Publicaţie editată de Consiliul Judeţean DâmboviţaSE DISTRIBUIE GRATUIT

Anul 1 l Nr. 2 l MAI 2009

Un mediu curatLegislativul în acţiuneDezvoltare durabilă Investiţie în viitor Proiecte concretizateRepere culturale

pagina 2 pagina 3 pagina 4-5 pagina 6 pagina 7 pagina 8

paginile 4-5

OBSERVATOROBSERVATOR

Staţiunea Padina – Peştera va de-veni, în următorii 2 ani, alternativa

la zona Valea Prahovei şi unul dintre ceimai importanţi poli turistici ai ţării şi aiUniunii Europene. Acesta este angaja-mentul pe care preşedintele ConsiliuluiJudeţean Dâmboviţa, Florin Popescu, şi l-a asumat în cadrul Conferinţei Interna -ţionale de Turism „Bucegi – investiţie înviitor”, desfăşurată în perioada 22 – 24aprilie 2009, la Hotel Peştera – Moroeni.

La eveniment au participat ElenaUdrea, ministrul Turismului, Gabriel Friptu

– director general în cadrul Ministerului Dez-voltării Regionale şi Locuinţei, importanţi mem-bri ai mediului de afaceri din provincia itali anăBari (regiune înfrăţită cu judeţul Dâmboviţa),autorităţi locale, judeţene, regionale, parla-mentari de Dâm boviţa şi repre zentanţi ai mass-media locală şi naţională.

Principalele obiective ale conferinţei au vizatelaborarea unui model de acţiune pentru dez-

vol tarea proiectului, atragerea resurselor în ve - de rea demarării investiţiilor în zonă, respectiv fon-duri guvernamentale, europene, dar şi oameni deafaceri interesaţi din ţară şi străinătate, transferulde bune practici europene pentru dezvol tarea tur-ismului în judeţul Dâmboviţa, pro movarea de acor-duri între tour – operatori italieni şi ro mâni pentrugenerarea şi gestionarea de flu xuri turistice reci-proce etc.

„Bucegi – investiţie în viitor”

dâmboviţean

Un proiect spectaculos

OBSERVATORpagina 2 dâmboviţean

REPERE CULTURALE

În februarie 2007, ar fi trebuit săfim fericiţii „beneficiari” ai unui

Muzeu de Artă restaurat. Asta, încondiţiile în care constructorul şi-ar firespectat termenul de execuţie. Vor-bim de fostul constructor, întrucât ac-tuala conducere a CJD a reziliatcontractul cu fostul prestator, înche -ind un nou contract. De data aceasta,are toate asigurările că lucrarea va figata în luna august. Fondurile alocate100% de la bugetul judeţului se cifreazăla 425.000 RON (305.000 pentrucomponenta artistică şi 120.000pentru componenta de arhitectură şilucrări la utilităţi).

Până în prezent, au fost realizatetavanele celor trei săli de la etaj, iarîn sala mare lucrările de restauraresunt aproape de finalizare.

Pentru că arhitectura o impune, lareabilitarea clădirii lucrează 10 meş-teri mari, aduşi din toate colţurile ţării– 6 pictori restauratori, 2 restauratoriîn lemn, 2 stucatori, la care se adaugăpersonalul auxiliar.

De asemenea, pentru refacereapărţii superioare a balcoanelor vor in-terveni meşterii pietrari. Toate acestelucrări care se efectuează în prezent

vin în completarea celor efectuate în2008, când patru panouri de frescăbrâncovenească, datând din anul1698, au fost re sta urate.

Aceste panourivor face obiectul ex-poziţiei de bază aMuzeului de Artă.

a primit a doua şansă

Fresca Bisericii Domneşti va fi salvată

Cu toate că anul 2009 nueste unul tocmai darnic în

ceea ce priveşte finanţările de labugetul de stat, conducerea Consiliu -lui Judeţean Dâmboviţa, dând dovadăde receptivitate crescută, a reuşitsă introducă pe lista priorităţilor şifinanţarea unor lucrări mai puţin vi -zibile, dar de care depinde soartaunor monumente istorice cu valoareinestimabilă. O astfel de lucrareeste şi intervenţia de urgenţă pen-tru consolidarea frescei BisericiiDomneşti, având în vedere că lu-crările ce se efectuează în prezent,pe elementele de structură şi rezis-tenţă ale clădirii, ar fi putut deteriorairemediabil elementele artistice alelăcaşului de cult.

Astfel, administraţia judeţeană aalocat o sumă de 350.000 RONpentru efectuarea unor lucrări con-stând în reparaţii şi intervenţii lazidării, mortare şi stratul de picturăneafectată de desprinderi, dar şi in-tervenţii de extragere, replantare şitranspunere a picturii murale.

Data finalizării obiectivului este27 mai şi, după cum ne asigură direc -torul Complexului Muzeal „CurteaDomnească”, Ovidiu Cârstina, ter-menul va fi respectat, având învedere ritmul bun în care se lu-crează.

În zona dreaptă a altarului bi se -ricii (diaconiconul), lucrările sunt fi-nalizate în proporţie de 90% şi auînceput lucrările de curăţare a fisu -rilor, execuţia acestora fiind rea -lizată de către o firmă de profil,atestată în lucrări de restaurare.

Şi, dacă vorbim de restaurare, înparalel cu această intervenţie de ur-genţă se lucrează la proiectul derefacere efectivă a picturii. Acest demers va fi inclus, însă, într-un pro -iect mai amplu al CJD – a douaparte de restaurare a Curţii Dom-neşti, proiect ce va fi concretizatprin atragerea de fonduri struc-turale.

