actualitatea romaneasca nr 22

of 16/16
Un român a fost arestat la Venezia pentru 239 de amenzi de circulaţie neplătite Româncă incendiată la Roma de o grupare criminală ca mesaj pentru o bandă rivală de proxeneţi români Vezi cum se pot recupera sumele plătite Statului de către foştii chiriaşi ale căror contracte au fost desfiinţate Cinstirea intrării Maicii Domnului în Biserică JURIDIC RELIGIE Isărescu: Trecerea la euro în 2015 acum nu intră în discuţie Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta cri- teriile de aderare, inclusiv men- ţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină eco- nomică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times. "Cred că este important să ne men- ţinem mai departe eforturile pentru a îndeplini criteriile de conver- genţă, criteriile nominale care ţin de deficit şi asta am respectat, care ţin de inflaţie şi respectăm, care ţin de criteriile nominale, însă criteriile reale, cele care arată care este pu- terea de cumpărare a românilor faţă de ţările din zona euro şi cele- lalte care ţin de oportunitate tre- buie să le gândim cu foarte mare atenţie. România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia şi anume spune foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în (n.r. zona) euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie", a spus Ponta, înainte de şedinţa USL. Întrebat dacă este de acord cu declaraţia guvernatorului Băncii Naţionale privind amânarea ţintei de aderare a României la euro în 2015, Ponta a afirmat că de cele mai multe ori este de acord cu Mugur Isărescu. Sondaj IRES: Tot mai mulţi români preferă să trăiască în altă ţară decât în România ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ANUL 10 | NUMĂRUL 22 | ITALIA ŞI SPANIA | 10 NOIEMBRIE - 23 NOIEMBRIE | GRATUIT WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 11 ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 11 Româncă, premiată de guvernul german ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 14 Află care sunt factorii de risc ai obezităţii din copilărie SĂNĂTATE PAGINA 13 Detalii în Pag. 3 PAGINA 12 PAGINA 13 PAGINA 2 PAGINA 8 POLITIC SOCIAL Victor Socaciu: Îmi doresc să fiu o interfaţă între românii din diaspora, Parlamentul şi Guvernul României PAGINA 2 EDITORIAL “O DESPĂRŢIRE” un film ce ne face să fim mai adulţi PAGINA 6 PAGINA 4 În 2014 ar urma să fie ridicate restricţiile pe piaţa muncii Minorii români emigraţi în Italia se tem să-şi declare naţionalitatea şi o ascund de omologii italieni, deoarece le este frică să nu fie consideraţi romi. România este urmată în top de Germania şi Italia Acesta va lupta pentru fotoliul de deputat în Colegiul Nr.1 din străinătate Presa tabloidă britanică se teme că 30 de milioane de români şi bulgari vor putea lucra în Regat după 2014 Studiu: Viaţa grea a copiilor români din Italia - prejudecăţi şi puţină integrare PAGINA 7 Gitenstein: Am o profundă afecţiune pentru România. Cel mai mare defect al românilor - pesimismul

Post on 25-Mar-2016

240 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ziarul Actualitatea Romaneasca nr 22 / 2012

TRANSCRIPT

  • Un romn a fost arestat la Venezia pentru 239 deamenzi de circulaie nepltite

    Romnc incendiat la Roma de o gruparecriminal ca mesaj pentru o band rival de proxenei romni

    Vezi cum se pot recuperasumele pltite Statului dectre fotii chiriai ale crorcontracte au fost desfiinate

    Cinstirea intrrii MaiciiDomnului n Biseric

    JURIDIC

    RELIGIE

    UE ar putea declana procedura de presuspendare a 7 miliarde de euro pentru dou programe operaionale

    Isrescu: Trecerea la euro n2015 acum nu intr n discuie

    Trecerea la moneda euro n anul2015 acum nu intr n discuie,

    dar ncercarea de a respecta cri-teriile de aderare, inclusiv men-

    inerea decitului bugetar subpragul de 3% din PIB, este un

    bun exerciiu de disciplin eco-nomic, a declarat guvernatorul

    BNR, Mugur Isrescu, citat deNew York Times.

    "Cred c este important s ne men-inem mai departe eforturile pentrua ndeplini criteriile de conver-gen, criteriile nominale care inde decit i asta am respectat, carein de inaie i respectm, care inde criteriile nominale, ns criteriilereale, cele care arat care este pu-terea de cumprare a romnilorfa de rile din zona euro i cele-

    lalte care in de oportunitate tre-buie s le gndim cu foarte mareatenie. Romnia trebuie s meargpe drumul pe care a mers Polonia ianume spune foarte clar c este nfavoarea unei Europe ct mai binenchegate, c dorete s intre n(n.r. zona) euro, ns anul 2015 nueste un reper btut n cuie", a spusPonta, nainte de edina USL.

    ntrebat dac este de acord cu declaraia guvernatorului Bncii Naionaleprivind amnarea intei de aderare a Romniei la euro n 2015, Ponta aarmat c de cele mai multe ori este de acord cu Mugur Isrescu.

    Sondaj IRES: Tot mai muli romni prefer s triasc n alt ar dect n Romnia

    ZIARUL ROMNILOR DE PRETUTINDENIANUL 10 | NUMRUL 22 | ITALIAI SPANIA| 10 NOIEMBRIE - 23 NOIEMBRIE | GRATUIT

    WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO

    ROMNINLUME

    PAGINA11

    ROMNINLUME

    PAGINA11

    Romnc, premiat de guvernul german

    ROMNINLUME

    PAGINA14

    Afl care sunt factorii de risc ai obezitii din copilrie

    SNTATE

    PAGINA13

    Detalii n Pag. 3

    PAGINA 12

    PAGINA13

    PAGINA2PAGINA 8

    POLITIC SOCIAL

    Victor Socaciu: mi doresc s u ointerfa ntre romnii din diaspora,Parlamentul i Guvernul Romniei

    PAGINA2

    EDITORIAL

    ODESPRIREun lm ce ne face s m mai aduli

    PAGINA6PAGINA 4

    n 2014 ar urma s e ridicate restriciile pe piaa muncii

    Minorii romni emigrai n Italia se tem s-i declare naionalitatea i o ascund de omologii italieni, deoarece le este fric s nu e considerai romi.

    Romnia este urmat n top de Germania i ItaliaAcesta va lupta pentru fotoliul de deputatn Colegiul Nr.1 din strintate

    Presa tabloid britanic se teme c30 de milioane de romni i bulgarivor putea lucra n Regat dup 2014

    Studiu: Viaa grea a copiilor romni dinItalia - prejudeci i puin integrare

    PAGINA7

    Gitenstein: Am o profundafeciune pentru Romnia.Cel mai mare defect al romnilor - pesimismul

  • 2 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    De curnd am vzut A separa-tion, un lm iranian semnatde Asghar Farhadi, o produc-ie care a primit n 2012 unOscar pentru cel mai bun lmstrin, un Csar n Frana,Ursul de Aur la Berlin i altevreo 50 de premii n toatlumea.

    n poda izolrii politice inter-naionale, Iranul - care i aren nchisoare pe regizorulJafar Panahi i pe actria Mar-zieh Vafamehr regizorul As-ghar Farhadi rupe bariereleinternaionale, la 14 ani de laultima menionare a Iranuluide ctre Academia Americande Film.

    Ce are ns particularacest lm?

    Filmul este n primul rnd unstudiu de personaje i pe alo-curi o critic a societii ira-niene. O critic care poate aoricrei societi dac igno-ram situaia politic a Iranuluii dac ne raportm pn laurm la confruntarea dintreviaa de zi cu zi i cea pe carene-am dori-o, n care inteniade a pleca dintr-un loc ctreun altul cu noi perspective dnatere la drame n cadrul fa-miliei. La prima vedere ntmplrilebanale sunt att de posibilenct romnii din diaspora saudin ar le pot ntlni zilnic:

    prini care se despart, uncopil de 10 ani care trebuie saleag cu ce printe s r-mn, munca de badante, unjudecator care nu poate lim-pezi situaia, un omer, etc.

