actualitatea romaneasca (special)

of 24/24
D upă o campanie elec- torală cu numeroase lovituri sub centură, doar 24.300 de români s-au înscris să voteze - dar mai puțin de 1.500 au votat pen- tru candidații români. Peste 10 candidați au obținut 0 voturi, iar numărul celor care au trecut de 100 de vo- turi se limitează la 5. În ma- rile orașe precum Torino și Milano românii nu au fost în stare să-și aleagă măcar un reprezentant. Momentan avem doar un consilier local într-o mică lo- calitate de lângă Torino, Cirie’, Adrian Ichim, și un consilier de circumscripție, Iulia Dejeu la Bologna. Turul doi ar putea să aducă alți consilieri dar șansele sunt extrem de scăzute. Cel mai bun rezultat l-a avut Valentin Valdman la Milano care a obținut 646 de voturi. Majoritatea candidaților dau vina pe compatrioții lor con- siderând că aceștia și-au vân- dut voturile sau că sunt mult prea puțin patrioți. Pierderea este cu siguranță pentru comunitatea româ- nească. ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ANUL 9 | NUMĂR SPECIAL | EDIȚIE NOUĂ | 21 MAI - 3 IUNIE 2011 | GRATUIT INTERNET: WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO 4 Românii au pierdut alegerile locale Cei 53 de candidați români au obținut rezultate modeste ULTIMA ORĂ SPORT ACTUALITALIA 4 4 4 Alegeri locale 2011 Mihai Muntean (PIR): "Noi nu am pierdut" Oțelul Galați Campioană Se poate câștiga titlul și cu jucători români În orașul infernului Anchetă asupra traficului de carne vie PAGINA 4 PAGINA 2 PAGINA 20 PAGINA 2 4 CONSULTANT POLITICĂ ROMÂNIA SOCIAL Alina Harja DITORIAL Am decis ca acest număr să fie dedicat alegerilor din 15 și 16 mai: o ediție specială. Acum că au trecut pot în sfârșit să-mi spun păsul. În campania electorală am evi- tat cu grijă tema candidaților tocmai ca să nu mă acuze ni- meni că-i fac anti-campanie. Deci, să recapitulăm: românii au reușit cu chiu cu vai să-și aleagă un consilier la Cirie’ și tras de păr o consilieră de circumscripție la Bologna. Asta deși de data asta au avut 53 de candidați la dispoziție. La Torino cei mai mulți au preferat să se îndrepte către candidați italieni și au evitat cu foarte multă grație tot ce-i românesc. Toți jurnaliștii români din Ita- lia au făcut, care mai de care, propria analiză, fiecare dând vina ori pe alegători, ori pe candidați, ori pe formațiunile politice care au propus acești candidați. Dar toți sunt de acord că ne-am făcut de râs ca și comunitate și că n-o să avem un cuvânt de spus ni- ciodată în politica italiană. Da, sunt și eu de acord cu ei: după aceste alegeri va fi și mai ușor clasei politice ita- liene să dea vina pe noi pen- tru toate necazurile Italiei. (continuare în pagina 2) Biserică-partide: 1-0 Refuzați contractele tip “comodato d’uso” PAGINA 10 4 Contractele de chirie “V-au votat 10.000 de români’ din nici 5.000 Ponta și matematica Elena Udrea obține cele mai multe voturi Boc reales la congres Participarea românilor importantă Roma 2011 - Festa dei Popoli PAGINA 5 4 PAGINA 18 4 PAGINA 11 4 SPECIAL ALEGERI 2011 Pag.5

Post on 19-Mar-2016

248 views

Category:

Documents

10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Editie noua - numar special

TRANSCRIPT

  • Dup o campanie elec-toral cu numeroaselovituri sub centur,doar 24.300 de romni s-aunscris s voteze - dar maipuin de 1.500 au votat pen-tru candidaii romni.

    Peste 10 candidai au obinut0 voturi, iar numrul celorcare au trecut de 100 de vo-turi se limiteaz la 5. n ma-rile orae precum Torino iMilano romnii nu au fost nstare s-i aleag mcar unreprezentant. Momentan avem doar unconsilier local ntr-o mic lo-calitate de lng Torino,Cirie, Adrian Ichim, i unconsilier de circumscripie,Iulia Dejeu la Bologna. Turul doi ar putea s aducali consilieri dar anselesunt extrem de sczute. Cel mai bun rezultat l-a avutValentin Valdman la Milanocare a obinut 646 de voturi. Majoritatea candidailor dauvina pe compatrioii lor con-sidernd c acetia i-au vn-dut voturile sau c sunt multprea puin patrioi. Pierderea este cu siguranpentru comunitatea rom-neasc.

    ZIARUL ROMNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMR SPECIAL | EDIIE NOU | 21 MAI - 3 IUNIE 2011 | GRATUIT

    INTERNET: WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO4

    Romnii au pierdut alegerile localeCei 53 de candidai romni au obinut rezultate modeste

    ULTIMA OR SPORTACTUALITALIA

    4 4 4

    Alegeri locale 2011Mihai Muntean (PIR): "Noinu am pierdut"

    Oelul GalaiCampioanSe poate ctiga titlul i cujuctori romni

    n oraulinfernuluiAnchet asupra traculuide carne vie

    PAGINA 4 PAGINA 2 PAGINA 20

    PAGINA 24

    CONSULTANT POLITIC ROMNIA SOCIAL

    Alina Harja

    DITORIAL

    Am decis ca acest numr se dedicat alegerilor din 15i 16 mai: o ediie special. Acum c au trecut pot nsfrit s-mi spun psul. ncampania electoral am evi-tat cu grij tema candidailortocmai ca s nu m acuze ni-meni c-i fac anti-campanie.Deci, s recapitulm: romniiau reuit cu chiu cu vai s-ialeag un consilier la Cirie itras de pr o consilier decircumscripie la Bologna.Asta dei de data asta au avut53 de candidai la dispoziie.La Torino cei mai muli aupreferat s se ndrepte ctrecandidai italieni i au evitatcu foarte mult graie tot ce-iromnesc. Toi jurnalitii romni din Ita-lia au fcut, care mai de care,propria analiz, ecare dndvina ori pe alegtori, ori pecandidai, ori pe formaiunilepolitice care au propus aceticandidai. Dar toi sunt deacord c ne-am fcut de rsca i comunitate i c n-o savem un cuvnt de spus ni-ciodat n politica italian. Da, sunt i eu de acord cu ei:dup aceste alegeri va imai uor clasei politice ita-liene s dea vina pe noi pen-tru toate necazurile Italiei.

    (continuare n pagina 2)

    Biseric-partide:1-0

    Refuzai contractele tipcomodato duso

    PAGINA 104

    Contractelede chirie

    V-au votat 10.000 deromni din nici 5.000

    Pontai matematica

    Elena Udrea obine celemai multe voturi

    Boc reales lacongres

    Participarea romnilorimportant

    Roma 2011 -Festa dei Popoli

    PAGINA 54 PAGINA 184 PAGINA 114

    SPECIA

    L

    ALEGERI 2

    011

    Pag.5

  • Actualitatearomneasc

    21 mai - 3 iunie 2011ACTUALITATEA N ACTUALITATEPAGINA

    2

    Alegerile locale din 15 i 16mai din Italia a vzutprezena a peste 53 decandidai romni la un postde consilier local. S-a votat n 1.310 de locali-ti printre care Milano, Na-poli, Torino, Bologna, Trieste,Ravenna, Cagliari, Rimini,Salerno, Latina i Novara. Ca i ceteni europeni, ro-mnii au avut drept de vot laaceste alegeri , condiiilepentru a putea vota ind; se rezideni n oraul respec-tiv i s se nscrie n prealabilpe listele electorale. Terme-nul limit pentru nscriere afost xat la 40 de zile nain-tea scrutinului, ns a fostprelungit pn cu o zi nain-tea alegerilor n mai multelocaliti.n total aproximativ 24.000de ceteni romni din toatItalia s-au nscris pe listelesuplimentare pentru a puteavota. Interesul sczut a rom-nilor pentru viaa politic dinItalia a fost demonstrat maiales la Torino, unde doar3500 din cei 42.000 derezideni s-au nscris pe lis-tele suplimentare, ns majo-ritatea dintre ei au preferats voteze pentru candidaiiitalieni. Nici la Milano situaia nu afost mai roz, pe listele electo-rale suplimentare nscriindu-se doar 678 de romni din ceiaproape 20.000 ce locuiesclegal n oraul lombard. Rezultatele candidailor ro-mni au fost ns extrem deslabe. Doar cinci dintre ei aureuit s obin peste 100 devoturi. Rezultatul cel mai bunl-a avut Valentin Valdman,ul parohului Traian Val-dman din Milano, care a

    obinut 646 de voturi, unnumr insucient din pcatepentru a obine un post deconsilier. Valentin este al 25-lea pelist ca numr de voturi idoar o victorie detatat aLetiziei Moratti n cel de-aldoilea tur de scrutin poateatinge acea parte a listei. 10 candidai au reuitperformana_ de a nu lua nuobine nici mcar un vot. V prezentm n cele ce ur-meaz rezultatele pe care amreuit s le obinem pnacum:

    AREZZO:Aurelia Ceoromila 121Iosif Farcas Stepanov 25Carmen Elena Ene 136

    ASSISI: Cristian Nuc 87

    BOLOGNA:Antonia Iulia Dejeu 28

    CASSANO DADDA:Daniel Ioan Beltag 63

    CASTEL MADAMA:Marius Luca 78

    CIAMPINO:Melania Sandu 0Marian Bsescu 1Margareta Lacz 25Silviu Ciubotaru 52

    CIRIE:Adrian Ichim 67

    CITTA DI CASTELLO: Laura Murean 1

    GROSSETO:Lambia Cocolo 44

    LATINA:Luminia Iancu 1

    MARINO:Romulus Sinca 70

    MILANO:Valentin Valdman 646Florina Nedelcu 2Maria Stefanache 62

    MORLUPO:Daniela Constantin 11

    NAPOLI:Genoveva Izabela Pulpan 3Marius Asimini 10

    NOVARA:Vasilica Dediu 0Elena Ichim 0

    POMEZIA:Diana Apintei 42Varvara Vizir 9

    RIANO: Stoica Toader 136Ipate Mihaela 64Pirjolea Gabriel 49

    ROVIGO:Tacu Nicoleta 9

    TERRACINA:Liliana Costache 68

    TORINO: Valentin Vasile Ciobanu 0Maria Timaru 0Cristian Igescu 79Geanina Toma 346Ioana Nan 13Elena Nistor 0Elena Ichim 8Nina Otelita 0Grigore Sorin Parastie 60Raluca Florentina Barbu 22Silvia Beldescu 0Carmen Ujhelyi 0Catalin Iacov 0Petcu Svetlana 20Doro Vasile Ungurean 99

    Dac la alegerile precedenteam avut 3 consilieri, la acestealegeri am reuit s avemdoar unul la Cirie, o mic lo-calitate de lng Torino. Estevorba despre Adrian Ichimcare a obinut 67 de voturi.

    De remarcat i candidataIulia Dejeu la Bologna care,dei a obinut doar 28 de vo-turi, a reuit s obin unpost de consilier de circum-scripie. A candidat pe listaMovimento 5 stelle, cotat cu9.5% din preferine, ind sin-gura candidat romnc la

    Bologna. Asta dei la Bolognalocuiesc peste 6.000 deconaionali.

    O alt candidat care arputea s intre n cele dinurm n consiliul local esteAurelia Ceoromila dinArezzo, candidat pe listaPD-ului. Cu 121 de voturieste pe locul 22-naintea a 10candidai italieni i prima ne-admis pentru 12 voturi. Cutoate acestea romnca aremari anse s intre n consi-liul local dup distribuiafunciilor n interiorul prim-riei.

    O performan interesant ipentru cealalt candidat,Ene Carmen Elena (listaArezzo Domani) care a nre-gistrat 136 de voturi i esteprima pe list, naintea a 27de italieni. Din pcate nslista sa nu a ntrunit unnumr sucient de voturipentru a putea trimite n con-siliul local mcar un repre-zentant.

    Un altul cruia posibilitateade a ales i-a scpat printredegete este Toader Stoincacare la Riano a strns 136 devoturi i este al treilea pelista lui Vetrani (PDL). Datind faptul c e vorba de unora mic nu se va organiza unal doilea tur de scrutin, iarlista lui s-a clasat a doua itrimite n Consiliul Localdoar primii doi clasai.

    Un altul foarte aproape de a ales consilier este DanielIoan Beltag care la CassanoDAdda (Mi) a obinut cel maimare numr de voturi de pelista sa Cassano e tua cesprijinea candidatul la postulde primar Generoso Serano:63 de voturi. n funcie de re-zultatele la balotaj, romnulare mari anse de a intra nConsiliul local.

    nc n curs la Canicatti, nSicilia se a romnul DanielBlteanu. Sicilia, ind, o re-giune autonom, a decis cadata alegerilor s e 29 i 30mai. Acesta candideaz pelista Canicatti Futuro.

