interviu cu hannelore jorgowitz final

Download Interviu Cu Hannelore Jorgowitz Final

Post on 15-Jul-2016

215 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Hannelore Jorgowitz este născută în Arad într-o famile multietnică. A emigrat în Germania în urmă cu peste 30 de ani. A studiat ştiinţe politice şi economice la Universitatea din Heidelberg iar din 2012 locuieşte la Berlin unde lucrează consultant în domenii ce ţin de protecţia datelor cu caracter personal şi securitatea informaţiei. Cu toate acestea încă păstrează legătura cu oraşul natal. Arhitectura, produsele tradiţionale, mix-ul multientnic sunt doar câteva din lucrurile care o fac să revină… iar mai nou vrea să pună umărul la revitalizarea vieţii culturale. Cum şi de ce? în interviul care urmează…

TRANSCRIPT

Interviu cu HANNELORE JORGOWITZ - ardeanc prin natere, berlinez prin adopie vrea s pun umrul la revitalizarea vieii culturale din oraul natal

Interviu cu HANNELORE JORGOWITZ - ardeanc prin natere, berlinez prin adopie vrea s pun umrul la revitalizarea vieii culturale din oraul natal

Hannelore Jorgowitz este nscut n Arad ntr-o famile multietnic. A emigrat n Germania n urm cu peste 30 de ani. A studiat tiine politice i economice la Universitatea din Heidelberg iar din 2012 locuiete la Berlin unde lucreaz consultant n domenii ce in de protecia datelor cu caracter personal i securitatea informaiei. Cu toate acestea nc pstreaz legtura cu oraul natal. Arhitectura, produsele tradiionale, mix-ul multientnic sunt doar cteva din lucrurile care o fac s revin... iar mai nou vrea s pun umrul la revitalizarea vieii culturale. Cum i de ce? n interviul care urmez...Mario Csipai: Pentru nceput a vrea s mi spui cteva cuvinte despre tine. Cine este HanneloreJorgowitz?HanneloreJorgowitz: Sunt nscut la Arad n 1968 ntr-o familie multietnic: mama de naionalitate german, tata de naionalitate maghiar. Am nvat trei limbi din copilarie: german, maghiar i romna. Am fost elev la liceul german din Aradul Nou. Am emigrat n Germania n 1983. Liceul l-am fcut la Mannheim n Germania dup care am studiat tiine politice i economice la Universitatea din Heidelberg. Din 2012 sunt stabilit la Berlin, oraul meu de vis unde lucrez consultant n domenii ce in de protecia datelor cu caracter personal i securitatea informaiei. Sunt membr a Asociaiei germano-romne din Berlin.Mario Csipai: Care sunt hobby-urile i pasiunile tale?

HanneloreJorgowitz: Literatura latino-american: Gioconda Belli, Isabel Allende, Paulo Coelho, Gabriel Garcia Mrquez dar i romanul Atemschaukel de Herta Mller, l ador, l-am citit ntr-o noapte. Filosofie politic: Immanuel Kant, societate civil: Michael Sandel, eseurile lui Vaclav Havel. mi place i ballroom dancing, l-am practicat cnd eram student, acum nu mai am timp s m duc regulat la antrenament. Ador muzica clasic dei nu tiu s cnt la niciun instrument din pcate. Uneori sunt invitat la concerte ntr-o cas privat n living (Hauskonzert) la Berlin. E fabulos, nemaipomenit de frumos. Acolo l-am cunoscut pe tnrul violoncelist romn Andrei Ioni, student la Universitatea de Arte (UdK) din Berlin, care a luat medalia de aur la concursul Ceaikovsky n anul 2015 la Moscova. Andrei Ioni e un muzician de excepie, la fiecare concert publicul sare de pe scaun i nu mai vrea s plece. N-am mai ntlnit aa muzician. E absolut divin. Anul acesta am cunoscut-o i pe tnra violonist Mlina Ciobanu prin Facebook am rmas gur casc atunci cnd am vzut-o prima dat pe YouTube.Am invitat-o s concerteze la Berlin anul viitor. M bucur foarte mult c a acceptat invitaia!Mario Csipai: Care este n prezent legatura ta cu Aradul?