    Pe scurt, A Separation pre-zint o dram din viaa de zicu zi a unui cuplu, Nader iSimin, aat n divor. La rn-dul lui, Nader e acuzat deabuz mpotriva unei tinere,care pierde o sarcin; brba-tul risc s e gsit vinovat dectre un tribunal. ns ceea ceeste magic n lm este c ni-meni nu deine adevrul,dreptatea bazat pe argu-mente personale este pasatde la un personaj la altul ase-

    meni unei mingi de tenis. i nnal, ne am n faa dicul-tii fetei care nu poate lua odecizie cu ce printe s r-mn. Sunt lucruri mruntedin viaa ecruia, unelespuse, altele nespuse, min-ciuni nesemnicative, privirifr cuvinte, momente de t-cere i trire interioar careoricnd pot schimba situaiafr s avem eroi pozitivi saunegativi.

    Regizorul recreaz o lumea detaliilor, a deciziilor ia motivaiilor.

    Unitatea pierdut, aceea a so-cietii, a cuplului, a prini-lor, a individului culmineaz

    cu pierderea inocenei imoartea copilului. Iat prinurmare singurul adevr, carese desprinde din A separa-tion cci regizorul nu esteaici pentru a ne arunca nlumea cinematografului co-mercial ci pentru a ne face sm mai aduli. Mai adulicnd plecm dintr-un loc, l-snd n urm familia, saucnd optm s lucrm n oricecondiii cu implicaii pn laurm asupra unei noi viei.

    Voi, romnii din diaspora, stiimai bine ce ai lsat n urmi ce ai ctigat n Italia sauSpania.

    Albert Craiciu

    Romnii prefer n maimare proporie dect nanii trecui s triasc nalt ar dect Romnia,relev un sondaj al Institu-tului Romn pentru Eva-luare i Strategie (IRES).

    Conform sondajului, Romniarmne, totui, n topul prefe-rinelor romnilor i este ur-mat de Germania i Italia.'De la sfritul anului 2010scade proporia respondeni-lor care, ntrebai n ce ar le-ar plcea s triasc, daurspunsul 'Romnia', de la59% la 51%; ceilali respon-deni prefer Germania, Italia,Frana, Spania sau alte ri,majoritatea europene; 36%dintre respondeni indic Ro-

    mnia drept ara ideal, pro-poria acestora scade cu 9procente fa de anul 2010. nacest top Romnia este ur-mat de Germania, StateleUnite ale Americii, Elveia iItalia', se menioneaz n con-cluziile sondajului IRES.

    Preedintele IRES, sociologulVasile Dncu, evideniaz fap-tul c soluia plecrii n str-intate ctig teren n cazulromnilor.'Un sfert dintre romni s-augndit s plece denitiv. n2012, 4 din 10 romni spun cs-au gndit s plece la muncn strintate, fa de 3 din 10n anul 2010. Cu ct sunt maitineri, cu att respondenii s-au gndit la un loc de munc

    n strintate n proporie mairidicat: de la 54,4% n cazulcelor ntre 18 i 35 de ani la13,3% n rndul persoanelortrecute de 65 de ani. Dintrecei care declar c s-au gndits plece s lucreze ntr-o altar, circa un sfert s-au gndits plece denitiv', precizeazVasile Dncu.

    Conform sondajului IRES,'mndria naional rmne in-tact' i 'se asociaz tot cu s-rcia, btrneea, mediulrural i coala puin'. Astfel,90% dintre respondeni de-clar att n 2010, ct i n2012 c sunt mndri c suntromni, 84% dintre intervie-vai declar c Ziua Naionala Romniei reprezint o sr-

    btoare important pentru fa-milia lor, iar comparativ cuanul 2010, scade proporiacelor care consider c 1 De-cembrie este cea mai potrivitdat pentru Ziua Naional aRomniei, de la 76% la 70%,n acelai timp crescnd cucte cinci procente proporiacelor care ar alege 24 ianuariesau 23 august.

    Sondajul IRES din 2012 a fostrealizat pe 23 octombrie, peun eantion reprezentativ de1.289 de persoane i cu omarj de eroare de 2,8%, iarcel din anul 2010 a fost reali-zat pe 30 noiembrie, pe uneantion de 1.832 de persoanei cu o marj de 2,4%.

    EDITORIAL

    O desprire A separation

    Sondaj IRES: Tot mai muli romni prefer s triasc n strintate

  • Actualitatearomneasc10 noiembrie - 23 noiembrie 3www.actualitatea-romaneasca.ro

    Italia susine eforturile Ro-mniei pentru admiterea nspaiul Schengen i solicitstabilirea unui termen clarpentru aderare, se scrientr-un comunicat difuzatpe site-ul guvernului ita-lian, preluat de ageniaAGI, dup ntlnirea de laRoma, dintre premierul ita-lian Mario Monti i premie-rul Victor Ponta.

    'Premierul Mario Monti i do-rete s e stabilit o perspec-tiv clar de aderare, conformdeciziilor luate la Consiliul Eu-ropean desfurat n martie',se arat n comunicatul guver-nului italian.

    'ntrevederea a fost o ocaziede conrmare a strii exce-lente a relaiilor dintre Italia iRomnia, att pe plan bilate-ral, ct i n context europeani internaional', potrivit ace-leiai surse.

    Premierul Monti i eful gu-vernului de la Bucureti auevaluat dinamismul relaiiloreconomice italiano-romne,stabilind c exist potenialuldezvoltrii n continuare a re-laiilor bilaterale. Cei doi o-ciali au mai avut un schimb deopinii 'privind politicile adop-tate de cele dou guvernepentru garantarea stabilitiimacroeconomice i promova-

    rea creterii economice', con-tinu comunicatul guvernuluiitalian.

    'n privina tematicilor euro-pene, premierul Mario Montii premierul Victor Ponta auexaminat rezultatele Consiliu-lui European desfurat pe 18i 19 octombrie, din perspec-tiva garantrii zonei euro i aUniunii Europene, n general,pentru a asigura stabilitateanecesar depirii actualelordiculti. Au fost luate nconsiderare i perspectivelenegocierilor privind bugetulmultianual al UE', continucomunicatul guvernului ita-lian.

    Premierul Mario Monti i-a ex-primat sperana c Romnia'va aplica rapid recomandrileformulate de Comisia Euro-pean n cadrul Mecanismuluide Cooperare i Vericare, in-strument conceput pentru

    evaluarea progreselor n ma-terie de reform judiciar,combatere a corupiei i a cri-mei organizate', conchide co-municatul dat publicitii deguvernul italian.

    Romnia are o int indica-tiv de adoptare a monedeieuro n anul 2015, ns ca-lendarul va pus n discu-ie dup alegerile parla-mentare din aceast iarn,potrivit declaraiilor ante-rioare ale ocialilor ro-mni.

    Economistul ef al BNR, Va-lentin Lazea, a declarat re-cent pentru ZF c aderarea laeuro n 2015 este dicil pen-tru Romnia, iar noul guvernformat dup alegerile parla-mentare din decembrie ur-meaz s decid dac va meninut sau nu calendarulde adoptare a monedei uniceeuropene.Lazea a mai armat atunci c,din punct de vedere tehnic,aderarea la euro n anul 2015nu este posibil deoarece Ro-mnia ar trebui s intre nmecanismul ratelor deschimb ERM2 chiar de la n-ceputul anului 2013.

    Avnd n vedere c discuia arurma s e purtat dup ale-gerile din aceast iarn, nu ar timp sucient ca Romnias intre n mecanismul ratelorde schimb de la 1 ianuarie2013, ceea ce nseamn cpentru perioada minim de 2ani necesar n cadrul ERMar nevoie de o derogare dela Banca Central Europeanpentru a adera la jumtateaanului 2015, ceea ce estepuin probabil, a explicat eco-nomistul ef al BNR.Lazea a mai spus c, pe de

    alt parte, trecerea la euroeste un joc cu dou pri, ast-fel nct Romnia ar trebui sanalizeze dac statele dinzona euro, avnd n vederecriza, sunt pregtite s pri-measc noi membri ntr-unorizont de timp relativ scurt.Ali analiti, printre care iLucian Croitoru, consilier alguvernatorului BNR, consi-der c inta de aderare n2015 nu mai este fezabil,dar, chiar dac se va discutadup alegeri, se menine pnatunci ca obiectiv.Isrescu a armat n interviulcitat de New York Times c,prin meninerea monedei na-ionale, Romnia a ctigatexibilitatea de a ajusta do-bnzile, de a controla lichidi-tatea i de a permitedeprecierea leului pentru re-ducerea decitului bugetar.Fr control asupra politiciimonetare, ri din zona europrecum Grecia s-au vzutobligate s se bazeze, ncriz, n principal pe msuride politic scal, respectivcreterea taxelor i scdereacheltuielilor, a precizat guver-natorul n interviul citat deNew York Times.