A leşii judeţeni au votat în şe - dinţa din 29.04.2009 proiec-

tul de hotărâre privind aprobareaindicatorilor tehnico – economici laobiectivul de investiţii „ReabilitareaBibilotecii Judeţene Ion Heliade Ră- dulescu”. Acesta reprezintă un obiec-tiv ce va fi finanţat integral de cătreConsiliul Judeţean Dâmboviţa.

Extinderea şi reabilitarea Biblio -tecii Judeţene implică atât modificărila nivel volumetric, cât şi modificăriale compartimentelor interioare nece-sare pentru eficientizarea spaţiilor exis -tente, care nu mai corespund nevoilor

Biblioteca judeţeană va deveni un spaţiu viu

actuale ale secţiilor de împru-mut. Lucrările sunt impuse de evidenta stare de degradare, darşi de îmbătrânire fizică şi moralăa fini sajelor interioare, a mobilie -ru lui sălilor de lectură şi a depo -zitelor. De ase menea, proiectul dereabi litare a Biblio tecii „Ion Heli-ade Rădu lescu” cuprinde şi ame-najarea de spaţii noi care nuexistă în prezent, cum ar fi o salămultimedia, un centru de infor-mare comunitar şi un punct derelaţii cu publicul. Reabilitareapresupune atât ridicarea stan-dardelor de confort termic, cât şiînlocuirea mobilierului învechitcu piese moderne. În plus, pe vi-itor vor fi introduse sisteme dearhivare computerizate.

În ceea ce priveşte sala mul-timedia, acesta se doreşte a fi,prin natura dotărilor, o alterna-tivă modernă la modalităţile dedocumentare şi studiu cu carepublicul era obişnuit.

Valoarea totală a investiţieise cifrează la peste 4.400 de miide lei, iar lucrările vor începe, celmai probabil, la sfârşitul acesteiveri.

Muzeul de Artă

La începutul lunii mai 2009, în co-munele dâmboviţene Malu cu

Flori şi Bezdead au fost inauguratedouă obiective de maximă importanţăpentru comunităţile de aici, respectivpodurile peste Dâmboviţa şi pestepârâul Bizdidel.

Obiectivele finanţate prin Ordonanţa7/2006 au fost finalizate cu sprijinulpreşedintelui CJD, Florin Popescu, iniţi-atorul acestui program guvernamentalprin care s-au derulat foarte multe in-vestiţii de interes public, la nivelul în-tregii ţări.

OG 7 are rădăcini la BezdeadPrezent alături de numeroase oficia -

lităţi locale şi judeţene la inaugurareapodului, ce face legătura între satulBezdead şi Valea Morii, şeful adminis-traţiei judeţene, Florin Popescu, a re-memorat momentul în care i-a încolţitideea de a promova un program guver-namental care să vină în întâmpinareanevoilor celor din mediul rural: „Ideea dea iniţia acest program mi-a venit aici, încomuna Bezdead, văzând că în satulMăgura există o punte părăginită, con-struită de bunicii mamei mele. Mi-am ziscă dacă acum 100 de ani străbuniciinoştri au realizat o punte care a duratatâta, de ce n-am fi şi noi în stare să re-alizăm aşa ceva? Acesta este primulpod care se face în Bezdead, urmând caîn curând să înceapă construcţia celuide-al doilea pod în satul Măgura, înzona Lunca”, a mai precizat preşedin-tele CJD.

Satul Capul Coastei,în legătură cu restul comunei Malu cu FloriÎn cuvântul său, primarul comunei

Malu cu Flori, Toma Procopie a subliniatimportanţa podului pentru comunitate,acesta făcând legătura între cele douăpărţi ale satului Capul Coastei şi, toto-dată, înlesnind legătura acestei zone curestul localităţii.

Vicepreşedintele CJD, Marin Anto -nescu a felicitat autorităţile locale pentru reuşita proiectului şi a transmismesajul de susţinere al preşedinteluiFlorin Popescu şi al întregului aparat alConsiliului Judeţean pentru realizareaurmătoarelor obiective pe care primăriaMalu cu Flori urmează să le deruleze.

„Vom lua obiectivele unul câte unul,până vom reuşi să rezolvăm cele maiimportante probleme ale locali tăţilor.Este un angajament de onoare pentrunoi. Deşi sunt de provenineţă din suduljudeţului, sunt îndrăgostit de aceastăzonă pe care o consider ca fiind una dintrecele mai frumoase din ţară şi considercă şi străinii ce vor veni aici pe viitor ovor aprecia la adevărata valoare”, a su -bliniat Marin Antonescu.

O şansă în direcţiamodernizării infrastructuriiCu toate că programul finanţat prin

Ordonanţa 7 a însemnat o şansă pentrucomunităţile rurale de a-şi moderniza in-frastructura, primarii dâmboviţeni careau demarat astfel de investiţii în pe-rioada 2006 – 2007 s-au confruntat cuîntârzieri în ce priveşte deblocarea fon-durilor de la guvern pentru finalizareaobiectivelor, în anul 2008 neprimindniciun fel de finanţare.

În luna aprilie, însă, actualul Execu-tiv, condus de Emil Boc, a emis ohotărâre prin care, pe anul 2009, a fostrepartizată o sumă totală de 662.002de mii lei pentru Programul de dez-voltare a infrastructurii şi a unor bazesportive din spaţiul rural din sume de-falcate din taxa pe valoare adăugată.

