corelație Între consumul de alcool Și accidentele rutiere
DESCRIPTION
Corelație Între Consumul de Alcool Și Accidentele Rutiere jud Mures, 2012TRANSCRIPT
Corelație între consumul de alcool și accidentele rutiere produse pe raza
județului Mureș în anul 2012. Necropsii
Autor: Pascariu Silvia Mariana
Coordonator: Şef lucrări Dr. Hădăreanu Viorel
Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş
Facultatea de Medicină
2015
Introducere
Click to add Title
Click to add Title
Click to add Title
Alcoolul
Farmacologie
Cadru
legislativ
Expertiză medico-legală
Obiective
Demonstrarea unei corelații între consumul de alcool și accidentele rutiere cu deznodământ fatal produse pe raza județului Mureș în anul 2012
1
Realizarea profilului victimei accidentului rutier2
Analiza rapoartelor de necropsie cu stabilirea cauzalității dintre deces și leziunile traumatice și cele morfopatologice
3
Material și metodă
Studiu retrospectiv pe date secundare
Bază de date: arhiva IML Tîrgu Mureș
Perioada analizată: ianuarie – decembrie 2012
Eșantion: 78 de rapoarte de necropsie ale victimelor accidentelor rutiere
Programe utilizate: Microsoft Word, Microsoft Excel, Graph Pad InStat 3
Variabile analizate vârsta și sexul victimei mediul de proveninență tipul de participant la traficul rutier locul producerii accidentului
(urban/rural) locul decesului (pe loc/spital) data producerii accidentului timp de supraviețuire (zile de
spitalizare) valoarea alcoolemiei leziuni traumatice suferite diagnosticul anatomo-patologic și
histo-patologic felul și natura morții legatura de cauzalitate între accident
și decesul persoanei
Rezultate (1)Din totalul național de 2163 de decese în urma accidentelor rutiere, județul Mureș a înregistrat doar 4% în 2012.
Rezultate (2)
Cele mai multe morți s-au înregistrat în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, iar în rândul victimelor de sex feminin cele mai multe decese s-au înregistrat la grupa de vârstă de peste 60 de ani.
Consumul de alcool în rândul victimelor apare, cu predilecție, la bărbații din intervalul 20-40 de ani, alcoolemia maximă înregistrată fiind de 3,2 g‰, iar din rândul femeilora fost înregistrată o singură valoare pozitivă a alcoolemiei, de 1,6 g‰.
Rezultate (3) Observăm că 92% dintre victimele cu alcoolemia în intervalul 0,8-2 g‰, și 100%
dintre victimele cu alcoolemia >2g‰ au fost de sex masculin.
Alcoolemie gr‰ Total
<0,8 >2 0,8-2 neefectuat
S
e
x
F
Număr 19 0 1 5 25
% din Sex 76,0% 0,0% 4,0% 20,0% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
48,7% 0,0% 7,7% 20,8% 32,1%
M
Număr 20 2 12 19 53
% din Sex 37,7% 3,8% 22,6% 35,8% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
51,3% 100,0% 92,3% 79,2% 67,9%
Total
Număr 39 2 13 24 78
% din Sex 50,0% 2,6% 16,7% 30,8% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
testul Chi-pătrat pentru aceste două seturi de variabile,valoarea lui
p=0,009 o puternică corelație între sexul masculin și consumul de alcool.
Analiza corelațională privind mediul de proveniență și consumul de alcool nu evidențiază nicio diferență semnificativă din punct de vedere statistic între indivizii din mediul rural și cei din mediul urban cu o valoare calculată a lui p=0,453.
Rezultate (4)
Rezultate (5)Studiul analitic al relației dintre tipul de participant la trafic și valoarea alcoolemiei
Total
Alcoolemie gr‰ <0,8 >2 0,8-2 neefectuat Total
biciclist
Număr 0 0 0 3 3
% din participant 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
0,0% 0,0% 0,0% 12,5% 3,8%
conducator
auto
Număr 12 0 1 7 20
% din participant 60,0% 0,0% 5,0% 35,0% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
30,8% 0,0% 7,7% 29,2% 25,6%
motociclist
Număr 3 0 1 2 6
% din participant 50,0% 0,0% 16,7% 33,3% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
7,7% 0,0% 7,7% 8,3% 7,7%
pasager
Număr 17 0 3 5 25
% din participant 68,0% 0,0% 12,0% 20,0% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
43,6% 0,0% 23,1% 20,8% 32,1%
pieton
Număr 7 2 8 7 24
% din participant 29,2% 8,3% 33,3% 29,2% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
17,9% 100,0% 61,5% 29,2% 30,8%
Total
Număr 39 2 13 24 78
% din participant 50,0% 2,6% 16,7% 30,8% 100,0%
% din Alcoolemie
gr‰
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Testul Chi-pătrat aplicat acestor coordonate arată existența unei corelații semnificative din punct de vedere statistic între calitatea de pieton și consumul de alcool, p=0,046
Value df Asymp.