    "Sigur c au aprut nemulu-miri i dezamgiri, deoareceaderarea la UE a fost vzutca un panaceu. Visele au fostprea nalte", a adugat Is-rescu, potrivit New YorkTimes.

    Publicaia american noteazc meninerea monedei naio-

    nale a ajutat competitivitateaexporturilor Romniei i acondus la un cost mai sczutal vieii, care atrage "dintr-odat" for de munc bine ca-licat din statele euro aaten dicultate.

    Situaia subliniaz rezistenasporit la efectele crizei aeconomiilor celor apte stateUE din Europa Central i deEst care nu au trecut la euro.Avantajele oferite de menine-rea propriilor monede suntscoase n eviden de situa-iile dicile din ri ca Grecia

    i Spania, unde autoritile numai au la dispoziie msuri depolitic monetar pentru a-iresuscita economiile "muri-bunde" i a reduce omajulajuns la cote alarmante, deaproximativ 25%.n consecin, multe state est-europene s-au rzgndit cuprivire la adoptarea euro, no-teaz New York Times.

    Cehia va lua o decizie n acestsens numai dup convocareaunui referendum, nu mai de-vreme de anul 2020. Ungariaa anunat c nu ia n calcul

    trecerea la euro nainte de2018, iar premierul polonezDonald Tusk a declarat nacest an c moneda euro este"complet neatractiv".

    Cele 12 state care au aderatla UE n 2004 i 2007 s-au an-gajat prin Tratat s adopteeuro, fr un calendar asumati numai dup ndeplinireaunui set de criterii stricte.Cinci dintre aceste state, Slo-vacia, Slovenia i Estonia,Cipru i Malta, au trecut dejala euro.

    inta de aderare n 2015acum "nu intr n discuie",a spus Isrescu, potrivit New York Times.

    Dup ntlnirea Monti-Ponta, guvernul italiansolicit un calendar clar pe tema Schengen

  • 4 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Presa din Marea Britanietrage un nou semnal dealarm, avertiznd caproape 30 de milioane debulgari i romni - practicpopulaia cumulat a celordou ri - ar putea obinedreptul de a locui i muncin Regatul Unit dup 2014,cnd vor ridicate restric-iile pe piaa muncii.

    Experi citai de Daily Mail iExpress atrag atenia asupraunei creteri semnicative anumrului de nou-venii dupce restriciile pe piaa munciidin Marea Britanie, impusecetenilor din Romnia iBulgaria dup aderarea la UEn 2007, vor ridicate la sfr-itul anului viitor.

    Specialitii mai consider, po-trivit surselor citate, c num-rul romnilor i bulgarilorcare vor veni n Regat va mai mare dect cel nregistratdup ce Polonia i alte aptestate din estul Europei au pri-mit aceleai drepturi n 2004din cauza situaiei fragile aeconomiei n blocul comunitar.

    Potrivit Daily Mail, ministrulde interne Theresa May ar de acord cu o limitare a liber-tii de micare a lucrtorilorn UE, ns Marea Britanie nupoate opri procesul de elimi-nare a restriciilor fr a re-nuna la tratatul semnat cuBulgaria i Romnia la adera-rea acestora la UE.Guvernul nu a lansat previ-

    ziuni ociale privind numrulbulgarilor i romnilor care arurma s vin n Regat, iar cri-ticii arm c aceast tcereeste cauzat de subestimareacifrelor n 2004.

    Autoritile au anticipatatunci c mai puin 20.000 depersoane vor veni n MareaBritanie, ns datele BirouluiNaional de Statistic arat cpeste 600.000 de lucrtori dinrile est-europene aderate n2004 se aau anul trecut nRegat.

    Un raport al Migration Advi-sory Committee a subliniat te-merile c piaa muncii dinMarea Britanie va avea de su-ferit efecte 'adverse'.

    Potrivit profesorului de econo-mie Robert Rowthorn de laUniversitatea Cambridge,circa un milion de est-euro-peni s-au mutat n Marea Bri-tanie n 2004, iar migraianet ntr-un an este de circa40.000 de persoane.

    'Cred c un model similar seva repeta cu Romnia i Bul-garia, dei controalele inter-mediare au mai diminuatpoate acest fenomen', a spusel pentru Sunday Telegraph.

    Directorul Migration Watchdin Marea Britanie, Sir An-drew Green, a armat c Re-gatul a primit mult mai muliest-europeni dect oricarealt ar i a fcut apel la o

    amnare a ridicrii restricii-lor.

    'Cred c ar putea exista o ex-plozie din partea Romniei iBulgariei, n special n contex-tul n care economiile din altepri ale UE au probleme se-rioase. Nici Spania i nici Ita-lia nu sunt un bun pariu laacest moment dac vrei s-icaui de lucru. Cred c avemnevoie de o prelungire cu nccinci ani a acordurilor de tran-ziie' care limiteaz accesul pepiaa muncii, a spus el.

    Datele arat c aproape40.000 de bulgari i romni s-au mutat n Regatul Unit anultrecut, numrul total ind depeste 130.000.

    Europarlamentarul CorinaCretu a sesizat Comisia Eu-ropean cu privire la decla-raiile premierului DavidCameron i ale ministruluibritanic de Interne referi-toare la posibilitatea intro-ducerii controlului lagranie pentru a bloca au-xul de imigrani din unelestate membre ale UniuniiEuropene.

    "E un atac direct mpotrivauneia din libertile funda-mentale pe care se ntemeiazaediciul comunitar, nc de la

    Tratatul fondator din 1957. Li-bertatea de micare pentrucetenii romnii n cadrulUniunii a fost ngrdit, din2007 ncoace, n majoritateastatelor vestice, prin interme-diul barierelor impuse accesu-lui pe piaa muncii. Amnrilerepetate tind acum s se per-manentizeze", a atras ateniaCorina Cretu, n interpelareaadresat Comisiei Europene.

    Vicepreedintele Grupului Eu-roparlementar Socialist acerut Comisiei Europene, caresponsabila pentru respecta-

    rea tratatelor europene, soblige autoritile britanice sse conformeze prevederiloracestora.

    Corina Creu a precizat c vasolicita Grupului Socialist sadopte o poziie ocial fade intenia perpeturii unormsuri abuzive i discrimina-torii mpotriva cetenilor ro-mni i bulgari. "Cred c emomentul s avem o dezba-tere deschis i tranant, in-clusiv n plenul Parlamentuluicu privire la ameninrile pre-mierului David Cameron de a

    renegocia relaia Marii Brita-nii cu UE, opunnd proiectuluifederal ideea de mai puinEuropa", a subliniat europar-lamentarul Corina Creu.

    Ministrul britanic de interne,Theresa May, a declarat ntr-un interviu acordat The Sun-day Times, c PartidulConservator, la guvernare, in-tenioneaz s previn unaux de imigrani din uneleri ale UE prin revizuirea Di-rectivei privind libera circula-ie.Ocialul de la Londra i-a ex-primat ngrijorarea fa de im-pactul unui noul val deimigrani asupra economieibritanice."Analizm o ntreag arie deabuzuri la adresa libertii demicare. Dar vom merge maideparte, iar chestiunea liber-tii de micare va face partedin revizuirea" Directivei pri-

    vind libera circulaie, a decla-rat Theresa May.Ministrul de interne nu a men-ionat rile din care ar puteaveni noul val de imigrani, darThe Sunday Times precizeazaca este vorba de Romnia iBulgaria.

    De la 1 ianuarie 2014 se vorridica restriciile pe piaamuncii pentru romni i bul-gari, iar experii se ateapt laun aux de cetaeni ai celordoua ri n Marea Britanie, ncautarea unui loc de munca.Problema imigranilor a fostpusa i de premierul DavidCameron, care vrea o recon-gurare a relaiilor dintre Bru-xelles i Londra.

    Premierul britanic considerc libera circulaie se numrprintre "competenele" UEcare trebuie readuse n discu-ie.