    (continuare din pagina 1)

    Dup demonstraia de de-zinteres total al romnilorfa de o integrare civili-zat, fa de viaa politici social a urbei n caretriesc (nu mai vorbim decea cultural c-i jale), va mult mai greu s le expliciitalienilor c trebuie sa mconsiderai egali, c patro-nii trebuie s ne plteascla fel ca pe angajaii ita-lieni, c suntem oamenicivilizai, c avem culturi multe alte chestii. Pe dealt parte tocmai am reuits-i punem la col i pe aceipuini italieni inimoi carese zbteau s obin drep-tul de vot la alegerile localei pentru ceilali imigrani.O capodoper, ce maiDup care, x a doua zidup alegeri primesc vreo5 telefoane de la romnicare au tot felul de pro-bleme: pornind de la discri-minri mai mari sau maimici i ajungnd pn lasalarii nepltite, rudemoarte pe care nu au banis le duc n Romnia ca sle nmormnteze etc. Bythe way, v anun peaceast cale c, la fel cavoi, am i eu o via perso-nal, problemele mele i numai sunt dispus s m im-plic n a ajuta pe nimenidac nu-mi este rud degradul 1 sau prieten foarteapropiat. Exact cum faceii voi. Dar s ne intoarcem la oilenoastre, care n contextulde fa are un sens multmai amplu. Cele mai bunerezultate le-a obinut bia-tul printelui Valdman (646de voturi) dup ce tac-su atrimis o scrisoric tuturorromnilor din Milano princare le explica faptul cul nostru, crescut, nu-iaa, n educaia cretindat de familie este ade-vrul, viaa, etc. (ultimelecuvinte dintre ghilimelesunt un citat din Biblie).Acum sper s nu lezatlumea preoeasc, caredac are un minim decontiin etic (i eu suntsigur c mcar acele -guri duhovniceti, fa decare am un respect perso-nal, l au) ar trebuie s sedezic de un astfel de tri-mis al Domnului, carefolosete cele Snte pentrua promova cele lumeti. Zici eu, fr suprare.

    DITORIALEDITORIAL

    de Alina Harja

    Romnii au pierdutalegerile locale din Italia

    SPECIA

    L

    ALEGERI 2

    011

  • Este titlul unui lm celebru,interpretat de ndrgitaactri italianc Anna Mag-nani, un simbol al neorea-lismului de dup cel de-aldoilea rzboi mondial. nacet lm este povestitviaa disperat din nchi-soarea de femei din Roma,numit Le Mantellate, undeecare deinut viseaz laun viitor diferit dup ce vaiei de dup gratii. i tot deun fel de nchisoare putemvorbi i atunci cnd neducem cu gndul la tinereleromnce care ajung n Ita-lia, cu sperana s-i con-struiasc o via mai buni, n schimb se regsesc ncomarul strzii. Multe persoane le judec,le arat cu degetul, leacuz pe aceste tinere care,de cele mai multe ori, ausub 20 de ani, denumindu-le n termeni ct se poatede vulgari att n limba ita-lian ct i n dialect. Cemizerie! n acest articol midoresc n primul rnd savertizez tinerele romnces nu cad n plasa unor in-divizi lipsii de scrupulecare, pentru a se mbogii pentru a tri bine, nuezit nici o clip s le ex-ploateze fr mil, uneorisub ameninare sau chiarfcnd apel la violen. Dar cum sunt recrutateaceste fete? Vznd siturilepoliiei sau a carabinierilordedicate prostituiei prove-nind din Europa de Est,este uor de intuit c labaz st srcia familiilordin care provin aceste sr-mane ine. n plus, la astase adaug i naivitatea fete-

    lor care, ntlnind un biatbun, se ndrgostesc, bachiar l prezint prinilori acesta ncetul cu ncetuli ctig ncrederea fami-liei fetelor. Astfel de ntl-niri norocoase au loc maiales n discoteci sau clu-buri, sau n locurile dedistracie din micilelocaliti de provincie. Aceti indivizi au o tehnicbine pus la punct pentru aacapara victima: abordeazn primul rnd tinere fru-moase, nalte, ncep s lefac tot felul de compli-mente att pentru cumarat ct i pentru cumdanseaz, i le propun svin n Italia unde ar puteactiga foarte bine ca bale-rine sau ca dansatoare,promindu-le salarii im-presionante. O alt tipologie de situaiieste aceea n care respecti-vul individ seduce o tnr,devin teoretic iubii i apoi,cu scuza c ar avea n Italiarude care muncesc ca me-najere sau ca osptrie nrestaurante, o convinge sl urmeze n Italia, beneci-ind i de aprobarea familieide provenien care sperca ica lor s aib un viitormai bun. Sosirea n Italia sedovedete ns a uncomar ! Tinerele sunt con-duse cu fora ntr-un apar-tament i btute mr, suntameninate c vor crea pro-bleme i familiei rmase nRomnia, chinuite i adusela stadiul de perfect le-gum.

    (continuare n pagina 7)

    ATITUDINI

    ACTUALITATEA N ACTUALITATEPAGINA

    3Actualitatearomneasc

    21 mai - 3 iunie 2011

    Eu sunt un cititor. i nu unul oarecare - un ins m-ptimit. Unul care poate bntuit ani de zile desensul unui cuvnt, inuenat decenii de gndu-rile unui autor. Unul care iubete cuvintele. Pen-tru care arderea unei cari este un sacrilegiu.Care urmrete cu rbdarea unui animal deprad topurile celor mai vndute cri, sau pre-miul Nobel pentru literatur. Care scotoceteprin viaa scriitorilor cu sperana de a se adpaun pic la izvorul cunotinelor lor, care ncearcs converseze cu spiritele iluminate ale secolelortrecute. Pentru care orgasmul mental valoreazmai mult decat cel zic. Dar sunt contient csunt o rara avis, cci nu e-bookurile sau webwri-tingul pun n pericol crile - cititorii au disprut.Iar fotomodelele scriu best-seller-uri. Jurnalitiisunt n cutare de senzaional i au uitatnoiunile elementare de gramatic.

    Cititorii de azi sunt ca o rud de-a mea, lacare am locuit mai multe luni n Bucureti nperioada studeniei. Eram fericit c amcondiii i fericit c ruda mea avea o bibliotec cese ntindea pe tot peretele sufrageriei. Dar rudamea ncremenea cnd eu intram n sufragerie inepenea cnd eu nu mi puteam stpni imbol-dul de a rsfoi vreo carte. Cnd ea nu era acas,biblioteca rmnea ferecat. La nceput mi-am zisc e din cauz c e geloas pe crile ei. Nici eunu mprumut crti: nu suport degete nedemne pecrile mele. Dar incultura persoanei era evident,aa c m-am gndit c poate c nu-i place deran-jul: persoana n cauz era obsedat de curenie,crile erau ca niste bibelouri, aranjate dupnlime, culoare, copert. M nelam din nou:crile aveau o utilitate diferit. Biblioteca era n-cuiat pentru c volumele reprezentau o ascun-ztoare pentru bani. i uite cum, n mod ironic,Moara cu Noroc a lui Slavici putea ascunde exactla pagina unde btrna zicea "Omul s emulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nubogia, ci linitea colibei tale te face fericit" o fru-moas bancnot de 100 de dolari...

    Iertai-mi lunga introducereCci despre altcevavreau s v vorbesc. Avem ghinion noi, romniice trim peste hotare. Cultura romn era puincunoscut i nainte, ind catalogat drept mar-ginal. Anii comunismului au rupt toate contac-tele cu Occidentul. De-a lungul timpului, Frana a

    fost singura ar ce a permis armarea unuipumn de genii, ca s amintesc doar civa: Eliade,Cioran, Ionescu. Credeam c n prezent, datoritinformaiei digitale, ce ajunge instantaneu n n-treaga lume, vom reui s ne lum revana. Dinpcate, globalizarea culturii a schimbat echilibrele,cultura dominant e cea american, cultura ma-selor, iar rile occidentale i vd pus n pericolpropria identitate. La asta se adaug i problemaimaginii negative a rii noastre : o ar cu cinivagabonzi, igani i copii ai strzii. Aa c devinei mai greu s ne facem cunoscut cultura. nsnu imposibil: Liliana Lazar n Frana a devenit unfenomen literar, dei nu scrie n romna, iar peFelicia Mihali, stabilit in Canada, criticii au de-nit-o scriitoarea mileniului trei. Herta Muller, pre-miu Nobel pentru literatur n 2009, mai arenevoie de vreo prezentare? n Italia ncercrilescriitorilor de naionalitate romn sunt rave nupentru ca romnii nu ar avea talent, ci pentru cItalia e diferit de Frana. Aici traducerea unuiNobel pentru literatur, gen Camus, poate s nue acceptat de editurile italiene.

    Cum putem apra i rspndi propria noastra cul-tur? E simplu. n primul rnd suntem antrenaicu greul: gndii-v c Brncui, n 1923, a fostoprit la vama din New York. A fost obligat s pl-teasc vam pentru sculptura sa, Bird in Space.Vameul nu a reuit s vad esena zborului i arefuzat s o catalogheze drept opera de art.Sculptura valoreaz n prezent 27,5 milioane dedolari.n al doilea rnd noi, romnii din diaspora, nu tre-buie s ne smulgem rdcinile, trebuie s ncer-cm s cunoatem i s cultivm calitatea. V-amdat aceste exemple de scriitori romni cu scopulde a v invita s citii. De dragul conaionalilornostri. De dragul timpurilor de altdat, atuncicnd, n momentul n care aprea ceva nou i sefcea o coad imens, trebuia s ai o vnztoareprieten care s i dea crile pe ascuns. De dra-gul timpurilor cnd a ieit Cel mai iubit dintre p-mnteni.

    V las cu o ntrebare retoric: am remarcat c attpe plan naional ct i internaional, scriitoriipremiai sunt preponderent femei. S e oare ontmplare?

    "Ai carte, ai parte !" n oraul infernului

    de I.D.

  • ActualitatearomneascACTUALITATEA POLITIC

    PAGINA

    4

    Rezultatul acestor alegeri afost o lovitur i pentru Par-tidul Identitatea Rom-neasc, care a propus ntotal 6 candidai: 2 din Re-publica Moldova, SvetlanaPetcu, la Torino care aobinut doar 20 de voturi iVarvara Vizir la Pomezia,care a obinut 9 voturi. LaNapoli, candidatul MariusAsimi a obinut 10 voturi,iar la Barletta, Filippo Di-caltaldo a luat doar 8 voturi.Rezultate bune au avut nsMihaela Ipate care la Rianoa obinut 64 de voturi i Ro-mulus Sinca care la Marinoa obinut 70 de voturi.

    Despre rezultatele alegerilor amdiscutat cu Mihai Muntean, Se-cretarul Naional al partidului:Am ncercat s ne orientm lalocalitile n care ar existatun oarecare potenial electoralde care tiam.Totui ai obinut un numr devoturi cu mult sub ateptri.Cui se datoreaz eecul?Eecul are mai multe cauze.Pe de o parte l putem numieec, pe de alt parte o putemnumi doar o ncercare, avndn vedere c sunt doar patruani de cnd a fost dobnditacest drept: este totui o pe-rioad scurt, politic vorbind.Ligii Nordului i-au trebuit 20de ani ca s ajung unde esteacum, innd cont c vorbimdespre un partid adresatcetenilor italieni, mult maiinteresai de viaa politicdect romnii din diaspor. Pe de alt parte mai exist i olips de ncredere a cetenilor,o lips a informaiei precum io lips a resurselor materiale acandidailor romni, indiferentdin ce formaiune politic arproveni sau dac suntindependeni."La Milano, spre exemplu, nu aipropus niciun candidat? De ce?Pentru c la Milano nu aveam lamomentul nceperii campanieielectorale un nucleu de lucru alPIR-ului. Am ninat de curndliala PIR Milano, mai exact nplin desfurare a campanieielectorale. Deci ar fost preasurt timpul s individum uncandidat potrivit pentru acestealegeri. Am preferat s susinemun candidat italian din PDL, peArmando Vagliati, care a obinutpeste 1.000 de voturi."In dou cazuri ai propus

    candidai din Republica Mol-dova, care au obinut rezultatemodeste . Credei c ai fostpenalizai din acest motiv?Nu sunt foarte sigur. S-arputea s e i acesta un motiv,cel puin judecnd dup pre-rile exprimate de jurnalitii ro-mni din Italia. Ideea este c nciuda arii unui naionalismexcesiv, de fapt foarte muli nusuport ideea unui simbol uni-tar romno-basarabean, aacum am propus noi. Nu-l ac-cept. Oricum n aceast campanietiam din capul locului c nuam avut rezultate fantasticedin punct de vedere electorali, n fond, nu acesta era scopulprincipal. Pentru noi candida-turile n acest moment sunt unmijloc pentru a ne putea pro-pune la nivel naional i pentrua face cunoscut simbolulorganizaiei pe care o conduc. Despre PIR s-a spus c arepeste 10.000 de membri. Cutoate acestea, numerele decla-rate nu par a se regsi n rezul-tatele electorale.Este adevrat. Vorbim ns denscrii, nu neaprat demilitani. n orice partid num-rul de militani este mult mairedus dect cel al nscriilor. nplus vorbim de nscrii n toatItalia, nu numai n localitileunde au avut loc alegerile.Dup care, cineva poate n-scris n PIR dar i este antipa-tic sau nu-i inspir ncrederecandidatul propus de noi iatunci nu-l voteaz. Dac ar s judecm cuaceeai msur, respectivaceea care prevede ca rezulta-tele s e direct proporionalecu numrul de nscrii, atuncirezultatele partidelor de laBucureti care s-au implicatactiv n aceast campanie elec-toral din Italia, de cele maimulte ori n mod ilegal i sub-versiv, demonstreaz c acesteformaiuni au mai puinimembri dect noi.Gndii-v c pe tot parcursulcampaniei electorale niciopublicaie romneasc din Ita-lia, n afar de Actualitatea Ro-mneasc, nu a pomenit nicimcar de candidaii propui denoi. Asta n timp ce ceilalicandidai au fost intensmediatizai de toat presa ro-mneasc din diaspor. Acumne acuz c am pierdut. Ce sneleag publicul? C nite

    fantome au pierdut? Dac ar fost coreci, nainte s ne cri-tice ar trebuit s deacandidailor notri un spaiuegal cu cel al celorlalicandidai. Vreau s e clar un lucru: PIR-ul nu a pierdut aceste alegeri.De acest partid se va mai auzii de acum ncolo. ns demarea majoritate a celor careau candidat nu s-a auzit nicinainte i am mari semne de n-doial c va mai ti cineva cevade ei peste o sptmn. V-ai referit la ceilali candidaidin afara PIR-ului. Cum jude-cati performantele acestora?Au fost la fel de modeste caale noastre, cu mici excepii: iaici m refer la candidaii careactivau deja de ani buni n par-tidele politice italiene. S-avzut diferena."

