Sindromul Italia loveşte Europa de EstAu de suferit mai ales copiii...

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 11 | 14 - 27 APRILIE 2012 | GRATUIT

ZOOM INEDIT

» PAGINA 2

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

Eu cu cine votez ?Zilele trecute a fostaprobată de SenatulRomâniei propunereade lege care intro-duce obligativitateavotului. Potrivit aces-teia, cei care nu sevor prezenta la urneriscă o amendă depână la 1000 de RON.

PRIM-PLAN

Votul devine obligatoriu ?

Un spațiu pentru ro-mânce - interviu cu dr.psiholog Iuliana Barbus

» ACTUALITATE | PAGINA 3

Lăsați copiii să vină la…Willy! Marketing electoralcu fraze din Evanghelie

» POLITICĂ | PAGINA 5

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea.magazin

Foto: Caragialiana – Căruţa cu paiaţe, ansamblu realizat de sculptorul Ioan Bolborea în Bucureşti » citiţi articolul la PAGINA 2

RELIGIE

ECONOMIC

SPORT

Mare bucurie pentru co-munitatea din Verona

» PAGINA 15

O nouă bise-rică ortodoxă

Apetit crescut pentrucreditele în lei

» PAGINA 6

Dobânzile îneuro vor creşte

Interviu cu Gavril Morariudin Cluj-Napoca

» PAGINA 20

Campioniiuitaţi

Dunărea şi Padul s-auîntâlnit la Rovigo

» PAGINA 8

Delteleîngemănate

SOCIETATE

CULTURĂ

Unul dintre romanele-reve-laţie ale anilor 2000

» PAGINA 10

Sexagenara şitânǎrul

Probabil c-ați aflat zileleastea de pe televiziunileromânești că pre-ședintele României, Tra-ian Băsescu, a evitat timpde 5 luni să primeascăscrisorile de acreditareale ambasadorului Olan-dei.Acțiunea sau, mai bine zi,lipsa ei se înregistreazăîn campania prin careșeful Statului vrea să-șiarate mușchii în fațaOlandei, după ce aceastas-o opus cu vehemență în-trării României în Schen-gen. Pe principiul: aha,deci nu mă vrei în Schen-gen, atunci îți arăt eu ție.Până acum i-a arătatOlandei cum e să-ioprească tirurile de lalelela vamă și lactatele. Mărog, scuza oficială eraalta. O bacterie, cică... șiapoi, evaziunea fiscală.

continuă la pag. 2

Puricele secrede elefant

GRATIS!

IL ROTALIANONotizie, commentie opinionil’inserto in italiano» PAG. 11-12 e 17-18

Potrivit acestei propunericei care nu se vor pre-zenta la urne riscă oamendă de până la 1.000de RON. La o a doua ne-prezentare, cetățenii arprimi o nouă amendă șirestricționarea accesuluila facilități fiscale, aju-toare și indemnizații acor-date de statul român. La atreia abatere, amenda seaplică din nou, doar căacum românul care nu vo-tează va primi interdicțiesă mai voteze vreodată.Propunerea de lege a fostadoptată de Senat deșiGuvernul și-a exprimatpărerea negativă. În cu-rând va ajunge în dezba-tere și la CameraDeputaților.Partidul Românilor dinItalia nu este însă deacord cu acest proiect delege și anunță proteste:

"Partidul Identitatea Ro-mânească din Italia a luat

act cu îngrijorare de pro-iectul de lege a obligativi-tăţii votului, aprobat înmod tacit la senat.Considerăm că exercita-rea votului este un dreptdemocratic, ce nu poate fitransformat intr-o obliga-ţie sub ameninţarea pe-depsei pecuniare.România nu-şi poate per-mite introducerea obliga-tivităţii votului, încondiţiile în care întreagaclasă politică „se bucură“de totală neîncredere dinpartea cetăţenilor, nepre-zentarea la vot, după re-petatele experienţe dinultimii 22 de ani ale alege-rii răului minor, rămânândunica opţiune de expri-mare a voinţei lor, a ne-mulţumirii generale, cuatât mai mult în absenţaposibilităţii exprimării le-gale a votului de protest,votul de conştiinţă, cunos-cut sub numele de „votulalb.”

Libera conştiinţă trebuiesă rămână în afara orică-rei metode coercitive,care ar întoarce Româniaîn trecut cu 50 de ani!Partidul Identitatea Ro-mânească din Italia nu în-curajează neprezentareala vot, dar sprijină şi încu-rajează orice alegere liberconsimţită a cetăţenilor, înbaza informării si analizeipersonale a fiecăruia.Solicităm parlamentarilorRomâniei să respecte li-bertatea de decizie a cetă-ţenilor României,retrăgând acest proiectde lege!Reamintim totodată ono-rabililor parlamentari căau obligaţia de a respectavoinţa cetăţenilor ţării,aplicând rezultatelereferendumului din 2009pentru trecerea la parla-mentul unicameral, decila reducerea număruluide parlamentari.Invităm şi cu această oca-

zie politicienii Românieisă renunţe la aprobareatacită, în limbaj popular„blaturi”, măcar a legilorde importanţă naţională.Obligativitatea votului nupoate substitui în nici unfel lipsa încrederii popula-ţiei faţă de o clasă politicăineficientă, limitată, inca-pabilă de a se reforma.Partidul Identitatea Ro-mânească va începe o ac-ţiune de informarecetăţenească şi protestîmpotriva acestui proiectde lege, în locurile publiceşi în faţa consulatelor Ro-mâniei din Italia, până larespingerea definitivă depe ordinea de zi a parla-mentului, a amintitei legi.Dacă va fi necesar suntemhotărâţi să apărăm cuorice mijloace libertateade expresie formală şi in-formală a cetăţenilor ro-mâni."

de Arsenio Silupescu

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

ALEGERI

Votul devine obligatoriu ?(continuare din pagina 1)

Nu pun în dubiu și nu sunt de părere că trebuie săne ploconim la Olanda. Sunt de acord și cu faptulca regulile noastre trebuiesc respectate. Dar de cenu facem noi acest lucru mereu și cu toate țările?

Făcând glume din astea fix după ce Olanda ne-aspus răspicat că nu ne vrea în Schengen, dăm doarimpresia că nu ne pricepem la politică externă, iarcel care ne reprezintă, respectiv Șeful statului, dădovadă de imaturitate.

În plus, cam cât credeți că-i va afecta pe olandeziaceste șicane? Puțin spre deloc . După cum spuneaMircea Badea într-o emisiune este ca și cum i-aiturna lui Mike Tyson gem în bocanci. Evident că seoftică un pic și dacă te prinde imediat după„glumiță” ți-o iei de nu te vezi. Dar cu siguranță nu-l vezi la podea din cauza gemului tău. Nu era maibine să aștepți și să-i tragi un uppercut când nu seaștepta? Și să speri că l-ai amețit suficient încât sătreacă la negocieri? Sau, mă rog, dacă tot trebuies-o iei pe cocoașă măcar i-ai dat una de nu s-avăzut.

Dar nu, Băsescu preferă să-i toarne Olandei magiunîn galoși, și nici măcar pe-ascuns. Pe față ca să nerâdă toată lumea. Asta în condițiile în care avemniște aleși în Parlamentul European (bine, îi avemși pe Jiji și pe Eba, dar mă rog, ne facem că plouă)și care s-ar putea, spre exemplu, opune unorchestiuțe de care Olanda are mare nevoie. Dar na,de unde atâta minte?

Nu știu dacă vom intra în Schengen și, personal,mă interesează doar ca imagine acest aspect. Darși dacă intrăm poate n-ar fi rău să solicităm un testpsihologic și unul de inteligență viitorilor candidațila Președenția României.

Zilele trecute a fost aprobată de Senatul României propunerea de lege care in-troduce obligativitatea votului, propusă de deputaţii Tudor Ciuhodaru (UNPR)şi Mircia Giurgiu (independent).

Guvernul și-a exprimat părerea negativă, urmează dezbateri laCamera Deputaţilor

Au de suferit mai ales copiii...

Potrivit unui comunicat al Autorității Electorale Per-manente, 61 de români au solicitat adeveverințepentru a putea candida în Italia. Publicăm mai joscomunicatul primit de la AEP:

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) infor-mează că a eliberat 61 de adeverinţe cetăţenilorromâni interesaţi să-şi depună candidatura la ale-gerile pentru desemnarea autorităţilor administra-ţiei publice locale care vor avea loc în Italia pe 6-7mai a.c. Alegerile administrative din Peninsulă sevor desfăşura în peste o mie de localităţi, cei apro-ximativ 11 milioane de alegători invitaţi la urne îşivor desemna primarii şi consiliile municipale.Cetăţenii români, în calitate de cetăţeni comunitari,pot vota la aceste alegeri şi pot candida la un postde consilier în primării, cu condiţia să aibă reşe-dinţa în localitatea respectivă. La depunerea can-didaturii, candidatul are nevoie de o adeverinţăeliberată de AEP care să ateste că nu a fost decăzutdin drepturile electorale printr-o hotărâre judecăto-rească definitivă.Reamintim că, potrivit art.11, alin (6) din Legeanr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea ale-gerilor pentru Parlamentul European, AutoritateaElectorală Permanentă este singura autoritate pu-blică din România care poate schimba informaţiiprivind drepturile electorale ale cetăţenilor românişi ai celorlalte state membre ale Uniunii Europenecu autorităţile cu responsabilităţi similare din cele-lalte state membre ale Uniunii Europene.AEP a primit 61 de cereri din partea cetăţenilor careintenţionau să candideze şi a eliberat tot atâteaadeverinţe.

