au început să folosească tutunul înainte de vârsta de zece ani. Iarăși, un tânăr din doi
care se apucă de fumat și continuă să fumeze, va deceda în urma unei boli legată de consumul de
tutun. Fumatul face să crească riscul majorității ANC.
Adolescenții care încep să bea băuturi alcoolice înainte de vârsta de 15 ani au de 5 ori mai multe
șanse să abuzeze de alcool ca adulți față de cei care încep să bea la maturitate. Consumul excesiv
de alcool este legat de violență și de vătămări. Pe plan mondial, 5% din toate decesele tinerilor
între vârstele de 15 și 29 ani se datorează consumului de alcool.
Pe tot parcursul vieții
Fumatul nu se recomandă în nici una din perioadele vieții. Nu trebuie să se fumeze în preajma
femeilor gravide și a copiilor. Trebuie evitată respirarea aerului care conține fum de tutun.
Băuturile alcoolice trebuie evitate pe timpul sarcinii.
Copiii nu trebuie expuși la fumul de tutun pentru că aceasta expunere mărește pe termen scurt sau
lung riscul de maladii respiratorii, boli cardiace și alte tulburări de sănătate.
23
Când tinerii ajung la vârsta când consumul de alcool devine legal, atunci trebuie să bea numai în
moderație, nu mai mult de o unitate de alcool pe zi. Majoritatea guvernelor au fixat limite
superioare de consum (deseori, circa patru unități pe zi) în baza dovezilor de un risc mărit de
nocivitate ce există începând cu aceste nivele de consum.
Deprinderea bunului simț în consumul de alcool, în culturile unde acest lucru este acceptabil, are
loc în mod ideal în familie ca parte a meselor luate împreună. Atunci când tinerii se întâlnesc cu
prietenii lor, se poate câteodată ajunge la consumul excesiv care este asociat cu un risc mărit de
vătămare sau violență și cu probleme ulterioare de sănătate mintala. Consumul excesiv de alcool
poate avea și efecte nocive asupra sănătății reproductive.
Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele
Familiile, comunitățile și institutiile - inclusiv personalul lucrător, pot să ofere un model prin
comportamentul lor și să ajute la formarea atitudinilor generației tinere față de fumat și consumul
responsabil de alcool. Au deasemenea o importanță crucială în implementarea spațiilor de
excludere a fumatului și a consumului de alcool. Școlile sunt deasemenea un cadru important
pentru diseminarea informațiilor despre efectele nocive ale fumatului și ale consumului de alcool;
personalul trebuie ajutat să dispună de cunoștințe, atitudini și competențe adecvate și să ofere în
mod responsabil un rol de urmat pentru copii.
Convenția Cadru a OMS asupra Controlului Consumului de Tutun (CCCT) conține articole
privind atât reducerea de ofertă cât și de cerere pentru tutun.. Majoritatea țărilor din lume au
adoptat aceasta Convenție, deși nu toate pun în aplicare toate articolele din Convenție. Această
Convenție este cea mai puternică acțiune aprobată și concertată privind un factor de risc major
pentru sănătatea mondială. A reunit angajamentul politic, cooperarea internațională și măsuri pe
mai multe sectoare. Stipulează legislație prin care se interzice vânzarea produselor de tutun la
copii și adolescenți. Convenția include: preturi și taxe; protecția împotriva expunerii, educație,
comunicație, pregătirea și conștientizarea publicului, publicitatea, promovarea, sponsorizarea și
măsuri pentru restricția aprovizionării. Aceste măsuri includ interzicerea vânzărilor pentru sau de
către minori, și obligă magazinele care au în vânzare aceste produse să expună anunțuri care să
indice interzicerea acestor vânzări la minori. Convenția include deasemenea accesul restrâns la
distribuitoare automate și vânzarea de bomboane care arată ca țigările.
Deși nu există o convenție echivalenta pentru alcool, multe din aceste măsuri sunt recomandate și
conținute în cadrul regulamentelor convenite la nivel internațional.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC
24
Copiii și adolescenții care trăiesc cu ANC nu ar trebui să fumeze sau să fie expuși la fumatul
pasiv, nu ar trebui să bea alcool iar când vor avea voie din punct de vedere legal, să bea cu
moderație.
25
5. Comportamente generale de sănătate și factori determinanți
5. O copilărie și adolescență sănătoasa implică reducerea factorilor de risc comunitari și
individuali pentru întreaga gamă de ANC, prin reducerea expunerilor la factori de mediu și a
riscurilor de violență și vătămare precum și promovarea bunăstării mintale.
Informații ajutătoare
Acest capitol se axează pe principalii factori de risc ale cauzelor majore de deces în urma ANC.
Exista, totuși, multe alte ANC și factori de risc care contribuie la sănătatea deficitară la copii și
adolescenți cu consecințe pe termen lung și care pot fi prevenite sau reduse prin acțiuni
corespunzătoare. Exista deasemenea copii care trăiesc cu aceste alte ANC și care au nevoie de
îngrijire adecvată.
Expunerea la un mediu poluat cu fum sau poluare atmosferică:
Peste 3 miliarde de persoane își pregătesc mâncarea și își încălzesc casele cu combustibile solide (de pildă
lemne, cărbune de lemn, cărbuni, balegă, deșeuri agricole) în focuri deschise sau sobe tradiționale. Astfel
de practici ineficiente pentru pregătit mâncarea produc o cantitate mare de poluare (interioară) a casei
inclusive o gamă largă de substanțe nocive cum ar fi particulele fine de monoxid de carbon. În clădirile cu
ventilație proastă, fumul dinăuntru și din jurul clădirilor poate depăși nivelul acceptabil pentru particulele
fine de 100 de ori. Expunerea este deosebit de gravă pentru femei și copii care petrec cel mai mult timp pe
lângă căminele de acasă.
.
Există dovezi clare că expunerea la aerul poluat din casă poate duce la o gamă largă de maladii la
maturitate, inclusive afecțiuni respiratorii acute și cronice (ex: pneumonie, boli pulmonare
obstructive cronice), cancerul pulmonar, boli cardiace ischemice, accidente vasculare și
cataracte. Exista deasemenea dovezi care sugerează că expunerea la poluarea atmosferică din casă
este legată de rezultatele negative ale unor sarcini, tuberculoză și diverse maladii canceroase cum
ar fi cele legate de tractul aero-digestiv superior, cancerul cervical sau alte tipuri de cancer.