    PSD-ul a fcut n perioadapreelectoral un acord cu PD-ul. Credei n utilitatea unuiastfel de acord? n niciun caz. Asemenea acor-duri din punctul meu de vederesunt fcute numai n scopul i-maginii mediatice. Este excluss aduc rezultate uimitoare ndiaspor avnd n vedere cvorbim de romni care au p-rsit ara din cauzaincapacitii clasei politice de

    la Bucureti de a propunesoluii economice serioase side a le asigura o via maibun n ar.Ce avei de gnd pe viitor?Trebuie s ntrim partidul lanivel naional, dar asta se faceprin oameni i cu ajutorul lor,cu cei care cred n idei i n spi-ritul de echip. Oricumaceast campanie electoral,nou celor din PIR ceva ne-aadus: cteva sute de noinscrii, o nou lial la Milanoi una la Vercelli, care au trimiso delegaie de 15 membri laTorino ca s susin moral can-didata noastr. in s le mulumesc colegilordin teritoriu care au muncit pebrnci n aceast campanieelectoral. Sunt oameni carecred cu adevrat n proiectulpolitic Identitatea Rom-neasc. Unii suntem o for!

    Mihai Muntean (PIR):"Noi nu am pierdut"

    Un om de afaceri italian,Andrea Stefanelli, adepus la Poliia din Sienao plngere penal mpo-triva senatorului PD-LViorel Riceard Badea,prin care-l acuz peacesta de neltorie.

    Potrivit acestuia, n octom-brie 2007, Badea i-ar cerutlui Stefanelli 6000 de europentru deschiderea unei -liale UNC (Unione Nazio-nale Cosumatori) laBucureti, bani care au fostvirai de ctre italian n con-tul senatorului printr-unordin de plat. Nu numai c senatorul nu adeschis acea lial dar, con-form spuselor pgubitului,citat de Adevarul.it, Badea aarmat clar c nuintenioneaz s le dea baniinapoi. Potrivit aceleaisurse, la auzul vetii, sena-torul Badea ar spus cbanii respectivi au fost dejacheltuii pentru demarareaprocedurilor pentru deschi-derea lialei.

    Deputatul Brnz: "Badea nu este la primaabatere"

    Deputatul William Brnz,preedintele PDL Diaspora adeclarat c este surprins deacuzaiile care i se aduc co-legului Badea dar c acestanu este la prima abatere:Vreau s v amintesc c idin Spania, n urm cu un ani jumtate au venit acuzaiiasemntoare, dar pentrucare nu s-au fcut plngeripenale. Nici nu tiu dac ceicare au cerut s li se facdreptate au mai primit baniipe care i mprumutaserdomnului senator.

    De altfel i ali romni dinItalia, deli n trecut senato-rului s-au plns pe diferitereele de socializare c ar dat bani senatorului sub di-ferite forme, bani pe care nui-au mai recuperat.

    Badea ef de comisie

    Acest lucru ns nu a mpie-dicat alegerea lui Badea caef de comisie pentru rom-nii din afar. Deputatul Wil-liam Brnz, liderul PDLSpania i senatorul ViorelBadea eful PDL Italia aufost alei preedini de comi-sie pentru romnii de pretu-tindeni, unul n Cameradeputailor, cellalt la Senat.

    Urmri

    Ca orice parlamentar, Badeabeneciaz de imu-nitateparlamentar, dar numai nara de origine. n Italia elva trebui s-i stabileascdomiciuliul juridic la un avo-cat italian, iar nceperea ur-mririi penale va decis deun judector pentru anchetapreliminar (GIP).

    Badea dat n judecatpentru neltorie, dar efde comisie n Parlament

    de Alina Harja

    de Alina Harja

    CRONICA

    INTERVIU

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Dei numrul de romni careau votat n cele dou oraeajunge undeva la 5.000 dealegtori, liderul PSD ianun pe cei doi primari c10.000 de romni au votatpentru ei. Asta n condiiile ncare la Torino cei doicandidai propui de PSD pelistele PD-ului au obinut res-pectiv: 346 de voturi, GianinaToma i 79 Cristian Igescu,iar la Bologna nici un candi-dat. Cu 15 zile nainte de voterau nscrii pe listele supli-mentare din Torino 3585 deromni, iar pe cele din Bo-logna 503. Iat ns textulscrisorii:

    Stimate domnulePiero Fassino,Stimate domnuleVirginio Merola,

    V adresez aceast scrisoaredeschis n ideea de a v mul-umi pentru ajutorul adusstngii europene prin cti-garea alegerilor locale dinTorino, respectiv Bologna.Stnga progresist, stngaeuropean, marea familie dincare fac parte att PartidulDemocrat din Italia ct iPartidul Social Democrat pecare am marea onoare de a-lconduce n Romnia, repre-zint cel mai important ba-

    stion de lupt al europenilormpotriva lipsei de viziune ieecurilor repetate ale drep-tei conservatoare i popu-liste, iar acest lucru a fostdemonstrat din nou, prin vic-toriile dumneavoastr.Faptul c ai ctigat alege-rile locale din primul tur ncele dou mari orae repre-

    zint un semnal credibil i denecontestat pentru toi euro-penii legat de revenirea laputere n Europa a bunuluisim, a corectitudinii, a profe-sionalismului, a valorilor ade-vrate.V mulumesc de asemenean numele celor aproape10.000 de romni din Torino

    i Bologna care v-au votat, cuncredere n politicile destnga pe care le promovaii le vei promova la conduce-rea acestor importante oraeitaliene. Sunt sigur c, petoat durata mandatelordumneavoastr, vei face totceea ce v st n putin pen-tru a aduce un trai mai bun naceeai msura italienilor iromnilor, fr discriminri,fr favoritisme, n spiritulrecunoscut al social-demo-craiei europene.

    V urez succes i mult pu-tere de munc!

    Victor Ponta.

    ACTUALITATEA POLITICPAGINA

    5Actualitatearomneasc

    Matematica lui Ponta: "10.000 deromni au votat Fassino i Merola"

    de Alina Harja

    Preedintele PSD, Victor Ponta a trimis o scri-soare deschis de felicitare noilor primari dinTorino i Bologna, Piero Fassino i Virginio Me-rola, ambii din Partidul Democrat, partid aliatcu PSD.

    21 mai - 3 iunie 2011

    PP

  • ActualitatearomneascACTUALITATEA DIN ITALIA

    PAGINA

    6

    Pentru al treilea an conse-cutiv, Institutul Romn deCultur i Cercetare Uma-nistic de la Veneia iCentrul Naional al Criidin cadrul InstitutuluiCultural Romn au organi-zat standul naional al Ro-mniei la Salon i aupropus publicului cititorpeste 20 de conferine silansri cu tema Litera-tura romn, astzi, lacare au fost invitai peste50 de scriitori, traduc-tori, critici literari i jur-naliti, italieniti iromniti de marc, repre-zentani ai unor edituriitaliene.

    Participarea scriitorilorromni la marele eveni-ment a fost semnicativn acest an: 16 dintre ceimai reprezentativi scrii-tori romni contemporani,din opera crora au aprutrecent n Italia titluri im-portante: Gabriela Ada-meteanu, Adriana Babei,Adrian Chivu, Vasile Ernu,Radu Pavel Gheo, FlorinaIlis, Nora Iuga, Florin L-zrescu, Dan Lungu, Rs-van Popescu, AdinaRosetti, Doina Ruti, Ceci-lia tefnescu, CristianTeodorescu, Lucian DanTeodorovici, Varujan Vos-ganian.

    16 scriitori i 20 deevenimente romneti

    Standul Romniei, cu o su-prafa de 72 mp, a fost ame-najat dup un conceptoriginal i atractiv: fotogra-ile celor 16 scriitori romniinvitai, realizate de MirceaStrueanu, sunt reproduse pestructura exterioar a stan-

    dului. Pe de alt parte acestefotograi apar i n cadrulunei campanii de promovarevizual pe autobuzele dinora.

    Participarea Romniei la Sa-lonul Internaional de Cartede la Torino are ca obiectivepromovarea relaiilor bilate-rale n domeniile literaturii,traducerilor i politicii edito-riale, stimularea interesuluispecialitilor, editorilor i tra-ductorilor pentru literaturaromn, contactele directentre scriitorii invitai i pu-blicul larg, precum i pstra-rea legturii comunitiiromneti cu valorile cultu-rale ale rii de origine.

    Evenimentele rii noastre aunceput nc de la deschide-rea Salonului, joi, 12 mai,dimineaa, cu o dezbatere re-feritoare la o antologie detexte despre perioada comu-nismului din Romnia, anto-logie intitulat Tovari dedrum, coordonat de DanLungu i Radu Pavel Gheo itradus recent n italian. Aurmat apoi prezentareacoleciei bilingve romno-ita-liene a editurii Humanitas,colecie care deine deja 14titluri importante, lansareacursului de limba romn allectorului Ileana Bunget de laFacultatea de Limbi Strine aUniversitii din Torino, lan-sarea volumului Nscut n

    URSS a lui Vasile Ernu, dari a romanelor: Zogru alDoinei Ruti, Sexagenara itnrul de Nora Iuga, Fun-desac al lui Rsvan Popescui "Cartea oaptelor" a lui Va-rujan Vosganian. n conti-nuare au avut loc i dezbateridespre evoluia literaturii ro-mne dup momentul 1989.

    Standul Romniei a fost vizi-tat att de romniii stabilii nregiunile din nordul Italiei,ct i de italieni. Am cump-rat dou dicionare i ctevacri ale clasicilor romnimrturisete Maurizio R., 27ani. Pentru c eu deja amnvat puin limba romna ivreau s citesc, s mi com-pletez astfel cunotiinele.mi place s studiez limbistrine - i limba romn,care mi se pare interesantcompleteaz tnrul, care acumprat n total ase cripe care a pltit suma de 70de euro.

    n timp ce m deplasez de lalucru acas citescmrturisete Claudia Palade,originar din Bacu, de 10ani la Torino. Tocmai deaceea femeia, cum a auzit de

    standul de carte romneasc,a venit special pentru a cum-pra cri n limba romn.Am ales cteva cri scrisede Andrei Pleu, Gabriel Lii-ceanu i Neagu Djuvara. n-cerc s rmn n pas cu noileapariii din ar, dar este des-tul de greu completeazClaudia.

    n schimb Irina Petru dinBrescia, originar dinBucureti, mrturisete ci-a luat special o zi liberpentru a veni la acest standde la 250 de km distan.mi lipsete literatura ro-mn. Acas am foarte multecri. n ar nu am mai fostde doi ani i ncerc s mai facrost i de alte apariii edito-riale explic Irina, ncntati de faptul c a strns maimulte autografe de la autoriiprezeni n acest an la Salo-nul internaional de carte.

    Romnia ar putea la ediiade anul viitor invitat deonoare a Salonuluiinternaional de carte de laTorino.

    Romnia la Salonul Internaionalde Carte de la Torino

    de E.P.

    n perioada 12-16 mai 2011 a avut loc cea de-a XXIV-aediie a Salonului Internaional de Carte de la Torino,cea mai important manifestare de prol din Italia:1300 de evenimente, 1500 de expozani din 16 regiuniitaliene i din cinci ri: Grecia, Palestina, Peru, Rom-nia i Rusia. Peste 300.000 de vizitatori au fostprezeni la aceast ediie a Salonului, cu tema "Memo-ria, smna viitorului". ara invitat de onoare a fostla aceast ediie Rusia.

    Imagini de la standul Romniei

    21 mai - 3 iunie 2011

  • ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

    7Actualitatearomneasc

    n urma scandalurilorde pedolie care auafectat Biserica Cato-lic n ultima pe-rioad, statul Vaticancere episcopilor s ipredea justiiei pemembrii clerului caresunt suspectai de pe-dolie i s-i mpie-dice s participe laservicii religioase.

    Prefectul Congregaiei pen-tru Doctrina Credinei, cardi-nalul William Levada,subliniaz, ntr-o scrisoare,necesitatea aplicrii unor"proceduri clare i coordo-nate" n cazul "abuzului se-xual asupra minorilor" isolicit episcopilor s le"completeze" pn ntr-unan."Obligaia de a da un rspunsadecvat n caz de eventualeabuzuri comise asupra mino-rilor de ctre clerici, n dio-ceza sa, gureaz printreresponsabilitile importanteale episcopului diocezei" pre-cizeaz cardinalul. Astfel,acesta ofer episcopului unrol central n lupta contra pe-doliei.