S-au făcut plăţile pentru 2008Astfel, 40 de localităţi dâmboviţene au

primit fonduri în cuantum de 28.900 demii lei pentru lucrări care la data de 4

martie 2009 se aflau în diferite stadii fizicede execuţie. Dintre comunele în careobiectivele sunt executate 100% sauaflate într-un stadiu avansat de execuţie,amintim: Aninoasa – dezvoltarea infra-structurii rurale, Costeştii din Vale – podpeste pârâul Sabar, Lunguleţu – ali-mentare cu apă, Răscăeţi – pod pesterâul Jirnov şi pod peste râul Holboca,Mătăsaru – alimentare cu apă, Răzvad– reţea de canalizare, Vârfuri – alimen -tare cu apă, Tărtăşeşti – reţea de cana -lizare şi staţie de epurare, Corneşti –alimentare cu apă, Bărbuleţu – pod pestepârâul Bărbuleţu, punte în punctul Gogi,punte în punctul Udroi, Brăneşti – pod şiapărări de mal pe râul Ialomiţa, Co -mişani – reţele canalizare şi staţie deepurare, Doiceşti – extindere reţele decanalizare, Glodeni – pod peste pârâulSlănic şi pod peste Valea Lăculeţe, Hu-lubeşti – alimentare cu apă, Vişina – alimentare cu apă, Vişineşti – 2 poduripeste Cricovul Dulce, pod peste pârâulSultanul, Vulcana Pandele – reţele decanalizare şi staţie de epurare şi Pe-treşti – canalizare şi staţie de epurare.Firmele care au executat lucrări fi nanţate prin OG 7 sunt: SC Nimb, SC LDP DB, SC Corel, SC Potenţial, SCDiana, SC Dâmboviţa Construcţii, SC Prod Lingum Titu, SC Genesis, SCEcprod Tgv, SC Confort, SC Procor, SC Complis, SC Construcţii Muntenia, SC Instal Somet BZ, SC Cobadi SRL, SC Coni, SC General Trust, SC Impresco,SC S.C.T Bucureşti.

MAI 09 pagina 3nr. 2

DEZVOLTARE DURABILĂ

programe beneficepentru mediul ruralOrdonanţa 7

HG577

Reţele de apă europene pentrusatele dâmboviţeneÎntrucât alimentarea cu apă po -

tabilă este o problemă spinoasă,prezentă cu precădere în mediulrural, a fost încurajată de către statiniţiativa primarilor de întocmire adocumentaţiilor pentru accesareade fonduri pentru astfel de investiţiişi prin H.G 577/1997. În luna mar-tie 2009, au fost executate o seriede lucrări la reţelele de alimentarecu apă în mediul rural, lucrări ce aufost însă achitate prin fondurile alo-cate de către Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Locuinţei în lunaaprilie. Demersurile făcute de con-ducerea CJD nu au rămas fărărezultat şi, astfel, Dâmboviţei i-afost alocată suma de 2.872,019mii lei pentru decontarea lucrărilorefectuate în 6 comune. În comunaRuncu, a fost introdusă reţea de alimentare cu apă în satele Runcu,Bădeni, Brebu, Ferestre, Piatra, Si liştea, în comuna Poiana – satelePoiana şi Poieniţa, în comunaPucheni – satele Merişoare, ValeaLargă, Brădăţeni şi Vârfureni, înoraşul Pucioasa – satul Bela,oraşul Titu – satul Plopu şi în co-muna Dragodana. Alte 11 astfel delucrări se vor efectua în tot atâteacomune dâmboviţene, în acestscop fiind deja întocmite studiile defezabilitate şi proiectele tehnice.De apă potabilă, la parametrii optimi vor beneficia locuitorii din:Moţăieni – sat Cucuteni, Costeştiidin Vale, Răcari – sat Mavrodin şiGhergani, Corbii Mari – sate Bărăceni,Grozăveşti, Moara din Groapă, Pe-treşti, Podul Corbencii, Satu Nou,Ungureni, Vadu Stanchii, Malu cuFlori, Pietroşiţa – sat Dealu Frumos,Râu Alb, Sălcioara, Braniştea, Cre ve -dia şi Bărbuleţu. Lucrările au fostefectuate de următoarele firme: SCDiana SA, SC Confort SA, SC Con-cifor SA, SC Potenţial SA, SC DianaENG Grup SA, SC Consral SA.

În numărul viitor al „Observa-torului dâmboviţean” vă vom prezentasituaţia reabilitării infrastructurii ru-tiere cu finanţare prin HG 577.

pagina 4

INVESTIŢIE ÎN VIITOR

OBSERVATOR dâmboviţean

„Bucegi – investiţie în viitor” Un proiect spectaculos

O vacanţă de visAutorităţile dâmboviţene au evi-

denţiat punctele tari ale judeţului nos-tru, demonstrând astfel că există toatepremisele ca staţiunea Padina -Peştera să devină o destinaţie idealăpentru o vacanţă de vis. A fost descrispotenţialul schiabil din zonă, care s-arputea concretiza într-o locaţie propicepentru competiţii de anvergură, genOlimpiadă de Iarnă sau Universiadă.Nu a fost neglijat nici caracterul spec-taculos al cadrului natural, prin zoneleprotejate existente în Parcul naturalBucegi – precum Sfinxul, Babele, peş-terile Ialomicioara, Urşilor şi Rătei,Cheile Tătarului, Orzei şi Ză noagei, dar şirezervaţiile de floră şi faună - care consti-

tuie adevă rate puncte deatracţie pe tot parcursulanului.

