calculatia costurilor metoda direct costing

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR- CONTABIL, BUCURESTI

MASTER : CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

DISCIPLINA : METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR (MCC)

MASTERAND:

CNP:

CENTRUL TERITORIAL SIBIU

FORMA DE INVATAMANT : OL

SEMESTRUL : III

PROFESOR :

CUPRINS:

1.INTRODUCERE…………………………………………………………………pag 32.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA………………………pag 5

2.1. Date generale…………………………………………………………………. pag 52.2. Organizarea firmei............................................................................................ pag 52.3. Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 72.4. Programarea cheltuielilor directe……………………………………………pag 8 2.5. Programarea cheltuielilor indirecte………………………………………… pag 92.6. Programarea costului unitar………………………………………………… pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV……………………………………………… pag 133.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie………………….. pag 13 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere………………... pag 163.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate…………….pag 173.4.Contabilitatea productiei finite obtinute……………………………………. pag 183.5.Calcului costului unitar………………………………………………………. pag 19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA…………………………………………………... pag 20

4.1 Pragul de rentabilitate………………………………………………………...pag 21 4.2 Factorul de acoperire………………………………………………………….Pag 22 4.3.Coeficientul de siguranta dinamic……………………………………………pag 234.4 Intervalul de siguranta……………………………………………………….. pag 23

CONCLUZII………………………………………………………………………..pag 24BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………pag 25ANEXE……………………………………………………………………………..pag 26

2

METODA DIRECT-COSTING

1 INTRODUCERE

Diversificarea activitătilor de producţie si desfacere, sub aspectele organizării, functionării ,

dotărilor şi chiar rezultatelor obţinute, a cerut si in materie de costuri o alternativă, o alta opţiune

decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezintă costurile parţiale care conţin numai

cheltuieli strans legate de volumul activităţii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de

volumul de activitate şi la cheltuielile directe, care se identifică pe un anumit purtator de costuri

care poate sa fie un produs, o comandă, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de

cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producţie, de prestarea de servicii sau de execuţia de lucrări.

Pe de altă parte, relaţia cauză-efect este cel mai coerent şi profund analizată prin intermediul

cheltuielilor variabile şi fixe.

În noul mediu economic costurile parţiale şi-au extins sfera conceptuală, cuprinzand în

opinia multor specialişti, pe langă costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,

altă dată, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :

• costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor parţiale, el neluand in seamă

cheltuielile generale de administrare şi cheltuielile de desfacere ;

• costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei

unităţi(serie, lot, produs) adiţionale producţiei precedente. Această categorie de costuri este parţială

pe de o parte, prin prisma faptului că se referă la o parte a producţiei şi nu la intreaga producţie.

Lărgirea sferei conceptuale a costurilor parţiale dă acestora posibilitatea de a satisface

cerinţele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiţii de concurenţă, de

eficienţă maximă si de castigare a supremaţiei in cadrul ramurii, activităţii, domeniului in cauză.

În sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor parţiale se înscriu metoda direct- costing,

cunoscută şi sub numele de metoda costurilor variabile şi metoda costurilor directe.

Elemente ale metodei direct – costing au fost relevate de catre economistul german

Schmalenbach, pe la sfarşitul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor în

raport cu volumul producţiei şi elaborarea a doua feluri de calculaţie : o calculaţie simplă a

cheltuielilor şi o calculaţie a « valorii de exploatare ». În opinia specialistului german, esenţa

acesteia o reprezintă împărţirea costurilor în fixe şi proporţionale, cu imputarte asupra unităţii de

produs, doar a cheltuielilor proporţionale nu şi a celor fixe.

El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe într-un cont colector şi trecerea lor

asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaţiei costurilor. În Germania au mai fost şi alţi specialişti

care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu

avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar în anul 1923 foloseşte noţiunea de

3

beneficiu brut determinat ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile variabile şi W. Hasenack

în 1929 acreditează, şi el, ideea eliminării cheltuielilor fixe din calculaţia costurilor.

Prima menţiune a utilizării metodei costurilor variabile s-a facut în 1908, de către o

întreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preţuri, continuand însa să îşi evalueze

stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dată o calculaţie direct-

costing în 1923 la General Motors, fară a utiliza raţionamentul decizional pe termen scurt care este

asociat metodei.

Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat şi în Europa in 1934, la

uzina de autoturisme Citroen.

Metoda direct-costing se mai numeşte şi metoda costurilor variabile, intrucat costul

produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu şi pe cele fixe. Acesta este motivul pentru care

autorii lucrărilor de specialitate renunţă tot mai mult la termenul direct-costing, înlocuindu-l cu cel

de costuri variabile.

Metoda costurilor variabile, în forma sa de bază are o serie de caracteristici care o

individualizează şi i-au conferit statutul de metodă. O partre din aceste caracteristici sunt :

utilizează comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele încorporate în

costuri(variabile) de cele neîncorporabile(fixe) ;

calculaţia specifică se sprijină pe indicatori care construiesc judecăţi, suport pentru

deciziile managementului ;

prestaţiile sau serviciile reciproce, între diferite segmente organizaţionale se decontează

la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;

nu este doar o calculaţie de costuri, ci şi una a rezultatelor pe termen scurt, este un

instrument util în managementul întreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor

decizii pe perioade scurte.