    William Levada maiamintete c Papa Benedictal XVI-lea a promulgat, ncdin mai 2010, la momentulculminant al scandalului, in-struciuni cu privire la pedo-lie n rndul clericilor.Astfel, episcopii au nc timppn la sfritul lunii mai2012 s trimit Congregaiei"directive complete".Membrii clerului suspectaide pedolie trebuie s e de-ferii autoritilor civile com-petente, "urmnd,ntotdeauna, prevederile legi-lor civile" mai menioneaz,n scrisoarea sa, cardinalulLevada. Pe deasupra se "ex-

    clude revenirea clericului laserviciul public, dac acestserviciu prezint un pericolpentru minori sau un scandalpentru comunitate".

    n 2002 amintete Levada- Papa Ioan Paul al II-lea spu-nea c nu exist loc npreoie i n viaa religioascare ar putea s fac ru ti-nerilor. Pentru cardinalaceste cuvinte se refer laresponsabilitatea preoilor,episcopilor i a celora caresunt responsabili pentru for-marea viitorilor preoi.

    Actria romnc MonicaBrldeanu face parte dindistribuia lmului Nonpulire questo sangue' (Nuterge acest snge) nregia lui Daniele Vicari, oproducie italo-francez-ro-mn. Este vorba despre unthriller care povestete des-pre lupta poliitilor italienicu manifestanii n timpulprotestelor de la Genova lareuniunea celor mai indus-trializate state, reuniunecare a avut loc n anul2001. Non pulire questo san-gue' reprezint de fapt olozinc scris pe zidurilecolii Diaz din Genova undeau fost cazai activiti caremanifestau panic. n urmarevoltei, zeci de persoaneau fost rnite. Pelicula va produs deDomenico Procacci i Fan-dango (Italia) mpreun cuLe Pacte (Frana) i Man-dragora (Romania). Pe lng Monica Brl-deanu, n lm mai apar ac-torii: Elio Germano, Claudio

    Santamaria, Pippo DelBono i Jennifer Ulrich. Fil-mrile sunt programate snceap n luna iunie, la Ge-nova.Monica Brldeanu s-a re-marcat n arta cinemato-grac italian att nlmul lui Bobby PunescuFrancesca, dar i dupcolaborarea cu regizorulMichele Placido la peliculaVallanzasca - Gli angeli delmale, povestea celui maicunoscut bandit italian,Rene Vallanzasca. Fan-dango este casa de produc-ia italian care a distribuitlmul Francesca n cine-matografele din Peninsul.

    Monica Brldeanurevine pe micileecrane dinItalia

    (continuare din pagina 3)

    Am trecut deseori cu mainampreun cu soul meu peaceste strzi dellamore dinRoma: Viale Palmiro Togliatti,Viale Marconi, Via Salaria...n frig, n ploaie, suprave-gheate de aa-ziii protec-tori care le iau toi banii,vezi tinere frumoase ca niteppui, cu ochii triti,ateptnd un altul care scumpere o or de amor. Cu unele dintre ele am vorbitsau, mai bine zis, am ncer-cat: le este team s vor-beasc deseori, alteori ivireaz scuza clasic trebuies-mi cumpr un apartamentn Romnia.

    Care apartament dac toibanii ctigai merg la ceicare le exploateaz, care ledau doar ceva mruni cts-i cumpere machiajuri iceva de mbrcat sau ceva demncare?Pun toate aceeai plac:vreau s-mi cumpr un apar-tament, am copii acas decrescut, tatl copiilor m-a p-rsit etc. Se vede de la opot c sunt instruite depeti, care dau dovad i deextrem de puin imaginaiela faza asta i care, dac fe-tele ar vorbi ar petrece cevaaniori buni dup gratii. Darele nu pot vorbi, pentru catunci cnd i esteameninat integritatea,

    cnd familia ta esteameninat nu prea te mai in-tereseaz umilina pe caretrebuie s o supori zi de zi. Muli compatrioi de-ai mei(italieni, ndr) spun: de ce nu-i denun? Unele o fac, pl-tind apoi consecine tragice,ca acea tnr care la Romai-a denunat petele pen-tru c nu dorea s o lase li-ber Din pur noroc nu afost omort dar s-a ales curni i arsuri de igar pe pi-cioare. Ce-i drept delincven-tul se a acum n pucrie,unde i este locul, dar este su-cient? Dup numai civaani, va din nou liber s-ipun n practic rzbunarea,dac nu a fcut-o deja com-

    plicele lui care este, evidentn libertate. Da, pentru ceste bine s nu uitm faptulc avem de a face n cazuride genul sta cu organizaiicriminale, indivizi care nuglumesc, care pentru mpru-mut de civa euro pretinddobnzi nelimitate n timp.Cum s-a ntmplat cu doufete care, din cauza iubituluiuneia dintre ele care luasebani cu mprumut de la c-mtari, au fost contrnse sfac trotuarul i, neavnd deales, au acceptat. mi vine s fac un apel laforele de ordine care, atuncicnd rein aceste fete pentrua le amenda, ar putea s lentrebe i unde locuiesc i ce

    fel de contract de chirie au,pe numele cui tim foartebine c nu este uor s nchi-riezi un apartament cnd nuai un serviciu. Poate aa, s-arputea ajunge cu mult maiuor la tracanii de carnevie i ar putea mai uorarestai fr a pune n pericolsigurana acestor tinere.

    Este nevoie doar de puinvoin, de eliminarea unorprejudeci i un pic de iu-bire fa de semeni pentru aaduce un pic de paradis n in-fernul n care triesc acesteine.

    n oraul infernului

    de Lorella Lattavo

    de E.P.

    de E.P.

    Episcopii trebuie s colaboreze cu justiian cazul clericilor suspeci de pedolie !

    21 mai - 3 iunie 2011

  • La aceste alegeri romnii dinSpania i-au mrit fcutsimit prezena mai intensdect n ceilali ani, reuinds depeasc celelaltecomuniti de strini cu dreptde vot. Ultimele cifre, con-form publicaieiRomnul.eu, artau c la ale-gerile din 22 mai s-au nscriss voteze peste 103.000 deromni, iar opiunea lor elec-toral este foarte diversi-cat. De aceea, aproape toatepartidele importante din Spa-nia au avut interesul de a in-clude mcar un romn pelistele de candidaturi dinmulte localiti din Spania.

    n regiunea Madrid, 26 de ro-mni candideaz pe listelePartidului Popular din di-verse municipii, dar i cele-lalte partide nu s-au lsat maiprejoc. Astfel c avemcandidai romni i pe listeleunui alt partid important,PSOE, dar i pe listeleformaiunilor mici, precumIU sau UPyD .n aceste zile de campanieelectoral, comunitatea ro-mneasc s-a aat, aadar,din nou n atenia politicieni-lor care, cu excepii minore,au ludat calitile i efortuldepus de romni pentru a seintegra n Spania.

    Dei doar 103.000 de romnidin 650.000 i-au exprimatdorina de a vota, acetia potschimba n unele localitisoarta alegerilor. Dintre acetia numrul celorcare militeaz activ ntr-unpartid spaniol este nc ne-semnicativ. Demn de remar-cat este ns existena unuipartid al romnilor din Spa-nia, denumit PIRUM. n total numrul candidailorromni din Spania este peste100 dintre care 69 pe listelePartidului Popular.

    ActualitatearomneascACTUALITATEA PE MAPAMOND

    PAGINA

    8

    Vine sfritul lumii ! Aceast ameninare veche de cnd is-toria a nceput din nou s tulbure minile pmntenilor.Teama de un inerent nal al vieii - aa cum este cunoscutde noi - adap cronicile acestui nceput de mileniu. Iar noilecataclisme, att naturale - cutremure, tsunami - ct i so-cial-politice (revoluii, rzboaie civile, migraii n mas) dauap destul la moara zvonitilor."Pe 12 mai un cutremur devastator va distruge CetateaEtern !" "Romnia este pscut de o mare nenorocirechiar n vara acestui an !" "Decembrie 2012, ultima lunde via a Terrei ! Au proorocit-o mayaii acum 5000 de ani!"Cum s nu crezi, cnd tot ceea ce au prevestit deja s-a n-tmplat ? ? Exact cum a fost scris ! ? Etcetera etcetera...

    Dac pn mai ieri soluia salvrii sttea n "Pocii-v !",astzi ea a fost nlocuit cu:

    Bunkerii-v !

    Exemplele rezistenei ncpnate ale lui Gadda sau alefostului preedinte al Coastei de Filde, pierztor al ultime-lor alegeri, au fcut pe muli s gndeasc aproximativ ast-fel: "vezi dac a fost prudent i i-a construit un bunker latimp ? Nici mama mamei tuturor bombelor nu-l poate v-tma !Att le-a trebuit acalilor imobiliari ai "satului mondial". Aunlocuit imediat proiectele de zgrie-nori cu proiecte de"zgrie-iad" ! Vrei un bunker ? Avem pentru toate buzu-narele !Noile proiecte sdeaz orice imaginaie: bunkere de mnaa doua la numai 20 de milioane de dolari ! Bunkere de ca-litatea 0 la numai 250-300 de milioane $ cu bi, staii deepurare, sterilizare i reciclare a apei i a dejeciilor, sli desport, de petrecere a timpului liber, de bal i chiar prev-zute cu celule de arest pentru cei indisciplinai !Proiectul cel mai grandios este ARK - o arc a salvrii de la"potopul de foc", care poate gzdui 10 000 de persoane nautonomie total i este "imun" la inundaii catastroce,cutremure devastatoare sau dezastru nuclear.

    i cnd totul se va sfri, iar pe pmnt nimeni nu va mai ;cnd vor disprea i "ntristare i suspin" - atunci ?Atunci vor iei cei din bunkere.

    AMIN !

    Bunkerulsalvator

    Alegeri locale n Spania

    de Diana Rusu

    Potrivit unei cercetri reali-zate de platforma de recru-tare Tjobs, citate deIncont.ro, Marea Britanieeste pe primul loc n topulcelor 10 ri ctre care rom-nii au trimis CV-uri. Ea esteurmat de Germania, Frana,Cehia i Danemarca.n ceea ce privete ofertele

    angajatorilor strini, dupRegatul Unit, Grecia pune ladispoziia romnilor doritoris lucreze n strintate unnumr nsemnat de locuri demunc, n special n turism,pe perioada estival, urmatde Germania.Potrivit aceleai publicaii,domeniile n care s-au trimis

    cele mai multe aplicaii pen-tru angajare sunt: agricul-tur i silvicultur, pentrucare au fost trimise 4.000 deaplicaii, construcii (2.500de aplicaii), industrie (1.200de aplicaii) i hoteluri i tu-rism.

    Romnii prefer Anglia i Germania

    de Darian Glod

    Pe 22 mai au loc alegeri locale i nSpania. Fiind ceteni europeni, ro-mnii au i ei dreptul de a participala procesul electoral, att ca aleg-tori ct i drept candidai.

    TREND

    de Ghighi Puieteanu

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Ci dintre dumneavoastrnu au cutat s nchirieze ocas? Nu nchiriem romni-lor este doar una dintre pro-blemele ntlnite deoarece nmulte cazuri chiriaii romnisunt binevenii dac poi s-ijumuleti bine

    Cel mai important lucru detiut este faptul c n Italiacontractele de chirie pot aveao durat de 3 plus 2 ani, 4plus 4 sau durate inferioareatunci cnd este vorba dechiriai n tranzit, ca atuncicnd nchiriai o cas devacan ca s ne nelegem. De multe ori cetenilor ro-mni li se ofer ca posibili-tate aa zisul contract decomodato duso, care nmod normal ar trebui s egratuit conform prevederilorlegale n vigoare. Evident ni-meni nu v gzduiete gratisi acest tip de contract veste propus pentru a nelastatul i pentru a nu plti ta-xele aferente.

    n general aceast gzduiregratuit pe hrtie, n reali-

    tate cost ntre 500 i 800 deEuro pe lun, totul n negru,i n schimbul creia, prinacest tip de contract, proprie-tarul v poate da afar cnddorete i cum dorete, con-form prevederilor acestui tipde contract.

    Un alt motiv pentru care oparte dintre italieni prefers aib chiriai romni esteacela c romnii accept casuma trecut n contractul dechirie normal s e la jum-tate fa de cea pltit nmod real. Astfel, proprietaruli bag n buzunar o sum nnegru, pltete taxe maipuine, iar chiriaul romndeclar la stat o sum maimic de cheltuieli, pltind,evident, mai multe taxe.

    Este o eap n toat regula ide aceea sfatul meu este caatunci cnd nchiriai o cas,s apelai la un avocat pentrua nelege bine prevederlecontractului i, neaparat, ssolicitai ca suma trecut ncontract s e egal cu sumape care o pltii proprietaru-lui. Ba mai mult dac v de-ranjeaz sau v amenin,sau nu v respect intimita-tea s-i aducei la cunotinc/l vei denuna autoritilorcompetente.

    i, n niciun caz s nuacceptai contractele de tipcomodato duso care, nunumai c l ajut pe proprie-tar s nele statul, dar vpriveaz de toate drepturilepe care le avei n mod nor-mal ca i chiriai.

    ACTUALITATEA SOCIALPAGINA

    10Actualitatearomneasc

    Rubrica juridic

    Atenie la contrac-tul de chirie !

    de av. Giancarlo Germani

    Aceste nscrisuri le-am vzut pe zidurilede la parter a unei cldiri din zona ValMelaina. Expresiile de mai sus erau n-cadrate de zvastica fascist. Trecnd cuautobuzul 334 prin acele frumoase lo-curi ale Cetii Eterne am cercetat toatefeele cldirilor s zresc dac mai estevreo inscripie de respingere a alteinaiuni dect aceasta adresat romni-lor. i nu am vzut o alta.

