nursing in cardiologie

Download Nursing in Cardiologie

Post on 29-Nov-2015

270 views

Category:

Documents

13 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

NURSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE

SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

SA DESCRIE ELEMENTELE PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

SA ENUMERE SI SA DESCRIE SEMNELE SI SIMPTOMELE CARACTERISTICE PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA

SASI IMBUNATATEASCA CUNOSTINTELE , APTITUDINILE SI ABILITATILE IN REALIZAREA EXAMENULUI FIZIC AL UNUI PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA

SA ENUMERE SI SA DESCRIE ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA

SA DOBANDEASCA ABILITATI IN REALIZAREA UNUI PLANI DE INGRIJIRE SPECIFIC PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA

COMPETENTE :

CRESTEREA INCREDERII IN CAPACITATEA PROPRIE DE A EVALUA MORFO-FUNCTIONAL UN PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA

REPERE SEMIOLOGICE

DUREREA

A. DUREREA PRECORDIALA - FIZIOPATOLOGIA : Efortul, debitul sanguine in arterele coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei vasculatizatii scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,

In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal) se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit sanguine coronarian insufficient

I. DUREREA ISCHEMICA

Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare insuficienta a muscghiului cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.

Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor coronare . de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil care se poate produce deasupra sau sub placa de aterom

Expresia clinica a ischemiei miocardice este CRIZA DE ANGINA PECTORALA DE EFORT

De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta

Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala

Iradierea :

In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor

La nivelul mandibulei

Rar difuzeaza la nivelul bratului drept sau la nivelul abdomenului

Reactii vegetative de insotire :

Frecventa cardiaca accelerate

Tensiune arteriala cresuta

Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata )

Anxietate

La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati

II. DUREREA NEISCHEMICA

DUREREA DIN PERICARDITA - Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice ( cu sau fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand simula o ansina pectorala

Durerea este accentuate de miscarea de rotatie a toracelui , clinostatism, tuse, inspiratie

Durerea este diminuata odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului

DUREREA TORACICA DIN ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI

Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul aortic si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)

Localizarea precordiala cand dilacerarea aortei se produce in segmental ascendant toracic

DUREREA DIN ARITMIILE CU RITM RAPID

Este o durere organica determinate de dezechilibru dintre nevoile metabolice ale miocardului crescute datorita ritmului rapid si posibilitatea circulatiei coronariene de a satisface aceste nevoi .

Are aspect de durere precordiala tipica

Primul gest este de confirmare sau infirmare a cauzei

B. DUREREA EXTRACARDICA

DURERILE RADICULARE

Sunt provocate de compresiunea nervilor rahidieni

Au character de arsura

Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( in centura )

DUREREA DIN ASTENIA NEURO-CIRCULATORIE

Nu au un substrat organic

Apar la persoane nevrotice , cu psihic labil in special la femei

Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate prcis de bolanv , cu degetul, in regiunea mamelonara stanga

Nu iradiaza

Nu au legatura cu eforturile

Pot dura ore intregi sau zile

DISPNEEA

DEFINITIE: dificultatea de a respira , caracterizata prin sete de aer si senzatie de sufocare .

FIZIOPATOLOGIE : apare cand scade rezerva cardiaca , mai ales in incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta ( insuficienta cardiaca stanga ) in consecinta apare staza in circulatia pulmonara , cresterea rigiditatii pulmonare si sacderea elasticitatii sale , fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei . Dispneea de origine respiratorie poate provoca insuficienta cardiaca dreapta

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA STG. :

hipertensiune arteriala

valvulopatii aortice si mitrale

ateroscleroza coronatiana

stenoza mitrala

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA :

bronsita cronica

emfizem pulmonar

DESCRIERE: respiratii frecvente ( polipnee) si superficiale

FORME:

dispneea de efort

dispneea vesperala dispnee care se accentueaza seara

dispnee de decubit/ dispnee de decubit

dispneea paroxistica / astmul cardiac dispnee care apare in accese si survine noaptea la cateva ore de la culcare , brusc cu senzatie de sufocare , tuse neliniste

edem pulmonar acut : criza de sufocare este insotita de expectoratie spumoasa, rozata , foarte abundenta ; daca nu se intervine poate surveni moartea

EDEMUL PULMONAR ACUT survine datorita cresterii presiunii in capilarul pulmonar ( astmul cardiac) sau hipertensiunii pulmonare ( stenoza mitrala stransa, insuficienta ventriculara stanga )

Apare in urma factorilor care maresc presiunea capilara sau permeabilitateacapilara : obosela , effort, descarcare catecolamine

Simptome :

- sufocare intense care impiedica pacientul sa stea culcat in pat,

- pozitie sexanda ortopnee- la marginea patului

- paluare

- polipnee

- anxietate

- tuse

- respiratie paroxistica Cheyne- Stokes alternanta de apnee si polipnee .

PALPITATI

DEFINITIE : batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute , suparatoare sub forma unor lovituri repetate in reginea precordiala

CAUZE EXTRACARDIACE :

- stari de excitatie psihica

- effort mare

- febra

- abuz de excitante: cafea , tutun, ceai, alcool

- medicamente : atropine, efedrina, extracte tiroidiene,

- tulburari digestive

- aerofagie, constipatie

- anemia

- hipertiroidismul

- menopauza

BOLI CARDIO-VASCULARE

- tulburarile de ritm: aritmia extrasistolica, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala )

- stenoza mitrala

- hipertensiunea arteriala

- hipotensiunea arteriala

CIANOZA

DEFINITIE: coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor , datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar.

LOCALIZARE: este mai evidenta la nivelul obrajilor, nas, buze, degete

INTENSITATEA: proportionala cu valoarea hemoglobinei ( poate lipsii in anemie si este mult mai evidenta in poliglobulie)

CAUZE:

- Boli congenitale ale inimii

- Insuficienta cardiaca globala

- Cord pulmonar cronic

SIMPTOME RESPIRATORII

- tuse

- hemoptizie

SIMPTOME DIGESTIVE

- dureri in epigastru

- dureri in hipocondru drept

- greturi

- varsaturi

- meteorism epigastric

SIMPTOME NERVOASE

- Cefalea

- Ameteli

- Tulburari vizuale si auditive ( HTA)

- Sincopa : anamneza de ischemie cardiaca, paloare constanta, durata mai lunga, ECHO, aritmii, bloc total, semen cerebrale sau cardiace

ALTE SIMPTOME

- Febra( endocarsite, pericardite

- Pulsabilitatea exaerata a arterelor ( insuficienta aortica sau hipertiroidismul )

- Hepatomegalia dureroasa

- Edemul cyanotic al membrelor inferioare

- Tulburari neurocirculatorii

- Accidente motorii : afazii, paralizii, hemiplegii pareze trecatoare sau definitive

SEMNELE FIZICE

1. INSPECTIA

2. PALPAREA

3. PERCUTIA

4. AUSCULTATIA

1 INSPECTIA

1.a INSPECTIA GENERALA :

- Pozitia pacientului : ortopneea insuficienta cardiaca stg; pozitia genu-pectorala- pericardita lichidiana

- Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita reumatica, insuficienta cardiaca,

Cianoza : insuficienta cardiaca globala , boli cardiace cianogene

- Dansul arterial ( artere hiperpulsatile ) :

insuficienta aortica si hipertiroidism

- Turg

View more >