Persoanele tinere care sunt expuse prezintă de două sau trei ori riscul de astm sau de afecțiuni
respiratorii ale aparatului inferior.
O gamă largă de intervenții sunt disponibile pentru reducerea poluării interioare și a efectelor
nocive asupra sănătății:
o Intervenții asupra surselor de poluare:
Combustibile alternative
Sobe îmbunătățite
În comunitățile sărace și rurale unde accesul la combustibili alternativi e
foarte limitat și biomasa rămâne combustibilul cel mai practic, sobele
26
îmbunătățite pot face să scadă nivelul de poluare. Aceste sobe, cu
condiția ca ele să fie concepute, instalate și întreținute în mod adecvat,
pot fi eficiente la reducerea fumului datorită unei combustii mai bune,
emisii de gaze mai scăzute și un potențial timp de pregătire a meselor
mai scurt.
o Intervenții asupra mediului ambiant: Ameliorarea ventilației în locul unde se gătește și în partea de living, poate
contribui în mod semnificativ la reducerea expunerii la fum.
o Intervenții asupra comportamentului utilizatorilor: Schimbări în comportamentul utilizatorilor pot deasemenea să joace un rol în
reducerea poluării și a nivelului de expunere. De exemplu, uscarea lemnului
de combustibil înainte de folosire îmbunătățește combustia și reduce
producția de fum. Ținând copiii departe de fum reduce expunerea acestei
categorii de vârstă foarte vulnerabilă la poluanți nocivi.Astfel de schimbări în
comportamentul utilizatorilor nu sunt de natură să producă reduceri atât de
importante ca cele rezultate dintr-o schimbare de combustibil sau din
instalarea unei hote sau a unui șemineu. Totuși, trebuie văzute drept măsuri
importante ce ajută alte tipuri de intervenții.
Multe din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului se referă la energia pentru uz casnic.
Reducerea folosirii combustibilului solid este asociată cu reducerea sărăciei, reducerea
afecțiunilor respiratorii și reducerea degradării mediului înconjurător.
Vătămări
În fiecare zi un număr de peste 2000 copii mor în accidente care ar fi putut fi prevenite. Cele mai
răspândite cauze de vătămări neintenționate sunt: – accidentele de circulație, înecarea, arsurile,
căderile și otrăvirile. Potrivit statisticilor OMS referitor la Povara Globală a Maladiilor, în 2002
peste 700 000 de copii sub vârsta de 15ani au murit în urma unei vătămări. Vătămările sunt
prima cauză a decesului la copii după primul an de viață. Există și o mare morbiditate asociată cu
vătămările din copilărie: pentru fiecare copil care moare în urma unui accident, sunt alte mii de
copii care trăiesc cu diferite grade de dizabilități.
Copiii din familii sărace sunt afectați în mod disproporționat de accidente. Peste 95% din toate
vătămările mortale neintenționale din copilărie au loc în țările cu venit mic și mijlociu. În țările cu
venit ridicat există o gradare socio-economică marcată privind accidentele la copii și adolescenți,
copiii din familii sărace având șanse mult mai mari de a suferi un accident decât copiii de aceeași
vârstă din familii mai înstărite.
Există metode dovedite de reducere atât a probabilității cât și a severității tuturor tipurilor de
vătămări la copii și adolescenți. Multe din acestea sunt legate de modalitatea de pregătire a
alimentelor și de consumul de alcool și tutun. Programele de prevenție care folosesc o strategie
multi-disciplinară (adică o combinație de educație, modificare a mediului înconjurător și
legislație) s-au dovedit deosebit de eficace în reducerea mortalității în multe țări cu venit ridicat.
De pildă, numărul de accidente de circulație a scăzut considerabil în multe locuri prin adoptarea
27
de măsuri care în mod colectiv contribuie la reducerea vitezei, previn condusul în stare de
ebrietate și încurajează folosirea scaunelor securizate pentru copii. Numărul deceselor la copii în
urma incendiilor și a arsurilor a fost redus datorită folosirii mai largi a alarmelor de incendiu, a
schimbărilor în baza regulamentelor privind folosirea materialelor inflamabile la confecționarea
îmbrăcămintei de noapte la copii și prin controlul termic al apei calde din casă. Decesurile prin
înecare au fost reduse prin limitarea accesului la factori de risc cum ar fi bazinele cu apă,
instalarea unor capace la fântâni și prin a-i învăța pe copiii mai mari să înoate. Vizitele la
domiciliu și programele de pregătire parentalăau ajutat la prevenirea violenței, a abuzurilor și
neglijării copiilor.
Imunizările
Formează o parte critică în prevenția unei game largi de maladii importante și include vaccinul împotriva
hepatitei B și cel împotriva HPV pentru reducerea riscurilor de cancer.
Sănătatea mintală
Sănătatea mintală este o parte integrală a sănătății; de fapt nu se poate vorbi de sănătate fără
sănătate mintală. Sănătatea mintală este mai mult decât absența unor tulburări mintale. Sănătatea
mintală este determinată de factori socio-economici, biologici și de mediu înconjurător. Există
strategii și intervenții pe mai multe sectoare, eficiente ca buget pentru a se promova, proteja și
restabili sănătatea mintală. Sănătatea mintală este o parte integrantă și esențială a sănătății.
Sănătatea mintală este o stare de bunăstare în care individul își dă seama de propriile capacități,
pot face față stresului normal al vieții, pot munci în mod productiv și pot aduce o contribuție
comunității în care trăiește.
Deficiențele mintale reprezintă a patra cauză de dizabilități pe plan mondial afectând persoane de
toate vârstele și din toate părțile lumii deși ar putea să rămână neobservate și netratate.