    Este sau nu alarmant? mi amintesc o ripost aprintelui Bejan adresat comunitilor care do-reau s dovedeasc superioritatea regimuluiateu. Le spune profetic printele: ...o s sevad mai trziu slbticia i barbaria acestorgeneraii care acum le turnai voi n suetateism. i iat c au trecut de atunci 30 40de ani. Iar acum suntem ocai de barbaria istarea animalic n care ne am. Un preottrebuie s ajute istoria s nu mearg pn laslbticia total. Avertizeaza printele Dumi-tru Stniloae. Ofer aceste nvturi de la preoipentru a ntri faptul c poporul nostru nu ducelips de oameni demni de toat prietenia pen-tru ai urma. Dar mai ales pentru a sublinia cdac n perioada atee nu am avut ca ideal celmai profund credina, iat am ajuns n aceaststare de semibarbarie. Dac italienii ar chemai la urne s voteze ntrebarea: dorii catoi romnii s plece n ara de origine? Perso-nal cred c s-ar vota 99% pentru plecare.

    i s oferim cteva realiti care i-au dus la oaa stare de disconfort! Autori de scandal,bti, intimitri, jigniri prin baruri i cafenelesunt n proporie de 80% romnii. Oameni careconsum alcool prin parcuri, trotuare i aa zi-sele depozite sunt ai notri ca brazii.

    Exclama cu mult durere Octavian Paler desprestarea noastr lipsit total de evlavie: Romnii

    sunt n stare s ncing grtarul i pe GolgotaS continum: Priviri obrazince, lipsite de ru-ine i de cel mai elementar respect. Apoi vul-garitate radical n limbaj i n micri. Scuipati mizerie pe trotuarele unde se adun rom-nii.Oamenii buni, fug plini de scrb, nu numaiitalienii, dar stau la mare distan i arabii, ne-grii, asiaticii i cei din America de Sud. Suntemn prpastie. Nu ne mai intereseaz nicimcar salvarea aparenelor. Doar bani, bu-tur i mncare. O cultivare absolut a carna-lului. Iat semnele descretinrii totale. Nuurmresc s culpabilizez, ci doar s art boalapentru a o vedea i a o trata. Pentru c amvorbit cu un tnr i m-au trecut orii groazeicnd am constatat c nu i ndreapt ochiispiritului spre sine, ci i acuz pe italieni demalpraxis.

    Se observ c am renunat aproape total laideea de spiritualizare a faptelor, a materiei.Adic mai simplu spus de a sni locul pe undetrecem. Adic se cultiv desfrul, nemunca,necredina, vulgaritatea drept virtui. De mivine s arm c trim acele vremuri desprecare profetiza avva Antonie. Adic: Va venivremea ca oamenii s nnebuneasc i cndvor vedea pe cineva c nu nnebunete se vorscula asupra lui, zicndu-i c el este nebun,pentru c nu este asemenea lor.

    Sigur c sunt i cauze obiective. Spre exempluromnii, pentru a rezista n Italia ajung la mun-cile cele mai istovitoare. Ori, cunoatem cmunca brut, fr respectarea unei igieneadecvate conduce persoana respectiv laabrutizare, la desensibilizare i de ce nu,uneori la revolt, la slbticie i la pauperi-zare.

    (continuare n pagina 11)

    Zidurile vorbitoare

    ZINGARI A ROGO!NO ROMENI! HEIL HITLER!

    OPINII

    21 mai - 3 iunie 2011

    Important !n ecare zi de smbt, de la orele 16,

    PIR - Partidul Romnilor din Italian colaborare cu Uniunea AsociaiilorRomneti din Roma sunt la dispoziiadumneavoastr gratuit cu informaii

    legale i sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

    Info: 329 31 21 699 - www.identitatearomaneasca.it

  • Ca la un adevrat "trg" internaional, zeci de chiocuri albeau gzduit tot attea naiuni, ale emigranilor ce au ales Italiadrept "trmul norocului". Le-am vizitat pe toate - dar pentru

    cititorii Actualitii Romneti amales a vorbi despre standu-

    rile Romniei i Moldovei.

    Chiocul Rom-niei: covoare bu-c o v i n e n e ,fotograi cu pei-saje mioritice,ppui n cos-tume populare,

    lume mult i cu-rioas. Organizato-

    rii: preotul parohIsidor Iacovici i

    "laica" Valeria Stasisin,de loc din Piatra Neam,

    amabili i ospitalieri (foto).

    Standul Moldoveiavea cteva lucrurin plus: icoane pecioturi de lemn,reprezentri alem a r i l o rexponeni ai or-goliului naional- tefan cel Marei Mihai Emi-nescu, couri cubunti tradi-ionale moldoveneti(foto).

    Dup slujba religioas, care a durat pn dup orele 13, cu unbon n valoare de 5 euro puteai s mergi la "buctriile"

    naionale amena-jate n spatele "ta-berei de corturi" is-l schimbi cu ofarfurie debunti culinarespecice. La ro-mni, patru sarmalei dou felii de pine; lamoldoveni, tot attea sar-male, plus o felie de plcint.

    Not nostim: pe un a al organizatorilor cu antetul"Ho un amico che viene

    da..." orice participantputea pune un X n

    dreptul rii dincare proveneaprietenul su. X-urile din dreptulR o m n i e iieiser dintregraniele aului(foto).

    n nal, spectacol !

    Romnia a fost reprezentat deansamblul folcloric "Dor cltor" condus de Gabriel Prjolea,de solista de muzic popular Stelua Floritean (foto) iar nnal au mai dansat o srb nfocat i membrii ansamblului"Plai mioritic". Moldovenii au scos la iveal o solist foarte t-nr: Isabelle Haile care, pe un fundal de dansatori cu colacii steaguri, a atacat cu "Lie Ciocrlie" - o cunoscut pies ol-teneasc (sic!) a Mariei Ciobanu. Asta pe cnd romnii cnta-ser i jucaser exclusiv... moldovenete !

    Actualitatearomneasc ACTUALITATEA SOCIAL

    PAGINA

    11

    (continuare din pagina 10)

    Aceast cauz ar explicacumva rbufnirile romnilor dar tim c o jignire sau uneicrime comise nu i se potaduce circumstane ate-nuante. Am gsit unde sea pricinile care au condusla astfel de manifestri pe omare parte a compatrioilornotri. Spune aa de clar p-rintele Dumitru Stniloae: iam spus c marea parte a in-telectualilor notri nu suntatei din 1944, ci sunt atei dela 1850, i au rmas atei idup ce a disprut comunis-mul ca form ideologic. Eucontinui s susin c astaeste marea abatere de lacretinism i, dac nu ne n-toarcem la valorile lui spiri-tuale, nu putem face nimic;s-a zis cu noi! Trebuie s mer-gem pe drumul crucii cu Hris-tos, pentru c numai nHristos putem s ne iubim, catoi s m una, s ne unimfa de cei din stnga i fade cei din dreapta. S stmlocului aa cum am stat, aacum n-au putut sta barbarii iau trebuit s treac pestenoi...Numai credina n Hris-tos ne poate reunica i nepoate da puterea pe care amavut-o... Altfel ne prpdimca neam. Panta asta anecredinei pe care mergemduce la prpastiadesinrii... M tem c nuexagerez. Doamne ajut !

    Zidurilevorbitoare

    de Valeriu Tnas

    Romnii - la Festa dei Popoli Or ei catolici, or ortodoci, cretinii romni tiu s se distreze.

    de Ghighi Puieteanu

    Duminic, 8 mai 2011, s-a desfurat la Roma, n piaa din faa bazilicii San Giovanni inLaterano, cea de-a XX-a ediie a "Srbtorii popoarelor" - "Festa dei popoli", or-ganizat de ctre Conferina Episcopal Italian, Ociul pentru Migrani dincadrul Vicariatului de Roma, Congregaia Prinilor Scalabrinieni i cape-laniile strine din Roma.

    21 mai - 3 iunie 2011

    Trebuie s faci o declaraie de venit ?Trebuie s calculezi banii ce i se cuvin la lichidare ?Vrei s controlezi dac retribuia ta e corect ?tiai c, n cazul unor boli grave, poi ncasa bani dela statul italian ?

    Ia legtura cu noi, i spunem cum trebuie fcut !

    C.A.F. - PATRONATO : Assistenza scale e socialeDichiarazioni scali (730, ISEE) - T.F.R. e controllo buste paga - PensioniInvalidit Civile - Assegno Sociale

    Via Val di Lanzo Nr. 146 - RomaTel/Fax 06 88644303 - n limba romn: 328 6238320

  • ACTUALITATEA CULTURALPAGINA

    12Actualitatearomneasc

    Valeriu Butulescu a publicatpeste 50 de volume de piesede teatru, poezii, aforisme,eseuri i traduceri, i lucr-rile sale au fost traduse npeste 40 de limbi.Unul dintre cei mai mari cri-tici romni n via, Alextefnescu a scris despreel:Pn a citi ce scrie ValeriuButulescu, nu credeam s-nv a iubi aforismulvreodat i vorbind despreopera lui, Adrian Paunescu ascris: l cunosc de mult, decnd l-am citit ntr-o cartetrzie, nenstare s-i cu-prind scnteile inteligeneii vocaia literar. Butulescue pretutindeni. Am crezut ne-cesar s scriu despre el, pen-tru c din cnd n cndtrebuie s ne eliberm de

    propria noastr obinuin is ne mai i bucurm dedarul dumnezeiesc pe care,iat, l au unii din contempo-ranii notri.Acest volum cu peste 800 deaforisme intitulat Oasi disabbia (Oaze de nisip) e pu-blicat de editura Genesi dinTorino i aduce mpreuncele mai bune aforisme deValeriu Butulescu avnd cabaz opera omnia a autoruluiromn, intitulat Fragmenta-rium.Valeriu Butulescu este unscriitor cu o creaie vast,profund i de o mare inten-sitate, care tie s treac cuo inim plin de mirare i cuo mare sete de cunoatereprin timp i spaiu, ntr-olume confuz i n declin:

    Deviza mea? Singur, ct maiaproape de oameni.

    ***

    Alina Breje: A dori s v puncteva ntrebri privitoare laparcursul existenial al omu-lui i evoluia scriitorului Va-leriu Butulescu. Dac puteis ne spunei cteva cuvintedespre dumneavoastr.

    Valeriu Butulescu: mi places sper c sunt un om obi-nuit. Gestionez atent pro-priile-mi contradicii, pe carencerc s le pun n armonie.Cretin i idolatru, mi-amfcut din ndoial chip cioplit.Sunt un punct gnditor. Unnimic, contient de abisul ni-micniciei sale.

    Creaia dumneavoastr str-bate toate graniele, aforis-mele au o larg popularitate,au fost publicate i traduse npeste patruzeci de limbi ipentru care ai primit nume-roase premii de prestigiu. Operforman nemaintlnitla alt scriitor romn cum ascris criticul literar Alextefnescu. Se spune c din-tre aforitii contemporanisuntei cel mai tradus autordin lume. Aa cum ai scrisCe inseamn succesul per-sonal? S-i faci pe cei mulis cread n valoarea ta,adic n lucrul cel maindoielnic. Ce reprezint re-cunoaterea adevratei va-lori a operei dumneavoastrpentru omul de dincolo deuniversul creaiei ?

    Sunt realmente surprins deaceast popularitate ne-reasc pentru un autor nvia, care mai e i romn pedeasupra. Cred c la mijloc eo nenelegere. Eu m consi-der un scriitor satiric, adicunul inevitabil minor. Mi-amstilizat ns excesiv umorul imuli critici literari sunt ten-tai s m ia n serios.

    (continuare n pagina 13)

    Volumul "Oaze de nisip" de Valeriu Valeriu Butulescu s-a nscut n Preajba,Gorj- Romnia,n 9 februarie 1953. Este un poet,

    dramaturg, romancier, traductor, autor de aforisme, jurnalist i politician romn conside-rat de critici drept unul dintre cei mai importani autori de aforisme din lume. A primit nu-

    meroase premii prestigioase i opera sa este cunoscut i apreciat n ntreaga lume.

    Apariia volumului Oasi di sabbia de Valeriu Butulescu la editura Genesi din Torino,ntr-o traducere realizat de Alina Breje; prefaa: Fabrizio Caramagna

    21 mai - 3 iunie 2011

  • (continuare din pagina 12)

    V mai fac o mrturisire: amatia prieteni n lumea lite-rar, nct mi-e imposibil sscriu o carte slab fr s letrezesc entuziasmul.

    Fiecare aforism are o sobrie-tate, ironie i umor, o sclipireideatic ce capteaz i fasci-neaz, are capacitateaintrospectiv de a ajunge cuconcizie si claritate n inte-rior. De unde i trage gndulscris esena sa etern?

    Nu pot s explic slbiciuneamea pentru lucrurile esen-iale. Potopul de vorbe mi separe mai nspimnttordect Potopul biblic. S nuuitm c Dumnezeu a lumi-nat Universul n dou cu-vinte. Am ncercat aadar sscriu n limba zeilor i pe gus-tul ateilor. Concis. Crile

    prea groase inspir respect,dar adeseori rmn necitite.

    n msura n care genul afo-ristic este neglijat de marileedituri i este greu s trezeticuriozitatea i interesul pu-blicului pentru valorile spiri-tuale ale oricrei alte culturice nsemntate are aceastcarte publicat n Italia ?

    Cartea aceasta constituie orecidiv. Acum opt ani mi s-amai lansat, cu maxim discre-ie, un alt volum, la Belluno.Aadar, cte o carte pentruecare rzboi daco-roman.Un barbar care public douvolume de literatur n patrialui Ovidiu, iat un act cu ade-vrat temerar. Rzbunarealegendarului rege Decebal...

    Piesele de teatru pe care le-ai scris sunt o teatralizare avietii cotidiene, o ntlnire avieii cu imaginaia creatoarentr-un tablou del al condi-iei umane, o refracie arealitii solitare a existenei.

    Ce nseamn teatrul n sue-tul dumneavoastr?