Redacția

61 de români aspiranţiconsilieri în Italia

Încă se vorbește preapuțin despre “SindromulItalia”, o adevărată boalăcare lovește din ce în cemai multe persoane. S-adedicat spațiu acestui su-biect, ignorat de majori-tatea italienilor, în cadrulunor dezbateri publice,organizate cu ocazia zileimondiale împotriva rasis-mului.Sindromul a fost diagnos-ticat pentru prima dată în2005 de către psihiatriiucraineni Kisseleff și Fai-frych, care au descoperitprimele cazuri de depre-sie gravă la femeile ce lu-crau în străinătate,cauzată de situația lor so-cială. Femeile care suferăde acest sindrom au o di-ficultate în a-șirecunoaște identitatea,

din cauza îndepărtării dețara de origine și, maiales, de proprii copii, înviziunea cărora pierd ca-lificativul de “mamăbună”. Depresia este oboală psihosomatică,boală care se naște întot-deauna în urma unei rup-turi, de multe oriinconștientă. Îngrijitoa-rele sunt, de regulă,femei singure, caredesfășoară o muncă greași necalificată, femei ceîncet-încet mor spiritualchiar și pentru că nu potfi mame sau pe deplinmame.Anul 2005 nu este unulîntâmplător pentru diag-nosticarea sindromului,ci vorbim despre al trei-lea an după amnistia din2002 care a produs regle-

mentarea multor munci-toare din sectorul domes-tic. Nici denumirea de“Sindromul Italiei” nueste una cazuală: Italiaeste țara cu cel mai marenumăr de îngrijitori,adică un milion și jumă-tate, din care 65% suntimigranți. Iată de ceaceastă formă depresivăa afectat toate țările Eu-ropei de Est: România,Ucraina, Republica Mol-dova, Polonia.Aspectul cel mai drama-tic al acestui sindromeste depresia suferită decopiii lăsați acasă șiconsecințele ei. Statisti-cile sunt îngrijorătoare,dar optimiste. Directorulgeneral al Direcției Gene-rale Protecția Copilului,Elena Tudor, a declaratcă în România existăpeste 80.000 de copiicare au părinții plecați lamuncă în străinătate.23.924 dintre copiii din16.550 de familii aurămas acasă fără niciunuldintre părinți. Ministerulmuncii atestă că 22.679dintre ei se află în îngriji-rea rudelor de până lagradul IV, fără măsură deprotecție, iar 1.020 seaflă în sistemul deprotecție specială, dintrecare 241 în centre de pla-sament, 134 la asistenți

maternali și 563 la rudede până la gradul IV. Op-timismul constă în faptulcă numărul acestora esteîn scădere față de aniitrecuți, fie datorită reîn-toarcerii acasă a unora,din cauza crizei, fie areîntregirii familiilorpeste hotare.Psihologii susțin că 80%dintre copiii lăsați în grijarudelor se îmbolnăvescgrav de dorul părinților,suferind de o mâhnirepermanentă, asociată cudureri fizice cronice. Suntchinuiți de anxietate, de-presie, concentrare defi-citară și comportamentimpulsiv care, cu trece-rea timpului, provoacăboli de stomac, migrenefără leac și chiar diabet.Gestul extrem al acestorcopii este, de multe ori,sinuciderea. În județulSatul Mare s-au înregis-trat trei astfel de cazurinumai în primele luni aleanului curent; două din-tre ele s-au terminat tra-gic: un băiat de 11 ani șio fetiță de 14 ani s-auspânzurat de dorulpărinților. La începutullunii aprilie, o altă copilăde doar 15 ani din județulVaslui a încercat să-și iaviața nemaisuportândsingurătatea.

(continuarea în nr. viitor)

Sindromul Italia loveşte Europa de Est

Tot mai multe filiale PSD în diasporă

Într-un interviu acor-dat Realitatea TVBrăila, preşedintelePSD Diaspora, CristianRizea, a a afirmat căva candida din noupentru un fotoliu deparlamentar dar căîncă nu ştie în care co-legiu.

“Am deschis foartemulte filiale în dias-poră, în toată lumea.

Proiectul PSD Dias-pora a fost pentru mine o provocare. Și mă simtonorat de faptul că oamenii din conducerea parti-dului mi-au încredinţat conducerea acestei filiale,”a mai afirmat deputatul PSD amintind şi de ultimafilială constituită în Republica Moldova.

Legat însă de o eventuală candidatură pentru a re-prezenta românii din diasporă în Parlament, Cri-stian Rizea a evitat să dea un răspuns clar.

Singurul lucru pe care l-a confirmat este că va can-dida pentru un nou mandat.

Poate aşa se explică faptul că PSD-iştii nu au înce-put încă o campanie electorală în diasporă. De alt-fel, cel puţin în Italia activitatea PSD-iştilor esteîncă o necunoscută.

de Alina Harja

150 de membri la inaugurare

Preşedintele asociaţiei culturaleAntica Dacia, Sinca Toma Romu-

lus, în colaborare cu primăria oraşului Marinoanunţă inaugurarea asociaţiei şi sărbătorirea acelui de-al 150-lea membru. La eveniment suntinvitaţi atât membrii deja înscrişi cât şisimpatizanţii acestei mişcări culturale al căreiobiectiv este acela de a duce comunitatea româ-nească într-un loc fruntaş în Casteli Romani. În ca-drul manifestării, pe lângă o serie de surprize,oaspeţii de vor putea bucura de specialităţi culi-nare româneşti şi muzică românească asigurată deDJ ADI (Grigoraş). Evenimentul va avea loc la Ma-rino, în via Cesare Colizza nr.50 (vizavi de barul luiPipo), pe 22 aprilie 2012.

- A fost dificil pentrudumneavoastră, denaţionalitate română, săexercitaţi în Italia o pro-fesie medicală care seocupă în mod special decaracterul persoanelor?De care aspect al psiho-logiei vă ocupaţi?- Dificultățile mele inițialeau fost pur lingvistice. N-am avut alte dificultăți,din contră am beneficiatde ajutorul colegelormele italiene, cu care amstudiat. Chiar și la nivelcultural am găsit multeasemănări între persoa-nele de origine română șicele de origine italiană,probabil pentru că avemîn comun rădăcină latină.De profesie sunt psiho-log, înscrisă în registrulpsihologilor din Lazio -Italia, din data de23/04/2008 cu n°.15963,expertă în psihodiagnos-tică, formându-mă actual-mente ca psihoterapeutcognitiv-interpersonal.Ofer servicii deconsultanță psihologicăfamiliilor, cuplurilor șipersoanelor singure;susțin psihologic persoa-nele și mă ocup de psiho-diagnostică. Organizezcursuri de formare pe di-verse tematici de naturăpsihologică, ocupându-mă și de grupuriexperiențiale. În mod

special doresc să mă con-centrez pe prevenirea șipe creșterea bunăstăriipsihologice a persoaneiprin creativitate. Momen-tan profesez ca psihologliber profesionist la urmă-toarea adresă: Viale AldoMoro, 21 - 67069 Taglia-cozzo, (AQ) și Via LauraMantegazza, 38 - 00152Roma. Pot susține coloc-vii psihologice în limbaromâna, italiană și în lim-bajul mimico – gestualitalian.

- Societatea actuală,comparativ cu secolultrecut, are mai multeprobleme de natură psi-hologică și psihosoma-tică?- Nu am o statisticăexactă, dar pot sa măbazez pe ultimii mei 20ani de studiu și de muncăîn Italia. Am avut de-aface cu ambele probleme,atât de natură psiholo-gică, cât și de natură psi-hosomatică; ambele fiindtratabile prin terapie,obținându-se rezultateoptime. Cu siguranță, înacești ultimi ani, a cres-cut cererea deintervenție în acest do-meniu; pe de-o parte dincauza ritmului de viațătot mai agitat și stresant,iar pe de altă parte dato-rită conștientizării benefi-ciului pe care îl poateoferi suportul psihologic,la toate vârstele și întoate fazele vieții.

- Cum vedeţi astăzi ra-portul bărbat-femeie,dat fiind faptul că sunttot mai frecventesituaţiile violenţei do-mestice?- Aceste problemerelaționale de violențădintre bărbat și femeie auexistat dintotdeauna,doar că astăzi se vorbeștetot mai mult despreaceastă problemă; acestfapt este un aspect pozi-tiv. În trecut femeia trăiaviolența domestică cumultă rușine și deseoriera obligată să rămână întăcere, uneori pentru a-iproteja pe copii, iar al-teori din cauza situațieiprecare economico-so-ciale. Actualmente existăo mai mare deschidere,cerându-se mai facil aju-torul extern, de aseme-nea există o mai marecunoaștere și o mai marecapacitate din parteafemei de a cere și de agăsi ajutor specializat.Astăzi putem garanta oapropiere multidiscipli-nară și instrumente spe-cifice pentru a înfruntaaceastă problemă: de laconsultanță familialăcătre susținerea cuplului,până la terapia coordo-nată spre a depăși agresi-vitatea și pentru a opricomportamentele vio-lente.Scopul terapiilor psiholo-gice este acela de a ajutagăsirea unui echilibru și omai bună armonie în

viața persoanelor singureși în cuplu.