Promovarea sănătății mintale depinde în mare parte de strategii intersectorale. Modalități
specifice de a promova sănătatea mintală includ:
28
intervențiile în copilăria timpurie (cum ar fi vizite la domiciliu pentru
femeile gravide, activități psiho-sociale pentru preșcolari, ajutor mixt
atât nutrițional cât și psiho-social pentru populațiile dezavantajate);
sprijin pentru copii (programe de construire a competențelor, programe de
dezvoltare pentru copii și tineret);
promovarea auto-afirmării socio-economice a femeilor (de exemplu
ameliorarea accesului la învățământ și scheme de microcredit);
programe concepute specific pentru grupurile vulnerabile, inclusiv
minoritățile, populații indigene, imigranții și populații afectate de
conflicte și dezastre (cum ar fi intervenții psiho- sociale după
dezastre);
activități de promovare a sănătății mintale în școli (cum ar fi programe
care sprijină schimbări ecologice în școli și școli adaptate
profilului emoțional al copilului);
intervenții pe teme de sănătatea mintală la locul de muncă (cum ar fi
programe de prevenție a stresului);
politica de locuințe (de pildă ameliorarea locuințelor);
program de prevenție a violenței (cum ar fi inițiativele de supraveghere
comunitară);
programe de dezvoltare comunitară (precum inițiativele 'Comunitățile
Cărora le pasă', dezvoltarea rurală integrată);
protecția socială pentru cei săraci;
legislație și campanii împotriva discriminării;
promovarea drepturilor, oportunităților și a îngrijirii indivizilor cu
tulburări mintale.
Îngrijirea și tratamentul tulburărilor de sănătate mintală
În contextul eforturilor naționale de a dezvolta și implementa o politică de sănătate mintală, este
vital nu numai să se protejeze bunăstarea mintală a cetățenilor dar să se și ia în considerare
cerințele persoanelor cu tulburări mintale bine definite.
Determinanți sociali ai sănătății
o sărăcia și inegalitățile sociale sunt cauzele majore ale deficiențelor de sănătate și bunăstare în
toate țările. Cu cât este mai mare distanțarea dintre bogați și săraci într-o țară, cu atât este mai
dificil pentru cei săraci să-și amelioreze starea sănătății. Printre grupurile vulnerabile din
societate se numără imigranții, refugiații, cei care locuiesc în cartierele sărăcăcioase sau în așezări
improvizate unde infrastructura și sprijinul comunitar pot fi limitate. Aceste grupuri vor avea și
acces limitat și inconstant la tratamente de bază și necesare care să le dea posibilitatea celor ce
trăiesc cu ANC să fie îngrijiți în mod corect.
Pe parcursul vieții
Sprijinul pentru acțiuni preventive este critic la toate stadiile vieții.
Adolescența poate fi o perioadă critică pentru că tinerii încep să devină mai independenți și
își măresc riscul la expuneri.
29
Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile
Atitudini comunitare pozitive care sprijină sănătatea mintală sunt vitale pentru crearea unui
mediu unde aceste probleme pot fi identificate și rezolvate. Familiile și comunitățile oferă
modele de urmat pentru copii.
Familiile, lucrătorii comunitari și personalul din instituții cum ar fi școlile au nevoie de sprijin
și pregătire pentru a depista semnele timpurii ale problemelor și a găsi îndrumări experte.
Aceste îndrumări experte pot fi concepute și oferite de guvern, de biserici și de alte grupuri
comunitare din societate.
Atitudinea personalului este de importanță critică în discutarea acestor subiecte în mod
deschis și fără prejudecăți.
Comunitățile pot ajuta familiile să găsească alte modalități de a pregăti alimentele care nu
creează un mediu nociv. Diseminarea informațiilor privind efectul fumului de la gătitul
alimentelor în interiorul casei asupra sănătății copiilor este un prim pas important.
Sunt necesare resurse pentru educare și pentru campaniile de conștientizare cât și pentru a
elabora soluții.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC-uri
Multe din aceste comportamente pot mări riscurile de sănătate pentru cei ce trăiesc cu ANC.
30
6. Sprijinul familiilor
6. Copiii și adolescenții au dreptul să trăiască într-un mediu unde să se bucure de îngrijire și
protecție cu mame, tați și alți îngrijitori care să promoveze și să mențină un stil de viață sănătos.
Informații ajutătoare
Copiii au dreptul la un standard de viață care să corespundă nevoilor fizice, sociale și mintale.
Familiile și alți îngrijitori au o importanță crucială fiind cei ce trebuie să asigure că aceste drepturi
sunt respectate și menținute.
Familiile din multe părți ale lumii trebuie să facă față așa-zisei duble poveri a maladiei, cu un
mare risc de ANC datorită unui regim alimentar deficitar și unui stil de viață nesănătos, precum și
riscurilor persistente de infecții și boli comunicabile datorate sărăciei, supra-aglomerării și
deficienței sanitare și de igienă. Acești factori precum și alții măresc riscul de probleme de
sănătate și de dizabilitate atât imediat cât și pentru mai târziu în viață.
Timpul petrecut cu adulți responsabili, de pildă la masă sau practicând împreună un joc, este o
ocazie importantă de socializare, de discutat idei și provocări. Familiile care pregătesc și stau
împreună la masă pentru a mânca felurile de mâncare pregătite acasă, fără televizor și alte
distracții, au tendința să mănânce mai sănătos. Părinții și îngrijitorii care se joacă cu copiii lor și
merg la plimbare sau la o activitate fizică cu ei, oferă un model pozitiv și o încurajare.
Tații, mamele și alți îngrijitori trebuie să fie un model pe care copiii să-l respecte și să-l urmeze.
Copiii învață din ceea ce văd în jurul lor - ceea ce îi ajută să stabilească ceea ce vor considera
drept normal și acceptabil. Familiile au nevoie de sprijin pentru a deveni un model și pentru a
putea duce ele însele vieți sănătoase.
Atitudinile îngrijitorilor/lucrătorilor nu trebuie să fie de a da vina pe părinți pentru
comportamentul copiilor, ci mai degrabă să-i ajute pe aceștia să vadă modalități pozitive de a
sprijini un comportament bun sau de preferat. Chiar și personalul îngrijitor câteodată nu prezintă
atitudini pozitive față de un stil de viață sănătos și au nevoie de sprijin ca să înțeleagă importanța
și beneficiile vieții sănătoase în calitate de modele de viață și pentru a ajuta familiile.