    Teatrul este via transpusn dialog esenial. Pieselemele sunt aforistice. De la pa-radoxul aforismului am ncer-cat s m ridic la dramaconstituit paradoxal.

    ACTUALITATEA CULTURALPAGINA

    13Actualitatearomneasc

    MAGHI Caricatura zilei

    Butulescu tradus n limba italian

    de Alina Breje

    Alina Breje s-a nscut la Surduc,Romnia, la 29 ianuarie 1968. Li-ceniat n Relaii Internaionale,triete de 18 ani n Italia. n apri-lie 2010 a tradus n n limba ita-lian cartea "Bazarul vieii",aforisme i poezii de OctavianPaler (autor tradus pentru primadat n Italia). n august 2010 atradus antologia "Pmntul desub stele", poezii i citate de au-tori romni - printre care: MihaiEminescu, Lucian Blaga, OctavianPaler, Nichita Stnescu, NicolaeIorga, Ana Blandiana, George Ba-covia, Tudor Arghezi si Valeriu Bu-tulescu (n.r.)

    21 mai - 3 iunie 2011

  • ActualitatearomneascACTUALITATEA RELIGIOAS

    PAGINA

    14

    Peste 4000 de credincioidin Episcopia Italiei auparticipat pe 8 mai 2011,la Roma la srbtorirea a3 ani de la ninareaEparhiei.

    Slujba Sntei Liturghii a fostsvrit de Episcopul Orto-

    dox Romn al Italiei, Preas-nitul Printe Siluan m-preun cu Episcopul OrtodoxRomn al Europei de Nord,Preasnitul Printe Macarie.

    Sfnta Liturghie a avut loc laora 09:00 la care au partici-pat cele 26 de parohii din

    Roma i din mprejurimi cucei 37 de clerici, preoi i dia-coni. De asemenea au fostprezeni Preasnitul PrinteMacarie, Episcopul ortodoxromn al Europei de Nord, ipr. prof. Vasile Mihoc, de laFacultatea de Teologie Orto-dox Andrei aguna dinSibiu.

    La acest eveniment au parti-cipat, pe lng miile de cre-dincioi, reprezentani aiambasadelor romneti dinRoma, reprezentani ai pri-mriilor locale, doamna pre-fect Sandra Sarti, autoriticivile i religioase.

    Sandra Sarti a vorbit desprerecunoaterea juridic aEpiscopie noastre de ctreStatul italian. Libertilepersonale n faa legii aspus aceasta sunt: liberta-

    tea de a gndi, aadar liber-tatea de avea o religie i li-bertatea de a-i exprimapropia credin. Eu cred cacest principiu ar putea cheia care s deschid noistrzi, inimi, care permiteoricruia dintre noi s mpersoane n carne i oase,care s lucreze, dar n acelaitimp s e linitii i s i n-drepte suetul ctre naltulcerului, ctre Dumnezeu carene protejeaz pe noi, activita-tea noastr, familia noastri cred c acest este un prin-cipiul foarte important. Normal c nu toate religiile,nu toate credinele pot re-cunoscute juridic de Statulitalian, dac nu se ndepli-nesc nite cerine. Aceste ce-rine sunt ndeplinite deEpiscopia Ortodox Romndin Italia n totalitate.Aproape am terminat proce-

    dura juridic pentru a duce labun sfrit recunoaterea ju-ridic i normal c suntemonorai, eu n special, pentruc este vorba despre o epis-copie care trecnd peste as-pectul teologic i religios esteo episcopie care opereaz nteritoriu italian i are peste300.000 de mii de adepi, amai armat Sandra Sarti.

    (continuare n pagina 15)

    3 ani de la ninarea EpiscopieiOrtodoxe Romne a Italiei

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Un teren de 5.100 demetri ptrai, va achiziionat de Ministerulromn al Afacerilor Ex-terne (MAE) la Verona. Te-renul are o valoare de250.000 de euro, iar baniivin din partea EpiscopieiOrtodoxe Romne din Ita-lia, bani donai ParohieiOrtodoxe Romne pentruconstruirea unei biserici.Datele aparin unui pro-iect de HG aat n dezba-tere.

    Concret, MAE urmeaz sachiziioneze terenul cu fon-duri bneti ale EpiscopieiOrtodoxe Romne a Italiei,puse la dispoziie cu titlu gra-tuit. Dup ce va cumpra te-renul, Ministerul l va donaEpiscopiei, pentru ParohiaOrtodox Romn din Ve-rona.

    Pe acest teren se va construiun lca de cult i o cldire

    cu destinaie administrativ,educaional i de asistensocial.

    Din nota de fundamentare adocumentului reiese c Pa-triarhia Romn, la cerereacomunitii de romni din Ve-rona, n condiiile impuse dePrimria din localitate prin

    rezoluie a Consiliului localdin data de 15 decembrie2009, a solicitat sprijinul Mi-nisterului Afacerilor Externepentru obinerea terenului nnumele statului romn, acor-dul prii italiene pentruachiziie ind astfel obinut.

    ACTUALITATEA RELIGIOASPAGINA

    15Actualitatearomneasc

    21 mai - 3 iunie

    21 S ) Sf. mprai, ntocmai cu Apostolii, Constantini mama sa Elena22 D Sf. Mc. Vasilisc i Marcel; Sf. Prini de la Sino-dul al II-lea Ecumenic; Sf. Mc. Soa, doctoria - Du-minica a V-a dup Pati (a Samarinencii); Ap. FapteXI, 19-30; Ev. Ioan IV, 5-42; glas 4, voscr. 7

    23 L Cuv. Mihail Mrt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa24 M Cuv. Simeon; Sf. Mc. Serapion; Sf. Mc. Marciana25 M A treia aare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botezto-rul; Sf. Mc. Celestin (Dezlegare la pete)26 J Sf. Ap. Carp i Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie iElena27 V Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Snii Mc. Terapont i Ela-die; Sf. Mc. Alipie; Sf. Ioan Rusul (Dezlegare la pete)28 S Cuv. Nichita Mrt., Ep. Calcedonului; Sf. Snit Mc.Eutihie29 D Sf. Mc. Teodosia; Sf. Snit Mc. Olivian i Ale-xandru - Duminica a VI-a dup Pati (a Orbului dinnatere); Ap. Fapte XVI, 16-34; Ev. Ioan IX, 1-38; glas5, voscr. 8

    30 L Cuv. Isaachie Mrt. i Varlaam; Sf. Mc. Natalie31 M Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie i Haralambie1 M Sf. Mc. Justin Martirul i Filosoful; Sf. Mc. Hariton,Firm i Valerian (Odovania Praznicului nvierii Domnului)(Dezlegare la pete)2 J () nlarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; )Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. NichiforMrt., Patr. Constantinopolului3 V Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie i Claudie; Sf.Mc. Paula (Dezlegare la pete)

    Calendar cretinortodox

    Pelerinaj de la Ierusalim(14-20 iunie)

    Centrul de Pelerinaje alEpiscopiei Ortodoxe Ro-mne a Italiei organizeazpe data de 14-20 iunie 2011primul pelerinaj la Ierusa-lim (Israel). Costul pelerina-jului este de 760/persoan. Plecarea estede la Roma. nscrierile sefac pn la 30 mai 2011 lanumrul de telefon 349 08544 64 (Ierodiacon Marcu),la numrul de telefon3490854464 (Dna. AureliaDringo) sau pe email: [email protected]

    Pelerinaj de la Pinerolola Roma (28-29 mai)

    Centrul de Pelerinaje alepiscopiei mpreun cu Pa-

    rohia Ortodox Romn dinPinerolo organizeaz pedata de 28-29 mai 2011 unpelerinaj la Roma.Costul pelerinajului este de120 /persoan (100 pen-tru copiii de pn la 14 ani,care vor obligatoriunsoii de o persoanadult) i cuprinde: onoapte de cazare la hotel ncamere de 3-4 pers; trans-port dus-ntors cu autoca-rul; cina de smbt seara;ghid n limba romn pen-tru cele 2 zile de pelerinaj.

    nscrierile se fac la parohiadvs., la nr. de tel.: 388 74087 65 (Pr. Sorin Petre).

    Alte informaii la:3490854464 (Dna. AureliaDringo) e-mail: [email protected]

    Pelerinaje

    Romnii din Verona vor aveao biseric proprie

    de E.P.

    (continuare din pagina 14)

    n discursul su, PreasnitulSiluan a dorit ns s atragatenia credincioilor i asu-pra importanei de a soli-dali unii cu ceilali: Poporul lui Dumnezeu tot-deauna aa a trit i a fostpoporul lui Dumnezeu i sub

    prigoan i nainte de 89 in timpul ocupaiei otomanei sub ocupaia austro-ungarn Transilvania i pn astziavem o gen n noi carepoart n ea aceast expe-rien i ar pcat s o redu-cem la o mentalitate care nuvede dect n jos i la cele dejos adic numai la ct putem

    face saptmna asta, lunaasta. Ne trm dar nu inele-gem c mpreun putem sconstituim o obte creti-neasc care n primul rnd sse ntrajutoreze ntr-att demult nct s-i poat ajutapecei din afar, cretini saunecretini , frai c toi oame-nii sunt chemai la mntuirenu numai noi .Un mesaj, acela alPresnitului, menit s tre-zeasc contiinelecredincioilor i totodat unndemn s e mai buni, maiumani i mai puinpreocupai de aspectul mate-rial al vieii.

    Trei ani de la ninareaEpiscopiei OrtodoxeRomne a Italiei

    de Glod Darian

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Actualitatearomneasc

    PAGINA

    16 ACTUALITATEA ECONOMIC

    "Domnule preedinte al Repu-blicii Italiene, am scris aceastscrisoare pentru a v aduce lacunotin nc un episod derasism...". Aa ncepe scrisoa-rea unui muncitor italian ncare nareaz etapele care audus la reducere salariilor mun-citorilor nerezideni i careconduce la tema nerespectriiacordurilor internaionale. Nu-mele lui este Andrea DellaMarchina, lucrtor frontalierangajat la societatea Cotes dinSan Marino. Rspunsul preedintelui nu s-alsat ateptat. A convocat am-basadorul Italiei din San Ma-rino cruia i-a datresponsabilitatea de a-i trans-mite acestuia solidaritatea sa:Naiunea italian vegheazasupra acestei teme i ourmrete cu mare interesacesta este mesajul pe careQuirinale, prin intermediulunui singur muncitor, a vrut s-l comunice tuturor muncitori-lor italieni care au avut desuferit deducerea a 9% din sa-lariu odat cu legea nanciaraprobat n decembrie n Re-

    publica San Marino. Cine i-ar imaginat c ntr-un "paradis"cum era San Marino se puteaajunge la astfel de situaii?Criza, nscrierea multorsocieti n black list, tensiuniledintre guvernul din San Ma-rino i cel de la Roma au dus lasituaia n care micul paradisse a astzi. Dup cifrele dramatice n do-meniul nanelor publice i pri-vate ajung i cele ce privescsectorul privat i locurile demunc. Din cauza crizei rataomajului a a ajuns la cota900 de uniti. n doi ani aufost pierdute 521 de locuri demunc, doar funcionarii pu-blici au crescut cu 137 uniti .Economia real este n declin.Au fost nchise 207de ntre-prinderi, 416 de angajai dindomeniul privat au rmasacas, 105 persoanele ziceautorizate care au renuntat laactivitatea lor. Rata omajuluieste la un maxim istoric. darguvernul continu s fac an-gajri."Numrul de omeri n august2010, atunci cnd munca sezo-

    nier ar trebui s contribuie lasusinerea evoluiei pozitive nRepublica San Marino a atinsun vrf de 900 omeri, din care604 n sens strict, adic per-soane care au nevoie imediatde a lucra. Saltul de 54.9% fade luna august 2008 este multmai mult dect doar un semnalde alarm. Rata omajului calculat la ni-velul populatiei active n doiani creste de la 3.59% la5.47%, iar trendul este ascen-dent. Muncitorii angajai n sectorulprivat scad cu 416 de unititrecnd de la 16.287 n lunaaugust 2008 la 15.871 n au-gust 2010.

    Dar, stirea ceea mai revolt-toare i privete pe angajaiidin sectorul public. n timp ceeconomia se prbuete, func-ionarii publici n ultimii doi aniau crescut cu 137 de uniti dela 4039 la 4176.Suprataxa impusnerezidenilor n San Marino,care reprezint o provocarepentru a strni guvernul ita-lian, lovete din pcate catego-

    riile cele mai vulnerabile i ne-vinovate. Nu numai c ea este,de asemenea, un regim scalstupid i miop, deoarece nuface nici o distincie ntre ceicare au, de exemplu, copiiaai n ntreinere i care nu. Sume cuprinse intre 200/400 pe lun sunt luate din buzu-narele muncitorilor italienicare i desfoar activitatean San Marino, bani care nupot recuperai.Cu toate acestea, articolul 20din Codul Vamal este clar: "Fie-care stat membru va acordacetenilor sanmarinezi carelucreaz pe teritoriul su drep-turi egale fr a discriminain funcie de naionalitate,condiii de munc i RepublicaSan Marino acord acelai tra-tament cetenilor statelormembre care lucreaz pe teri-toriul su. "Conform acestui acord, nudoar taxa rasist nu are motivs existe n mod legal, dar icontractele fcute de San Ma-rino cetenilor italieni sunt nafara legii. De multe ori m-amintrebat care ar fost reaciaimigrailor dac Italia ar adoptat un sistem scal ca celdescris mai sus.Diferite i numeroase sunt in-cercarile de a dezamorsa con-

    ictul ntre Italia i San Marinodar se pare c pn acum nu s-a ajuns la un acord strlucit. nacest context, simindu-istrmte graniele statului,avnd n vedere relaiilleproaste cu Italia, care afec-teaz economia Republicii, SanMarino a decis s arunce pri-virea spre orient, n China maiexact. Anunul a fost fcut,chiar dac printre rnduri, dectre secretarii de stat care auintervenit n discuiile privindbugetul, n cadrul Consiliului:pe scurt, probabil, va pro-pus o rezoluie care va de-mara prima agenie deperfecionare a investiiilorstrine.Aproape inutil de subliniat estefaptul c va China alegereaperfect pentru a ncepe acestnou punct de cotitur: n anulcare tocmai a trecut, n Shan-ghai s-au stabilit relaiile nece-sare. Anul acesta tocmai seserbeaz a patruzecea aniver-sare a relaiilor dintre China iSan Marino, i se vor lansainiiative concrete, ncepndcu cele turistice.Dei dicil de nchipuit, se parec acest criv purtat de crizajunge i n paradis.