    Presa tabloid britanic se teme c 30 de milioane deromni i bulgari vor putea lucra n Regat dup 2014

    Creu cere CE s oblige MareaBritanie s respecte dreptulla libertatea de micare

  • 6 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Minorii romni emigrai nItalia se tem s-i declarenaionalitatea i o ascundde omologii italieni, deoa-rece le este fric s nu econsiderai romi. Unul dinpatru copii nu beneciazde ngrijiri pediatrice. asefamilii din zece se con-frunt cu obstacole lingvis-tice i diculti biro-cratice, iar pentru aproapepatru familii din zece,Roma este oraul n careeste cel mai dicil s te in-tegrezi. Acesta este tabloulcare rezult din prima cerce-tare efectuat asupra copiilorde imigrani romni din Italia,realizat de Fundaia ''Alberodella Vita'', mpreun cu Fun-daia ISMU/ Iniziative e Studisulla Multietnicita/, n cadrulproiectului 'Children's Rightsin Action. Improving chil-dren's rights in migrationacross Europe. The Romaniancase', conanat de Programul''Fundamental Rights and Ci-tizenship'' al Comisiei Euro-pene, relateaz publicaiaonline de limb englez i ita-lian ''West - Welfare SocietyTerritory''.

    'Datele arat n mod clar fap-tul c pentru minorii romnidin Italia se menin nc multediculti, n primul rnd pefrontul sntii - comenteazIvano Abruzzi, directorul O-ciului Proiecte i Cercetri alFundaiei ''Albero della Vita''.De exemplu, doar 75,2% din-tre copiii intervievai bene-ciaz de ngrijiri pediatrice,comparativ cu 84,5% n Spa-nia'.

    ase familii de romni dinzece spun c s-au confruntatcu numeroase obstacole juri-dice i birocratice n integra-rea lor n Italia. Aa cumreiese din cercetarea prezen-tat la Milano, n cadrul con-ferinei 'Copii de imigrani:minorii romni i familiile lorn Italia', Italia este nc o arproblematic pentru inte-grare, dei este destinaia pre-ferat de dou treimi dintreimigranii romni. Realizatpe un eantion de 242 de fami-lii de romni care triesc laRoma, Milano i Torino, cerce-tarea Fundaiilor ''Alberodella Vita'' i ISMU studiazefectele asupra copiilor care

    au emigrat din Romnia m-preun cu prinii lor, n Italiai Spania.

    Majoritii copiilor romnicare triesc n Italia le este ru-ine de naionalitatea lor i oascund din cauza discrimin-rilor legate de confuzia dintrenaionalitatea romn i cearom. n acest sens, rolulmass-media este central nstigmatizarea naionalitii. nSpania, n schimb, o aciunepolitic decisiv 'anti-stereo-tip' a reuit s demonteze i sdemistice prejudecile ge-nerate de populaie fa deimigrani.

    n clasamentul celor mai di-cile orae se evideniazRoma: aproape patru familiidin zece, 37,5% din eantion,declar c au avut dicultin integrarea lor (n Lazio seconcentreaz aproape200.000 de romni, dintr-untotal de un milion de persoanecare locuiesc n Italia, potrivitISTAT). Pe locul doi se si-tueaz Milano (ora complexpentru 25% din respondeni).Oraul care st bine este To-

    rino (doar 12% spun c auavut probleme).

    n cadrul colii, se remarcfaptul c, dac pe de o parte93,5% dintre copii sunt n-scrii regulamentar la coal,10,7% au fost respini ncoala primar. 12,3% dintrebiei i 10% dintre fete aupierdut unul sau mai muli anicolari din cauza fenomenuluimigrator. Grupul cel maiexpus riscului este cel ntre 11i 13 ani: doi copii din zecesunt respini.

    n cadrul proiectului, m-preun cu ''Associazione Al-ternative Sociale'', au foststudiate i efectele rentoarce-rii n Romnia asupra copiilor.Pentru jumtate dintre copiiiintervievai, perioada de timppetrecut n strintate estemai mare de trei ani, fapt careeste adesea cauza unor riscurimajore n procesul de readap-tare la viaa din Romnia,ind mai ndelungat timpulpetrecut fr a interaciona cumediul socio-cultural rom-nesc.

    Factorii inhibitori menionaide copii drept cauz a eecu-lui adaptrii sunt mai ales in-dividuali: 72,05% vorbesc deobiceiuri dobndite n timpulederii n strintate, de fap-tul c au uitat stilul de viaromnesc, lipsa respectului desine, urmai de factori legaide comunitate (lipsa de sprijindin partea prietenilor, lipsa deatenie din partea profesorilori factori familiali).

    ntre 10% i 15% dintre copiiicare se ntorc n Romnia pre-zint un risc semnicativ de adezvolta tulburri specice(emoionale, de comporta-ment, de atenie, relaionale).

    Cuanticnd, peste 5.000 decopii imigrani revenii n Ro-mnia au diculti legate dereadaptare i prezint pro-bleme psihologice i emoio-nale care vor avea un impactasupra dezvoltrii lor. Dareste un numr care, potrivitestimrilor ''Albero della Vita''este destinat s creasc cuaproximativ 1.000 pe an.

    Viaa grea a copiilor romni din Italia: prejudecii puin integrare (studiu 'Albero della Vita' i Ismu)

  • Ambasadorul SUA la Bucu-reti, Mark Gitenstein,aat la nalul mandatuluisu, a declarat, n emisiu-nea "Dup 20 de ani" difu-zat de PRO TV, c are oprofund afeciune pentruRomnia i pentru romni,artnd ns c cel maimare defect al acestoraeste pesimismul.

    Cel mai mare defect al ro-mnilor - pesimismul

    "n primul rnd, tii deja csunt romno-american, deciam o profund afeciune pen-tru Romnia, care a crescutde cnd sunt aici. Cred cacest lucru se datoreaz ro-mnilor. Romnii mi se parcaptivani, foarte inteligeni.Sunt oameni lng care iplace s trieti, iar asta m-ancntat. i sunt oamenifoarte creativi. Deci, mi placromnii", a spus Gitenstein.El a adugat c, n al doilearnd, ara n sine i se pare fru-moas.

    "N-aveam idee ct de fru-moas este ara. Am cltoritpeste tot cu soia mea, am fostde trei ori n Delt, am fost nTransilvania de trei, patruori... Am fcut o lung excur-sie pe biciclet n Transilva-nia. Am fost la Sarmizegetusa,de curnd, nu mai mult de olun. E incredibil de fru-moas. n Europa nu exist locmai frumos dect Romnia", aadugat Mark Gitenstein.

    ntrebat dac ar vrea s semute n Romnia, Gitenstein arspuns: "Mi-ar plcea s mmut n Romnia, dar am cincinepoi i trei copii care locu-iesc n SUA, iar trei dintre ne-poi s-au nscut n timpulmandatului meu aici. Abiadac-i cunosc. Vreau s uaproape de ei, n SUA".

    El a mai spus c n Romniacel mai mult l-a surprins fru-museea rii."Din Romnia nu tiam dectBucuretiul. Vzusem multefotograi cu Bucuretiul, darn-aveam idee ce frumoi suntMunii Carpai sau Transilva-nia, sau Delta Dunrii, sauValea Oltului, podgoriile deaici. Habar n-aveam de acestlucru. Apropo, majoritateaamericanilor n-au habar de

    toate acestea. Din pcate,cred c sunt muli europenicare nu tiu acest lucru. i, celmai surprinztor, sunt muliromni care ignor acestlucru. Mergeam n unele zonei nu vedeam niciun romn peacolo. Numai europeni!", aadugat Gitenstein.

    ntrebat care este, n opiniasa, cel mai mare defect al ro-mnilor, ambasadorul a spus:"Cred c temerea mea cea maimare e aceeai pe care oaveam cnd am venit: vdfoarte mult cinism, foarte multpesimism. Muli spun cpleac din ar, pentru c nule place cum evolueaz unlucru sau altul. Nu cred c eun lucru ru dac tineriipleac din Romnia pentru ovreme, iar apoi revin. Cred cvor descoperi c aici se tr-iete mai bine dect n mareparte din Europa. Dar mi separe descurajant uneori".

    El a precizat c n discuiile curomnii pesimiti ncearc se ct mai optimist."Cred c Romnia are unmare viitor. Oamenii ar trebui

    s se uite un pic la ce se n-tmpl n alte ri din zon is i dea seama c Romniase descurc mult mai binedect acestea. Rata creteriieconomice e mai bun. Pn ievenimentele din var au do-vedit c putei respecta statulde drept i c v ndreptai,sper eu, spre un nivel de sta-bilitate, democraie i domniea legii, care v va pune ntr-opoziie foarte bun atuncicnd economia i Europa vordepi din dicultile ac-tuale. Cred c Romnia efoarte bine poziionat. Daca putea transmite acestmesaj optimist, dac lideriidumneavoastr ar puteatransmite acest mesaj opti-mist, dac ar continua refor-mele, ar foarte bine pentruRomnia i mai muli tineri arrmne aici", a continuat am-basadorul.