Consiliul Judeţean Dâm boviţa afăcut primii paşi în dezvoltarea Planuluituristic Peştera – Padina, prin pro -iectele iniţiate până în acest moment,respectiv: Programul naţional „Superschi în Carpaţi”, susţinut de MinisterulTurismului, Masterplanul judeţuluiDâmboviţa, Planul Urbanistic ZonalPeştera – Padina, la care se adaugăstudiile de fezabilitate realizate pentruinfrastructura de turism şi cea rutieră(în curs de obţinere a finanţării, dar şicu termen de finalizare mai 2009).

Preşedintele Florin Popescu le-aprezentat participanţilor la conferinţade turism viziunea sa asupra „Vacanţeiîn Bucegi”, cu multiple posibili tăţi depetrecere a timpului liber atât pentruadulţi, cât şi pentru copii (în proiect

este gândit un traseu schiabil de 56,1km, cu trambuline, schi-fond, bazin deînot, patinoar), incluzând în acestproiect şi trasee de legătură prin cabluîntre Valea Prahovei şi zona Moeciu –Rucăr – Bran, subliniind că zona Bucegibeneficiază de o aşezare strategică, „la90 de minute de Bucu reşti, la 3 ore şijumătate de Provincia Bari şi la 4 oreşi jumătate de Paris. Vă propun unproiect pentru sănătate şi odihnă, nuunul de tip manea, care să distrugăfrumuseţile din zonă. Vă asigur că, din

punctul meu de vedere, acest proiecteste o prioritate economică, politică şisocială. Aş putea spune, este prioritateanumărul unu”, a precizat Florin Po -pescu. Pre şedintele CJD nu a neglijat,însă, aspectele concrete legate de nece-si tatea reabilitării drumului către zonamontană, starea precară a acestuiafiind principalul impediment în atra -gerea de investitori puternici în zonă.

Ministerul Turismuluiîşi afirmă sprijinulpentru reuşita proiectuluiLa rândul său, ministrul Turismului,

Elena Udrea a promis că-şi va petrecevacanţele în Bucegi şi a asigurat au-torităţile judeţene şi locale de întregsprijinul instituţiei pe care o conduce.„Actualul Guvern a reconsiderat impor-tanţa turismului românesc. Acestuiproiect îi lipseşte resursa financiară,însă apreciez interesul pe care au-torităţile i l-au acordat. Ne trebuie o al-ternativă la Valea Prahovei. Veţibeneficia de sprijinul Mi nis terului Turis-mului, după ce vom avea un plan con-cret. Ministerul are finanţare pentru

pagina 5

INVESTIŢIE ÎN VIITOR

MAI 09nr. 2

Valea Prahovei, Valea Ialomiţei,Depresiunea Braşovului şi Sub-carpaţii Curburii străjuiesc, precumun inel, Bucegii, inima de granit aRomâniei. De pe creasta lor sepoate vedea toată ţara, brâul Dunării,se văd Bucureştiul, Buzăul, CarpaţiiOrientali, Ţara Bârsei şi toată Tran-silvania.

La o altitudine de 2.216m, Sfinxuldin Carpaţi străjuieşte de mii de aniarealul românesc. Forma sa ciudatăa ridicat, nu de puţine ori, nume -roase semne de întrebare cu privirela originile sale, multe explicaţii fiindde natură ştiinţifică sau mistică.

Dacă, din punct de vedere şti-inţific, geografii au găsit explicaţiaconform căreia forma ciudată a fostsăpată în roca conglomerată prinacţiunea vântului – coroziunea, gre-siile şi calcarul născând Sfinxul dinBucegi, o altă parte a specialiştilorsusţin teoria conform căreia Sfinxular fi reprezentarea unei divinităţisupreme din timpuri pelasge. As-pectul omenesc îi conferă putere şisuveranitate prin faţa bine pro-porţionată, buzele ce trădează se -veritate şi o bărbie fermă. Cine aufost pelasgii? O populaţie răspân-dită în zona Mării Egee, anterioarăgrecilor antici.

Herodot, părintele istoriei, de-clara că geţii credeau în nemurirea

sufletului, iar cei care mor se duc

la Zamolxis. Geograful Strabonafirmă că Zamolxis s-a retras pe cul-mea muntelui sacru Kogaion, chiarîn apropierea unui râu cu apălimpede. Unii cercetători au ajuns laconcluzia că KOG-A-ION înseamnă„Capul Magnificului”, fiind şi denu-mirea Bucegilor. Tot aici găsim şiPeştera Ialomicioarei, în apropiereacăreia curge un râu cu apă limpede.

În cărţile de istorie, am învăţatcă muntele sacru al dacilor se aflala Sarmizegetusa, armatele îm-păraţilor romani Domitian şi Traiancucerind acest sanctuar, făcut unacu pământul. Stâlpii templelor aufost dărâmaţi, preoţii alungaţi sau,mai grav, ucişi, incinta sacră a fostvandalizată. Dar Muntele Sfânt aldacilor – Bucegii, nu a fost niciodatăprofanat. Doar astăzi, hoardele deturişti îi tulbură liniştea şi îl îngroapăîn munţi de gunoaie.