    Ceart n Paradisul... scal

    de Adrian Grigor

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Actualitatearomneasc

    PAGINA

    17ACTUALITATEA ECONOMIC

    Din cauza crizei econo-mice, tinerii italieni suntnevoii s accepte concu-binajul n locul cstoriei.Cei mai curajoi preferceremoniile la starea ci-vil, restrnse i cu mpr-irea bunurilor princontract nainte de csto-rie, potrivit unui studiu alInstitutului Naional deStatistic (ISTAT).

    n Peninsul, numrul csto-riilor nregistreaz scderisemnicative nc din anul1972. n perioada 2009 -2010 s-au organizat cu30.000 de nuni mai puin,adic cu 6%. Astfel n 2009au fost ociate 230.613 decstorii, n timp ce anul tre-cut numrul lor a sczut la

    217.000. Regiunile cele maiafectate sunt: Lazio cu unprocent de -9,4%, Lombardiacu -8%, Toscana cu -6,7%,Piemonte i Campania cu -6,4%.

    ntrzierea prsirii cminu-lui printesc, dicultatea g-sirii unui loc de munc i aposibilitii de achziionre aunei case sunt motivele debaz care stau la diminuareaprocentajului tinerilor carese cstoresc n Italia. Pe de-asupra, vrsta actualilor mirieste cel mai adesea peste 35de ani, cu zece ani mai multfa de prinii lor la momen-tul cstoriei.

    O alt cauz este potrivitasociaiilor de consumatori

    preurile ridicate pentru onunt, care ajunge astzi la osume cuprinse ntre 30.000 i50.000 de euro. Toate aces-tea detemin cuplurile s tr-iasc n concubinaj sau sorganizeze o ceremonie denunt tip low-cost.

    n 2007, numrul perechilorcare au ales s locuiasc m-preun fr ocierea csto-riei depea jumtate demilion. Acest lucru este con-rmat i de creterea num-rului copiilor nscui dinprini necstorii. n 2009,acetia reprezentau 21,7%dintre nou-nscui.

    n cazul n care nu renun laceremoniile de cstorie, ita-lienii opteaz pentru cele mai

    ieftine, pentru ritualuri maiintime, mainile de gal suntnchiriate sau ale prietenilor,ornamentele orale se fac ncas, iar fotograile cad ngrija rudelor.

    Petrecerea s-a redus la unprnz sau la o cin progra-mat n timpul sptmniipentru a prota de reducerilecu pn la 20% oferite de res-taurante. Invitaiile de nuntse transmit prin e-mail-urisau sms-uri, iar inutele miri-lor se nchiriaz. n acest fel,se ajunge la o economisire cupn la 55% din preul uneinuni tradiionale.

    Criza economic a afectat icstoriile mixte, n care unuldintre parteneri are cetenieitalian. n 2009 s-au nregis-trat 16.559 de italieni care i-au ales mirese de altnaionalitate, n timp ce4.798 de italience s-au cs-torit cu parteneri strini.

    Brbaii italieni aleg ca par-tener n 15,5% din cazuri ofemeie romnc, n 10,2% oucrainian i n 9% din cazurio femeie brazilianc. Italien-cele aleg n schimb mai frec-vent brbai nord africani, nmare parte din Maroc(20,2%), Tunisia (8,2%) iEgipt (4,4%).

    n cazul cstoriilor ntre doiparteneri strini, potrivitISTAT, cele mai numeroasermn cele ale cetenilor ro-mni (1.111 n 2009, ceea cereprezint 19,5% din totalulcstoriilor strinilorrezideni n Italia), urmai dechinezi (905 cstorii).

    Criza reduce numrul cstoriilor

    de E.P.

    n ultimul an s-au organizat cu 30.000 de cstorii maipuin n Italia, potrivit unui studiu al Institutului Naio-nal de Statistic (ISTAT). Numrul relaiilor de concu-binaj se dubleaz n acest context.

    21 mai - 3 iunie 2011

  • ACTUALITATEA DIN ROMNIAPAGINA

    18Actualitatearomneasc

    Blonda, chiorul i piticulsau Cnd nu se suprcei vizai, te articuleazrestul

    n Bucureti, la Sala Dalles, aavut loc recent premiera co-mediei "Blonda, chiorul i pi-ticul". Regizorul, tefanisLupu, este ameninat c,dac nu schimb numele pie-sei, aceasta nu se va maijuca. Potrivit antena3.ro, di-rectoarea Slii Dalles, IustinaCornel, i-a spus acestuia ctrebuie s schimbe titlul pie-sei sau aceasta nu se va maijuca. Lovitur de teatru ns: ntr-o intervenie telefonic nemisiunea "Esenial, purt-torul de cuvnt al Adminis-traiei Prezideniale, ValeriuTurcan, a transmis din parteapreedintelui c invit truparespectiv s susin piesa nsala de teatru a Palatului Co-troceni, ca o dovad libertiitotale de exprimare careexist n Romnia n acestmoment. De asemenea, Valeriu Turcana declarat c AdministraiaPrezidenial nu poate aveapreri legate de disputele in-terne dintr-o instituie. "Li-bertatea total de exprimarecare exist n acest momentn Romnia este n direct le-gtur cu mandatul preedin-telui Traian Bsescu, a maispecicat acesta.

    Blonda i piticul sauOrice asemnare cu faptesau personaje reale estepur voit

    Congres, mare congres laPD-L, Boc reales.

    Emil Boc a ctigat alegeriledin PDL, cu 855 de voturi, ntimp ce contracandidaii si,Vasile Blaga i Theodor Pa-leologu, au obinut 498, res-pectiv 55 de voturi.Emil Boc a anunat c 1.353de delegai din totalul de1.409 i-au nscris prezenala reuniune, care au putut sopteze pentru unul dintre ceitrei candidai nscrii ncurs: Emil Boc, Vasile Blagai Theodor Paleologu.Noii vicepreedini ai PDLsunt George Scripcaru, ElenaUdrea, Mircea Hava, TraianIga, Anca Boagiu, Dorin Flo-

    rea, Sever Voinescu, MonicaMacovei, Mihai Stnioara,Theodor Paleologu, RomeoRaicu, Mihaela Popa, Gheor-ghe tefan, Florin Popescu iVictor Tarhon.Cele mai multe voturi au fostobinute de Elena Udrea iGeorge Scripcaru, care auctigat cte 1102 voturi. Ceilali vicepreedini au ob-inut: Mircea Hava - 1077 devoturi, Traian Iga - 1071,Gheorghe tefan - 1016,Anca Boagiu - 999, Dorin Flo-rea - 936, Sever Voinescu-927, Mihai Stnioar - 922,Monica Macovei - 917, Mi-haela Popa - 906, Florin Po-pescu - 891, Victor Tarhon -818, Theodor Paleologu -793, Romeo Raicu -790.Muli membrii PDL, nemulu-mii de rezultatele alegerilorde la Convenia Partidului audeclarat imediat sup c suntdispui s prseasc parti-dul. n aceste condiii, n pe-rioada urmtoare majoritateala Senat va schimbat,spun liderii USL. Conformacestora, n momentul defa, cel puin un senator alPDL i-a dat acordul streac de partea opoziiei.

    Chiorul i piticul sauTu eti de vin! Ba tu! Ba,ca s mpcm i capra ivarza, vina este a CuriiConstituionale, efu

    Emil Boc a declarat c Guver-nul a dorit reducerea pensii-lor cu 15% i a mers cumsura n Parlament, dar de-cizia Curii Constituionale arespins propunerea, infor-meaz Mediafax.Primul ministru susine cExecutivul a mers n paralelcu ambele msuri, aceea dereducere a pensiilor cu 15%i cea a majorrii TVA la 24%,dar a fost obligat s aleagcreterea TVA din cauza deci-ziei Curii Constituionale.Declaraiile premierului vinimediat dup declaraia f-cute de preedintele Rom-niei la o conferin de pres.Traian Bsescu declara cmajorarea TVA a fost o gre-eal politic, care a ntrziatieirea din recesiune cu aseluni.eful statului a spus c a sus-inut un impozit temporar de10%, care s se aplicat la

    toate pensiile, de la cea maimare la cele de pn la 340de lei. Impozit care ar s-ar putut elimina mai repede,pn la 1 ianuarie 2012, ntimp ce reducerea TVA presu-pune ani de zile.

    Naftalina salveazRomnia

    Liderii PDL Iai au acuzat vi-neri PSD c a nclcat legeaelectoral, dup ce a distri-buit cetenilor din municipiucutii cu naftalin mpotriva"moliilor portocalii", alturide un bilet de tombol pentruzece excursii la Vatra Dornei,potrivit Mediafax.

    Cutiile aveau nsemne alePSD i ale senatorului social-democrat Florin Constanti-nescu, unul dintre candidaiiPSD la ea Consiliului Jude-ean.

    "Mesajele electorale suntclare. Astfel de lucruri se daun campanie. Am depus pln-gere la Poliie pentru a facevericri i a stabili n ce m-sur s-a depit cadrul legal",a spus deputatul PDL, Nicu-or Pduraru.

    Pe una dintre feele cutieiapare fotograa senatoruluiFlorin Constantinescu, unuldintre candidaii PSD pentruea CJ Iai, precum i mesa-jul "S scoatem proiectele ju-deului Iai de la naftalin".

    Pe o alt fa a aceleiai cutii,sub numele senatorului PSDapare mesajul "Ecient mpo-triva moliilor portocalii"."Toi cei care se simt moliisunt probabil deranjai denaftalin. Iniiativa este amea, PSD Iai nu are nici otreab aici", a armat senato-rul Florin Constantinescu.

    Bine c-avem moate

    Sute de oameni au stat lacoad, smbt, 21 mai, s seroage la moatele SnilorConstantin i Elena. Mii de credincioi au ateptatnc de diminea ca sating sntele moate ale m-prailor Constantin i Elena.

    Oamenii au venit s se roagepentru sntate i bunstare,potrivit Realitatea.net.

    Dac n-ai bani, i baifemeia

    n primele trei luni ale anului,n Romnia, au fost nregis-trate peste 1.400 de infrac-iuni intrafamiliale i 27 dedecese, informeaz, cu oca-zia Zilei Internaionale a Fa-miliei, dou organizaii carelanseaz un program de sus-inere a femeilor victime aleviolenei domestice.Potrivit datelor nregistratede Inspectoratul General alPoliiei Romne, citate de ini-iatorii programului, n pri-mele trei luni ale anului 2011au fost denunate n Romniapeste 1.400 de infraciuni in-trafamiliale svrite cu vio-len, iar 27 de persoane aufost ucise de ctre un mem-bru al familiei n aceeai pe-rioad, scrie Mediafax.Anul trecut au fost sesizatepeste 4.800 de infraciuni s-vrite cu violen n mediulfamilial i 99 de persoane audecedat.

    2.000 de lei (aproximativ500 de Euro) ca s te natin Romnia

    Aducerea pe lumea a unuicopil ntr-un spital de statajunge s coste pn la 2.000de lei. Viitoarele mmici tre-buie s suporte toate costu-rile spitalizrii cu toate cpltesc lunar contribuia laasigurrile de sntate, infor-meaz cotidianul Adevrul.

    Dac avem n vedere faptulc la Spitalul Clinic de Ur-gen din Bucureti absoluttoi pacienii sunt nevoii sprocure tot ceea ce este ne-cesar pentru tratament ihran, este clar c la mater-nitatea celei mai mari unitisanitare din jude, o naterecost cel mai mult. La aceti bani se adaugateniile oferite personalu-lui medical. Astfel, n cazulunei nateri normale, frcomplicaii din punct de ve-dere medical, preul se ridicla aproximativ 1.000 de lei.Lucrurile stau cu totul diferitn cazul unei operaii de ceza-rian. n acest caz ateniilesunt chiar i de 2.000 de lei.Ginecologul, moaa, aneste-zistul i asistentele, toate auun tarif, separat de cel almaterialelor sanitare i medi-camentelor.Pentru comparaie, o naterentr-un spital privat poatecosta ntre 6.500 i 13.000de lei. Maternitile privateofer i alte servicii pentrunou-nscui, precum recolta-rea de celule stem i depozi-tarea acestora n condiiioptime.Pe de alt parte, copilul va urmrit n primele sale lunide via i va benecia deconsultaii pediatrice.

    Bine c-avem umor !

    de Alina Harja

    Revista presei, sau:

    21 mai - 3 iunie 2011

  • Publicaie fondat deDr. Valentin Eugen Deanu

    Redacia i administraiaBucureti, str. Justiiei nr. 54, et. 2,

    Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

    Director editorialAlina Harja

    RedaciaClin Cristian, Luiza Ciorcel,

    Florin Stan, Irina Stinghe,Ghighi Puieteanu, Mihai Duu,Daniela Vielaru, Ana Panait,

    Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena

    Dragoescu, Diana Rusu, E.P.

    ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Sanda U,

    Costel Adjudeanu, Remus Mihil, Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu

    ReferentCostel Cune

    Art directorMarius Lupu

    Director comerciali Coordonator ItaliaCristiano Acquaroli

    tel. (0039) 339 41 42 [email protected]

    Editat deS-PRESS Internaional Romnia

    Administrator unicDr. Adrian Vladimir Ciorcel

    ***Actualitatea Romneasc este un ziareditat n Romnia i se supune legilor

    romneti n materie. Ziarul poate di-fuzat i retiprit oriunde n lume, cu

    acordul redaciei, societii sau persoa-nei creia i se ncredineaz acest drept.

    ACTUALITATEA DIN ROMNIAPAGINA

    19Actualitatearomneasc

    Concurs de creaie, dedicat ZileiInternaionale a Copilului organizatde Ambasada Romniei la Roma

    Cine i-a dorit s contem-pleze gratis, n noaptea desmbt spre duminic (14-15 mai a.c.) o expoziie deart, o colecie de vestigii is-torice - sau orice alte piesede muzeu conform cu hobby-urile personale - a trebuit "sse scoale devreme". Pentruc de la chiar ora startului -

    opt seara - cozi interminabileerpuiau n faa tuturor intr-rilor de interes cultural ro-mane.

    Noaptea Muzeelor este uneveniment de mare succesiniiat de Ministerul Culturiii Comunicrii din Frana iaat deja la a aptea ediie.

    Evenimentul este patronat ianul acesta de Secretarul Ge-neral al Consiliului Europei ide UNESCO. Noaptea mu-zeelor este pandantul noc-turn al Zilei Internaionale aMuzeelor, instituite de Consi-liul Internaional al Muzeelor(ICOM), care are loc n e-care an pe 18 mai.

    Dar pentru c Noaptea Mu-zeelor a fost i noaptea con-certelor, noi am ales a vedeao deja celebr formaie rom-neasc: fanfara Shavale de laZece Prjini. tiam deja des-pre renumele pe care iganiinotri i-l ctigaser pe dife-ritele meridiane ale lumii nultimii 15 ani.

    Concertul, gzduit de Acca-demia della Romania, nu ne-a atras numai pe noi, ci i pefoarte muli italieni i strini

    de limba i cultura noastrmuzical popular. Trebuies spunem de la bun-nceputc nici noi i nici altcinevadintre cei prezeni nu a avutnimic de regretat - dimpo-triv.

    "Bieii norocoi" - dup cumau fost prezentai n deschi-derea concertului - au de-monstrat c Romnia are iigani fericii. n dou reprizede cte aproape o or ecareShavale a incitat la joc i op-

    timism, cu virtuozitate, talenti cu o voie bun conta-gioas.

    Aplauzele nfocate, uiertu-rile i strigtele de "bravi !"au rspltit oboseala mesa-gerilor romni de la ZecePrjini.

    Noaptea muzeelor

    de Ghighi Puieteanu

    Ambasada Romniei n Italiapropune copiilor din comunita-tea romneasc un concurs decreaie, dedicat Zilei Interna-ionale a Copilului, care se vaderula sub egida Clubul Copii-lor.Concursul va intitulat Iunie vis de copil i va consta nscrierea sau desenarea uneipoveti pe aceast tem. Crea-iile vor scrise n limba ro-mn i vor avea maxim 2pagini tip A4, iar compoziiileplastice vor realizate n teh-

    nic de lucru la alegere (desen,pictur, colaj) pe o coal dehrtie, nu mai mare de A4. Ma-terialele folosite pot : cre-ioane colorate, carioci,acuarele, textile, a, plastilin,orice se poate modela, trans-forma sau utiliza de ctre uncopil.Lucrrile copiilor vor trimisepn la data de 2 iunie 2011,pe adresa Ambasadei Rom-niei n Italia, via Nicolo Tarta-glia nr. 36, 00197 Roma, cumeniunea - Pentru competiia

    Iunie vis de copil. Rugm se precizate pe o pagin sepa-rat numele, instituia de nv-mnt unde copiii urmeazcursuri, localitatea unde locu-iesc i datele de contact (nu-mrul de telefon i/sau adresade e-mail ale prinilor).Cele mai frumoase creaii vor premiate n cadrul unei cere-monii care va avea loc pe datade 4 iunie 2011, ncepnd cuorele 11.00, locaia urmnd a comunicat ulterior. Vor acordate, pentru primele treilocuri, premii i diplome. Copiiisunt invitai s participe la eve-niment, alturi de prinii iprietenii lor. Lucrrile ctigtoare vorputea vizionate on-line, pesite-ul Ambasadei Romniei nItalia, n cadrul unei ferestreweb special dedicate acestuieveniment. Proiectul Clubul Copiilor seadreseaz tuturor copiilor dincomunitatea romneasc dinItalia, n vrst de pn la 14ani.

    "Iunie vis de copil"

    de Alina Harja

    Luni, 23 mai 2011, orele11:45, Bologna Aula Magna Scienze della Formazione(via Filippo Re, 6) are loc oimportant dezbatere petema stereotipurilor cultu-rale din societatea italianprecum i despre impactulmediatic al acestora asupraimigranilor de etnii diferite.Conferina este intitulat su-gestiv "Un milion dou sutede mii de stereotipuri: de lagoogle n pres, raportuldintre italieni i romni. Ceapare atunci cnd tastmcuvntul "romn" pe goo-gle?". Moderatorul ntlniriiva pe Antonio Genovese,profesor de pedagogie inter-cultural n cadrul Universi-tii Bologna.

    Vor lua cuvntul GabrielaPentelescu (Radio Rom-nia), Viorica Nechifor (jurna-list, preedinta ANSI), IoanEugen Popiiu (coordonatorLiga Studenilor Romni dinStrintate Filiala Italia),Simon Vasile (student al Fa-cultii de Drept), AndreaFranzoni (Asociaia cultu-ral "Turisti non a caso").

    Conferindesprestereotipuri

    de Alina Harja

    21 mai - 3 iunie 2011

  • ActualitatearomneascACTUALITATEA SPORTIV

    PAGINA

    20

    Liga I moldovenii la putere

    Oelul Galai a ctigat cu 2-1meciul decisiv pentru titlu cu Ti-mioara si a devenit noua cam-pioan a Romniei. Partida de laGalai a fost extrem de tensio-nat, ins a avut o ctigtoareclar, Oelul ctignd att pe ta-bela ct i pe teren. Antal a des-chis scorul n minutul 15, nurma unui corner, tot dup o lo-vitura de col egalnd i timio-renii prin Zicu in minutul 53.Golul victoriei a fost marcat deMarius Pena in minutul 71 pecontraatac.n aproape 80 de ani de istorie aLigii 1, Moldova nu a reuit nicimcar o dat s i adjudece titlulde campioan pn acum. A reu-it Oelul, formaie care devenisen premier prima reprezentanta fostului principat care a nche-iat turul pe prima poziie79 de ani a ateptat Moldova saib o campioan. i n cele dinurm a i reuit, dar cu preulunor emoii uriae pn n penul-tima etap a sezonului.Oelul, echipa cu cea mai tnrmedie de vrst din campionat,a obinut chiar primul trofeu in-tern din istoria acestei zone.Doar Vaslui a mai fost aproape,anul trecut cnd a pierdut nalaCupei Romniei.Niciunul dintre juctorii lui Dori-nel Munteanu, nici mcar antre-norul nsui, nu a mai trit pnacum bucuria de a deveni cam-pion. Nici nu tiu s m bucur,spunea plin de emoii MariusPena, autorul golului victoriei cuPoli Timioara.

    Dorinel: "Am ctigat tit-lul pe merit, suntem ceimai buni"

    "Mi-am dorit de cnd am venitaici s fac o echip competitiv.

    Am dominat acest campionat il-am ctigat pe merit. Suntemcea mai bun echipa, am trecutpeste toate rutaile i am cti-gat. Nu mi-a fost team de ni-meni, am tiut i cnd am fost pelocul doi c vom ctiga titlul.Acum vrem s realizm ctevatransferuri i s facem o gurbun n Liga Campionilor, a de-clarat antrenorul Oelului.

    Pandurii - Oelul nu se vajuca. Glenii, ocialcampioni

    Ultimele emoii pentru glenin privina ctigrii titlului decampioan au disprut mier-curi,18.05.2011 atunci cnd TASa decis c meciul Pandurii - Oe-lul nu se va juca. Astfel, rezulta-tul partidei care ar trebuit sse desfoare pe 25 februarie r-mne cel stabilit iniial la masaverde, 3-0 n favoarea echipei luiDorinel Munteanu, care devineocial, n premier, campioanaRomniei.Am primit decizia fr niciun felde emoie, pentru c era deciziala care m ateptam. Acesta estei motivul pentru care ne-ampermis s organizm, duminic,petrecerea prin care s srbto-

    rim titlul de campioan, aspusMarius Stan dup aarea verdic-tului TAS.

    Palmaresul Oelului Galai

    Oelul a participat de alte patruori n Cupa UEFA n sezoanele1997/1998, 1998/1999,2004/2005 i 2007/2008, ultimadat calicndu-se din Cupa In-tertoto. n vara anului 2007, Oe-lul a ctigat Cupa Intertotodup ce a trecut de turcii de laTrabzonspor, dup un dublu 2-1.Pn duminic, cea mai bunperforman a Oelului n cam-pionat era locul 4, n anii 1988,1997 i 1998. n Cupa Romniei,echipa a jucat nala, n anul2004, pierdut n faa echipei Di-namo, cu scorul de 0-2.

    Se poate ctiga titlu icu romnii

    Din lotul pregtit de DorinelMunteanu fac parte 21 de fotba-liti romni i ase juctori str-ini, bosniacii Branko Grahovacisi Enes Sipovici, srbii Milan Pe-rendija si Bratislav Punosevaci,argentinianul Gabriel AlejandroViglianti si nigerianul John Ibeh.

    Cei 27 de jucatori din lotul Ote-lului Galati care au cstigat titlulde campioni ai Romniei n sezo-nul 2010-2011 sunt urmatorii:

    Portari: 12. Branko Grahovaci(Bosnia-Heregovina, 28 de ani),22. Gabriel Abraham (Romnia,20 de ani), 1. Cristian Gigi Bra-ne (Romnia, 34 de ani);Fundai: 31. Enes Sipovici (Bos-nia-Heregovina, 21 de ani), 3.Cornel Emilian Rpa (Romnia,21 de ani), 16. Cristian Srghi(Romnia, 25 de ani), 18. SergiuIoan Viorel Costin (Romnia, 33de ani), 20. Samoel Cojoc (Rom-nia, 22 de ani), 23. Adrian IoanSalageanu (Romnia, 28 de ani),21. Constantin Miselaricu (Ro-mnia, 22 de ani), 30. Milan Pe-rendija (Serbia, 25 de ani), 5.Laurentiu Petean (Romnia, 23de ani);Mijlocai: 9. Ciprian Milea (Ro-mnia, 27 de ani), 14. Silviu Ilie(Romnia, 23 de ani), 37. GabrielAlejandro Viglianti (Argentina,32 de ani), 8. Liviu Antal (Rom-nia, 22 de ani), 7. Laurentiu Ca-talin Iorga (Romnia, 23 de ani),15. John Ike Ibeh (Nigeria, 25 deani), 29. Gabriel Nicu Giurgiu(Romnia, 29 de ani), 24. IoanFilip (Romnia, 22 de ani), 17.Laureniu Bu (Romnia, 24 deani), 11. Razvan Iulian Ochiroii(Romnia, 22 de ani), 26. IonutNeagu (Romnia, 22 de ani), 10.Gabriel Ioan Paraschiv (Rom-nia, 33 de ani);Atacanti: 27. Marius GeorgePena (Romnia, 26 de ani), 19.Bratislav Punosevaci (Serbia, 24de ani), 32. Csaba Borbely (Ro-mnia, 31 de ani).

    Oelul Galai campioan

    Fundaul echipei Lazio Roma,tefan Radu, va chemat la Co-misia de Disciplin a FederaieiItaliene de Fotbal (FIGC), ca ur-mare a gesturilor obscene fcutela adresa suporterilor formaieiAS Roma, dup meciul pierdut,la 13 martie, cu scorul de 0-2, netapa a XXIX-a a campionatuluiItaliei. Decizia a fost luat de FIGCdup ce membrii Comisiei au re-vzut gestul lui Radu. Pentru"responsabilitate" n acest caz,implicit i clubul Lazio a fost che-mat n faa Comisiei de Disci-plin. Dup meciul cu echipa ASRoma, n care romnul a primitcartonaul rou pentru c l-alovit cu capul pe Simplicio, auaprut imagini cu Radu fcndsemne obscene la adresa supor-terilor romani, imediat dup eli-minarea din minutul 88.tefan Radu, n prezent acciden-tat, a fost suspendat trei etape nSerie A dup acel meci, sanciu-nea indu-i redus apoi la dourunde.Un alt juctor romn, CristiChivu a fost amendat drastic deComisia de Disciplin a Federa-iei Italiene de Fotbal din Italia,dup gestul fcut n nala CupeiItaliei, din mai 2010.Fundaul lui Inter Milano a pri-mit o amend de 8.000 de euro,aceeai pe care a primit-o i clu-bul su. La sfritul nalei CupeiItaliei, din sezonul trecut, Cri-stian Chivu le-a facut gesturi ob-scene fanilor "giallorossi",pentru c acetia l