- Referitor la problemaintegrării comunităţilorstrăine, în primul rânddintre cea română și ceaitaliană. Cum ar trebuisă se actualizeze inte-grarea, dat fiind faptulcă sunt tot mai multedificultăţi interperso-nale, cauzate în primulrând de jurnaliști, în ge-neral de mass-media?După părerea dumnea-voastră adevărata inte-grare este posibilă?După părerea mea inte-grarea este posibilă, cutoate că nu va fi ușor deobținut. Pentru o inte-grare mai bună este ne-voie de o sinergie deforțe, în care mass-mediaar trebui să contribuie celmai mult. Mass-media nuar trebui să scoată înevidență doar evenimen-tele negative care pro-voacă ură și frică,demonizând astfel în-treaga comunitate româ-nească. Ar fi mai corect șide bun-augur săevidențieze și marele aju-tor pe care comunitatearomânească o aducesocietății italiene, lu-crând corect și cu devota-ment, în primul rândpentru populația cu nevoimai mari (bătrâni și copii)sau în locurile de muncădin spitale, din domeniulconstrucțiilor sau dinagricultură etc.

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

PE SCURT

COMUNICAT

Un spaţiu de ascultarepentru femeile românce

Să fii profesionist la 360° într-o ţară străină, chiar dacă eaa devenit a doua patrie, nu este uşor, dacă nu ai voinţă şi,în special, hotărârea de a intra în competiţie într-un mediua priori dificil şi plin de obstacole. Toate acestea caracteri-zează activitatea şi profesionalismul Dr. Iuliana Liliana Bar-bus, de ani de zile în Italia unde, ca psiholog profesionist,îşi împarte timpul între Tagliacozzo (L'Aquila) şi Roma.

Interviu cu dr. psiholog Liliana Iuliana Barbus

Cristian Rizea nu ştie undesă candideze

O nouă asociaţie înregiunea Lazio

continuă la pag. 8

Cum de aţi ales candida-tura pe una din listelepartidelor de dreapta?- De fapt, am ajuns înaceastă situație din cauzaîntârzierii documentelornecesare candidaturiimele, fapt care nu mi-amai permis înscrierea pelista civica ce susține, înfuncția de primar, peAgaro sau pe lista Udc,iar în momentul în caream avut toatădocumentația necesară,mai era deschisă doarlista partidelor dedreapta, care au acceptatcandidatura mea, de-monstrând astfel spirit deechipă, din moment ce șiaceastă listă susțineacelași candidat înfuncția de primar șitotodată dovedind uncomportament nediscri-minatoriu față de o even-tuală candidată româncă.Este un gest frumos înaceastă direcție.- De ce Partidul Identi-tatea Românească dinLadispoli susţine uncandidat dintr-un partidde dreapta?- Cu ocazia acestor ale-geri se va pune accentulpe valoarea umană. Agos-tino Agaro este un avocatfoarte deschis tematiciiintegrării iar PIR a contri-buit în mod efectiv la rea-lizarea programului înfavoarea integrării, careeste unul dintre puncteleprincipale ale implicăriisale politice, pe lângăsiguranța și susținerea fa-miliilor.- La Ladispoli mai suntși alţi candidaţi românipe alte liste, cum consi-deri aceste candidaturi?- Îmi pare bine că maisunt și alți români careparticipă la aceastăcompetiție electorală.Este important să parti-cipi și să alegi persoanelecare, în viitor, vor fi celece vor rezolva problemeleefective, existente în ora-

șul nostru. Noi, româniitrebuie să învățăm să nerespectăm mai mult și săînțelegem că trebuie săne ajutăm și să nesusținem reciproc, chiarși atunci când facemparte din partide și dinliste diferite, deoarecesuntem fii aceluiașipopor, trebuie să fim soli-dari și participativi, altfelvor decide alții în loculnostru.- Cum crezi că vei puteasă îi ajuţi pe conaţionaliităi?- Fiecare dintre noi poatefi util celuilalt, dacă neschimbăm atitudinea șidacă ne orientăm spre aconstrui, împreună cu ita-lienii, un dialog și undrum în direcția întegră-rii. Dar pentru acest

lucru e necesară con-știentizarea faptului cănu cerșim drepturilenoastre, ci le pretindemîn mod deschis și fărăcomplexe. Sunt mulțu-mită pentru faptul că Avo-catul Agaro nu a făcutpromisiuni în sensul favo-rizării românilor, degenul împroprietăririi cuterenuri a acestora. Nueste vremea promisiuni-lor. Cine le-a facut acumcinci ani, le va face încontinuare și cu aceastăocazie. Este timpulacțiunii, iar avocatulAgaro stie care suntexigențele comunitățilorstrăine din Ladispoli șicele ale comunității ro-mâne, în special și suntsigură că, în funcția deprimar, va ști să demons-

treze faptul că el consi-deră aceste comunități cao resursă socială și cultu-rală pentru Ladispoli șiasigurarea unei desfă-șurări demne și corecte atuturor activităților aces-tei comunități, de la celereligioase, la cele lucra-tive și sociale, va fi opreocupare constantă asa.- Românii din Ladispolise simt cetăţeni?- Problema emigrării esteîncă actuală și în curs dedesfășurare. Mulți dintrenoi nu mai știu nici măcarcine sunt și unde se află.Tocmai de aceea vreau săîi invit pe conaționalii meiși pe toti străinii din La-dispoli să participe activla alegerea Primaruluiorașului, să voteze candi-datul care le place lor,fiind foarte important săparticipi la viața socială șipolitică din orașul nostru,exact ca toți ceilalțicetățeni. Deseori, noi ro-mânii, fără nici măcar săne dăm seama, ne retra-gem într-un colțișor alnostru, înfricoșați și ti-mizi, poate tocmai dato-rită faptului că viața deemigrant îți oferă maimulte dureri decât plă-ceri, dar acum, la Ladis-poli, avem o ocazie unicăde a fi acceptați șiintegrați în această co-munitate și de a demons-tra că putem participa,evalua și alege. Din acestmotiv am ales să candi-dez și voi fi mulțumitădacă voi fi votată de toțiacei străini, români saunu, care, alături de mine,duc o viață destul de durăîn comunitate, dar carepoate deveni mult maiplăcută, prin munca noas-tră și prin atitudineanoastră. Le urez succestuturor candidaților ro-mâni, să apărăm identita-tea și valorile noastre!

G. Miron

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

"Nu-i lăsăm pe ceilalţi săaleagă în locul nostru"La Ladispoli, orăşelul balnear din Regiunea Lazio, pe listele electorale găsim o tâ-nără româncă, reprezentantă a Partidului IdentitateaRomânească.

Bianca Cozma, candidată la Ladispoli:INTERVIU

PIR susţine lista "Obiettivi Comuni"

Printre orașele în care se vor susține alegerile din6/7 mai se numără și Marcellina, o localitate dinapropierea Romei, unde se află o comunitateromânească destul de importantă și anumereprezentând o prezență de circa 1.000 persoane șiunde cetățenii sunt convocați la alegeri anticipatedatorită dizolvării consiliului local.

Partidul IdentitateaR o m â n e a s c ăsusţine Lista Civică"Obiective Comune"pentru PietroNicotera, în funcţiade Primar iar Av. Gi-ancarlo Germani neexplică motivul:„Am avut ocazia dea-l cunoaște pe Av.Nicotera în perioadamarcată de eveni-

mentul neplăcutului act de violență din Guidonia, elfiind partea apărării Primăriei iar eu fiind avocatulapărării celor doi români, acuzați de complicitate.Avocatul Nicotera a constatat imediat lipsa uneibaze de acuzare împotriva celor doi români și asfătuit reprezentanții Primăriei să nu impliceinstituția într-o poziție de parte civilă într-un proces,sfatul său dovedindu-se întemeiat tocmai datorităfaptului că cei doi acuzați au fost achitați, în formulăcompletă, de Tribunalul din Tivoli. Pe de altă parte,am avut ocazia de a aprecia luciditatea gândirii șiobiectivitatea avocatului Nicotera, într-un momentdelicat care a supus la o încercare foarte grea,conviețuirea în comunitatea din Guidonia, avîndtotodată o dovadă în sprijinul sincerei deschideri aacestuia în direcția integrării sociale și politice acomunităților străine din Italia, în total respect alsiguranței și demnității cetățenilor.”