Sig. (2-
sided)
Monte Carlo Sig. (2-sided)
Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
Pearson Chi-Square 22,328a 12 ,034 ,046b ,042 ,051
Likelihood Ratio 22,849 12 ,029 ,026b ,023 ,029
Fisher's Exact Test 19,448 ,032b ,028 ,035
N of Valid Cases 78
Rezultate (6)
testul Chi-pătrat pentru consumul de alcool și anumite zile ale săptamânii a returnat o valoare a lui p=0,448
Frecvența accidentelor în funcție de lunile anului și anotimpuri
Rezultate (7)
54 primele
24h• 7 la spital
24Spitalizare
• Min: 1 zi• Max: 47 zile
Analiza timpului de supraviețuire al victimelor și zilele de spitalizare anterioare decesului.
Rezultate (8)
În toate cazurile înregistrate în acest studiu moartea victimelor a fost de natură violentă,
în 96% dintre cazuri cauzalitate directă între leziunile traumatice și deces.
În 88,5% din cazuri leziunile traumatice au fost cauza directă, necondiționată, a decesului
în 11.5% din cazuri decesul a fost condiționat de afecțiuni preexistente (decompensarea unei cardiomiopatii, instalarea insuficienței renale), dezvoltarea unei patologii intraspitalicești (bronhopneumonie, plamâni de stază) sau paralizia SNC.
ConcluziiIpoteza de lucru a acestui studiu, pe datele înregistrate în anul 2012, pe raza județului Mureș, nu poate fi confirmată statistic corelațional pentru populația
generală a eșantionului studiat, însă pe anumite categorii de victime (pietoni) este indiscutabil că valorile ridicate ale alcoolemiei au putut fi factorul decisiv
în producerea accidentului rutier și, prin extensie, a decesului victimei.
Profilul general al victimei accidentelor rutiere: bărbat, în vârstă de ≈40 ani, indiferent de calitatea de participant la traficul rutier.
Natura morții a fost, invariabil, violentă, cu o cauzalitate directă a leziunilor traumatice în 96% din cazuri, și necondiționată de alte afecțiuni pentru 88,5%
dintre victime
Cu privire la raportul dintre leziunile traumatice și leziunile morfopatologice pre-existente constatate la necropsie remarcăm că în foarte puține cazuri aceste două variabile nu s-au suprapus (la victimele foarte tinere/copii)
Discuții
Conform OMS, aproximativ 1.240.000 de
oameni mor în fiecare an ca
urmare a accidentelor
rutiere, făcându-le astfel, a 9-a
cea mai frecventă cauză de deces în lume, precum și prima cauză a morților violente (23% din total)
În toate statele membre ale UE,
ratele mortalității în accidente rutiere
sunt mult mai mari pentru barbați decat
pentru femei. În majoritatea țărilor,
în accidente de transport, mor de trei-patru ori mai
mulți bărbați decât femei
Probabilitatea unui accident mortal crește
semnificativ după o alcoolemie de 0,5 g‰, și cu atât mai mult în cazul unei alcoolemii cu valoarea mai mare
de 0,8 g‰. De asemenea, la aceleași valori ale alcoolemiei, conducătorii auto cu vârsta sub 21 de ani
sunt mult mai predispuși la accidente cu sau fără consecințe fatale decât șoferii mai
în vârstă.
Pentru a îmbunătăți acest studiu și a elimina din
posibilele surse de erori ar trebui mărit eșantionul
studiat și perioada de timp, măsurarea
alcoolemiei victimelor accidentelor și în cazul spitalizării, nu doar în serviciul de medicină legală, și înregistrarea
alcoolemiei conducătorului auto
implicat în accidentele soldate cu decesul pasagerilor sau al
pietonilor.
Bibliografie Phillips R, Alcohol: A History. University of North Carolina Press, Chapel Hill, NC.,2014;
32. GheorghiuV., Medicină Legală - note de curs, Ed. Tehnoplast, 2005. Dermengiu D., Medicină legală - note de curs, Editura Universitară, București, 2011, 21-
30, 70-110. Beliș V. – Aspecte toxicologice clinice și medico-legale în etilism – Editura Medicală
București, 1988. Hasin, Deborah (December 2003). "Classification of Alcohol Use Disorders".
http://pubs.niaaa.nih.gov/ Codul Penal Român, Codul de Procedură penală, Art. 185. Global status report on road safety : supporting a decade of action. Geneva, World Health
Organization, 2013, (http://www.who.int/violence_injury_prevention/road_safety_status/2013/en/)
OECD/European Union (2014), “Mortality from transport accidents” in Health at a Glance: Europe, 2014, OECD Publishing.
Voas, R.B.; Torres, P.; Romano, E. et al. Alcohol-related risk of driver fatalities: an update using 2007 data. 2012. Journal of Studies on Alcohol and Drugs 73(3):341-350.
Zador, P.L.; Krawchuck, S.; and Voas, R.B.. Alcohol-related relative risk of driver fatalities and driver involvement in fatal crashes in relation to driver age and gender: an update using 1996 data. 2000. Journal of Studies on Alcohol 61:387-95.
Sutlovic D., Scepanovic A., Bosnjak M., et al . The Role of Alcohol in Road Traffic Accidents With Fatal Outcome: 10-Year Period in Croatia Split–Dalmatia County, 2014, 15:3, 222-227, DOI: 10.1080/15389588.2013.804915
www.designfreebies.org
www.designfreebies.org