Monitorizarea și controalele regulate: Părinții și îngrijitorii se pot asigura că toți copiii și
adolescenții au controale regulate de sănătate care să identifice eventuale probleme din timp ca să
31
se poată lua măsurile necesare. Deasemenea, familiile pot fi ajutate să identifice anumite
probleme și să inițieze accesul la îngrijire.
32
7. Sprijinul comunităților
7. Comunitățile joacă un rol principal sprijinind familiile și dându-le posibilitatea lor și copiilor
de a duce vieți sănătoase.
Informații ajutătoare
Comunitățile pot fi definite în mai multe feluri, de la grupări pe localități până la cei cu interese
comune, un scop comun sau un set de valor comune, cum ar fi grupurile în jurul unor biserici.
Indivizii pot fi astfel membri ai mai multor grupuri comunitare care să răspundă diferitelor nevoi.
Comunitățile sănătoase se protejează și ajută reciproc când e nevoie – ducând la o argumentare
mai eficace atunci când e nevoie de un mai bun acces la servicii și facilități pentru o viață
sănătoasă – spații securizate de joacă pentru copii, spații pentru grădini familiale și spații locale
fără fum. Comunitățile pot deasemenea oferi o modalitate pentru grupuri de a discuta diverse
probleme, de a împărtăși practicile cele mai bune și de a învăța din experiența celorlalți, fiind
totodată un mecanism de a transmite problemele către autoritățile locale sau diversele agenții care
pot contribui la rezolvarea unor constrângeri ce împiedica viața sănătoasă. Astfel se poate obține
un sprijin pentru acțiuni preventive care să mențină și să promoveze viața sănătoasă cât și acțiuni
colective pentru a revendica accesul la tratament și îngrijire a celor ce trăiesc cu ANC.
Indivizii cei mai vulnerabili din societate nu pot fi identificați cu ușurință și nu pot participa
neapărat la activități comunitare neavând astfel acces la mecanismele de sprijin descrise mai sus.
Urbanizarea, de exemplu, viața la bloc sau în cartiere nevoiașe poate face ca familiile să nu poată
cu ușurință simți că aparțin unei comunități și să nu poată accesa sprijinul oferit de aceste grupuri.
Liderii comunitari pot să se apropie de cei nou-veniți în comunitatea lor și sa-i ajute să vadă ce fel
de sprijin se poate găsi la nivel local. Liderii comunitari vizibili pot deasemenea să fie un model
pentru a arăta celorlalți ce este posibil.
Grupurile comunitare pot avea o importanță crucială pentru ca toți copiii care trăiesc cu ANC să
primească tratamentul și îngrijirea de care au nevoie.
33
8.Instituții de sprijin
8. Instituțiile publice și private trebuie să ofere servicii și parteneriate în toate sectoarele
societății, să sprijine, promoveze și să mențină viața sănătoasă la toate stadiile vieții.
Informații ajutătoare
Indivizii, familiile și comunitățile au nevoie și trebuie să se aștepte să aibă acces la servicii și
sisteme la un preț accesibil care să le dea posibilitatea să ducă o viață sănătoasă.
O viață sănătoasă necesită parteneriate între toate sectoarele societății care să coopereze pentru ca
opțiunile sănătoase să fie mai ușor de ales.
Instituțiile publice au rolul crucial de a controla și reglementa practicile sectorului privat care
promovează stiluri de viață nesănătoase. Multe țări au adoptat astfel de controale reglementare
pentru producătorii de tutun iar în unele țări s-au adoptat aceleași reglementări cu privire la
promovarea consumului de alcool dar foarte puține state au făcut acest lucru relativ la firmele
care promovează consumul de alimente și băuturi nesănătoase. Firmele care comercializează
produse alimentare și băuturi trebuie trase la răspundere pentru modul în care își promovează și
fac publicitate la produsele lor, inclusiv veracitatea afirmațiilor despre aceste produse și să fie
forțate să adopte aceleași standarduri în toate țările unde operează chiar dacă în acele țări nu
există un standard. Codurile voluntare de marketing au tendința să fie slab reglementate și sunt
adesea încălcate.
Toate serviciile cu care familiile vin în contact ar putea promova un mod de viață sănătos.
Fiecare contact poate fi o ocazie de promovare a unui mod de viață sănătos și toate serviciile au
obligația să oferă sprijinul corespunzător, în care se poate avea încredere și care să fie consecvent
pentru familii și în special pentru copii.
Instituții cum ar fi centrele de sănătate, școlile, centrele de îngrijire pe timpul zilei și locurile de
muncă trebuie să fie locuri în care copiii și adulții să fie expuși exclusiv la stiluri și modalități de
viață sănătoasă.
Toate instituțiile trebuie să faciliteze, să promoveze și să sprijine: alăptatul la sân, alimentele
sănătoase, odihna și activitățile sănătoase și să nu permită consumul de tutun și alcool. Aceste
spații nu trebuie să conțină nici un fel de publicitate, materiale sau activități promoționale ce
promovează viața nesănătoasă. Persoanele care lucrează în instituții trebuie deasemenea
încurajate să fie un model care să evidențieze comportamentul pozitiv.
34
Școlile: o resursă comunitară pentru promovarea unei vieți sănătoase
Școlile (și grădinițele de preșcolari) reprezintă o parte vitală a comunităților locale oferind un
prilej unic de a promova viața sănătoasă nu numai la copiii dar și în familii precum și în întreaga
comunitate.
Viața sănătoasă poate fi încorporată în toate aspectele vieții de școală.
Planurile de acțiune în școli ce acoperă toate aspectele vieții sănătoase, inclusiv cea reproductivă
și sănătatea mintală reprezintă o unealtă foarte eficace. Aceste planuri de acțiune oferă detalii
despre implementarea stilului de viață sănătoasă, cum va fi aplicat și monitorizat pentru a fi
eficace. Planurile de acțiune sunt mai eficace dacă sunt obligatorii și atunci când sunt concepute
cu implicarea familiilor și a liderilor comunitari care să-și asume astfel o participare și o
răspundere. Implicarea familiilor și a comunităților ajută la consolidarea unui stil de viață sănătos
și înafara școlii putând ajuta la generarea resurselor și la angajamentul de îndeplinire al planului
de acțiune. Nu ne putem aștepta ca profesori să facă totul singuri, au nevoie de resurse
(echipament, facilități și fonduri) și de personalul necesar pentru a putea să predea întreaga
programă necesară cât și de cadrul necesar pentru ca acea școală să fie un model de viață
sănătoasă în comunitate.