Metoda se bazează pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe şi indirecte) asupra fiecarui

produs, în timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizării, acestea fiind considerate

costuri ale perioadei. Logica metodei constă în faptul ca fiecare produs contribuie cu o „marja

bruta” la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecărui produs se apreciaza prin

existenţa unei marje pozitive.

Indicatorii specifici metodei sunt:

• punctul de echilibru;

• factorul de acoperire;

• intervalul de siguranţă;

• coeficientul de siguranţă dinamic;

• coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional.

4

2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A .

2 .1 D a te gen er a l e cu p r i v i r e l a S .C . Panificaţie Dobrun S.A.

Societatea s-a desprins din Întreprinderea de morărit si panificaţie Sibiu si s-a

privatizat in anul 1995, adoptând sistemul de privatizare MEBO. Înfiinţata in anul 1878

ca brutărie militara, mult timp numindu-se „ manutanţa”, SC Panificaţie Dobrun S.A.

este astăzi o societate cu capital privat, având ca obiect de activitate fabricarea si

comercializarea produselor de panificaţie, patiserie, cofetărie, biscuiţi si paste făinoase.

La ora actuala exista doua secţii de panificaţie, una patiserie si biscuiţi, o secţie

de producere a pastelor făinoase si mai multe magazine de desfacere proprii.

2.2 ORGANIZAREA FIRMEI

Managerul - este principalul coordonator al activităţii unităţii şi îndeplineşte unele funcţii

manageriale cum ar fi:

• Proiectare programare

• Formulează obiectivele care să asigure eficienţa activităţii.

Redactează planul de afaceri în care sunt cuprinse acţiuni concrete pentru realizarea obiectivelor

propuse

Managerul este cel care negociază cu diverşi furnizori şi cu clienţii fiind principalul coordonator.

• Realizează programul zilnic

• Organizează încadrarea personalului

• Evaluează activităţile personalului

5

DIRECTOR

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR COMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

DEPART. CTC SI PROT MUNCII

SEF SECTIE 1

SEF SECTIE 2

SERV APROVIZIONARE SI DESF

COMPART MARKETING

COMPART TRANSPORT

MAGAZINE

COMPART TRANSPORT

CONTABILITATEPERS SALARIZARE

Directorul comercial – are în subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocupă

cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare producţiei precum şi cu desfacerea pe

piaţă a produselor firmei şi care coordonează compartimentul marketing.

Acest compartiment are următoarele atribuţii:

• Gestionează sistemul de stabilire a preţurilor şi tarifelor aferente activităţii societăţii

comerciale şi verifică preţurile şi tarifele suportate de firmă.

• Întocmeşte documentaţiile pentru propuneri de preţuri şi tarife la produsele şi serviciile noi,

asigurând corecta determinare a costurilor.

• Urmăreşte şi analizează evoluţia preţurilor şi tarifelor proprii şi prezintă factorilor de decizie

propuneri de îmbunătăţire

Directorul comercial este cel care se ocupă de partea comercială a firmei si de relaţiile clienţi-

furnizori.

De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reţeaua de magazine proprii.

Directorul de producţie – împreună cu compartimentele din subordine, organizează,

programează şi controlează activitatea de realizare a producţiei, urmăreşte respectarea măsurilor de

protecţie a muncii de pază şi securitate şi de stingere a incendiilor.

Directorul economic – este coordonatorul activităţii în domeniul financiar contabil şi este

cel care prezintă managerului şi Consiliului de Administraţie situaţia financiară lunară şi

trimestrială a firmei.

În cadrul acestei funcţii se integrează activităţile prin care se asigură fondurile financiare

necesare desfăşurării activităţii economice a societăţii, precum şi utilizarea lor eficientă, evidenţa în

expresia valorică a resurselor intrate în procesul de producţie şi obţinute în urma desfăşurării lui.

Este subordonat managerului general al societăţii şi are atribuţiile:

• Organizează şi controlează direct şi permanent întreaga activitate financiar - contabilă şi

evidenta tehnico-operativă, contabilă-statistică la nivelul societăţii.

• Răspunde de respectarea disciplinei financiare şi contractuale având obligaţia de a refuza în

condiţiile legii orice operaţie patrimonială care contravine dispoziţiilor Legii Contabilităţii

nr.82\1991 modificata, completata si actualizata.

• Organizează, coordonează şi stabileşte circuitul documentelor de evidentă primară, tehnic

operativă şi contabilă privind mişcarea valorilor materiale şi băneşti, control preventiv post

calcul.

• Organizează activitatea de control financiar preventiv şi exercită direct sau prin delegare de

competenţă controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli şi angajamente care conduc

6

la efectuarea de plăţi precum şi mişcări de valori materiale şi băneşti şi îndrumă din punct de

vedere metodologic activitatea de control financiar intern.

• Adoptă măsuri pentru întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau

la baza înregistrării în contabilitate precum şi pentru preocupări şi propuneri pentru

informatizarea lucrărilor financiar contabile

• Asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare,

bilanţurilor şi a altor documente prin care se evidenţiază activitatea economico-financiară a

unităţii şi rezultatele sale.