    El a apreciat c, pentru ca ro-mnii talentai s nu mai plecedin ar, politicienii ar trebuis fac reformele sugerate deFMI."Romnia s devin mai e-cient, mai democratic, s

    aib o democraie i o pia li-ber mai stabile. Dac faceiasta, muli dintre romnii ple-cai vor reveni, iar cei ce vors plece se vor rzgndi. Astai doresc. De cte ori clto-resc n Romnia m ntlnesccu tineri romni, de la 18 la 35de ani, i toi vorbesc desprecorupie. Toi se plng de par-tidele politice i de mass-media. i vor s vadschimbri aici. Cred c, daclucrurile se vor schimba, eivor rmne aici. Chiar dacpleac o vreme i revin, vorvedea c nivelul lor de trai emai ridicat aici, dect n altparte n Europa", considerGitenstein.

    ntrebat dac apreciaz c ac-tualii candidai la alegerileparlamentare pot s facaceast schimbare, Mark Gi-tenstein a rspuns: "Cred cpot i c o vor face, dac ro-mnii le vor impune aceststandard. i dac dumnea-voastr, jurnalitii, le vei im-pune acest standard. Toi timce trebuie fcut. Este scrisnegru pe alb n condiiile FMI,la fel i n MCV. A fost expri-

    mat clar de actualul prim-mi-nistru, pe cnd era n opoziie,n cele 15 puncte de guver-nare. Calea de urmat e foarteclar, dar trebuie urmat. Nue uor. Nu spun c reformelevor uoare. Vor foarte di-cile".

    El a apreciat c una dintrecele mai mari realizri alemandatului su va concreti-zarea poziiei SUA n privinarespectrii legii, a stabilitii,precum i n convingerea Ro-mniei c acestea sunt che-stiuni importante."Primesc semnale c romnulde rnd nelege acest lucru,de aceea cred c e un lucrufoarte bun. Dar cel mai multm bucur de relaiile perso-nale nchegate aici, de afeciu-nea pe care o simt pentru ari de profunzimea iubirii melepentru Romnia, de dorinamea de a-mi consacra restulvieii lucrnd pentru ara asta,chiar dac nu voi mai amba-sador, ci doar continund srevin aici, ca persoan pri-vat", a ncheiat Mark Giten-stein.

    Actualitatearomneasc 710 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Gitenstein: Am o profund afeciune pentru Romnia.Cel mai mare defect al romnilor - pesimismul

  • Victor Socaciu va luptapentru un fotoliu de depu-tat n Colegiul Nr.1 dinstrintate. Ce v reco-mand domnule Socaciupentru aceast funcie?

    n primul rnd m recomandexperiena mea acumulat n12 ani de politic, timp ncare am fost la conducereadepartamentelor de cultur,arte i mijloace mass-media alPSD la nivel de sector, muni-cipiul Bucureti i n ultimiiani ca Preedinte al Departa-mentului Naional.

    Timp de 8 ani am fcut partedin Consiliul de Administraieal Radioului Public i al Tele-viziunii Romne. Experientamea a fost mbogit i maimult ntruct ca deputat nParlamentul Romniei din2008 pn n prezent am ac-tivat ca Vicepreedinte al Co-misiei de Cultur, mebru alComisiei UNESCO i membrual Comisiei pentru proble-mele Revoluionarilor. Aceast experien politic lacare se adaug interesul con-stant i neobosit pentru pro-movarea marilor valorinaionale, precum i sprijinulpentru toate demersurile nceea ce privete dreptatea so-cial, drepturile omului, de-mocraia, m ndreptesc sintru din nou n lupta electo-ral. Cred cu trie c oameniicare performeaz n meseriile

    lor au din start premiza de aperforma i n politic.

    Care ar avantajele dum-neavoastr pentru acestfotoliu n btlia care ovei da cu William Brnz?

    William Brnz, din posturade parlamentar a sprijinitprin votul su meninerea laputere a regimului Bsescu Boc - Udrea, regim rspunz-tor de scderea dramatic anivelului de trai al ntregii po-pulaii a Romniei, regim co-rupt, autoritarist iantiromnesc. Presa rom-neasc a relatat pe larg aface-rile oneroase pe bani publiciale domnului William Brnz,dintre care amintesc aicinumai contractul de 4,6 mil.euro primit de la MinisterulPDL al Transporturilor pentruderatizarea metroului, pre-cum i contractul oferit dePota Romn n valoare de700.000 de euro n care esteimplicat i vrul su din Cas-tellon. Atta timp ct am fosti voi demnitar, nu am avuti nici nu voi avea contractepe bani publici.

    Care este mesajul dumne-voastr central n campa-nia din diaspora?Toi romnii din strintatesunt parte a poporului romn.Ei sunt i reprezint Rom-nia. Dei triesc i muncesc nafara granielor, romnii din

    diaspora trimit anual acasmiliarde de euro. Balana depli a statului romn esteechilibrat de acest importantaport. Este resc i obligato-riu a spune ca acelai statromn s le e recunosctorprin politici publice care s-iapere, prin acorduri interna-ionale i prin facilitarea ren-tegrrii pe piaa munciiatunci cnd se ntorc n ar.

    Ce planuri de viitor aveipentru romnii din dias-pora?

    mi doresc s u o interfantre romnii din diaspora,Parlamentul i Guvernul Ro-mniei.

    Cum vedei pieele demunc din Italia i Spaniapentru romni n viitorulapropiat?

    Ambele ri traverseaz o pe-rioad de criz major careafecteaz profund acestepiee n sensul scderilor ma-sive a locurilor de munc. Ceimai afectai sunt rete emi-

    granii. Acetia, n mod natu-ral, i vor ntoarce privirilectre locurile natale i deaceea cu att mai mult Rom-nia trebuie s regndeascsoluiile de reinserie pe piaamuncii a din ce n ce mai mul-tor romni. n acest contextvd i o ans a Romniei dea se moderniza atta timp ctromnii care se ntorc aduc onou mentalitate, un nouknow-how la standardele ca-pitalismului occidental, bene-c economiei noastre.

    8 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Publicaie fondat de Dr. Valentin Eugen Deanu

    Redacia i administraiaBucureti, Str. Justiiei, Nr.54,

    Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

    E-mail: [email protected]

    Redacia: Albert Craiciu, Luiza Ciorcel,

    Irina Stinghe

    Referent: Costel Cune

    Art director & DTP: Cristian Clin

    Editat de:S-PRESS Internaional Romnia

    ISSN 1583 2120

    Administrator unicCristian Clin

    Actualitatea Romneasc este un ziareditat n Romnia i se supune legilor

    romneti n materie. Ziarul poate di-fuzat i retiprit oriunde n lume, cu

    acordul redaciei, societii sau persoa-

    nei creia i se ncredineaz acestdrept.

    PUBLICITATE ITALIA:Director comercial i

    PublicitateCristiano Acquaroli

    pentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

    [email protected]

    Actualitatea romneasc va prezenta opinia liderilor politici din diaspora. Actualitatea romneasc este o publicaie independentiar prerile exprimate n cadrul articolelor i interviurilor nu exprim punctul de vedere al redaciei. Actualitatea romneasc esteechidistant fa de orice formaiune politic. Orice lider de opinie sau reprezentant al unei formaiuni politice ne poate scrie pentrurealizarea unui articol sau a unui interviu pentru una din ediiile viitoare la adresa de e-mail: [email protected]

    VICTOR SOCACIU:mi doresc s fiu o interfa ntre romnii din diaspora, Parlamentul i Guvernul Romniei

    Albert Craiciu

  • 10 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    ANUNTURI GRATUITE Trimite anunul tu pe adresa [email protected] caut centrele de colectare.LOCURI DE MUNC

    Caut loc de munc, ore saulung orario dup ora 13:00. Tel: 3278885071 Goge Violeta.

    Rumeno 35 anni, atestato sog-giorno, residenza 7 Cammini(Rm) patente B, C, E, cqc,scheda tachigrafo, tante espe-rienze, cerco lavoro. Tel: 3279004730.