Av. Pietro Nicotera ne-a oferit o declaraţie cu privirela susţinerea de care se bucură din partea PIR, îndirecţia candidaturii la funcţia de Primar la Marcel-lina: „Apreciez această susținere care ne onoreazăși care este rezultatul unui proces care a început cuocazia alegerilor anterioare, în cadrul cărora a can-didat o reprezentantă româncă din Marcellina. Suntconvins că integrarea comunității române se vadesfășura cu tot mai mare seriozitate, în interesulcomun și în sprijinul programului Listei ObiectiveComune, fiind prevăzută constituirea unui birou deconsultanță pentru comunitățile străine din Marcel-lina, tocmai pentru a avea un contact direct cuaceste prețioase realități care trăiesc și muncesc peteritoriul Italiei și vom realiza un ghișeu public pen-tru informare dedicat comunității române, la sediulPrimăriei.”

continuă la pag. 5

Candidează din nouLeontina Ionescu

La Marcellina românii ar putea influenţarezultatul alegerilor

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Campania electorală a în-ceput şi politicienii careaspiră să reprezinte dias-pora în Parlamentul Ro-mâniei au luat cu asaltcomunitatea româneascădin Italia. Se organizeazăconcerte peste concertede muzică populară cuviitorii candidați în primalinie prezentați ca salva-torii neamului, se fac fo-tografii peste fotografiicu autoritățile italiene șise promite marea cusarea, sperând că vocileIrinei Loghin sau a MarieiCiobanu vor binedispuneelectoratul suficient demult încât să-i voteze.

Cel mai inventiv dintretoți este însă deputatulPDL William Brânză carenu scapă nicio ocazie de ase fotografia cu uncopilaș sau doi în brațe.Dacă mai sunt și flori esteperfect! Vă aducețiaminte de fotografiile luiCeaușescu îmbrățișând

un “șoim al patriei” ce-idăruia flori? Principiuleste același: viitorul Ro-mâniei îmbrățișează“conducătorul suprem”.Nu este însă singurul:Ștefan Stănășel, fostPDL-ist, acum activist înnoua mișcare a lui Mircea

Geoană, la orice eveni-ment pe care îl organi-zează este înconjurat decopii. Rețeta sa: maneliștisau cântăreți de muzicăpopulară plus copii. Astacu toate că încă nu și-aanunțat candidatura nică-ieri momentan.

În postul Paștelui, “ne-obositul “ parlamentar,William Brânză a găsitînsă de cuviință sămeargă la o școală dinPerugia și să se fotogra-fieze împreună cu eleviisub un citat din Evanghe-lie: “Lăsați copilașii săvină la mine și nu-i

opriți”. Imaginea candi-datului perfect: un fel deIisus al zilelor noastre,neprihănit.

Oare reprezentanții dife-ritelor confesiuni reli-gioase ce părere audespre acest lucru? Oarepărinții acestor copii suntde acord ca imaginea fii-lor lor să fie exploatată înscopuri electorale? Șidacă atunci când vor fi

mari își vor dori să mili-teze într-o altăformațiune politică? Sause așteaptă ca în epocainternetului, îndoctrina-rea de la o vârstă fragedăsă funcționeze până laadânci bătrâneți?

Campania electorală nu aînceput oficial; dar dacăziua se vede dedimineață…

de Alina Harja

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5

Marketing electoral cu frazedin Evanghelie

Lăsaţi copiii să vină la… Willy !

Primăvara anului de gra-ţie 2012 ne găseşte la felde zbuciumaţi, divizaţi,polarizaţi între partide,simpatii şi antipatii poli-tice, la fel de duşmănoşicu cei care nu ne împărtă-şesc opiniile, ba aş merge

până la a susţine cu toată răspunderea că am deve-nit aproape cu toţii nişte talibani, extremişti care nucunosc cale de mijloc.

Exemplul refuzului dialogului coerent între opoziţieşi putere s-a transferat în societate, dând naştere laadevărate războaie ideologice fractricide, de undeechilibrul a dispărut complet. Nimeni nu e dispus săcântărească părerea celuilalt, fiecare vorbeşte de pepoziţia sa de forţă, convins fiind că „ai lui” sunt ceimai buni. Această lipsă de echilibru ne caracteri-zează perfect şi se explică prin lipsa maturităţii poli-tice, absenţa unei experienţe îndelungate aexerciţiului democratic.

Fiecare campanie electorală ne-a adus în aceeaşistare ca acum, dar se pare că cea care abia a începutva fi de departe cea mai virulentă, violentă, pe viaţăşi pe moarte. Ea a debutat cu trădările pe ultimasută de metri, când politicieni oportunişti au dezertatdin partidele lor şi au migrat luându-şi cu ei parte din„supuşi” spre alte partide, zdruncinând din temeliiconstrucţiile şi schemele politice existente.

Raportul de forţe nu mai poate fi evaluat cu exacti-tate, odată cu apariţia monstrului PP-DD a cărui exis-

tenţă şi evoluţie se datorează în principal naivităţii,credulităţii şi convingerii celor care cochetează cuaceastă formaţiune, că statul trebuie „să dea”. Lipsade educaţie şi uneori de discernământ a îngrăşataceastă găselniţă ajungându-se în stuaţia de a de-veni o reală ameninţare pentru democraţie şi statulde drept. Faptul că în 2012 avem un partid de ex-tremă stângă, care prosteşte sute de mii de oamenicu promisiuni fără acoperire în realitate, dovedeştelipsa de maturitate politică dar şi involuţia noastrăca societate democratică, nemaivorbind de oportu-nismul fondatorului acestuia, Dan Diaconescu, celcare datorită faptului că deţine o televiziune rău fa-mată, va deveni prezidenţiabil în 2014.

Cu toate frământările scenei politice, românii auceva de câştigat dacă sunt suficient de atenţi săvadă că împăratul nu are haine pe el: că politicieniinu lucrează în slujba lor şi că tot ce-i împinge la tră-dări, migraţii, dezertări şi schimbări de direcţie, esteîn interesul lor personal. Puţini dintre români îşi maifac iluzii că ceea e îi determină pe conaţionalii lor săintre în politică ar fi patriotismul sau dorinţa de salvaţara, de a pune umărul la crearea unei vieţi mai bunepentru cei care-i votează.

Totuşi după cum spunea Nicolae Iorga că „a părăsi oluptă din cauza ticăloşiei mediului e tot una ca şicum ţi-ai tăia gâtul fiindcă e noroi afară”, nu putemrămâne indiferenţi şi neimplicaţi la spectacolul poli-tic, dar avem nevoie de echilibru, de dorinţa de aevalua oferta şi cu siguranţă, de dialog şi comunicarefară de care nu suntem altceva decât nişte talibanicare-şi impun ideile cu forţa.

Primăvara vrajbei noastre◼ de Angela Tocilă

OPINIIALEGERI 2012

continuă de la pag. 4

Simona Noru, Responsabila PIR din Marcellina: „im-plicarea noastră politică este coerentă și vomsusține în continuare lista Obiective Comunedeoarece suntem aliniați programului acesteia șiavem o deosebită stimă pentru Avocatul Nicotera.Nu am considerat necesară candidatura unui mem-bru PIR iar pe de altă parte avem, într-o altă coaliție,un reprezentant de-al nostru care candidează lafunctia de consilier local și anume Leontina Ionescuși pe parcursul anilor am putut constata că se potcrea tensiuni și scindări în interiorul comunității, înmomentul în care sunt mai mulți candidați românipentru diverse funcții. Totodată, s-a constatat că sepoate participa activ la alegeri și prin susținereaunei liste și a programului acesteia, nu doar princandidaturi și este tocmai ceea ce vom face noi, înacest caz, oferind sprijinul nostru și votul nostru lis-tei sus menționate.”

La Marcellina se asteaptă o participare activă acomunităţii române la vot şi aceasta ar putea deţineun rol important, atât în ceea ce priveşte rezultatulalegerilor cât şi în viitoarele decizii politice la nivellocal, fiind o realitate ce se bucură tot mai mult deatenţia partidelor politice italiene şi a politicienilorde pe plan local.

G.Miron

Candidează din nouLeontina Ionescu

La Marcellina românii ar putea influenţarezultatul alegerilor

Deputatul William Brînză, preşedintele Comisiei pentru românii din stră-inătate, a efectuat un turneu de Florii în Italia

OPINII

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

22,5 miliarde de euro câştigate “la negru” de cătreimigranţii din Italia, 8% din totalul de 280 de mil-iarde de euro - atât atestă raportul Eurispes prezen-tat recent. Suma este proporţională cu procentulimigranţilor din Italia, dar mult mai mică faţă de im-pactul muncitorilor străini asupra economiei totalea Peninsulei şi, în acelaşi timp, este împărţităaproape în mod egal între cei cu şedere legală, re-sponsabili de 12 miliarde de euro, şi clandestini -10,5 miliarde. Tot imigranţior le este acordată oatenţie specială atunci când este vorba despreînchirierea ilegală a apartamentelor. Dar să nuuităm că supremaţia muncii “la negru” aparţineoricum populaţiei gazdă şi iată doar un exemplu:35% din muncitorii angajaţi sunt constrânşi desituaţia economică actuală să se dedice şi unui aldoilea loc de mună, nedeclarat, pentru a puteaajunge la sfârşitul lunii. Acest lucru are ca şiconsecinţă câştigarea anuală ilegală a 91 de mil-iarde de euro.