„Un munte care se numeşteOmul! Este oare muntele atât demic sau fost-au omul atât de mare,de s-a numit muntele după dânsul?Ce a fost oare omul acela? Fost-a elun erou mare, care s-a bătut înbătălie? Fost-a el un pustnic, caretrăia în locuri sălbatice? Fost-a el unhoţ mare al cărui nume nimeni nuîndrăznea să-l pronunţe? Fost-a elun împărat, de care se cutremurauîmpărăţiile?” Iată cum începea Carmen Sylva, regina Elisabeta, le -genda despre Muntele Omu.

zonele de schi, pentru infrastructurarutieră şi de utilităţi. La aceasta seadaugă fondurile europene pe agro-tu rism şi turism montan. Trebuie să lepunem cap la cap”, a declarataceasta, care a şi avansat un termende realizare a acestui proiect am-biţios, respectiv 2 ani.

Transfer de experienţă şi bune practiciReprezentanţii Provinciei italiene

Bari au împărtăşit modele de bunăpractică şi şi-au arătat disponibili-tatea pentru colaborarea în acestproiect, inclusiv prin transferul de ex-perienţă în domeniul tehnologic, alatragerii de resurse financiare, dar şial managementului turismului. „Mar-ketingul teritorial este un conceptvast. Trebuie să existe sisteme turis-tice individualizate, la care să seadauge parteneriatul public – privat.Avem nevoie să creăm o legătură pu -ternică între tour – operatori. Trebuiesă stabilim, deci, polii la atracţie, ceicare definesc marketingul teritorial”,a declarat Vicenzo Caldarone, vice -preşedintele Provinciei Bari, cel careulterior a trasat coordonatele contin-uării parteneriatului între judeţul

nostru şi regiunea italiană, în vedereatranspunerii în fapt a acestui proiectambiţios.

La rândul său, senatorul NicolaPutignani, preşedintele grupului Pu -tignani, e exemplificat modul în carepot fi atrase cu succes fondurile co-munitare, prin descrierea parcului şia structurii turistice denumită NovaJardinia SPA. Totodată, s-a arătat in-teresat de proiectul Peştera-Padina,anunţând chiar o eventuală investiţiemajoră în zonă: „Îmi place ideea şidacă păstrează caracterul ecologic,chiar sunt dispus să mă implic. Vreaumai întâi să văd un proiect concret caresă atragă o paletă largă de turişti, săaibă un teren de golf, centru spa şi altele. Aş putea investi în jur de 10milioane de euro”.

La finalul lucrărilor conferinţei,preşedintele CJD, Florin Popescu asubliniat: „Pentru a face atractivăzona, avem în vedere trei priorităţi:amenajarea drumului de acces Moroeni–Peştera; asigurarea de echi - pa mente sportive, cu referire la ame -najare de pârtii, instalaţii de cablu,bazine de înot, patinoar şi investiţii îndomeniul protejării mediului, princrearea de reţele de apă, canalizareşi staţii de epurare”.

Din Carpaţi,

Sfinxul veghează

OBSERVATOR dâmboviţeanpagina 6

LEGISLATIVUL LOCAL ÎN ACŢIUNE

C onferinţa Internaţională deTurism „Bucegi, investiţie în

viitor”, derulată în perioada 22-24aprilie, la Hotelul Peştera – Moroeni,a fost evenimentul în cadrul căruia aufost aduse în atenţia publicului şi apotenţialilor investori strategiile pecare administraţia judeţeană şi Mi nis -terul turismului le au în vedere pentru ca zona montană dâmbo -viţeană să devină un pol turistic de-osebit de atractiv atât pentru români,cât şi pentru străini. Dovedind cătoate aceste planuri nu vor rămâne lastadiul de discuţii, Consiliul Judeţeana adoptat, în şedinţa din 29.04.2009,proiecte de hotărâre care aumenirea să gră bească proce-sul de relan sare a turismu-lui montan dâmbovi ţean:

PreşedinteleCJD a fostîmputernicit să negociezesoluţii pentrureabilitareadrumuluicătre munteConsilierii dâmboviţeni şi-au dat

votul pentru împuternicirea preşedin-telui CJD de a negocia un contract decooperare sau asociere cu persoanejuridice române sau străine în ve -derea finanţării şi/sau realizării încomun a reabilitării şi modernizăriidrumului judeţean 714, Glod – Sana-toriul Moroeni – Peştera.

Parcul NaţionalBucegi este un bunal dâmboviţenilorA fost votat proiectul de hotărâre

privind dema rarea procedurii de pre-luare de către CJD a administrării Par-cului Natural Bucegi, în nume propriusau partenariat.

Cabana de pe Dichiuar putea devenitabără de cercetaşiA fost aprobat acordul de princi -

piu pentru transmiterea din domeniulpublic al statului şi din administrareaMinisterului Apărării Naţionale, îndomeniul public al judeţului Dâm-boviţa şi în administrarea CJD, a imo-bilului situat în localitatea Moroeni,punctul Dichiu. Aici, se are în vederecrearea unei baze de producţie pen-tru SC „Lucrări, Drumuri şi Poduri” SADâmboviţa, în vederea reabilitării DJ714, în lungime totală de 36,1 km, petraseul Glod – Sanatoriul Moroeni –Peştera, inclusiv pentru Serviciul Pu -

blic Salvamont, care are atribuţii pelinia salvării de vieţi omeneşti în zonaDichiu – Zănoaga – Bolboci. Mai multdecât atât, preşedintele CJD, FlorinPopescu, a sugerat posibilitatea ame-najării în această locaţie a unei taberede cercetaşi, lucru inedit pentru posi-bilităţile de educare şi recreere acopiilor dâmboviţeni.