    Cerco lavoro come falegname,fabro, tapizzere, manuale, fa-chino. Cell: 3201631322

    Caut loc de munc, urgent, ba-dante, ore. Doamn serioas cureferente. Tel: 3207135443

    tiu loc de munc x, la o fami-lie cu 8 cini. Salariu 700 euro,s e iubitoare de animale.Tel:3279372651 (dup ora 21:00)

    NCHIRIERI

    nchiriez camer n Villalba(Rm) la o fat sau un biat.Tel: 3280834782

    nchiriez camer mobilat cubalcon ptr. o familie sau 2 b-iei pe Corso Italia Villalba(RM), Tel: 3291373028/ 3895185961.

    Cerco persona (ragazza/o)seria da dividere apartamento

    sulla Cassia vicino SMA, Cel: 342769550

    nchiriez posto letto unei femei,200 euro, camer mare (doar 2persoane n camer). Lido Cen-tro, apartament linitit Tel: 3485160021

    nchiriez camer pentru o fe-meie sau dou fete. Zona LidoCentro, via Angelo Olivero. 380euro. Tel: 3294696147

    VNZRI

    Vnd Renault Espace, fabricatn 2002, motor 2200, diesel, 7locuri, 150.000 km Tel: 389533382

    Vnd autoturism VOLSWAGENPASSAT, confort DSG anul2007, DIESEL nscris n Rom-nia pre 10.500 , Cell: 327.9961813

    Autor: Mihai Matei

    Autor: Mihai Matei

  • Autoritile de la Roma sus-pecteaz c, la jumtatealunii septembrie, o gruparecriminal i-a dat foc, pestrad, unei prostituate,care provine din Botoani,pentru a trimite astfel unmesaj nfricotor uneibande rivale, format dinproxenei romni, femeiaind complet mutilat.

    Incidentul a avut loc pe stradaRocca Cencia, o zon aproaperural, situat ntre bulevar-dele Prenestina i Casilina, laperiferia Romei, unde obinu-iau s-i fac apariia maimulte prostituate, ntre care i Mihaela Roznov, n vrst de 22de ani, din Botoani, potrivitunui raport al Poliiei italiene.

    Orfan de tat, fata a plecat nItalia imediat dup ce a mplinit18 ani pentru a-i ctiga exis-tena ca prostituat. La data de11 septembrie 2012, aceasta aieit, ca de obicei, n locul ncare obinuia mearg pentru a-i gsi clieni. Avea deja patruani de cnd lucra n Italia i, nafara unor incidete minore,provocate, de cele mai multe

    ori, de diferii clieni bui saudrogai, Mihaela nu fusese au-zit de nimeni s se plns defaptul c a pit vreodat cevaru ori c se simte ameninat.Ca urmare, n noaptea respec-tiv, aceasta nu avea nici ceamai vag presimire cu privirela nenorocirea care avea s seabat asupra ei.Dup lsarea ntunericului, doibrbai au aprut din ntunerici, fr s spun nimic, au trn-tit-o la pmnt, au lovit-o de c-teva ori, apoi au turnat n grabbenzin peste ea i i-au dat foc,transformnd-o, ntr-o frac-iune de secund, ntr-o torvie. Apoi, au luat-o la fug i audisprut n bezna nopii.Scena, rupt parc dintr-unlm de groaz, i-a marcat pu-ternic pe cei civa martoricare se aau n apropiere. Ace-tia au relatat cu lux de am-nunte cum a decurs, pas cupas, nortoarea pedeaps detip maot. Audiai de anchetatori, acetiaau povestit c au vzut cumardea corpul unei prostituate,care "ipa i se rsucea de du-rere". n acelai timp, martoriiau vzut cum colegele prosti-

    tuatei se chinuiau s-i smulg hainele cuprinse de cri incercau s sting focul cu mi-nile goale, apsnd pe picioa-rele, pe minile i peabdomenul victimei.La rndul lor, prostituatele careau fost de fa au fost srace ndeclaraii, neind de niciunfolos pentru poliitii care le-auinterogat. Fetele s-au limitat sspun doar c, la nceput, agre-sorii au lovit-o pe Mihaela cupumnii i cu picioarele, iar"cnd s-a prbuit la pmnt,au stropit-o cu ceva care miro-sea a benzin, i-au dat foc i aufugit". n ce-i privete pe cei doiautori, prostituatele au spus cnu-i cunoteau i nu pot nicimcar s-i descrie, pe motiv cpurtau glugi care le acopereaufeele aproape n totalitate.Tnra, ajutat de trectori ide o patrul a carabinierilor dinzona Tor Bella Monaca, a fosttransportat la Spitalul SantoEugenio, unde, se arat n ra-portul anchetatorilor, medicii s-au declarat rezervai nlegtur cu ansele de supra-vieuire ale acesteia. Tnra asuferit arsuri de gradul trei pejumtate din suprafaa corpu-

    lui, existnd riscul s aparcomplicaii grave. n plus, ca-drele medicale au explicat c,dac scap cu via, pacientava avea nevoie de un lung irde operaii complicate pentrurefacerea pielii, n condiiile ncare este complet mutilat.Raportorul regional pentru Po-litici Sociale, Aldo Forte, a vizi-tat-o pe Mihaela Roznov laspital, iar aceasta i-a spus doarc i este team de faptul c,cei care i-au dat foc de vie, arputea nc s-i fac ru. Chestionat de poliiti, ro-mnca din Botoani a armatc nu i cunoate pe agresori.Fr s aib prea multe indiciilegate de identitatea suspeci-

    lor, poliitii italieni au lansatmai multe ipoteze de lucru,ns, judecnd dup "cruzimeadeosebit", acetia presupunc, cel mai probabil, "unul din-tre grupurile care controleazpiaa sexului ar vrut s tri-mit un mesaj animalic unuigrup rival", noteaz anchetato-rii n raportul citat.Un alt scenariu luat n calcul depoliiti este acela c prosti-tuata ar vrut s lucreze pecont propriu i "cineva a deciss pedepseasc o sclav carevoia s e liber".Autorii nc nu au fost identi-cai, iar ancheta este instru-mentat de carabinierii dinzona Frascati.

    Ageni ai poliiei municipaledin Veneia, regiunea Ve-neto, au arestat duminicun cetean romn, sub acu-zaia de a nu pltit 239 deamenzi pentru infraciuniale codului de circulaie, in-formeaz luni cotidianul IlGazzettino din Veneia.

    Romnul, n vrst de 34 deani, era cutat de poliia muni-cipal din Veneia din anul2008. n ultimii patru ani, nca-sase 239 de amenzi, n valoarede 20.000 de euro, pentru in-

    fraciuni comise n numeroasecomune din regiunea Veneto,din nordul Italiei.

    Romnul, n Italia din 2008,este proprietarul unui autotu-rism marca Volkswagen Passat,cu numr romnesc de nmatri-culare. Dup legea italian, ar trebuit s schimbe numrulde nmatriculare la cel mult unan dup sosirea sa n Italia. Dinaceast cauz, maina a fostsechestrat de poliia din Vene-ia.

    O adolescent romnc nvrst de 13 ani a fost for-at de sora sa i de o altfemeie s se prostitueze pestrzile oraului italian Ve-rona (nord), scrie ziarulCorriere della Sera, n ediiaelectronic.

    Cele dou suspecte - sora de18 ani i o tnr de 23 de ani

    - au fost arestate pentru favori-zarea prostituiei i proxene-tism.

    Fata de 13 ani a fost observatde un agent de poliie n zonaPalladio din Verona n timp ceera abordat de brbai detoate vrstele cu care ntrei-nea relaii sexuale.Clienii negociau preurile cu

    cele dou femei care o supra-vegheau pe adolescenta ro-mnc. Dup mai multe ore demonitorizare operativ, poliiaa intervenit i a eliberat-o pefata romnc. Cele dou sus-pecte au fost interogate i vor prezentate instanei. Unclient a fost ridicat de poliiepentru interogare.

    Actualitatearomneasc10 noiembrie - 23 noiembrie

    www.actualitatea-romaneasca.ro 11Romnc incendiat la Roma de o grupare criminalca mesaj pentru o band rival de proxenei romni

    Veneia: Un romn a fost arestat pentru239 de amenzi de circulaie nepltite O fat romnc de 13 ani a fost forat s

    se prostitueze n Italia de propria sor

  • 12 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Zilele trecute am fost ntre-bat de un cititor al ziaruluinostru, fost chiria al unuiimobil primit de la stat i ul-terior revendicat de fotiiproprietari, dac:

    Se mai pot recupera sumelepltite Statului Romn dectre fotii chiriai ale crorcontracte de vnzare cum-prare au fost desinateirevocabil prin hotrrijudecatoreti ulterioare?