Monitorizarea prezenței la școală: copiii care nu se simt bine, le este foame sau trăiesc în zone
îndepărtate, cu școli și servicii departe de casă, ar putea să nu vină la școală. Dacă absențele sunt
frecvente, se cere atunci organizarea unor acțiuni înafara școlii cu sprijinul lucrătorilor comunitari
pentru a se identifica motivele absenței copilului și pentru elaborarea unor strategii pentru a se
depăși aceste probleme.
Școlile, structură de monitorizare a modului de viață sănătos: acest lucru trebuie abordat într-un
spirit de deschidere, fără prejudecăți și care să-i cuprindă pe toți copiii din școală; implicarea
familiilor poate fi utilă cu explicații privind scopul acestor monitorizări și ce se va face cu
informațiile obținute. Respectarea normelor trebuie monitorizată pentru ca toți copiii să fie incluși
cu urmărirea celor absenți.
Alimentarea sănătoasă în școli Incorporată în programa școlară la toate vârstele; unde e posibil, includerea de grădini
școlare.
Dacă se prepară alimente în școli, asigurați-vă că toate alimentele respectă îndrumările
recomandate, inclusiv cele de igienă și protecția muncii.
35
Când se iau mesele la școală să se pună la dispoziție spațiu și facilități de preparare și servire
a meselor.
Când copiii aduc la școală alimente și băuturi de acasă, să se dea familiilor îndrumări referitor
la alimentele ce are trebui consumate la școală.
Școala trebuie să aibă o politică de aprovizionare care să aibă ca primă prioritate hrana
sănătoasă și nu numai costul.
Protejarea spațiului din jurul școlii de accesul la alimente și băuturi nesănătoase și de
promovarea acestora; inclusiv comercianți și magazine.
Instruirea întregului personal, inclusiv cei de la bucătărie relativ la hrana sănătoasă iar
personalul să fie un model în această privință.
Alimentele la școală: prânzul și gustările să respecte îndrumările de alimentație sănătoasă.
o Aprovizionarea școlilor cu fructe gratuite s-a dovedit o măsură foarte eficace în
creșterea consumului de fructe. De explorat posibilitatea unor donații din partea unor
familii sau firme.
o Să se asigure prezența unor standarde alimentare care să fie implementate și
monitorizate: aprovizionarea cu fructe și legume; supe sănătoase, salate și deserturi;
liberul acces la apă potabilă proaspătă și necontaminată; limitarea accesului la băuturi
răcoritoare, să se permită consumul apei, al ceaiului neîndulcit și al sucului de fructe
diluat; folosirea limitată de sare la gătit și la masă; limitarea dulciurilor (ciocolată,
bomboane, prăjituri, biscuiți) și a gustărilor sărate (chipsuri etc.) și a produselor cu
un grad înalt de procesare cât și a produselor degresate; folosiți uleiul și nu grăsimea,
de evitat alimentele prăjite; să se folosească de preferință făina integrală.
o Standarduri bazate pe energie și evaluare nutritivă: prânzul să acopere circa 1/3 din
nevoile energetice zilnice în funcție de nivelul de activitate fizică.
Cluburile pentru micul dejun pot fi de importanță critică pentru a-i face pe copii să înceapă
bine ziua; alimentele oferite să fie sănătoase, de selectat cerealele pentru micul dejun cu
conținut scăzut de zahăr dacă e posibil.
Cluburile și activitățile după școală: dacă se oferă gustări și băuturi, acestea să fie sănătoase.
Distribuitoare automate: aprovizionate numai cu alimente și băuturi sănătoase.
Restricții la marketing: să se evite orice fel de marketing de alimente și băuturi nesănătoase,
inclusiv promovarea de activități, panouri la școli, sponsorizări.
36
Sprijin pentru activități fizice în școli Include beneficii pentru activitate fizică în programa școlară.
Activitatea să fie inclusă în ziua de școală; încurajarea mersului pe jos la școală- asigurarea de
rute și acces securizat la școli, activități corespunzătoare pentru toate grupurile de vârstă și
abilități; evitarea actelor de intimidare, a provocării jenei sau stigmatizări la accesul pentru
activități corespunzătoare.
Activitățile înainte și după școală trebuie să fie de natură sănătoasă cu timp rezervat pentru
odihnă, fără televizor și jocuri pe calculator.
Când copiii trebuie să meargă mult pe jos ca să ajungă la școală, e important să existe timp și
spațiu pentru relaxare.
Necesitatea de facilități și spațiu disponibil pentru activitățile zilnice; inclusiv vestiare
corespunzătoare.
Necesitatea ca în fiecare zi să fie alocat timp suficient pentru activitate fizică.
Personalul trebuie să servească drept model pentru un stil de viață sănătos.
Alcoolul și tutunul în școli Programa de școală să includă conștientizarea privind efectele fumatului și al alcoolului asupra
sănătății și comportamentului social.
Școala este o zonă fără fum și fără alcool.
Tot personalul din școală să fie un model și nu trebuie să fie văzuți fumând.
Alte tipuri de comportament Toate aspectele vieții de școală să promoveze bunăstarea mintală și să sprijine reducerea riscurilor
de violență și vătămare.
Alte tipuri de structuri
Instituțiile și locurile de muncă pot promova și sprijini stilul de viață sănătos al personalului. Se
poate de pildă promova accesul la alimente sănătoase prin distribuitoarele automate și cantinele
de la locul de muncă; măsuri pentru facilități și/sau oportunități pentru a sprijini alăptatul la sân,
activitatea fizică și odihna; iar toate spațiile să fie declarate fără fum de tutun și alcool.
Un sector de sănătate și servicii sociale care oferă sprijin
Serviciile existente și sprijinul: Multe țări oferă deja o gamă largă de informații și mecanisme de
sprijin pentru a-i ajuta pe cei se lasă de fumat sau de băut sau îi ajută să fie activi sau să mențină o
greutate sănătoasă. Când este posibil aceste servicii ar trebui să promoveze o viață sănătoasă.