Dâmboviţa îşi măreşte patrimoniul cuun teren amplasat încomuna Moroeni–GâlmaConsilierii judeţeni şi-au dat acor-

dul de principiu pentru transmitereaunui teren forestier, în suprafaţă de2554 mp, amplasat în comuna Mo-roeni – Gâlma, din domeniul public alstatului şi din administrarea RegieiNaţionale a Pădurilor – Romsilva, îndomeniul public al judeţului Dâm-boviţa şi în administrarea ConsiliuluiJudeţean Dâmboviţa. Terenul ur -mează să fie utilizat de către CentrulJudeţean de Perfecţionare Gâlma.Necesitatea preluării terenului în ad-ministrarea CJD a fost dictată şi defaptul că, pe te renul respectiv, autori-tatea jude ţeană are amplasată sursade apă potabilă – puţ de captare,drum de acces, bazine de colectare,reţea de distribuţie, ce asigură ali-mentarea cu apă a localităţilor de peValea Ialo miţei: Fieni, Pucioasa, Moroeni,Pietroşiţa, Moţăeni, Buciumeni, Vul-cana Băi, Vulcana Pandele, Brăneştietc.

CJD pregăteşteterenul pentru realizarea obiectivului„Drum interju deţeanîn Masivul Bucegi, petraseul Padina –Moeciul de Sus” şi aProgramului Naţionalde dezvoltare a turismului montan„Superschi în Carpaţi”În acest sens, în sedinţa CJD din

29.04.2009 a fost votat proiectul dehotărâre privind acordul de principiupentru transmiterea unor drumuriforestiere şi de exploatare, dar şi aterenurilor aferente situate în co-muna Moroeni, din administrareaRegiei Naţionale a Pădurilor Romsilvaşi a Agenţiei Domeniilor Statului, îndomeniul public al judeţului Dâm-boviţa şi în administrarea CJD. Nece-sitatea acestui acord rezidă în faptulcă administraţia judeţeană dâm-boviţeană intenţionează să realizezeşi modenizarea în comun a unui drumcu o lungime de aproximativ 17,4 km,pornind de la Padina – intersecţia cuDJ 714 în judeţul Dâmboviţa – prinŞaua Strunga şi Şaua Bucşa, până laMoeciu de Sus – intersecţia cu DC53, în judeţul Braşov. Pentru re-alizarea acestui obiectiv, CJD areobligaţia de a asigura o infrastructurăcorespunzătoare şi o fluidizare atransportului cu mijloace auto petraseul DJ 714 între Sanatoriul TBCMoroeni şi Padina, astfel încât se im-pune preluarea suplimentară a unordrumuri forestiere, totalizând 12,75km, cu terenurile aferente acestora însuprafaţă de 8,3 ha, de la Direcţia Sil-vică Dâmboviţa.

Vom avea pârtii de schi eu-

ropene. Primii paşi con-

creţi către realizarea proiectului

montan din Bucegi s-au făcut

odată cu aprobarea în şedinţa ex-

traordinară a Consiliului Judeţean

Dâmboviţa, din data de 07.05.2009,

a proiectelor de hotărâre privind

aprobarea studiilor de fezabilitate

şi a indicatorilor tehnico - econo -

mici pentru amenajarea pârtii lor

de schi: Cocora – Padina, Cocora

– Peştera şi Tătaru – Padina. În

acest scop, s-a hotărât de către

legislativul judeţean şi declan -

şarea procedurilor necesare ex-

proprierii imobilelor (terenu rilor)

proprietate privată, aflate în

zonele mai sus amintite. Urmă-

toarea etapă o reprezintă depu -

nerea de către CJD a cererilor de

finanţare pentru aceste obiective,

în cadrul Programului Ope raţio -

nal Regional 2007 – 2013, Axa

prioritară 5 – „Dezvoltarea dura-

bilă a turismului regional şi local”,

prin care se urmăreşte îmbu nă -

tăţirea serviciilor de cazare, cre -

area şi extinderea structurilor de

agrement şi diversificarea servi -

ciilor turistice. În numărul viitor al

publicaţiei „Observator dâmbo -

viţean” vom reveni cu amănunte

suplimentare despre dimensiuni-

ile pârtiilor şi dotările acestora.

Căminele culturale, readuse la viaţăEste binecunoscut faptul că, în mediul rural cu precădere,

căminele culturale au primit, de-a lungul timpului, diversedestinaţii, mai mult sau mai puţin legate de domeniul culturiisau, pur şi simpu, au fost abandonate, ajungând într-o stareavansată de degradare. Având în vedere faptul că satul estepăstrător de valori şi tradiţii inestimabile, care odată cu tre-cerea timpului sunt supuse riscului dispariţiei, ConsiliulJudeţean Dâmboviţa a lansat programul de reabilitare acăminelor culturale, des tinat tuturor consiliilor locale intere-sate de renaşterea vieţii culturale.

În acest sens, administraţia judeţeană este cofinanţatoral acestor investiţii, cu o pondere cuprinsă între 10 şi 90% dinvaloarea totală a proiectului, dar nu mai mult de 400.000 delei pentru fiecare obiectiv. 31 de primării dâmboviţene audepus până în prezent documentaţii pentru reabilitareacăminelor culturale: Pietroşiţa, Titu, Dragodana, Mogoşani,Vişineşti, Brezoaele, Văcăreşti, Iedera, Cornăţelu, Râu Alb,Şotânga, Lucieni, Văleni, Dobra, Buciumeni, Tătărani,Voineşti, Corneşti, Raciu, Comişani, Dragomireşti, Niculeşti,Voineşti, Cojasca, Vlădeni şi Cândeşti.