• Angajează unitatea prin semnătura sa alături de director în toate operaţiunile patrimoniale

ale unităţii

• Organizează, îndruma, adoptă măsuri şi controlează proiectul bugetului de venituri şi

cheltuieli, credite şi plăţi casă pe baza analizelor şi studiilor proprii şi a celor de la ceilalţi

componenţi ai compartimentului financiar contabil.

• Adoptă măsuri de urmărire şi control a realizării bugetului de venituri şi cheltuieli şi a

celorlalte planuri financiare aprobate. Stabileşte măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea de

către întregul personal a tuturor actelor normative în vigoare

Serviciul contabilitate – asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii

generale a firmei respectând prevederile Legii Contabilităţii. Acesta răspunde pentru efectuarea

corectă şi la timp a tuturor înregistrărilor contabile.

Serviciul personal salarizare - primeşte date şi informaţii în legătură cu resursele umane şi

transmite conducerii societăţii informaţii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a

personalului ,întocmeşte lunar listele de plata ale salariaţilor si documentele justificative de

înregistrare a reţinerilor salariaţilor si contribuţiile datorate la bugetul statului.

2 .3 Pr ogr amar ea ch e l tu i e l i l o r de p r odu c ţ i e

Programarea producţiei

In cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A. elaborarea programului de producţie este

precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieţei, deci a potenţialului de vânzare,

previziunea vânzărilor constituind elementul fundamental in programarea producţiei.

In general, programul de producţie se stabileşte, cu variaţii in plus sau in minus

reduse ca mărime, la nivelul producţiei din perioada precedenta.

Un element important in stabilirea programului de producţie îl constituie

capacitatea de producţie care reprezintă producţia maxima cu o anumita structura si

7

calitate pe care o poate obţine unitatea de producţie in cursul unei anumite perioade, de

regula un an, in condiţii tehnico – economice optime.

O data determinata capacitatea de producţie si programul de producţie, pe baza

acestora se stabileşte programarea principala a producţiei de produse finite pe o perioada

convenabila. In raport cu programarea principala se detaliază:

- lansarea in producţie;

- programarea aprovizionărilor ce trebuie efectuate;

- elaborarea documentaţiei tehnologice;

- pregătirea fabricaţiei;

- asimilarea in fabricaţie a noilor produse.

2.4 Programarea cheltuielilor directe

Programul cheltuielilor directe se elaborează in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A.

pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaţie.

Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizează direct pe unitatea de produs)

sunt formate din:

- cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe;

- cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.

Procedeul folosit la SC Panificaţie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor

directe este „Procedeul ponderării cantităţilor cu preturile”. Acest procedeu se foloseşte

pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima

cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie,

apa, aburi, de obiecte de inventar.

Expresia băneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se

determina, in genere, potrivit formulei:

Chi = Cij * Pi

in care: Ch – expresia băneasca a valorii unui consum productiv;

C – cantitatea consumata productiv;

i – felul materialului, combustibilului;

j – produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala;

P – preţul unitar al materiei prime, materialului consumat.

Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina pe baza

specificaţiei de materiale conform următoarei relaţii de calcul:

8

Chi = ∑ (norma consum * P.U.) * număr bucati

i – număr curent al materialelor din specificaţia de materiale;

Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor materiale directe

pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuielilor cu

salariile directe se realizează având in vedere un element cantitativ (timpul de munca;

normele de munca pe operaţii) si un element valoric care este tariful de salarizare

corespunzător gradului de pregătire profesionala. La acestea se adăuga 20,8% CAS si

0,5% CFS.

Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectuează după formula:

Chi = ∑ (norma de munca pe operaţie * tarif orar) * număr bucati

j – număr curent al operaţiei din fisa tehnologica.

Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor cu salariile directe,

CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaţie (anexele 4, 5, 6).

2.5 Programarea cheltuielilor indirecte

In fundamentarea cheltuielilor de producţie, cheltuielile indirecte sunt formate din

cheltuieli generale ale secţiei si cheltuieli generale de administraţie si desfacere. In

continuare, cheltuielile generale ale secţiei sunt formate din:

- cheltuieli pentru întreţinerea si funcţionarea utilajului;

- alte cheltuieli materiale indirecte;

- salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora;

- amortizarea mijloacelor fixe;

- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.

In componenta cheltuielilor generale de administraţie si desfacere sunt cuprinse:

- cheltuielile cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ -

gospodăreşti;

- salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS

aferente acestora;

- uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ –

gospodăresc;

- cheltuieli cu protecţia muncii;

- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in

scopuri administrativ – gospodăreşti;

- taxe poştale, telefon;

9

- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor, plata facturilor

întreprinderilor de transporturi, alte prestaţii, etc.).

Programarea cheltuielilor indirecte se va face după o metodologie unitara, dar

diferenţiat pentru cheltuielile generale ale secţiei si pentru cheltuielile generale de

administraţie si desfacere.

Având in vedere ca in postcalculaţie baza de repartizare a cheltuielilor generale

ale secţiei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora,

programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin ponderea cheltuielilor cu

salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea

medie a cheltuielilor generale ale secţiei efective in manopera directa efectiva pe anul

2009 (anexa 7).

Pentru programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se

foloseşte aceeaşi metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in

loc de „Manopera directa” se vor folosi „Total cheltuieli directe” (anexa 8). Pentru

înlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%.

Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A. s-au

înregistrat următoarele cheltuieli generale ale secţiei (prin aplicarea indicelui de 1,57655

la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza:

FAZA I

PAINE 83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei

FAZA II

PAINE ALBA 40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE 76.149,96*1,57655=120.054,22 lei

Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obţine

cheltuielile generale de administraţie si desfacere:

FAZA I

PAINE 1.889.126,99*1% = 18.891,27lei

FAZA II

PAINE ALBA 300.014,66*1% = 3.000,15 lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE 340.077,10*1% = 3400,77 lei

2.6 Programarea costului unitar

Costul unitar pe produs se programează la SC Panificaţie Dobrun S.A. pentru

fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaţie. Programarea costului unitar se

10

finalizează prin elaborarea „Fiselor de antecalculaţie” ale produselor, fise pe baza cărora

se fundamentează preţul de vânzare. Pentru realizarea antecalculaţiilor se vor parcurge

următoarele etape:

a) programarea cheltuielilor directe;

b) programarea cheltuielilor indirecte.

In programarea costului unitar, se foloseşte tot procedeul ponderii cantităţii cu

preţul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior.

a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale

directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru

programarea cheltuielilor materiale se foloseşte specificaţia de materiale si următoarea

relaţie de calcul:

Chm = ∑ (norma consum i * preţ unitar),

unde: Chm – cheltuieli materiale pe unitatea de produs;

i – numărul curent al materialelor din specificaţie.

FAZA I

PAINE Chm = 2.897.905,20 lei

FAZA II

PAINE ALBA Chm = 1.449.883,60 lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE Chm = 2.079.883,60 lei

Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaţii

(schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderării cantităţii cu

preturile, se ponderează timpul de munca pe operaţii cu tariful de salarizare

corespunzător operaţiilor pe baza următoarei relaţii de calcul:

Chs = ∑(norma de munca pentru operaţia j * salariul tarifar normal),

unde: Chs – cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs;

j – numărul curent al operaţiilor din fisa tehnologica.

Rezultatele se înscriu in fisele de antecalculaţie:

FAZA I

PAINE Chs = 59.996,88lei

FAZA II

PAINE ALBA Chs = 28.783,49lei

FAZA II

11

PAINE CU CEREALE Chs = 54.392,83lei

La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8%

corespunzător CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se foloseşte următoarea

relaţie de calcul:

TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Chs*20,8% + Chs*1%

Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie:

FAZA I

PAINE

Total manopera

directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei

FAZA II

PAINE ALBA

Total manopera

directa = 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE

Total manopera

directa = 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei

b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale secţiei si cheltuielile

generale de administraţie si desfacere.

Programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin aplicarea

coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de

antecalculaţie cu ajutorul relaţiei:

CGS = Total manopera directa * 1,57665

unde: CGS – cheltuieli generale ale secţiei.

Rezultatele se trec in fisele de antecalculaţie:

FAZA I

PAINE

12

CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei

FAZA II

PAINE ALBA

CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE

CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei

Cheltuielile însumate pana la acest punct determina costul unitar al producţiei

antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se

realizează prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul

cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa

de antecalculaţie. Se va folosi relaţia:

CGAD = Total cheltuieli directe * 1%

unde: CGAD – cheltuieli generale de administraţie si desfacere.

Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie pentru ca prin însumare, sa rezulte

costul complet unitar antecalculat.

FAZA I

PAINE

CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei

FAZA II

PAINE ALBA

CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE

CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei

3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV

3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie presupune următoarele etape:

1. Repartizarea cheltuielilor comune de producţie ale fazelor, care se face separat pentru

cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale

secţiei.

2. Repartizarea cheltuielilor de administraţie si desfacere.

13

1. In cadrul SC Panificaţie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de

producţie pe faze se foloseşte procedeul „suplimentarii”. Din punct de vedere teoretic,

aceasta presupune următoarele etape:

a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor

produselor care constituie obiecte de calculaţie, dar diferite ca mărime (nivel) pentru

fiecare din ele.

b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat

(Chr) la baza de repartizare in cazul fiecărui produs folosind formula:

Ks = ∑=

n

jj

r

B

Ch

1

unde: Ks - coeficientul de suplimentare;

Chr - cheltuieli de repartizat;

B j - baza de repartizare corespunzătoare produsului;

n - numărul de produse.

c) Calculul cotei de cheltuieli „C”, care revine unui produs oarecare „j” se determina

folosind formula:

Cj = Bj * Ks

In contabilitate cheltuielile de întreţinere si funcţionare a utilajelor (CIFU) se ţin

separat. Acestea se compun din :

- cheltuieli curente efectuate cu forte proprii;

- cheltuieli cu reparaţii curente efectuate cu terţii;

- cheltuieli cu reparaţiile capitale executate cu forte proprii;

- cheltuieli cu reparaţii capitale efectuate cu terţii;

- amortismente;

- alte cheltuieli.

Pentru repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea si funcţionarea utilajului, ca baza de

repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se

calculează un coeficient KCIFU astfel:

KCIFU = CFSCASdirecteSalarii

utilajuluieafunc ţuncţişieaîntre ţntrecuCheltuieli

++.

.....

KCIFU = 40,935.109

44,406.124 = 1,131632

Coeficientul determinat se inmulteste cu baza de repartizare obţinându-se

cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor pe faze.