Serviciile trebuie însă evaluate să se vadă dacă răspund nevoilor pentru copii și adolescenți, dacă
folosesc un limbaj corespunzător și dacă problemele sunt înțelese din perspectiva unui tânăr. Nu
37
există nici un model perfect pentru prestarea acestor servicii; punctul cheie este că toți cei ce au
nevoie de îngrijire trebuie să o primească după nevoi și nu după capacitatea de a plati.
Pregătirea și atitudinile personalului: Tot personalul care vine în contact cu copii și adolescenți
trebuie instruit în mod corespunzător, inclusiv dobândirea cunoștințelor, competențelor și
atitudinilor adecvate. Prestatorii de servicii trebuie instruiți așa încât să înțeleagă factorii care
influențează comportamentul individual și să evite să dea vina pe indivizi pentru factorii
comportamentali. Acțiunile din timp sunt cruciale pentru a preveni, depista și ameliora
simptomele cât mai rapid. Se cer cunoștințe și competențe pentru: monitorizarea tuturor
aspectelor de bunăstare fizică și mintală a copiilor mici, a copiilor și adolescenților; colectarea,
analizarea și interpretarea corectă a informațiilor de rutină primite în centrul de sănătate și
totodată personalul trebuie să poată comunica în mod corespunzător cu alte persoane. Personalul
are nevoie de sprijin ca să fie la curent (dezvoltarea profesională continuă) cu ultimele
recomandări pentru o viață sănătoasă, și să fie instruit să identifice problemele din timp și să știe
când și unde să facă trimiteri pentru păreri și îndrumări experte.
Depistarea medicală și trimiteri la specialiști: Accesul sigur la personal profesionist de sănătate
găsit prin surse adecvate (centre de sănătate, clinici mobile), acest acces fiind o parte cheie
pentru promovarea de acțiuni preventive pentru o viață sănătoasă, pentru a asigura depistarea din
timp și diagnosticul unor afecțiuni cât și pentru a asigura accesul la tratamentele necesare.
Monitorizarea vieții sănătoase este de importanță vitală. Monitorizarea oferă informațiile
necesare pentru a se vedea dacă serviciile sunt prestate în mod corect și pentru a se asigura
depistarea din timp a celor cu probleme. Monitorizarea de rutină a creșterii este un instrument
simplu și eficace; dacă un copil crește prea mult sau prea puțin în greutate, acest fapt ar trebui să
atragă alte investigații și să declanșeze o acțiune eficace pentru a redresa problema cât mai
devreme și mai rapid posibil. Este util să se evalueze regimul alimentar și activitatea fizică
pentru că aceste informații pot ajuta la explicarea creșterii deficitare a copilului. Evaluarea
sănătății mintale și a celei reproductive este deasemenea importantă.
Lucrătorii din sistemul de sănătate și îngrijitorii să fie un model: cei ce lucrează în acest
sector trebuie să fie un exemplu pentru cei cu care vin în contact.
Parteneriate cu rol de sprijin
Parteneriate pentru o Viață Sănătoasă: Facilitățile de sănătate ale guvernului nu au cum să
ofere tot sprijinul necesar pentru a avea comunități sănătoase. Promovarea sănătății este problema
38
tuturor. Departamentele de sănătate trebuie să coopereze cu învățământul, agricultura, finanța și
toate aspectele guvernării pentru a sprijini metodologii eficace integrate, coerente și consecvente.
Alte organizații, cum ar fi cele bazate pe diverse credințe religioase, grupuri de femei, organizații
ale consumatorilor, organizații profesionale, organizații din sectorul privat, cluburi sportive
trebuie să se implice și să joace un rol în promovarea și sprijinirea unei vieți sănătoase..
Structuri care pot oferi sprijin: agențiile care răspund pentru organizarea comunităților locale,
trebuie să coopereze ca să se asigure că oamenii care locuiesc acolo au cele mai bune oportunități
de a trăi vieți sănătoase; punând în aplicare reglementări privind consumul de tutun și alcool;
maximizând oportunitățile de activități fizice și de agrement sănătoase, cu acces la alimente
sănătoase și hrănitoare și la apă potabilă curată.
O mass-media responsabilă: marketing-ul în toate formele are o puternică influență asupra
tuturor aspectelor unei vieți sănătoase. Marketing-ul pozitiv poate ajuta la întărirea pozitivă a
comportamentelor preferabile. Codurile voluntare pentru modalitățile în care laptele ce
înlocuiește laptele matern, alimentele și băuturile sunt comercializate pentru consumul copiilor,
trebuie monitorizate pentru a se verifica respectarea angajamentelor luate de industrie. Firmele
transnaționale trebuie să aplice aceleași standarde de marketing în toate țările în care operează, în
limitele cadrului juridic din fiecare țară.
Facilități -Copiii trebuie să se poată juca și să aibă activitate fizică regulată într-un mediu
securizat; Este de resortul autorităților locale să pună la dispoziție spații unde copiii să poată
merge pe jos la școală sau să se joace în siguranță.
Atitudini, norme culturale și sociale: privind activitatea fizică, acestea trebuie luate în
considerare când se promovează oportunitățile pentru copii și adolescenți de a fi activi.
Metodologia trebuie adaptată circumstanțelor locale; toți copiii trebuie să aibă oportunități pentru
a fi activi, dar opțiunile și cadrul pentru aceste activități trebuie să fie corespunzătoare din punct
de vedere cultural.
Educația pentru sănătate și alfabetizarea: Cei care promovează sănătatea și prestatorii de
servicii trebuie să fie conștienți atât de problemele de subnutriție cât și de supranutriție, să fie
activi în promovarea unui regim alimentar și de activitate fizică, de evitare a fumatului și a
alcoolului reducând problemele de sănătate atât pe termen lung cât și pe termen scurt. Accentul
trebuie pus și pe ajutorarea părinților, a copiilor și tinerilor pentru a-i educa cu privire la sănătate.
Această educație include cititul și înțelegerea etichetelor de produse.
39
Pentru cei ce trăiesc cu ANC
Serviciile trebuie să reflecteze nevoile celor ce trăiesc cu ANC, acest fiind un drept.
40
9. Politici, Legislație și Sisteme de sprijin
9. Există multe modalități în care guvernele și alte sectoare pot promova și sprijini viața
sănătoasă la copii, familii și comunități.