De amintit însă că munca la negru priveazăangajaţii de nenumărate drepturi: salariiproporţionale cu munca efectuată, continuitate învechimea în muncă şi specialitate, indemnizaţie saupensie de boală, indemnizaţie de şomaj, programde lucru normal, concediu de odihnă plătit, mater-nitate, acces pe piaţa creditelor bancare ş.a.m.d.Dar dezavantajele nu-i uită nici pe angajatori: nupot avea un control legal asupra muncitorului, nubeneficiază de subvenţii pentru agajarea anumitorcategorii de persoane, nu pot trage la răspunderemuncitorii la negru pentru pagubele făcute în cadrulfirmei, iar cel mai important este faptul că riscăamenzi enorme. Punând însă totul în balanţă, cinecâştigă din munca la negru este mereu angajatorul.

Anca Manolea

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

În anii precedenți asistamla dobânzi mai mici lacreditele în euro compa-rativ cu dobânzile la cre-ditele în lei. Lamajoritatea bănciloraflate pe piața din Româ-nia dobânda la crediteleîn lei era aproape dublăfață de dobânda la credi-tele în euro.

BNR a redus de patru oriconsecutiv dobânda, de la6,25% la 5,25%, iar aș-teptările erau ca băncilesă scadă și ele dobânzilepe toate produsele dinportofoliu, depozite, cre-dite în același ritm. Astaar fi însemnat o reduceresubstanțială a costuluicreditului și implicit a bo-nificației la depozite. Darnu s-a întâmplat așa pen-tru că o parte din bănci,care se confruntau cu undeficit de resurse pe rela-ția de finanțare a portofo-liului de credite acordat

anterior din cauza faptu-lui că băncile mamă le-auredus liniile de împrumu-tut, au ținut dobânzile ladepozite sus, dacă nuchiar le-au crescut.Nevoia tot mai mare abăncilor de a atrage lichi-dități în moneda euro-peană a determinatcreșterea dobânzilor ladepozitele în euro, careau ajuns în prezentaproape 5% pe an.Această creștere a dobân-zii la produsele de econo-misire va avea ca efectimediat creșterea dobân-zilor la creditele în euroce se vor acorda în viito-rul apropiat pe piața din

România.Orice bancă își stabileșteo strategie proprie atât înceea ce privește credita-rea, cât și economisirea,ținând seama de faptul căintră în competiție și cualte bănci. Și banca, caorice societate, trebuie săobțină profit, iar astăzipentru a avea profit tre-buie să mențină o anu-mită marjă între costuri șivenituri, între cât plă-tește la depozitele pecare le atrage și ce veni-turi aduce din banii pecare îi plasează. Prin ur-mare, pentru a avea unminim de confort, marjatrebuie să fie destul de

crescută, astfel încât săacopere și riscurile de ne-plată.Valuta este mai scumpă șipentru că moneda noas-tră națională este leul, iardacă România nu exportădecât într-un anume ritm,iar cei care muncesc înstrăinătate nu mai trimitbani în țară, este normalca euro să fie tot mai rarși mai scump, acest faptducând implicit la crește-rea dobânzilor la credi-tele în euro.Ca urmare, tendința pepiața din România, dato-rită reducerii dobânzii dereferință în repetate rân-duri, corelate cu o posi-bilă scădere a rezervelorminime obligatorii, creș-terea costurilor pentruresursele în euro duc laun apetit crescut pentrucreditele în lei în pe-rioada care urmează.

Adania M.

O săptămână volatilă, în-cepută cu căderi și timidetentative de revenire.Piazza Affari închide înnegativ cu –3,43%. Vineri13 poartă ghinion burse-lor în Europa; acestea as-tăzi au reacționat foartenegativ la o serie de datedezamăgitoare sau alar-mante create de tensiunilegate de obligațiuni gu-vernamentale ale țărilorperiferice ale zonei euro,

tensiuni care de aseme-nea implică și Italia. Spa-nia este din nou în vizordupă ce din datele BanciiCentrale Spaniole reieseun record de refinanțarea băncilor spaniole decatre BCE, finanțare careîn martie a ajuns la un re-cord - atingând suma de227,6 miliarde de euro.Căderea de după-amiazăse “datorează” și datelordezamăgitoare obținute

în urma unui sondaj pri-vind încrederea consuma-torilor în America.Oricum, sesiunea s-a des-chis în negativ după da-tele privind creștereaeconomică relativ slabă aChinei care - deși înregis-trează un plus 8,1 % pe

an în primul trimestru -având în vedere standar-dele exuberante cu careMarele Dragon ne-a obiș-nuit, a fost ceea mai slabăperformanță din ultimiitrei ani.

de Adrian Grigor

RAPORT

Dobânzile în euro vorcreşte iar la lei vor scădea

Spania şi China speriebatrâna Europă

Apetit crescut pentru creditele în lei

Munca la negru devinetot mai neagră

FINANŢE

mini_ANALIZA

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

Luni, 2 aprilie, la Rovigoa avut loc conferința petema dezvoltării econo-mice, turistice, culturale,gastronomice și de mediuale celor două delte: ceaa fluviului Po și a Dunării.Evenimentul a fostorganizat de AsociațiaFolkloriamo Mărțișor,formațiunea Europei perl’Italia și Ente Parco delPo și a fost patronat dePrimăria și de ProvinciaRovigo.“Sunt două realităţi im-portante din punct de ve-dere al mediului – a

afirmat în cadrulconferinţei primarulBruno Piva - şi-mi doresc

ca acestea să reuşeascăsă ajungă la un echilibruperfect între dezvoltarea

turismului economic şi alaceluia ambiental. Acesteschimburi de experienţă

sunt cu siguranţă foarteimportante pentru a găsisoluţii adecvate.”

Opinia domniei sale a fostîmpărtășită și de EzioConchi, responsabil dinpartea primăriei din Ro-vigo pentru înfrățiri, pre-cum și de Paolo Avezzu,președintele consiliuluilocal din Rovigo și mem-bru al asociației organiza-toare.

Programul a fost ilustratde Nicoleta Tacu,președinta Asociației Fol-

kloriamo Mărțișor și co-ordonatoare a secțiuniidin Rovigo a formațiuniiEuropei per l’Italia, carea afirmat că-si dorește cadin acest eveniment să senască o colaborare petermen lung între orașeleTulcea și Rovigo.

Au mai participat Con-stantin Hogea, primarulorașului Tulcea, și Gri-gore Baboianu, directorexecutiv al bioparculuiDeltei Dunării.

de Arsenio Silupescu

Printre aceştia se află şiCătălin Mustaţea, unromân activ de ani buniîn social şi voluntariat.Este căsătorit şi are doicopii şi colaborează cusindicatul CISL din Ve-rona, deschizând un cen-tru de consiliere pentrucomunitatea româneascădin Villafranca di Verona.Cătălin este și responsabilpe Regiunea Veneto alPartidului Identitatea Ro-mânească și va fi candidatla alegerile locale din Ve-rona pe lista partiduluiNuovo Psi în coaliția decentrul-dreapta care îlsusține pe Luigi Castellettila primăria din Verona.

Cum de aţi decis săcandidaţi la alegerilelocal într-un oraș ca Ve-rona, unde Liga Norduluinu a fost tocmai blândăcu străinii?“Am decis acest lucu deoa-rece consider că este im-portant ca românii ca șicomunitate să participemai activ la viața politicăsi socială italiană. Colabo-rând de ani de zile cu unsindicat (Cisl) am ințelescă dacă dorim să avemspațiile noastre și mai

multă importanță ca și co-munitate trebuie săînvățăm să folosim meto-dele italiene și să fim maideschiși unii cu alții, atâtîn interiorul comunitățiicât și cu ceilalți. “În ce sens să folosiţimetodele italiene?“Înseamnă că trebuie săîncetăm să mai privim po-litica și votul așa cum amfost obișnuiți să facem înRomânia timp de 22 deani, respectiv privind par-ticiparea democratică cafiind ceva ce trebuie să neaducă neaparat un câștigmaterial imediat chiardacă mic, celebrul “Eu cecâștig?” din două motive:primul este că am văzutefectele acestei “metode”– 6 milioane de emigranțiși o țară în genunchi. Aldoilea este că dacă în Ita-lia ne vindem votul, în-seamnă că ne vindemdemnitatea atât ca indivizidar și ca întreagă comuni-tate”.Bine, și atunci cumcredeţi că v-ar votaconaţionalii dumneavoas-tră dacă nu au nimic decâștigat?“Demnitatea este un lucrunematerial, dar foarte im-

portant. Noi, românii, tre-buie să demonstrăm nouă,copiilor noștri și italienilorcă știm să alegem și că nusuntem un popor care-șivinde un drept, cum estecele de vot, pe o bere, unpumn de euro sau mai știueu ce promisiuni irealiza-bile.”Cum s-a născut ideeaacestei candidaturi?“Sincer să fiu m-au solici-tat prietenii mei italieni șide alte naționalități. Pelista noastră sunt maimulți candidați străini șiau fost bucuroși să-mi pri-mească candidatura pelista lor. Viața va merge în-ainte și după alegeri și ac-tivitatea mea șiangajamentul meu politicvor continua și după. LaVerona românii trebuie sădemonstreze că știu să fo-losească instrumentul de-mocratic al votului,alegând un candidat capa-bil să le înțeleagă proble-mele și necesitățile și să leducă mai departe în consi-liul local . Nu conteazădacă acesta este românsau italian. Important estesă fie o persoană care sădevină un punct dereferință pentru româniidin Verona. Eu îmi pun ladispoziție experiența acu-mulată în acești ani de ac-tivitate socială și devoluntariat și respectul pecare mi l-am câștigat prin-tre italieni. Apoi vor fi ro-mânii cei care vor analizași vor decide. Candidaturamea este una “de servi-ciu”, în sensul că mă punla dispoziția compatri-oților mei pentru ca duce