- La produsul pâine alba: CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei

- La produsul pâine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86lei

14

Cheltuielile generale ale secţiei specifice secţiei Pâine se compun din salarii

indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte,

cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu

protecţia muncii, alte cheltuieli.

Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale secţiei, baza de repartizare o

constituie tot manopera directa. Se calculează următorul coeficient:

KCGS = CFSCASDIRECTESALARII

SECTIEIALEGENERALECHELTUELI

++..

......

KCGS = 40,935.109

98,87.481

= 0,4383

Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obţinându-se

cheltuielile generale ale secţiei:

- La produsul Pâine alba: CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei

- La produsul Pâine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei

Situaţie de repartizare a CIFU si CGS

PRODUS SALARII

DIRECTE +

CAS + CFS

CIFU CGS CGS (total)

Pâine alba 43.988,31 49.778,57 19.281,39 69.059,97Pâine

cereale

65.947,09 74.627,85 28.906,58 103.534,45

TOTAL 109.935,40 124.406,42 48.187,97 172.594,42

In contabilitate se vor înregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele

translocate din faza I in faza II si cele înregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea

următoarele:

- La Pâine alba: CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei

CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei

- La Pâine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei

CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei

Înregistrarea contabila este următoarea:

921”Cheltuielile = 923”Cheltuieli 304.401,97lei

15

activităţii de baza” indirecte de producţie” ---------------

Pâine alba CIFU 1.976,44lei

Pâine alba CGS 42.520,39lei

Pâine cereale CIFU 109.637,61lei

Pâine cereale CGS 42.467,53lei

3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraţie si de desfacere .

Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculează coeficientul KCGA si KCGD

după formulele:

KCGA = directecheltuieliTotal

CGA

..

KCGD = directecheltuieliTotal

CGD

..

Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe,

adică cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.

KCGA = 63,349.626

37,940.3 = 0,006291 = 0,63%

Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel:

- La pâine alba: CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei

- La pâine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei

Se înregistrează in contabilitate cheltuielile de administraţie translocate din faza I

in faza II. Astfel vom avea:

La Pâine alba: CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei

La Pâine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei

Formula contabila prin care se înregistrează CGA este:

921”Cheltuielile = 924”Cheltuieli 16066,26lei activităţii de

baza” generale de administraţie” -----------------

Pâine alba 9.724,87lei

Pâine cu cereale 6.341,39lei

16

KCGD = 63,349.626

64,272

= 0,004107 = 0,41%

Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta:

- La pâine alba: CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei

- La pâine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei

Înregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila:

921”Cheltuielile = 924”Cheltuieli 2572,63lei

activităţii de baza” de desfacere” -----------------

Pâine alba 1362,01lei

Pâine cereale 1210,50lei

3.3 Determinarea cantitativa si valorica a producţiei neterminate

Desfăşurarea normala a fabricaţiei presupune in permanenta existenta unei

cantitati de producţie aflata in prelucrare la locurile de munca purtând denumirea de

producţie neterminata. Aceasta producţie lipseşte in mod fizic doar acolo unde fabricaţia

se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta.

Spre a determina costul producţiei finite se pune problema separării din total a

costurilor aferente producţiei neterminate. Aceasta separare nu este întotdeauna

necesara. Acolo unde producţia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic

si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea producţiei finite. Aşa este

cazul întreprinderilor cu producţie de masa.

Determinarea corecta a costurilor privind producţia neterminata, condiţionează nu

numai exactitatea calculului costului producţiei finite ci si a altor indicatori privind

eficienta activităţii întreprinderii.

In cazul SC Panificaţie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea

producţiei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune următoarele etape:

Pregătirea inventarierii, ce consta in:

- recepţia producţiei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau

depozitul de produse finite;

- aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producţie neterminata.

2. Constatarea cantităţilor de producţie neterminata, care se efectuează de o comisie

tehnica prin:

17

- cantarire;

- masurare;

- numararea produselor aflate la locurile de munca;

- inscrierea in liste de inventariere.

Evaluarea stocurilor de producţie neterminata înscrisa in listele de inventariere se

efectuează in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabileşte sub forma

procentuala de câtre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatării faptice a

stocurilor de producţie neterminata.

Calculul se efectuează pe structura articolelor de calculaţie, iar evidenta

producţiei neterminate se tine pe faze.

Cota de cheltuieli generale ale secţiei nu se include in costul producţiei neterminate,

deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii, acestea sunt

considerate cheltuieli fixe ce aparţin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua

in perioada următoare, incarcand costul acesteia.

Înregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a producţiei neterminate:

933 = 921

„Costul producţiei in curs de execuţie” „Cheltuielile activităţii de baza”

3.4 Contabilitatea producţiei finite obţinute

Produsele finite sunt înregistrate in contabilitatea SC Panificaţie Dobrun S.A. in

contul 931”COSTUL PRODUCTIEI OBTINUTE” prin creditul contului

902”DECONTARI INTERNE PRIVIND PRODUCTIA OBTINUTA” la costul

antecalculat.

In cursul lunii martie s-au obţinut 880 tone din produsul finit Pâine alba. De

asemenea, se consemnează ca nu avem sold de producţie neterminata nici la începutul si

nici la sfârşitul lunii si ca nu rezulta produse secundare.