Informații ajutătoare
Dreptul la sănătate reprezintă dreptul de a se bucura de un număr variat de facilități, bunuri,
servicii și condiții necesare pentru a realiza cel mai înalt standard de sănătate. Guvernele au rolul
și responsabilitatea primară de a răspunde provocărilor puse de ANC și trebuie să se colaboreze
cu toate sectoarele societății pentru a genera răspunsuri eficace pentru prevenția și controlul ANC.
Prevenția și controlul eficace a bolilor non-comunicabile necesită o bună conducere și o
metodologie de sănătate pe mai multe sectoare la nivel de guvern, inclusiv, după caz, o
metodologie care să includă sănătatea în toate aspectele politice și la toate nivelele de guvernare
în sectoare care nu se ocupă neapărat de sănătate dar în același timp să protejeze politica de
sănătate publică pentru prevenția și controlul ANC de influențe neavenite și de orice formă de
conflicte de interes, reale, percepute sau potențiale.
Politicile și legislația ce protejează adolescenții de substanțe nocive cum ar fi tutunul, alcoolul și
alimentele care conțin un nivel ridicat de grăsimi saturate, de grăsimi trans, zahăr și sare și care
promovează viața sănătoasă, formează piatra de temelie a programelor naționale pentru
respectarea și îndeplinirea drepturilor ce la au adolescenții și pentru prevenirea comportamentelor
care măresc riscul de ANC. Politica trebuie să ia ca obiectiv design-ului de produse, publicitatea,
marketing-ul, sponsorizarea și promovarea stilurilor de viață nesănătoase. Majorarea taxelor pe
aceste substanțe, inclusiv alimentele, este o modalitate de a face să scadă cererea, mai ales la
adolescenți care sunt sensibili la majorările de preț. Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului
este un model ce poate fi folosit pentru sprijinirea tuturor aspecte de viață sănătoasă.
Guvernele au nevoie să stabilească și să întărească controalele, să reglementeze și să modereze
stilurile de viață nesănătoase, să promoveze și să mențină alternative locale sănătoase, inclusiv
modalități ca oamenii să fie mai activi din punct de vedere fizic. Politicile și legislațiile pot limita
accesul tinerilor la produse nesănătoase și la folosirea lor prin crearea unei vârste minime de
cumpărare a tutunului și alcoolului și prin mandatarea locurilor publice, a școlilor și a altor locuri
unde se adună adolescenții să fie 100% fără fumat și consum de alcool. Guvernele pot fixa
standarde pentru comerțul cu amănuntul pentru a promova viața sănătoasă, limitând accesul la
vânzarea tutunului și alcoolului în magazine, limitând deasemenea și promovarea alimentelor
nesănătoase.
41
Contractele de aprovizionare ale guvernului pentru servicii locale, școli, grădinițe, creșe, etc., pot
promova achiziționarea de alimente și băuturi sănătoase din surse locale, să insiste ca structurile
să nu accepte consumul de tutun și alcool, să se prevadă spații pentru alăptatul la sân, pentru
odihnă și activități în aceste structuri importante.
Guvernele să se asigure că există informații de încredere și exacte pe care să se bazeze familiile.
Aceste informații nu ar trebui să fie sponsorizate sau promovate de firme care produc alimente
nesănătoase.
Guvernele au multe priorități pe care trebuie să-și canalizeze eforturile, este deci important pentru
familii și comunități să negocieze cu autoritățile locale și cu politicienii ca să se asigure că acești
factori de decizie cunosc importanța unei vieți sănătoase, să arate cum investițiile în viața
sănătoasă sunt pozitive pentru comunități acum și cum se vor economisi bani în viitor. Liderii
comunitari au nevoie de sprijin să poată aduce argumente pentru diversele acțiuni, reglementări,
legi și investiții care să promoveze o viață sănătoasă.
Guvernele dețin un rol cheie asigurându-se că se colectează informații privind starea modului de
viață sănătos pentru copii și familii. Fără informații nu e posibil să se monitorizeze progresul și
să se verifice eficacitatea unor acțiuni. Există necesitatea de a se acorda o atenție specială copiilor
și adolescenților (mai ales completând lipsa de date pentru copiii 6-14 ani) în cadrul obiectivelor
globale și naționale și sistemele naționale de informații trebuie să măsoare progresul pentru acest
grup de vârstă cu privire la incidența ANC, a factorilor de risc, a urmăririi, a testării medicale și a
evaluării (ex: despre supranutriție, diversitatea regimului alimentar, ratele de hipertensiune,
intoleranță la glucoză sau profiluri lipidice nefavorabile, expunerea la marketing-ul de alimente și
băuturi non-alcoolice), respectarea codurilor convenite pentru promovarea alcoolului și tutunului,
monitorizarea accesului la structuri propice pentru practicarea unor activități fizice, etc.
Sectorul privat poate juca un rol cheie în promovarea și sprijinirea unei vieți sănătoase.
Parteneriate pentru Sănătate: Facilitățile de sănătate ale guvernelor nu pot oferi tot sprijinul
necesar pentru realizarea unor comunități sănătoase. Promovarea sănătății, acțiunile de prevenție
și sprijinul necesar copiilor și adolescenților cu ANC sunt lucruri care ne privesc pe toți.
Pentru cei ce trăiesc cu ANC-uri
Guvernele și autoritățile locale cu sprijin de la organizații non-guvernamentale, organizațiile și parteneri
internaționali, au răspunderea să se asigure că toți copiii, inclusiv cei din comunități nevoiașe și
42
marginalizate, primesc îngrijirea medicală de calitate de care au nevoie și la care au dreptul, inclusiv
accesul la servicii și tratamente.
43
10. Accesul la un program de prevenție, de depistare și tratament eficace pentru controlul
și managementul ANC.
10. Orice copil cu ANC are dreptul să primească tratamente, tehnologii și o
îngrijire care să maximizeze calitatea vieții
Informații ajutătoare
Multe ANC pot fi prevenite și, când e posibil, prevenția trebuie să fie prima prioritate.
Depistări ale ANC efectuate în mod regular, detecția din timp și evaluarea comportamentelor de
viață sănătoasă începând de la naștere pentru a se identifica oportunitățile de ameliorare a
comportamentelor nesănătoase și introducerea tratamentelor și îngrijirii necesare după nevoie.