Amenajarea şi reabilitarea bazelorsportive este un alt proiect de investiţii

pe care consiliile locale îl demarează cu spri-jinul financiar al CJD, care asigură o contribuţiebănească de 250.000 de lei, reprezentând o co-finanţare cuprinsă între 10 – 90% din valoareatotală a proiectului. Edilii localităţilor din mediulrural consideră binevenit acest ajutor dinpartea administraţiei judeţene, întrucât preapuţine primării au un buget propriu care să lepermită derularea unor astfel de proiecte (ame-najare de locuri de joacă, reabilitare lăcaşuri decult sau cămine cultu rale) deosebit de nece-sare pentru asigurarea unui stil de viaţă decentlocuitorilor acestor comunităţi. Cât priveşteamenajarea de baze sportive, scopul derulăriiacestor proiecte este de a încuraja copiii dinmediul rural să practice o gamă diversificată deactivităţi fizice şi jocuri de echipă (se ştiecă în mediul rural, sportul predominanteste fotbalul), care să contribuie la dezvol -tarea armonioasă a acestora. Până înprezent, 47 de primării dâmboviţene audepus la sediul administraţiei judeţeneproiecte pentru amenajarea şi reabi litareade baze sportive.

MAI 09nr. 2

OBSERVATOR dâmboviţean

pagina 7

PROIECTE CONCRETIZATE

Publicaţie editată de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa - Biroul de presă

Adresa: Târgovişte, Piaţa Tricolorului nr.1, et.II, cam. 49

Telefon: 0245 207 600/int 105 Fax: 0245 212 230

E-mail: massmedia@cjd.ro www.cjd.ro

La sfârşitul anului 2008, 32 debiserici dâmboviţene au primit

sprijin financiar din partea ConsiliuluiJudeţean, conform contractelor de aso -ciere a acestei autorităţi cu parohiile.Localităţile care au beneficiat de pro-gramul de reabilitare a bi se ricilor, tranşaI, au fost: Cândeşti – parohia CândeştiDeal, Ocniţa – parohia Ocniţa, Vişineşti– parohia Ursei, I.L. Caragiale – parohiaI.L.Caragiale, Bărbuleţu – parohia GuraBărbuleţului, Costeştii din Vale – paro-hia Tomşani, Dărmăneşti – parohiileDărmăneşti şi Mărgineni, Gura Foii –parohia Gura Foii, Iedera – parohia Col-ibaşi, Pietrari – parohia Pietrari,Bezdead – parohia Bela, Dobra – paro-hia Dobra, Ludeşti – parohia Scheiu deSus, Şotânga – parohia Teiş, Hulubeşti– parohiile Hulubeşti şi Măgura, Poiana– parohia Poiana, Răzvad – parohiaGorgota, Malu cu Flori – parohia Mi-cloşani, Cornăţelu – parohia Corni, Mo-roeni – parohia Moroeni II, Răscăeţi –pa rohia Răscăeţi, Brăneşti – parohia Bră -neşti I, Brezoaele – parohia Brăiloiu, Glo-

deni – parohiile Lăculeţe şi Glodeni Dealşi Târgovişte – parohiile Sf.Nifon şi Alba.

De Paşti, noi fonduripentru bisericiPe data de 9 aprilie 2009, în Sa-

lonul Albastru al Consiliului JudeţeanDâmboviţa s-a derulat o nouă rundă definanţare a proiectelor de reabilitare alăcaşelor de cult de pe teritoriul judeţu-lui nostru. La eveniment, au fost prezenţi:preşedintele CJD, Florin Popescu, vicepreşedintele CJD, Mihai Puşcaşiu,prefectul judeţului, Iancu Caracota, pri-mari şi preoţi dâmboviţeni. Cu aceastăocazie, alte 33 de parohii dâmboviţeneau primit sprijin financiar din partea ad-ministraţiei judeţene – Petreşti, parohiaIoneşti, I.L.Caragiale, parohia Ghirdo -veni, Tătărani, parohia Înalţarea Dom-nului, Şelaru, parohia Şelaru, ValeaLungă, parohia Ogrea, Conţeşti, parohiaCălugăreni, Văcăreşti, parohia Văcă -reşti, Raciu, parohia Sf.Nicolae, Buciu-

meni, parohia Sf.Nicolae, Corbii Mari,parohia Fundu Parului, Răcari, parohiaStăneşti, Vişineşti, parohia Sultanu,Odobeşti, parohia Bălaşa, Râu Alb,parohia Râu Alb, Şotânga, parohia Sf.Nicolae, Răzvad, parohia Valea Voie -vozilor, Malu cu Flori, parohia Sf.Nicolae,Pietroşiţa, parohia Pietroşiţa, Bezdead,parohia Costişata, Petreşti, parohiaSf.Nicolae, Hulubeşti, parohia Butoiu,Iedera, parohia Iedera, Bărbuleţu, paro-hia Bărbuleţu, Aninoasa, parohia Ani-noasa, Moroeni, parohia Moroeni,Brezoaele, parohia Brezoaele, Ludeşti,parohia Scheiu de jos, Braniştea, parohiaBraniştea, Băleni, parohia Băleni Sârbi,Moţăieni, parohia Moţăieni, Cândeşti,parohia Velişani, Găeşti, parohia Cioflecşi Morteni, parohia Morteni.

Suma alocată pentru fiecare obiec-tiv de către Consiliul Judeţean a fost deaproximativ 20.000 de lei. PreşedinteleCJD, Florin Popescu a înmânat personalpreoţilor prezenţi la eveniment con-tractele de finanţare.