în consiliul local din Ve-rona necesitățile pe careaceștia le au, fiii acestora,familiile în dificultate. Pri-măriile au resurse pentrua interveni atunci cândeste cazul, însă trebuie săfim noi cei care să de-monstrăm că merităm maimultă atenție.Un apel pentru compa-trioţii dumneavoastră?“Votați așa cum vă dic-tează conștiința și nuuitați că dreptul de voteste extrem de prețios. Nuam știut să ne folosim deel în România, să încer-căm să nu facem aceleașigreșeli și în Italia. Votațipersoanele care să vă re-prezinte cu adevărat, caresă asculte problemelevoastre și să încerce să vile rezolve, persoanele caresă fie în stare să redeademnitate acesteicomunități la Verona. Eumă pun la dispozițiacompatrioților mei, fără săfac promisiuni electorale.Pot să vă spun doar cădacă românii care cadi-dează vor obține bune re-zultate la aceste alegeri,atunci și primarii vor fimai atenți la comunitateanoastră. Continuând să nuparticipăm nu vom reușisă fim importanți și să fimconsiderați cetățeni șiacest lucru se va răs-frânge în viitor și asupracopiilor noștri. Și tocmaipentru aceștia trebuie sademonstrăm că știm sătrăim într-o democrație șisă ne comportăm ca șicetățeni.“

G. Miron

Deltele îngemănateLuni, 2 aprilie, la Rovigo a avut loc conferinţa pe tema dezvoltării economice, turistice, culturale, gastronomiceşi de mediu ale celor două delte: cea a fluviului Po şi a Dunării.

"Dacă în Italia ne vindem votul, în-seamnă că ne vindem demnitatea"

La Verona, oraşul primarului leghist Flavio Tosi, locuiescmii de cetăţeni români, dar doar câteva sute s-au înscrissă voteze la alegerile locale din 6 şi 7 mai.

Cătălin Mustaţea, un român care te ascultă... candidat la Verona

Integrarea se defineşte prin cunoaştere şi respectreciproc, concretinzându-se, aşadar, prin acţiuni cedenotă spiritul civic şi schimbul de experienţă dintreculturi. Istoria, cultura şi tradiţiile româneşti suntvechi şi strâns legate de cele italiene, începândchiar din imperiul roman. Limba română estecompusă 75% din cuvinte de origine latină. În mo-mentul de faţă elaborez un proiect care vizează in-tegrarea comunităţii româneşti rezidentă în Roma,pe care îl voi propune Primăriei din Roma. Pentruacest proiect colaborez cu profesorul ToninoCantelmi (medic, chirurg, psihiatru, psihoterapeutşi directorul şcolii de specializare cognitiv-interpersonală). Proiectul se fondează pe exigenţade a oferi suport comunităţii româneşti, în primulrând femeilor care sunt în dificultate (fiind mai nu-meroase comparativ cu bărbaţii), creând o oportu-nitate de a asculta şi de a susţine persoanele carese găsesc în momente de dificultate, mai mult saumai puţin grave. În particular, realizarea unui centrude primire, de informaţii, de consultanţă, deproiecte culturale şi sociale, de formare şi de sensi-bilizare a domeniului politicii sociale; pentru a aveaoportunităţi egale, de creştere a calităţii vieţii, câtşi pentru a ajuta persoanele către o mai bunăcunoaştere de sine şi pentru o mai bună integrarea comunităţii româneşti în societatea italiană. Suntferm convinsă de faptul că, dacă se vor susţineaceste persoane pentru a fi împăcate cu ele însele,va fi mai puţină dificultate, violenţă şi criminalitate.Întâlnind conaţionali în tren, în metrou sau la rândîn faţa oficiilor, etc., am simţit dorinţa lor de a sedescărca, de a relata nedreptăţile de la locul demuncă, remuşcările interne pentru că şi-au lăsatcopiii în România, numiţi de presă “orfani albi”;suferinţa şi sacrificiul cauzat de venirea în Italiapentru a lucra, din cauza necesităţilor economice,şi cu speranţa de a oferi un viitor mai bun copiilorlor. Mai mult, ar trebui recunoscut rolul acestor per-soane active în societate şi să se ofere o adevăratăvaloare muncii lor. Acesta este primul pas spre in-tegrarea comunităţii româneşti, dorinţă ce există îninima tuturor, spre o bunăstare psihofizică şi socialăcare poate îmbogăţi întreaga comunitate.

de Lorella Lattavo

Un spaţiu de ascultarepentru femeileromânce

interviu cu dr. psihologLiliana Iuliana Barbuscontinuă de la pag. 3

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

10

Nora Iuga (n. 4 ianuarie1931, București) estepoetǎ, romancierǎ și tra-ducătoare, membră aUniunii Scriitorilor dinRomânia. Autoare a maimultor volume de poezie– Vina nu e a mea, Capti-vitatea cercului, Scrisorineexpediate, Opinii des-pre durere ( Premiul Uni-unii Scriitorilor dinRomânia), Inima ca unpumn de boxeur, Piața ce-rului, Cântece – și deproză – Săpunul lui Leo-pold Bloom (Premiul Uni-unii Scriitorilor dinRomânia), Sexagenara șitânărul ( Premiul UniuniiScriitorilor din România),Fasanenstraße 23 – Ovară la Berlin, Lebăda cudouă intrări. In 2007, aprimit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deuts-che Akademie furSprache und Dichtung, orecompensǎ care seacordǎ tuturor celor carecontribuie la rǎspândireaculturii germane ȋn lume.Romanul “Sexagenara șitânǎrul”, distins cu Pre-miul Uniunii Scriitorilor

din România, a fost tra-dus ȋn Bulgaria, Slovenia,Germania, Spania, Italiași urmeazǎ sǎ fie tradusȋn Franța.

"Sexagenara și tânǎrul” afost considerat unul din-tre romanele-revelație aleanilor 2000, o carte carespune povestea unei iu-biri imposibile. Este unroman confesiune desprefericiri și tristeți, despreamintiri și singurătate.Ca cititor, vom petrece obună parte din lectură înmintea și sufletul perso-najului Anna, care se con-fesează cu bucuria de a

se povesti. Ea vorbeștedespre tot și despretoate, ȋși istorisește viațaȋn fața unui bǎrbat multmai tânǎr decât ea, de-apănă în fața tăcutuluistrăin amintiri despre tre-cutul ei, despre ținutulnatal, despre soțul eiNino sau despre Terry,prietena care i-a fostalǎturi ȋn diferite mo-mente ale vieții, vorbeștecu entuziasm despre ro-manele citite sau traduseși despre lumea literarǎ aanilor ’70. Anna poves-tește cu naturalețe șinonșalanțǎ, iar confesiu-nile ei îl țin pe tânăr țin-tuit în fotoliu. Cuvintelecurg frumos și firesc, prinele ea ȋncearcǎ sǎ ȋl ținǎaproape pe martorultăcut al discuției,ȋncearcǎ sǎ ȋl prindǎ ȋnmrejele cuvintelor ei ma-gice. (“Aș putea să-ți vor-besc așa în neștire. Îmiface bine să mă deșert întine ca într-un lac verdeși limpede. Nu știu dacămă înțelegi. Mă simt atâtde împăcată când îți vor-besc, încât te confund cu

singurătatea mea.”). Ex-centrica sexagenarǎ sesimte datoare să ȋivorbeascǎ despre fațeteleiubirii: iubireafulgerǎtoare și mistui-toare pe care o trǎim cusufletul vibrând de emo-ție și iubirea amǎgitoare,care provoacǎ doar sufe-rință și care ne costǎ maimult decât merită.(“Genul acela de relațiepare mai curând o suge-stie, un fel de amor inven-tat care ajunge să teobsedeze mai mult decâto iubire reală, concretă”).Toți avem nevoie sǎ nedestǎinuim sufletul, avemnevoie sǎ ȋmpǎrtǎșimcuiva propriile noastregânduri, temerile șifrǎmântǎrile noastre.“Sexagenara și tânărul”ne dovedește cǎ acestlucru este posibil iar nouǎnu ne rămâne decât săsavurăm o lectură de ca-litate, sǎ citim cu plǎcereo carte în care ne vom re-găsi cu siguranță fiecaredintre noi.

de Alina Breje

Ȋn Noua Galerie a Institu-tului Român de Cultură șiCercetare Umanistică dela Veneția se prezintǎexpoziția de pictură“Fragmente rostuite”, deAdina Plugaru, bursier

„Nicolae Iorga”. Expozi-ția, al cărei curator e Ro-xana Sava, va prezentapublicului lucrările reali-zate de Adina Plugaru înperioada stagiului său debursă (2010-2012).