Organizarea contabilităţii produselor finite urmăreşte pe deoparte modul in care

producţia obţinuta se încadrează sau nu in planurile de producţie si vânzare, si pe de alta

parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor

realizate.

Pe baza antecalculaţiilor, produselor finite obţinute le corespund următoarele

cheltuieli:

- pentru produsul Pâine alba:

880 * 2.120 = 1.865.600lei

- pentru produsul Pâine cu cereale :

520 * 2.460 = 1.279.200lei

18

Formula contabila pe baza căreia se face înregistrarea in conturi este următoarea:

931”Costul = 902”Decontari interne 3.144.800lei

producţiei obţinute” privind producţia obţinuta” -----------------

Pâine alba 1.865.600lei

Pâine cu cereale 1.279.200lei

3.5 Calculul costului unitar

Calculul costului unitar se realizează prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort

de produs finit, prin adăugarea soldului producţiei neterminate la începutul lunii sau

deducerea soldului producţiei neterminate de la sfârşitul lunii si prin raportarea la

cantitatea obţinuta din fiecare produs.

Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul

costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pâine alba si Pâine cu cereale, care se

realizează astfel:

ARTICOL DE

CALCULATIE

PAINE ALBA PAINE CU CEREALE

Producţia fabricata 880 tone 520 tone

Materii prime si

materiale directe

1.162.378,11 +

287.619,62 =

1.449.997,73

682.093,38 + 228.794,61

= 910.887,99

Salarii directe37.424,45 + 31.420,21 =

68.844,66

22.267,90 +

47.105,06 = 69.372,96

CAS (20,8%)7.297.77 + 6.126.94 =

13.424.71

4.342.24 +

9.185.49 =

13.527.73

CFS (0,5%)

374.24 +

314.20 =

688.44

222.68+

471.05 =

693.73

4. I M PLE M E N TA R E A M E TOD E I DI R E C T- CO S TI NG I N C AD R U L S C

PA N I F I C A TI E DO B R UN S .A

19

SC Panificaţie Dobrun S.A. foloseşte pentru determinarea rezultatului financiar

brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile.

Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producţie si de desfacere in

raport de variaţia volumului fizic al producţiei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe

si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor

variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al întreprinderii.

In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colectează

direct pe purtătorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele

depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu

mărirea sau micşorarea volumului producţiei si desfacerii.

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce

se efectuează indiferent de volumul producţiei si privesc in ansamblu capacitatea

întreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programează si se urmăresc global

si nu se includ in costul fiecărui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare

brute.

Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Chv) la

cantitatea de producţie rezultata (Qf), după următorul model:

Ctu = f

v

Q

Ch

Folosind aceasta metoda se urmăreşte pe langa determinarea costului pe fiecare

produs in parte si calcularea rentabilităţii totale, la nivelul întregii întreprinderi. Pe

fiecare produs se calculează numai contribuţia bruta la beneficiu (marja bruta).

Contribuţia bruta unitara la beneficiu (Cbu) se calculează ca diferenţa intre

preţul de vânzare unitar (Pvu) si costul unitar (Ctu), calculat in funcţie de cheltuielile

variabile astfel:

Cbu = Pvu – Ctu

Determinarea rezultatului financiar total la nivelul întregii întreprinderi consta in

înmulţirea cantităţii vândute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu

contribuţia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obţine contribuţia totala la beneficiu

(Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Chf). Modelul

de calcul este următorul:

B/P = ∑ (Qvi * Cbu i) – Ch

unde: i = produsele 1,2,3,……,n.

Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel :

20

4.1. Pragul de rentabilitate:

Determinarea aritmetica:

Cbu = ∑=

n

iiQv

Cb

1

Cbu = 1400

18,159.465 = 332,25 lei

Pe = 25,332

38,792.97 = 294,3 tone

Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate

sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producţie si de

desfacere care in situaţia noastră va fi după cum urmează:

Pâine alba = 294,3 * 62,9 = 185,1 tone

Pâine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone

Deci numai respectând aceasta structura, secţia poate avea pragul de rentabilitate situat

la 294,3 tone.

PRODUS VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI

Absolut (tone) Relativ (%)

Pâine alba 880 62,90Pâine cu cereale 520 37,10

TOTAL 1400 100,00

EXPLICATII SUME TOTALE

1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE

Pâine alba 880 * 2120 1.865.600

Pâine cu cereale 520 * 2460 1.279.200

TOTAL 3.144.800

2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT

Pâine alba 880 * 1.866,04 1.642.116,20

Pâine cu cereale 520 * 2.186,73 1.137.097,50

TOTAL 2779213,7

21

3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)

Pâine alba 880 * 253,86 223.483,80

Pâine cu cereale 520 * 273,27 142.102,50

TOTAL 365.586,30

4. CHELTUIELILE VARIABILE

Pâine alba 880 * 1.811,96 1.594.528,32

Pâine cu cereale 520 * 2.086,75 1.085.112,50

TOTAL 2.679.640,82

5. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4)

Pâine alba 271.071,68

Pâine cu cereale 194.087,50

TOTAL 456.159,18

6. CHELTUIELI FIXE TOTALE 97.792,38

7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-)

EFECTIVE (5-6)

367.366,80

4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculează in procente, fie raportând

contribuţia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la preţ de vânzare (D) si

apoi înmulţind cu 100, fie raportând cheltuielile fixe (Chf) la volumul desfacerilor (la

preţ de vânzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si înmulţind cu 100.