    Firete c rspunsul nu poate unul general valabil, ci el di-fer n funcie de momentul lacare au fost desinate irevoca-bil contractele de vnzare cum-parare.

    n spe, Dl. V, un cititor del alziarului nostru, a aat n anul2007 c i-a fost constatat nulabsolut contractul de vnzare cumprare ncheiat cu eluda-rea prevederilor Legii nr.112/1995.

    Astfel c, n anul 2008, dnsula introdus o aciune prin carea cerut sa e despgubit de

    Statul Romn la valoarea depia a imobilului pe care l-apierdut irevocabil i pentrucare n anul 1996 pltise osum considerabil de bani.Aciunea i-a fost ns respinsn anul 2010 ca nentemeiat.

    n timpul acestui proces, ladata de 06.02.2009 a intrat nvigoare Legea nr. 1/2009 demodicare i completare aLegii nr. 10/2001 privind regi-mul juridic al unor imobile pre-luate abuziv.

    Aceast nou lege specialprivete expres situaia fotilorchiriai a caror contracte devnzare cumprare au fostdesinate irevocabil cu saufr eludarea Legii nr.112/1995.

    ntruct Dl. V ceruse prinaciunea sa din 2008, valoareade pia a imobilului i nupreul actualizat, aa cum cerelegea special din 2009,aciunea sa a fost respins canentemeiat, instana nemani-festndu-i rolul activ, aa cumar fost util n cauz, de a re-

    calica cererea introductivraportat la modicrile legisla-tive survenite.

    n prezent, Dl. V ar mai aveaposibilitatea s cear doarpreul actualizat, raportat ladispoziiile Legii nr. 1/2009,ns numai cu condiia admite-rii cererii sale de repunere ntermenul de prescripie, care s-ar mplinit la data de06.02.2012.

    Cum Dl. V a aat de respinge-rea aciunii sale iniiale doar noctombrie 2012, formulareaunei cereri de repunere n ter-menul de prescripie se im-pune n maxim 1 lun de lamomentul lurii la cunotin arespingerii aciunii saleiniiale.

    Modalitatea de calcul apreului actualizat se face nfuncie de indicele preului deconsum din perioada 1996 2012 i / sau rata inaiei, co-municat de Institul Naionalde Statistic.

    Restituirea preului actualizat

    se face, prin intermediulinstanei de judecat, de ctreMinisterul Economiei iFinanelor din fondul extrabu-getar constituit n temeiulLegii nr. 112/1995, cu modi-crile ulterioare.

    Prin urmare, Dl. V ar putea in-troduce o nou aciune princare s solicite preul actuali-zat al imobilului, chiar dactermenul de prescripie s-a m-plinit n februarie 2012, cu

    condiia formulrii n termen iadmiterii cererii sale de repu-nere n termenul de prescrip-ie.

    V dorim mult succes!

    Av. Adriana Costache (fost Bangl)Baroul Bucureti

    Tel. +40740. 576.962Fax. +4021.314.19.42

    [email protected]

    Adresele birourilor sunt:

    ROMA FINOCCHIOVIA DI ROCCA CENCIA NR 68CELL: 3733485804TEL: 0620747266Program Luni-Vineri 9-13 / 16-20Marti inchis Sambata 9-20Duminica 9-13

    ROMA PONTE LUCANO (TIVOLI)VIA DEI CANNETI 11CELL:3733485805TEL:0774.320.591Program birou Luni-Joi 9-13/16-20Vineri inchisSambata 10-20Duminica 9-13

    Transferul de bani se realizeazn 5 minute i comisioanele por-nesc de la 4 euro.Banii se pot ridica din Romniade la sediile Smith&Smih des-chise 7 zile din 7 zile i de la se-diile BCR.La efectuarea unui transfer pu-tei benecia de reduceri laanunmite produse alimentaretradiionale romneti oferite desupermarketul AIDA.

    Servicii suplimentare oferiteBilete de avion low cost, ncrcri te-lefoane reele din Romnia i Italia,vnzri telefoane Digi i ncrcricartele Digi, traduceri, legalizri -orice tip de documente, asigurri tipRCA pentru mainile nmatriculate nRomnia. V ateptm cu drag!

    Smith&Smith a venit n ntmpinarea clieni-lor si cu nc dou noi sedii la Roma. Acesteasunt situate n incinta supermaketelor AIDA.

    NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

    NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

    Restituirea preului actualizat al imobilului. Repunerea n termenul de prescripie.

  • Actualitatearomneasc1310 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Intrarea Maicii Domnuluieste cinstit n ecare an, pe21 noiembrie. Este srb-toarea n amintirea zilei ncare, Snii Ioachim i Anaau adus-o pe ica lor Maria,n vrst de trei ani, la tem-plu. Aici a fost ntmpinat demarele preot Zaharia, tatlSfntului Ioan Boteztorul,care a dus-o n cea mai sfntncpere din acest loc, nSfnta Sntelor, unde va r-mne pn la vrsta de 15 ani.Dei sunt persoane care susinc lucrul acesta era cu nepu-tin, totui Biserica, n cnt-rile ei arm: "Ceea ce s-ahrnit n Sfnta Sntelor, celeimbrcate cu credin i cu n-elepciune i cu nentinat fe-ciorie, mai marele Gavriil i-aadus din ceruri nchinciune".Informaii despre acest eveni-ment din viaa Maicii Domnuluiavem n "Evanghelia dupIacov" sau "Protoevanghelia", oscriere apocrif din secolul alII-lea. Precizm c dintre sr-btorile nchinate Maicii Dom-nului, numai "Bunavestire" arela baz un eveniment istoric

    consemnat n Sfnta Scriptura(Luca I, 26-38). Despre cele-lalte srbtori, evangheliile ca-nonice nu ne dau mrturii,informaiile provenind dinSfnta Tradiie i din evanghe-liile necanonice (apocrife).

    Printele profesor Ene Branistearm c aceast srbtoare aluat natere n secolul VI. "La20 noiembrie 543, Justinian azidit la Ierusalim, lng ruineletemplului, o biseric nchinatSntei Fecioare, care, spre de-osebire de una mai veche, afost numit biserica SfntaMaria "cea nou". Conform obi-ceiului, a doua zi dup snire,adic la 21 noiembrie, a nce-put s e serbat hramul (patro-nul) bisericii, adic nsiSfnta Fecioara, serbarea indconsacrat aducerii ei la tem-plu".n Apus, srbtoarea a fostadoptat de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentruprima dat n anul 1374, laAvignon.Pentru ca bucuria srbtorii snu e umbrit de post, Biserica

    a rnduit ca pe 21 noiembrie se dezlegare la pete.

    ncepnd cu data de 21 noiem-brie, n cadrul slujbei Utreniei,se cnt Catavasiile: "HristosSe nate, slvii-L!..." Este osrbtoare care ne pregtetei pe noi s-L facem pe Hristoss Se nasc tainic n noi.

    Nu este de ajuns s tim c Fe-cioara Maria a fost dus laTemplu i a stat pn la vrstade 15 ani. Important este s p-trundem n nelesul profund alevenimentului istoric i s des-coperim c prezena ei nSfnta Sntelor, e roditoare:face ca Fiul lui Dumnezeu s Senasc din ea. Deci, Hristos Seva nate, va muri i va nvia tai-nic cu tot omul care vieuieten Biseric.

    n aceast zi, copiii pun crengide mr n vase cu ap. Acestea,inute n lumin i cldur, n-muguresc i noresc, i suntfolosite n noaptea de Anul Noudrept sorcove. S nu uitm c

    n colindele romneti se cnt,n plin iarn, despre oriledalbe, ori de mr, sau despremru, mrgritar. Dac am cu luare aminte la colinde, nuam avea cum s nu ne ntrebmce mr ar putea face n decem-brie ori dalbe? i de ce mr?Pentru c strmoii notri tiau

    de la btranii lor c acea joarda Sfntului Nicolae trebuie se una de mr, iar dac aceeanorea pn de NatereaDomnului, nseamna c sfntula mijlocit pentru iertarea celuicruia i-a druit crengua, oridalbe.

    Greutatea mare la natere,creterea rapid n greu-tate, o mam supraponde-ral care fumeaz pot creteriscul unui copil s devinobez mai trziu, se aratntr-un studiu realizat decercettorii de la Universi-tatea din Nottingham. nacelai timp, copiii care aufost alptai la sn i au pri-mit hrana solid mai trziuau avut un risc mai redus dea deveni supraponderali.