Așa cum mărturisește au-toarea însăşi, “lucrărilemele sunt fragmente curol de mărturii ale memo-riei mele. O memorietransfigurată de o trecereîn atemporal, de o conti-

nuă transformare prin de-cantare, dar recreată dinspaţii rupte şi plasate încadre noi.”

de Alina Breje

La sessantenne e il giovaneEditura Nikita Editore a publicat “Sexagenara şi tânǎrul”(“La sessantenne e il giovane”) de Nora Iuga, ȋntraducerea lui Ileana M. Pop.

“Fragmente rostuite”o expoziţie de Adina Plugaru, bursier „Nicolae Iorga” - deschisă până pe 6 mai

CINEMA

Ȋntre 16 şi 23 martie 2012 a fost prezentat, la“Franco Film-Festival del Film Francofono” dinRoma, lungmetrajul “Europolis” de CornelGheorghiţǎ. Festivalul prezintǎ cele mai bune filmenoi apǎrute, care provin din ţările vorbitoare delimbă franceză din întreaga lume.De la apariţie, filmul lui Cornel Gheorghiţă a fost re-compensat cu mai multe distincţii: Premiul pentruCea mai bună actriţă, pentru Cea mai bună ima-gine, Cea mai bună muzică şi Cele mai bune deco-ruri la Festivalul Internaţional de Film din Cipru,Premiul special al Juriului la Festivalul Internaţionalde Film Kimera, din Italia, Premiul Juriului Ecumenicla Festivalul Internaţional de Film Golden Apricot,din Yerevan, Armenia, menţiunea specială a Juriuluila “Festival des Films du Monde” Montréal, 2010,festival internaţional de categorie A, premiulHBO/TIFF 2005 pentru cel mai bun scenariu de lun-gmetraj, Premiul pentru cel mai bun documentarFreiburg, 2010 şi Marele Premiu Rhytonul de Aur laPlovdiv.

Corneliu Gheorghiţǎ s-a nǎscut ȋn 1958, la Bacǎu,şi trǎieşte ȋn prezent la Tou-louse (Franţa), avândcetǎţenie româno-francezǎ. Este regizor,producǎtor, scenarist, di-rector de imagine, mon-teur, profesor la ESAV(Ecole Supérieure d’Audio-visuel - Univ. Toulouse II),iar din 2001, la ESMA(Ecole Supérieure des Mé-tiers Artistiques), ȋn Tou-louse.

„Europolis” este o co-producţie România-Franţa ceîi are în rolurile principale pe Adriana Trandafir şiÁron Dimény. Filmul este o dramǎ fantasticǎ,inspiratǎ din proza lui Mircea Eliade, unde specta-torul este condus ȋn lumea unicǎ şi magicǎ a super-stiţiilor şi tradiţiile ancestrale româneşti. Povesteaporneşte de la un ritual al morţii, care spune cǎ înperioada celor 40 de zile de doliu sufletul mortuluireface drumul vieţii sale înainte de a părăsi pămân-tul: “În această tranziţie instabilă, sufletul întâl-neşte îngerii, vămile văzduhului, diavolii, îngeriipăzitori” spune regizorul Cornel Gheorghiţă. Ȋn mi-turile şi tradiţiile care datează din vremurile pre-creştine se spune cǎ după ce şi-a judecat propriilefapte săvârşite pe pământ, sufletul va alege elînsuşi locul care i se cuvine ȋn cer: Raiul sau Iadul.Povestea filmului ȋncepe atunci când ȋn micul portal Sulinei soseşte o telegramă din Franţa: Magda-lena primeşte vestea că fratele său, Luca, pe careîl ştia mort şi ȋngropat de mai bine de 50 de ani ȋncimitirul de la marginea oraşului, a murit în Franţa,iar ea, ȋmpreunǎ cu fiul ei, Nae, trebuie să plecepentru a recupera corpul şi pentru a lua în primiremoştenirea. Ajunşi la celălalt capăt al continentului,pe malul Atlanticului, cei doi sunt supuşi mai multorîncercări şi îl întâlnesc pe şamanul Ata, prietenulcel mai bun al lui Luca. El le dezvăluie ultimadorinţă a acestuia înainte să moară, aceea de a fiînmormântat în oraşul natal într-un sicriu ȋn formǎde mǎgar. “Sufletul” mortului încearcă să comunicecu rudele sale,recurgând la fenomene supranatu-rale iar drumul de întoarcere a personajelor princi-pale va fi plin de evenimente importante, care levor schimba viaţa pentru totdeauna. “Europolis”este un film încărcat de spiritualitate, care ne aratǎcă moartea nu reprezintă niciodatǎ un sfârşit, cidoar un nou început.

de Alina Breje

“Europolis” de CornelGheorghiţǎ

A apǎrut romanul „L’omino rosso” („Omuleţulroşu”) de Doina Ruşti, la editura Nikita Editore (Fi-renze, 2012), în traducerea lui Roberto Merlo. DoinaRuşti este una dintre cele mai cunoscute scriitoareromânce contemporane. Ea ne oferǎ un roman con-struit cu iscusinţă narativă, o poveste ironicǎ şifascinantǎ a unei femei prinsă între doua lumi, ceavirtualǎ şi cea reală. Acţiunea cărţii se petrece înBucureşti, un oraş plin de contradicţii, dar carepoate oferi o şansă de speranţă şi schimbare. Ro-manul, apărut cu sprijinul CENNAC, din cadrul ICR,va fi lansat la Salonul de Carte de la Torino, în mai2012.Preţ: 15 euro

***La editura Booksprint a fost publicat volumul „Sugliscogli dell’anima”(„Pe stâncile sufletului”) de Car-men Gavril. Cartea prezintǎ povestea a douǎ surorifranceze, Sophie şi Michelle, care, la un momentdat, din cauza unui eveniment tragic au fostdespǎrţite. Dar dragostea şi tenacitatea lor le vaaduce din nou ȋmpreunǎ.Preţ: 4,99 euro

de Alina Breje

Apariţii editoriale

Evenimente culturale

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

L'INSERTO IN ITALIANOPAGINA

11

No allo spazio Schengenper la Romania

Se questa è l'Europa...

La comunità romena in italiano

Pagina 2: Il voto diventaobligatoriu in Romania. Laproposta di legge è stataapprovata dal Senato. La“sindrome Italia” colpiscei Paesi dell’Est Europa. Ladepressione derivatadallo stare in una nuovasocietà. 61 romeni aspi-ranti candidati alle ele-zioni comunali di maggio

Pagina 3: Uno spaziod’ascolto per donne ro-mene. Intervista con lapsicologa Liliana IulianaBarbus

Pagina 3: Cristian Rizeanon sa dove candidarsi. Ildeputato PSD ancora nonha deciso il collegio per lacandidatura.

Pagina 4: “Non lasciamo

decidere agli altri”.Bianca Cozma, candidataPIR a Ladispoli. LeontinaIonescu si candida dinuovo a Marcellina. PIRsostiene la lista "ObiettiviComuni"

Pagina 5: “Lasciati ibambini a venire da me”– Marketing elettorale confrasi del Vangelo.

Pagina 6: Gli interessi inEuro cresceranno, e quelliin RON si abbasseranno.Sempre più persone lavo-rano in nero.

Pagina 8: Gemellaggiotra il Delta del Po’ e ilDelta del Danubio. Inte-ressanti iniziative per co-noscersi ed apprezzarsi avicenda. Catalin Musta-

tea, candidato al consigliocomunale di Verona:"Vendere il voto, significavendere la dignità"

Pagina 10: “La sessan-tenne e il giovane”, diNoru Iuga, pubblicato initaliano da Nikita Editore.“Europolis”, il lungo me-traggio di Cornel Gheor-ghita, presentato a“Franco Film-Festival delFilm Francofono”

Pagina 20: Campioni di-menticati. Gavril Morariu,ex campione di nuoto

Pagina 22: Le ultime ten-denze in materia di ma-keup e taglio. Lo stile“wash & go” va di moda