Fa = D

Cb* 100 =

800.144.3

18,159.465* 100 = 14,79 %

Cu cat acest indicator va fi mai mare cu atât si beneficiul va fi mai ridicat.

Aceasta înseamnă ca conducerea secţiei si a întreprinderii sa-si facă o politica de

fabricaţie si desfacere câtre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru

produsele noastre factorul de acoperire este următorul:

Pâine alba = 600.865.1

68,071.271 * 100 = 14,53 %

Pâine cu cereale = 200.279.1

50,087.194 * 100 = 15,71 %

Secţia a optat in cursul lunii pentru o producţie mai mare la Pâine alba fata de cea

luata in consideraţie la începutul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilităţii

potenţiale pentru Pâine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor

planificate pe fiecare produs. La Pâine alba beneficiul planificat pe produs este de

273,27 lei/tona.

22

Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire)

rezulta ca secţia si conducerea au adoptat o politica greşita de producţie.

Cunoscând factorul de producţie antedeterminat, pe cale inversa, determinam :

- volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaţiei:

d = Fa

Ch f = 79,14

38,792.97 * 100 = 661.206

- si a preţului de producţie după relaţia:

Ks = D

dD −* 100 =

800.144.3

206.661800.144.3 − * 100 = 78,98 %

Acest indicator ne arata ca vânzările pot sa scadă cu 78,98% pentru ca secţia sa nu

intre in zona pierderilor. Scăderea vânzărilor cu 78,98% aduce secţia in situaţia

punctului de echilibru, după care orice scădere ne duce la pierderi.

4.3.Coeficientul de siguranţa dinamic se poate calcula si cu formula:

Ks = Cb

B * 100 =

18,159.465

8,366.367* 100 = 78,98 %

4.4. Intervalul de siguranţa . Pentru a vedea marja pana unde putem scădea vânzările,

dar exprimate in cifre absolute, putem calcula:

Is = D – d = 3.144.800 – 661.206 = 2.683.594 lei

Deci, in mod absolut vânzările pot sa scadă cu 2.683.594 lei pentru ca secţia sa nu

intre in zona pierderilor.

CONCLUZII

Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al

conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.

Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea

factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei,

cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei.

In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona daca :

23

- Societatea este profitabila ;

- Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ;

- Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat;

- Are produse diversificate si de buna calitate;

- Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie si de vanzare mai mare ;

BIBLIOGRAFIE

1. Popescu Lucian, Băluţă Aurelian: „Metode şi procedee de calculaţie şi analiză a costurilor” Editura Fundaţiei România de Mâine- Bucureşti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1;

2. Popescu Lucian: „Costul instrument de manipulare a rezultatului ?” Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economică - 2007;

3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a, Editura Muntenia, Constanta, 2007

4. Popescu Lucian: „Procedee de calculaţie a costurilor de producţie – Aplicaţii on line”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006;

5. Popescu Lucian: „Calculul costurilor unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă”, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 10 / octombrie, pag. 36 ÷ 47, Editura Tribuna Economică - 2005;

6. Ion Ionaşcu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: „Control de gestiune”, Editura Economică, Bucureşti - 2003;

24

7. Călin O., Cârstea Gh.: „Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002;

8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: „Calculaţia şi managementul costurilor”, Editura Teora, 2000;

9. Popescu Lucian: „Modele integrate de înregistrări contabile”, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64, Editura Tribuna Economică, 2001 - ISSN 1453-7516;

10.Popescu Lucian: „Cost versus preţ în contabilizarea producţiei finite”, Revista „Tribuna Economică” nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 - 44, Bucureşti, 2001 - ISSN 1453-7516;

11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000

12.Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008;

13.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea „Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune” publicat în Monitorul Oficial al României nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;

SC Panificaţie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE

Martie 2009

Faza I – PAINE Anexa 1

Denumire

material

Unitate de

măsura

Cantitate Preţ unitar Valoare totala

Apa mc 833 3,40 2.832,20Ameliorator tona 667 105,00 70.035,00Faina tona 1.084 170,00 182.418,00Drojdie tona 833 700,00 583.100,00Sare tona 180 200,00 36.000,00Praf de ou tona 917 2.200,00 2.017.400,00

25

Ulei mc 6,00 1.020,000 6.120,00

TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.897.905,20



Martie 2009

Faza II – Pâine alba Anexa 2

Denumire

material

Unitate de

măsura

Cantitate Preţ

unitar

Valoare

totala

Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Faina tona 542,00 170,00 92.140,00Drojdie tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00

Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00

Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00




Martie 2009

Faza II – Pâine cu cereale Anexa 3

Denumire

Material

Unitate de

măsura

Cantitate Preţ

unitar

Valoare

totala

Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Drojdie tona 542,00 170,00 92.140,00Faina tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00Cereale tona 6,00 105.000,00 630.000,00



PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE

26

Martie 2009

Faza I – Pâine Anexa 4

Denumire

operaţii

Unitatea de

măsura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total manopera

Preparare aluat ora 3.096 3,87 11.981,52Malaxare aluat ora 2.268 3,6075 81.81,81Porţionare aluat ora 3.348 5,0475 16.899,03Coacere ora 2.232 5,0475 11.266,02Extragere din

cuptor

ora 1.548 5,0475 7.813,53

Ambalare ora 1.044 3,6925 3.854,97TOTAL SALARII DIRECTE 59.996,88

CAS 19.5% 20.998,908

CFS 1% 2.999,844

TOTAL MANOPERA DIRECTA 83.995,632



Martie 2009

Faza II – Pâine alba Anexa 5

Denumire

operaţii

Unitate de

măsura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total manopera

Transport la secţia

CTC

ora 798 4,0275 3.213,945

CTC ora 1.368 4,8650 6.655,32Ambalare ora 4.602 4,1100 18.914,22TOTAL SALARII DIRECTE 28.783,485CAS 19.5% 10.074,2198

CFS 1% 1.439,1742




Martie 2009

Faza II – Pâine cu cereale Anexa 6

Denumire

operaţii

Unitate de

măsura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total manopera

Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.579,50

27


CTC

ora 2.388 4,0275 9.617,67

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,96Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,70TOTAL SALARII DIRECTE 54.392,83CAS 19.5% 19.037,4905CFS 1% 2.719,6415



PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI ÎN MANOPERA DIRECTA

2009 Anexa 7

- mii lei -

Trim. Total

manopera

directa

Cheltuieli

generale ale

secţiei

Ponderea cheltuielilor generale ale secţiei

în total manopera directa

I 317,9562 501,2752 501,2752 / 317,9562 = 1,57655II 213,1370 336,0744 336,0744 / 213,1370 = 1,57680III 269,0400 424,2491 424,2491 / 269,0400 = 1,57690IV 321,4604 506,6495 506,6495 / 321,4604 = 1,57609

Total 1.121,5956 1.768,2482 1.768,2482/1.121,5956=1,57655


PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN

MANOPERA DIRECTA

2009 Anexa 8

- mii lei -

Trim. Total cheltuieli

directe

Cheltuieli

generale de

administraţie

şi desfacere

Ponderea cheltuielilor

de administraţie şi desfacere în total

cheltuieli directe

I 4.835,1030 42,6455 (42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882%II 3.241,1135 29,2025 (29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901%III 4.091,2410 50,7725 (51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241%IV 4.888,2365 47,5625 (47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973%

Total 17.055,6940 170,1830 (170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%

28


SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE ŞI INDIRECTE DIN

FAZA I ÎN FAZA II

Anexa 9

EXPLICATII PAINE ALBA PAINE CU CEREALE

Total cheltuieli

materiale directe

1.745.131,3645 * 800 / 1400 =

9.972.17,9.225

1.745.131,3645 * 600 / 1400 =

747.913,4420Total cheltuieli

manopera

83.995,6320 * 800 / 1400 =

47.997,5040

83.995,6320 * 600 / 1400 =

35.998,1280Cheltuieli generale

ale secţiei

132.423,3136 * 800 / 1400 =

75.670,4649

132.423,3136 * 600 / 1400 =

56.752,8487Cheltuieli generale

de administraţie

18.291,2700 * 800 / 1400 =

10.452,1543

18.291,2700 * 600 / 1400 =

7.839,1157


FIŞA DE ANTECALCULATIE

PAINE ALBA Anexa 10

800 tone

Explicaţii U.M.

Cantitate /

Norma

Preţ

unitar Valoare totala

Materii prime

Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului

Pâine alba 747.913,4420

Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000

Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250

Drojdie kg 180 0,7000 126,0000

Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000

Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000

Gaze mc 131 301,5215 39.499,3165

Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000

Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000

29

Cheltuieli transport

aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000


Salarii directe

Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în

faza II asupra produsului Pâine alba 35.998,1280

Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.575,9000


CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600

Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000

CAS 19.5% 19.037,4905

CFS 1% 2.719,6415


TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735

Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra

produsului Pâine cu cereale 56.752,8487

CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE ALBA 120.054,2226

COST SECTIE 1.300.795,7448

Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II

asupra produsului Pâine alba 7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE

ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 3.400,7710

COST COMPLET 1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260

PROFIT 136.964,3685

RENTABILITATE 12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000

PRET DE VÂNZARE 2.460,0000


FIŞA DE ANTECALCULATIE

30

PAINE CU CEREALE Anexa 11

600 tone

Explicaţii U.M.

Cantitate /

Norma

Preţ

unitar Valoare totala

Materii prime

Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului

Pâine cu cereale 747.913,4420

Cereale kg 5.400 0,2500 1.350,0000

Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000

Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250

Drojdie kg 180 0,7000 126,0000

Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000

Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000

Gaze combustibile mc 131 301,5215 39.499,3165

Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000

Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000

Cheltuieli transport

aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000


Salarii directe

Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în

faza II asupra produsului Pâine cu cereale 35.998,1280

Glazurare pâine ora 4.168 4,9375 20.575,9000


CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600

Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000

CAS 19.5% 19.037,4905

CFS 1% 2.719,6415


TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735

Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra

produsului Pâine cu cereale 56.752,8487

CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 120.054,2226

COST SECTIE 1.300.795,7448

31

Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II

asupra produsului Pâine cu cereale 7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE

ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 3.400,7710

COST COMPLET 1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260

PROFIT 136.964,3685

RENTABILITATE 12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000

PRET DE VÂNZARE 2.460,0000

32

calculatia costurilor metoda direct costing

Documents