Există acum noi instrumente pentru depistarea din timp și diagnosticul ANC, cu cât problemele
sunt detectate mai devreme cu atât pot începe mai rapid îngrijirea și sprijinul eficace.
Există medicamente și tehnologiile esențiale, inclusiv îngrijirea paliativă și analgezică la un cost
accesibil pentru tratarea ANC. Acestea trebuie să fie adaptate ca formulă în mod corespunzător
pentru copii și adolescenți. Prin modurile de viață sănătoase, depistarea din timp, tratamentele
adecvate , cu ajutorul tehnologiei și al îngrijirii, copiii cu ANC pot trăi o viață lungă și sănătoasă.
Copiii și adolescenții au dreptul de a primi aceste tratamente și tehnologii după necesități și nu în
funcție de capacitatea de a plăti.
Prea mulți copii nu primesc tratamentele de care au nevoie, în special în țările cu venit mic și
mijlociu. În mod similar, există acces limitat și disponibilitate limitată la medicamentele
analgezice, inclusiv cele din îngrijirea paliativă a copiilor și adolescenților, în special în anumite
medii sărace în resurse. Există inegalități enorme în nivelul de îngrijire și rata de supraviețuire a
celor cu ANC între țările cu un nivel mare de resurse și cele cu un nivel scăzut de resurse .
De exemplu, deși cancerul din copilărie este vindecabil cu o rată de supraviețuire de 80-90 la sută
în țările cu venit ridicat, în țările cu venit mic și mijlociu, rata de supraviețuire este de circa 10-30
la sută.
Comunitatea internațională s-a angajat să pună la dispoziție 80% din tehnologiile de bază și
medicamentele esențiale accesibile ca preț, inclusiv medicamentele generice necesare
tratamentului și managementului ANC atât în facilități publice cât și private. Acest angajament
include medicamentele pentru ANC care sunt deja pe Lista Medicamentelor Esențiale pentru
44
Copii a OMS, medicamente cum ar fi insulina, salbutamolul, penicilina și medicamentele
necesare chemoterapiei cât și accesul la analgezice ca parte a unei îngrijiri paliative de calitate
pentru toți copiii; plus tehnologiile prin care să se poate diagnostica corespunzător ANC la copii.
Acest angajament nu a fost încă îndeplinit în multe țări.
În multe țări, mai ales cele unde încă sunt prea mulți copii care mor în urma maladiilor infecțioase
și comunicabile, lucrătorii din prima linie a sistemului de sănătate nu au fost dintotdeauna
sprijiniți și pregătiți în prevenția, diagnosticul și tratamentul ANC la copii și adolescenți.
Dezvoltarea profesională continuă este necesară pentru ca personalul să fie la zi cu toate
competențele și atitudinile corespunzătoare. Toate nivelele de lucrători în sănătate, în special cei
din linia întâi și voluntarii comunitari trebuie instruiți în prevenția, diagnosticul și tratamentul
ANC la copii și adolescenți, inclusiv îngrijirea pediatrică paliativă și maladiile dentare.
Informațiile sunt vitale. Registrele și sistemele de management al informațiilor care urmăresc
riscul, incidența și povara unor ANC sunt de importanță vitală pentru planificarea și prestarea
eficace a serviciilor și pentru a se evalua dacă protocolurile actuale de tratament dau rezultate și
dacă ajung la grupurile vizate. Aceste sisteme trebuie menținute în mod corespunzător pentru a
rămâne în continuare exacte și complete. Colectarea de date trebuie să fie sprijinită de resurse
adecvate și de pregătirea personalului.
Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile
Sistemele de sănătate și alte sisteme instituționale din fiecare țară trebuie să servească cerințelor
copiilor și adolescenților, inclusiv asigurarea accesului echitabil la tratamente, tehnologii și
îngrijire, pregătirea și susținerea personalului; monitorizarea și sistemele de informare și accentul
pus pe sprijinirea unui mod sănătos de viață. Școlile pot avea un rol important prin facilitarea
depistării ANC sau a riscului de ANC, asigurând că toți cei ce trăiesc cu ANC sunt integrați în
viața școlară, și în același timp răspunzând nevoilor specifice, construind atitudini și o înțelegere
corespunzătoare și dând copiilor puterea de a fi agenți pentru schimbare.
Țările dispun de modele diferite pentru implementarea îngrijirii de sănătate; indiferent de acest
factor și indiferent dacă îngrijirea este finanțată privat sau de stat, sistemul de sănătate trebuie să
conțină provizii pentru prevenirea, îngrijirea, tratamentul și urmărirea pacientului post-tratament
și/sau reabilitarea copiilor și adolescenților care trăiesc cu ANC.
Copiii și tinerii nu trebuie făcuți să se simtă vinovați sau să ia vina asupra lor pentru că s-au
îmbolnăvit de ANC. Discuțiile deschise și bine-informate din familii și comunități pot avea un
45
mare efect pozitiv asupra calității vieții celor tineri. Dând posibilitatea tinerilor care trăiesc cu
ANC să preia controlul asupra propriei vieți, să-și poată exprima propriile îngrijorări și necesități,
să aibă un rol activ în tratamentul și îngrijirea proprie, toate acestea duc la complianță mai bună și
la rezultate mai pozitive. În caz de dificultăți financiare sau de altă natură care limitează accesul
la îngrijirea optimală, copiii, familiile și comunitățile reunindu-se să găsească soluții, dau prin
această unire forță și inspirație. Implicarea tinerilor care trăiesc cu ANC ca parte din echipa din
comunitate, sau ca agenți de comunicare poate avea un mare efect asupra altor tineri care trăiesc
cu ANC pentru că le pot arăta ce e posibil și pot fi o inspirație pentru cei ce au primit de curând
un diagnostic sau sunt îngrijorați de starea sănătății lor. Instituțiile au nevoie să sprijine această
angajare activă a celor ce trăiesc cu ANC.
Comunitățile trebuie să se asigure că serviciile și facilitățile sunt operaționale pentru ca cei ce
trăiesc cu ANC să poată avea un rol activ în comunitate și să nu fie excluși.