    Rezultatele provin n urma uneireexaminri i analize sistema-tice a datelor de la aproximativ30 de studii anterioare despreimpactul factorilor care afec-teaz copiii n primele 12 lunide via i legtura lor poten-ial cu obezitatea din copil-rie.Studiul a fost realizat de docto-randul Stephen Weng, sprijinitde o echip condus de dr.Sarah Redsell i este primul deacest gen n ncercarea de a re-vizui toate dovezile pentru fac-torii de risc asociai cuobezitatea din copilrie.

    Rezultatele acestui studiuidentic n mod ecient ceimai importani factori de riscprin analizarea datelor de la unnumr mare de alte studii careau fost efectuate anterior.Acest lucru va oferi un punctde plecare solid pentru cerce-trile viitoare care vor identi-ca cele mai potrivitemodaliti n care aceste infor-maii ar putea utile n prac-tica medical, declara dr.Redsell

    n Marea Britanie aproximativun sfert dintre copiii ntrepatru i cinci ani i o treimedintre copiii de la 10 la 11 anisunt supraponderali i dovezilesugereaz c acei copii caresunt supraponderali la vrstade cinci ani sunt mai suscepti-bili de a obezi la maturitate .Pn n prezent medicii de fa-milie s-au axat pe consiliereaprivind alimentaia sntoasi alptare, dar muli medicicred c trebuie s se fac maimult pentru a identica copiiicare sunt expui riscului de adeveni obezi.

    Analiza studiilor anterioarea artat c:Copii mamelor care au fost su-praponderale nainte de sar-cin au un risc de 1,37 de orimai mare de a supraponde-rali la vrsta de trei ani, de4.25 de ori mai mare de a su-praponderali la vrsta de 7 anii un risc de 2.36 de ori maimare de a supraponderalintre 9 i 14 ani.ase din cele apte studii careau investigat greutatea la na-tere au artat o asociere sem-nicativ ntre copiii care auavut o greutate mare la naterei obezitatea n copilrie.ase studii care investigheazcreterea rapid n greutate auartat c exist o legtur pu-ternic ntre obezitate i cre-terea rapid n greutate.Copiii mamelor care au fumatn timpul sarcinii au avut unrisc cu 47% mai mare de a supraponderali, comparativ cucopiii mamelor nefumtoare.Copiii care au fost alptai lasn chiar i pentru scurt timp au avut cu 15% mai puineriscuri de a deveni supraponde-

    rali n copilrie, comparativ cuacei copii care nu au fost alp-tai.Exist unele dovezi care suge-reaz c alimentele introduseprea devreme pot legate deobezitate un studiu a consta-tat c bebeluii hrnii cu laptepraf care au primit alimente so-lide nainte de 4 luni au avut unrisc de 6.3 ori mai mare de a supraponderali la vrsta de 3ani, comparativ cu copiii careau primit alimente solide ntre4 i 5 luni.Nu s-au gsit dovezi care sdemonstreze o legtur ntreobezitatea din copilrie i vr-sta mamei la natere, educaie,depresia matern, etnie, tipulde natere, greutatea mameidup natere i temperamentul

    copilului.Cercetarea ar putea folositpentru a alctui o list de ve-ricare pentru medicii de fa-milie care s-i ajute sidentice copiii care sunt ex-pui riscului de a deveni obezimai trziu n via. Cu toateacestea, cercettorii spun ceste necesar s se studiezeconsideraiile practice i eticeale unei astfel de intervenii, in-clusiv dac ar acceptat dectre prini i ar putea pusn practic n sistemul medical.Orice list de vericare a facto-rilor de risc, spun ei, ar nece-sita, de asemenea, testarea nteren i ar trebui s e nsoitde un ghid clinic clar pentrumedici.

    Care sunt factorii de risc ai obezitii din copilrie

    Intrarea Maicii Domnului n Biseric

  • 14 Actualitatearomneasc 10 noiembrie - 23 noiembriewww.actualitatea-romaneasca.ro

    Un ofer, vrnd s-i protejeze maina m-potriva hoilor i neavnd bani pentru oalarm, las un bilet pe parbrizul mainii:Radioul - defect; benzin - nu are; motorul- componente lipsDimineaa i gsete maina pe butuci i unalt bilet pe care scria:DECI, nici de roi nu mai are nevoie!

    ***I: Cum se numete un brbat care d debut femeilor urte n club?R: Barman.

    ***Un grup de turiti viziteaz ruinele unuicastel medieval. Privind n jur, un bieel intreab ncet tatl:- Aici a nvat mama s conduc maina?

    ***Mulumesc, d-le doctor, c m-ai vindecat degrandomanie. Acum sunt un om de o excep-ional, nentrecut, fantastic, ba chiar aputea spune fenomenal modestie.

    ***I: Cnd este felicitat cineva pentru greealalui?R: Cnd se cstorete.

    ***Scopul soiei este de a cheltui atia bani,nct s nu rmn nimic pentru amant.

    ***Adevarata fericire const n lucrurile mici:o mic vil, un mic iaht, o mic motenire.

    ***Criza este mai nasoal dect divorul. Pierzijumtate din bani, dar i pstrezi soia.

    ***ntr-o agenie matrimonial: - i ce dac are trei condamnri? n schimb,nu are nici un credit ipotecar!

    ***A aloca bani pentru lupta mpotriva corup-iei este acelai lucru cu alocarea de vodcpentru combaterea alcoolismului.

    ***Dup o lung deplasare, soul vine neanun-at acas. Intr n cas, caut sub pat, n i-fonier i n baie. Nimeni. Intr n buctrie i-i zice, resem-

    nat, nevestei:- Ai mbtrnit, femeie!

    ***I : Cum i numesc canibalii pe alergtori?R : Fast food.

    ***Pentru realist nu este important daca paha-rul este gol sau plin, important este ct amai rmas n sticl.

    ***Un german pe aeroport n Paris. Vameulfrancez se uit la paaport i ntreab: -Ocupation? La care neamul: - No, no, just visiting!

    Bancuri...

    Alina Mariana Balu, o ro-mnc de 31 de ani, origi-nar din Vaslui, s-a numratprintre cei 25 de tineri dintoat lumea premiai la Ber-lin de Ministerul Federal alEducaiei i Cercetrii.

    Premiile Green Talents seacord pentru a patra oarconsecutiv unor tineri implicain proiecte de sustenabilitate lanivel mondial. Anul acesta co-misia de specialitate a avut deales ntre 403 candidai din 69de ri. Preminata romnceste doctor n chimie n i se

    a n prezent la un stagiupostdoctoral n Finlanda. Acti-vitatea sa se concentreaz pemetodologii alternative i eco-logice n chimie, pe producereade biocombustibili, dar i pe fo-tocataliz o alternativ ecolo-gic pentru producerea desubstane chimice i de ener-gie. Alina Balu a primit premiulde la Annette Schavan, minis-trul federal al Educaiei i Cer-cetrii.

    Acest premiu reprezint pen-tru mine cea mai importantrealizare pe plan profesional

    pn n prezent. Deoarece, pelng faptul c vine ca o recu-noatere a meritolor tiinice,mi-a oferit posibilitatea de astabili contacte cu experi ger-mani renumii n domeniul sus-tenabilitii [...], a declaratromnca pentru DeutscheWelle. Originar din judeul Va-slui, ea a studiat la Universita-tea Bucureti i a lucrat laInstitutul de Chimie Fizic IlieMurgulescu, din cadrul Aca-demiei Romne, de unde a ple-cat la un stagiu n Anglia.Ulteriror a obinut o burs laUniversitatea din York, Marea

    Britanie, iar momentan se an Finlanda. ntrebat de jurna-itii DW ct e de greu pentruun romn s obin rezultateadmirabile n strintate, AlinaBalu a rspuns: Cred c re-zultatele n strintate sunt in-dependente de naionalitateacelui care le genereaz. Ideipreconcepute, att pozitive,ct predominant negative des-pre romni desigur c exist,cel puin n sudul Europei, [...]pot s spun c sunt destul deaccentuate, ns nu n dome-niul academic.

    Centrul Comercial, Cultural i Social LASTRADA v ateapt zilnic cuCELEMAIBUNEOFERTELAPRODUSELEROMNETI

    ROMA - TiburtinaCirconvallazione Nomentana 530

    (vis-a-vis de Gara Tiburtina)

    Romnc, premiat de guvernul german