HanneloreJorgowitz: n primul rnd m-am nscut n Arad. Mi-a plcut foarte mult mix-ul multietnic din Arad. Pentru mine acest mix a fost ceva normal i a fost foarte frumos.De exemplu: n fiecare an prinii fceau rost de szaloncukor (saloane) nainte de Crciun, pentru c un Crciun fr szaloncukor, baigli de mac i nuc si mai ales krmes nu exist...! i nu exist nici n ziua de azi n Germania. Eu m ocup s fac rost de szaloncukor dintr-un magazin din Berlin i eu mpodobesc pomul la prinii mei care stau n sudul Germaniei. Am pstrat tradiia.

Mario Csipai: Este mai mult o legtur sentimental s neleg. Ce te-a determinat s te ntorci aici?HanneloreJorgowitz: Iniial lupta societii civile pentru Roia Montan, pe care am descoperit-o pe Facebook. n aprilie 2014 am fost n vizit la Roia Monatan, am stat de vorb cu localnicii i am hotrt s vizitez i Aradul, dup vreo 10 de ani n care nu am fost n vizit n Romnia. Primul lucru pe care l-am fcut n Arad: lango! Apoi creme, savarin, dobo... i dup aceea mi-a fost ru. M-am plimbat prin ora i am admirat vechile cldiri, veritabilele palate din centru. Cum oare era viaa culturala n Arad cnd au fost construite / cnd erau noi aceste palate, inclusiv Teatrul i Palatul Cultural? Ce concerte erau atunci? Cine era publicul? Dup o ntalnire cu cei de la Arad Free Tours tiu c Liszt si Brahms au concertat la Arad. Ce minunie! A fi vrut s fiu de fa.

Mario Csipai: Am neles c ai dorit s organizezi un eveniment cultural n aceast toamn n Arad. Cum i-a venit aceast idee?

HanneloreJorgowitz: Fiind berlinez prin adopie i ardeanc prin natere m-am gndit de ce s nu reunim societatea civil n domeniul cultural din Berlin i din Arad? S nu ateptm s fac statul sau cineva ceva ci noi, fiecare cum putem i cu ce putem. I-am povestit la o prieten din Berlin despre ideea asta i a fost ncntat. Ea fiind pianist, cunoate domeniul cultural din Berlin i n plus, e i ncntat de muzicienii romni de la Berlin.Am fcut planuri pentru un concert caritabil luni de zile, dar din pcate evenimentul nu a avut loc din lips de fonduri. Rmne pentru anul viitor. Nu renun n niciun caz!Mario Csipai: Ce alte planuri de viitor mai ai?

HanneloreJorgowitz: Pentru viitor am planuri mai mari. Vreau s nfiintez o asociaie cultural la Berlin mpreun cu prieteni germani, romni, englezi i francezi. Avem de gnd s invitm tineri muzicieni din Europa ntreag s concerteze la Berlin iar tinerii muzicieni din Berlin s concerteze n alte ri europene, inclusiv Romnia. De asemenea vrem s sprijinim i teatrul, tineri actori, tineri dansatori, etc.Mario Csipai: Cum vezi Aradul din punct de vedre cultural la ora actual? Dar din punct de vedere al pontenialului turistic i cum este acesta valorificat?

HanneloreJorgowitz: Anul acesta am fost n vizit de dou ori i am vzut c s-a desfurat un festival de teatru nou la Arad. Din pcate n-am ajuns la niciun spectacol, dar programul era foarte interesant din punctul meu de vedere. Urmresc festivalul de film documenar fARAD pe net si mi se pare deosebit de interesant. n schimb m ntristeaz profund ceea ce se ntmpl la Filarmonica de Stat, despre ceea ce am citit n pres. Palatul Cultural e o cldire att de frumoas, chiar splendid i mi-a dori s fie revitalizat cu o orchestr i un cor de suflet unde artitii se simt bine i concerteaz cu mare plcere la fiecare concert, pentru c artitii sunt factorul decisiv n viaa cultural a unui ora. Cred c Aradul ar avea un potenial turistic cultural i un potenial de turism verde, pentru c oraul are o istorie cultural i e nconjurat de o natur foarte frumoas. Cred c ar veni i muli turiti din strinatate.