De asemenea, Florin Popescu atransmis, pe această cale, tuturor dâm-boviţenilor, mesajul său de încredere îninstituţia bisericii, care alături de familieşi şcoală reprezintă unul dintre piloniide bază ai societăţii, dar şi factor esenţialde solidaritate pentru a traversa mai uşoraceastă perioadă de criză prelungită.

Lăcaşurile de cult, în atenţia administraţiei judeţene

Interior biserică reabilitată termic

Aşa vor arăta căminele culturale reabilitate

Noi vestiare pentru baza sportivă

Baze sportive rurale, la standarde europene

pagina 8

MEDIU CURAT, O DÂMBOVIŢĂ SANĂTOASĂ

OBSERVATOR dâmboviţean

Acţiunea „Cupa Curăţeniei”, ini -ţiată de prefectul Iancu Cara-

cota şi de preşedintele ConsiliuluiJudeţean, Florin Popescu, a mobilizatpeste 14.500 de voluntari din întregjudeţul Dâmboviţa. Au fost strânsecâteva sute de tone de deşeuri mena-jere, multe dintre zonele insalubrefiind ecologizate.

În baza informaţiilor din teren,transmise de observatori şi verificatede autorităţile abilitate, juriul de spe-cialitate a desemnat echipa comuneiHulubeşti drept câştigătoare a trofeu-lui CUPA CURĂŢENIEI. Pe locurile ime-

diat următoare s-au situat, la diferenţămică de punctaj, comunele Tărtăşeşti,Runcu şi Moroeni. Totodată, vor primidiplome de excelenţă echipele din lo-calităţile Răcari, Valea Lungă, Răzvad,Titu, Corbii Mari, Moreni, Vişineşti, Pe-treşti, Poiana şi Cândeşti.

„Am apreciat buna mobilizare dinîntreg judeţul şi doresc să le mulţumesctuturor autorităţilor locale pentru efor-turile depuse. Acţiunea va avea uncaracter continuu, până când vomreuşi să scoatem cu adevărat judeţulla lumină”, a precizat prefectul jude -ţului Dâmboviţa, Iancu Caracota.

„Fiecare dintre noi trebuie să înţe-leagă că civilizaţia începe de la lucrurimărunte şi elementare. Trebuie săscăpăm de mentalitatea păguboasăde a ne limita la propria ogradă cândvine vorba de un astfel de demers şisă înţelegem că putem trăi într-o lo-calitate frumoasă şi salubră numaidacă judecăm în termeni de comuni-tate.

Copiii noştri trebuie să înveţe demici deprinderi sănătoase, ca arun-catul unei hârtii la coş sau chiaratenţionarea celor care dau dovadăde neglijenţă, chiar dacă au mai mulţiani decât ei. Trebuie să mai învăţămcă o mentalitate sănătoasă se dobân-deşte prin putereaexemplului. Îi felicitpe toţi participanţii laacţiune şi asigur căastfel de acţiuni nuse vor opri aici”, estede părere Florin Po -pescu, preşedinteleConsiliului Jude ţeanDâmboviţa.

Câştigătorii com-petiţiei au fost premi-

aţi în cadrul şedinţei CJD din data de29.04.2009 de către şeful adminis-traţiei judeţene şi reprezentantul gu-vernului în teritoriu, prezent lalucrările legislativului dâmboviţean.

Sâmbătă, 4 aprilie, pe DJ 711 D,între localităţile Lunguleţu şi

Poiana a avut loc o acţiune deplantare de tei, la care au luat parteatât oficialităţi ale judeţului, cât şicetăţeni din zonă. Conducerea Con-siliului Judeţean Dâmboviţa, repre -zentată de preşedintele Florin Popescuşi vicepreşedintele Marin Antonescu,dar şi reprezentanţii guvernului în te ri - toriu, prefectul Iancu Caracota şi sub-prefectul Mircea Nistor, au participatactiv la acţiunea de plantare, susţi -nând, astfel, iniţiativa primarului co-munei Poiana, Marian Şerban. Au fostplantaţi 350 de puieţi, „desfăşurarea deforţe” a comunităţii care s-a mobilizatimpecabil fiind una impresionantă.

„Vreau să-l felicit pe primarul lo-calităţii Poiana, împreună cu zecile decetăţeni care au venit astăzi pe ovreme foarte frumoasă să plantezecei 350 de tei, pe drumul judeţeandintre Lunguleţu şi Poiana. Aş vrea săremarcaţi un lucru – aici toate câm-purile sunt muncite. Şi pe stânga şipe dreapta drumului, oamenii şi-aufăcut arăturile de primăvară, au plan-

tat cartofi şi sunt la muncă şi astăzisâmbătă, la ora 12, ceea ce denotăcă sunt locuitori harnici care fac cin-ste localităţii Poiana. Îi felicit pe orga-nizatori pentru acest lucru”, a de claratla faţa locului preşedintele CJD, FlorinPopescu.

La rândul său, prefectul Iancu Ca racota a salutat ideea primaruluiMarian Şerban: „Venind într-o zi delucru la Poiana, primarul a avut ideeasă planteze pomi. Ştiind din vorbă-nvorbă că ziariştii fac mereu reclamaţiică miroase urât pe drumul acesta, i-am

spus că ideal ar fi să planteze tei întrucât florile sale miros frumos, iarpe lângă asta, poţi să faci şi ceai dinele. Cum a zis şi preşedintele CJD,teiul aduce viaţă şi sănătate şi, prinaceastă acţiune, dăm sănătate comunei Poiana”.

Un început bun pentru scoaterea la lumină a judeţului

pe aleea cu teiSpre o viaţă sănătoasă,