Ceea ce ma impresioneaz enorm la ora actual sunt tinerii de la Arad Free Tours care promoveaz oraul i istoria lui prin tururi ghidate gratis n mai multe limbi europene i o fac ca voluntari n timpul liber! E cea mai bun reclam internaional pentru Arad. Mario Csipai: Cum se vd Aradul i Romnia de la Berlin?HanneloreJorgowitz: E o intebare foarte grea. Pot s v spun cum vd eu Aradul i Romnia din Berlin. Pentru mine Aradul a fost i e un ora european cu diferite etnii, ceea ce mie imi place foarte mult. Arhitectura Aradului e minunat, dar din pcate se drm. M doare sufletul. Cnd am vizitat anul trecut centrul Aradului i am vzut starea cldirilor am nceput s plng, v spun sincer. Sunt contient c reabiltarea patrimoniului istoric cost o sum uria, dar vd c i la Timioara centrul istoric se reabiliteaz cu mare vitez. Deci: se poate. Sper c exist fonduri naionale i europene i pentru reabiltarea patrimoniului ardean. Urmresc n presa online i n cadrul unor evenimente organizate de Asociaia romno-german din Berlin discuiile despre problemele actuale ale Romniei: sistemul de nvmnt, sistemul de protecie social, situaia medicilor i a pacienilor, a spitalelor, activitatea DNA, etc. Mi se pare cam trist situaia. Pe de alt parte Romnia are un tineret demn de urmat de alte ri, un tineret care se implic n crearea unor ntreprinderi sociale, la salvarea patrimoniului cultural i natural, un tineret cu valori umaniste adevarat europene. M impresioneaza pur i simplu. Chapeau!Mario Csipai: Referitor la pasiunea ta pentru produsele din copilrie i pentru dulciuri mai ales s ti c avem n Arad un Muzeu al Cofetriei, un muzeu unic n ar?

HanneloreJorgowitz: Wow! Numai acuma mi spunei? Habar nu aveam. Unde? Care e orarul? De ce nu aflu aa ceva ntr-un pliant gourmet n fiecare hotel din Arad i la un birou tourist information n centru, administrat de voluntari de la Arad Free Tours? N-ar putea s colaboreze muzeul cu Arad Free Tours?Mario Csipai: Aradul este unul din oraele care aspir la titlul de Capital European a Culturii n anul 2021. Cum vezi aceast candidatur? Crezi c realist avem anse? Cum percepi viaa cultural din Arad i implicarea administraiei locale n aceast problem ca o persoan care nu triete zi de zi n Arad?

HanneloreJorgowitz: Dac vd cum se drm centrul Aradului, din pcate, nu pot s cred c Aradul va deveni Capitala European a Culturii. mi doresc asta foarte mult, dar sincer s fiu, nu vd anse aa mari n comparaie cu Timioara sau Iai. Concurena e prea mare din punctul meu de vedere. Am vzut c n centrul din Timioara se reabiliteaz multe cldiri de patrimoniu, se deschid cafenele, restaurante, baruri, galerii, magazine de specialitate, exist centre de cultur francez i german, festival de muzic baroc, festival de arta, etc.Toate acestea creaz o atmosfer frumoas european cu un anumit stil fin i elegant..

tiu c vara exist un festival n aer liber la Arad, avem festivalul de film documentar i Zilele Aradului. Mie personal mi lipsesc de exemplu activitile artitilor din oraele nfrite cu Aradul la Zilele Aradului. Poate c exist, dar nu le vd de la distana mare din Berlin. De asemenea mi-a dori ca iniiativele locale, de exemplu Arad Free Tours, i artiti de nalt profesionalism s primeasc fonduri publice pentru a activa viaa cultural i educaia muzical a copiilor la Arad chiar dac prinii nu au bani s-i trimit copiii la lecii de muzic.

Cultura nu e un lux, ci absolut necesar pentru o societate n care ne pas, pentru c ne dezvolt sufletul i umanismul.

Nu e aa c fr suflet nu suntem n