Quando l'ostinazione rischia di degenerare in ostacoli che nulla hanno a chevedere con un processo di civile integrazione, assistiamo ad un fenomeno re-gressivo che colpisce il progetto europeo di unità territoriale. Del resto unificarele nazioni che fanno parte del vecchio continente è sempre stato un dilemma,tant'è vero che lo stesso De Gaulle fu, findall'inizio, scettico su tale progetto,parlando di “Europa delle Patrie”.Il caso Schengen e la Romania: rientrare nel contesto di uno spazio aperto allalibera circolazione delle persone, nell'ambito di una realizzazione concreta del“progetto Europa”, non è accettato dall'Olanda, la quale non ha piena fiducianella popolazione romena e soprattutto nei controlli alle frontiere. Tale situa-zione colpisce pure la Bulgaria e confina sempre più ai margini sociali i duepaesi balcanici alimentando così xenofobia e razzismo. Per l'Olanda ci sonotroppi delinquenti che eludono i controlli ed emigrano in occidente e quindinon è possibile permettere alla Romania e alla Bulgaria di usufruire della liberacircolazione.Il Parlamento europeo dal canto suo non avrebbe alcun problema all'ingressodei due paesi, ma, secondo il primo ministro olandese Mark Rutte, sia la Ro-mania che la Bulgaria, “non hanno compiuto progressi sufficienti per ottenereil supporto olandese, necessario per l'adesione allo spazio Schengen”, preci-sando che l'Olanda vuole vedere i rapporti positivi della Commissione Europeanell'ambito del meccanismo di verifica e monitoraggio, al fine di verificare chesia la Romania che la Bulgaria abbiano compiuto i passi necessari in tal senso.In tale quadro, che evidenzia un atteggiamento a dir poco simile ad un maestrodi scuola che bacchetta l'alunno indisciplinato, mi viene da chiedere: in Italiac'è la mafia, la camorra e altri esempi eclatanti di criminalità organizzata, chemietono sul campo vittime ogni giorno, che rapinano e rapiscono senza porsialcun scrupolo morale, che sfruttano la prostituzione, commerciano in sostanzestupefacenti e armi, insomma chi più ne ha più ne metta, eppure problemi conlo Schengen non ce ne sono. Anzi. Se all'estero troviamo i boss di Cosa Nostraè merito anche dei mancati controlli. L'Olanda, in fin dei conti, chi si crede diessere? La Vestale immacolata d'Europa? Bè non direi, visto che la prostitu-zione, ad esempio, in quel paese come del resto in tutta la Scandinavia, non èreato punibile, anzi è permessa con tanto di donne, vere e non manichini, nudeo in abiti succinti esposte in vetrina, mentre si punisce un padre italiano soloper uno scappellotto al figlio. Un concetto educativo molto strano nei pressidel Polo Nord! Evidentemente ciò che nasce dai mulini a vento è ritenuto in-toccabile, comunque è importante sottolineare, per quanto riguarda lo Schen-gen, che il Parlamento europeo è dunque favorevole all'ingresso della Romaniae quindi pure della Bulgaria, mostrandosi esterefatto di fronte all'ondata xe-nofoba di una certa frangia della politica olandese, che maschera dietro ad unpuritanesimo fuori luogo un evidente sentimento di esclusione razzista.Se questa è l'Europa...

di Lorella Lattavo

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno

uomo fuggenteche mi spogliasti dei miei pensieri,non portarmi via il cuore;

uomo fuggenteche sai come vibrar quest'antica corda,lasciami suonare il violino del mio cuorenella stagione degli amoriquando esploderà la vita;

uomo fuggente,che custodisce i segreti di mille notticon mille emozioni ridondanti

nelle tue rughe,malgrado le favole che la tua fantasiainventaal tramontar del sole,il tuo profumo dei narcisi fioriti mi avvolgeancorae mi fa sentire femminile e donna...

Uomo fuggente

di Gabriela Lavinia Ninoiu

ARS POETICA

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 11-12 e 17-18

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

PAGINA

12 il ROtalianoCRISTIANESIMO

Per il cristiano ortodosso,Cristo ha sofferto vera-mente come uomo e,come tale, è morto e ri-sorto. Tale morte e resur-rezione non riguarda soloLui ma, in Lui, viene asso-ciata tutta l'umanità pas-sata e futura. La morteviene distrutta.

Il fatto riveste un signifi-cato profondo e perma-nente nella vita. I cristianinon divennero tali perchéerano più morali o pii deipagani. Non divennerotali per riscattarel'umanità dai dispotismipolitici o da eventuali in-giustizie economico-so-ciali. Lo divennerosemplicemente perchéCristo portò loro la libera-zione dalla morte.

La Pasqua ortodossa co-mincia in chiesa a lucispente, alle ore 23.00. Ilsacerdote esce dalleporte centrali dall’iconos-tasi sul presbiterio conuna candela ed invita aprendere la luce. Tutti es-cono dalla chiesa con unlumino ed ascoltano ilvangelo di Matteo 23,1-16. Si intona il cantoCristo è risorto e si ritornain chiesa per proseguire lamessa.

Le parole del tropario pas-quale - l'inno di Pasqua -ripetute moltissime voltein tono sempre più esul-tante, ripetute fino ad unatravolgente ma compostagioia mistica - con la tuamorte hai calpestato lamorte - sono il grande

messaggio della ChiesaOrtodossa: la gioia di Pas-qua, l'aver bandito l'an-tico terrore che assediavala vita dell'uomo.

Questa gioia Pasquale siaffaccia perfino durantela celebrazione della Pas-sione di Cristo. Così ilVenerdì Santo ai vespri,nel momento stesso in cuiCristo rese lo spirito, giàrisuonano i primi inni diresurrezione: La mirraconviene ai morti, maCristo si è mostrato liberodalla corruzione. E' pertale gioia pasquale chel'icona di Cristo in crocenon ha alcun segno ditragicità ma rappresentaun uomo serenamenteaddormentato. Il trionfosulla morte, nascosto madecisivo, permea pure lacelebrazione liturgica delSabato Santo: Benché iltempio del tuo corpofosse distrutto al mo-mento della passione,pure anche allora unicaera l'ipostasi della tuadivinità e della tua carne(Sabato Santo, Mattutino,Canone, Ode 6).

Questa radiosa prospet-tiva ha creato nei paesi difede cristiano-ortodossauna cultura nella qualenon si riflette alcun ter-rore della morte. Adesempio nei tradizionalicanti popolari greci lamorte viene semplice-mente canzonata e la siconsidera in modo se-reno. Nello stesso modo aSăpânţa, in Romania,esiste un cimitero allegro.Questa memoria collet-tiva di Săpânţa, questo in-sieme di tombe piene dicolori dove ogni personamorta racconta ironica-mente la sua esistenzacon le relative gioie e dis-piaceri, genera serenità eun’atmosfera allegra, unaspecie di sfida alla morte,un inno alla vita. Simpatiae curiosità si imposses-sano immediatamente dichi ci entra, con unastrana sensazione di alle-gria e gioia, che general-mente poco s'addice adun cimitero. Il contadinoromeno non ha mai te-muto la morte, perchémorire é come attraver-

sare un cancello versol'eternità e quindi verso lavita eterna. La morte è unfenomeno naturale chedeve accettare nella pros-pettiva della resurrezione.

Sei settimane diQuaresima

La Pasqua ortodossaviene preceduta da un pe-riodo di sei settimane diQuaresima precedute daaltre due domeniche spe-ciali in cui si lascia il con-sumo della carne e poianche quello dei latticini,escludendo ogni prodottodi origine animale. La cu-linaria si è sbizzarrita inmille ricette a base dierbe e farine che permet-tono di avere una dietavariata, pur rispettandorigorosamente il digiunoquaresimale.

Ancora oggi la Pasqua,festa delle feste, ha unasolennità particolare.Lungo tutto il periododella Grande e Santa Set-timana che precede laDomenica di Resurrezionela Chiesa Ortodossa cele-bra ogni giorno delle lun-ghe liturgie nelle qualicommemora con altapoesia e pathos la pas-sione e morte del Signore.I segni e i simboli presentisono pieni di forza e disignificato. Fiori, foglie,acqua, processioni, incen-sazioni, canti, prosterna-zioni sono solo alcunidegli elementi inseritinella liturgia che chiun-que può osservare visi-tando una chiesaortodossa nel periododella Grande e Santa Set-timana.

Così recita la bellissimapreghiera di S. Efrem Siroche si ripete ogni giornodi Quaresima: Signoredella mia vita, allontanada me lo spirito di perdi-zione, di possesso, di do-minio e del vano parlare;dona invece al tuo servolo spirito di purezza, delpensiero umile, di pa-zienza e di amore. Re eSignore benedetto nei se-coli dei secoli, permettiche mi accorga delle miecadute e che non con-danni il mio fratello.

La Quaresima si terminacon il ricordo di Lazzaro ri-chiamato alla vita e con laDomenica delle Palmeche ci introduce nella Set-timana Santa di Passionedel Cristo. Teodoro Studitacosì riassume: Ognigiorno imitando il Signorecelebriamo la resurre-zione delle virtù attra-verso la morte dellepassioni.A partire dalla notte diPasqua, per quarantagiorni, fino all'Ascensionedel Signore, la gente sa-luta con la formula Cristoè risorto! ricevendo comerisposta Veramente è ri-sorto!

Tradizioni popolarIdi Pasqua

Nel lungo periodo di at-tesa della Pasqua uno deisimboli che viene prepa-rato e donato come augu-rio è l’uovo decorato: diper sé simbolo di vita e difertilità, è sempre statovisto come segno di resur-rezione. La tradizionecontadina dice che leuova prodotte a Pasquahanno un potere specialedi proteggere gli animalidella fattoria e la famigliache vi abita. I bambini silavano il viso in un catinod’acqua con delle uovacolorate di rosso. Le uovarosse (colorate coi pig-menti delle foglie di ci-

polla) sono su tutti i tavoliper essere donate. Nellaregione di Suceava, in Ro-mania, soprattutto si pre-parano le famose uovadecorate (incondoiate)per le quali si usa una tec-nica con strati di cera co-lorati, che alla fine delprocesso lasciano elegan-tissimi ornamenti sul gus-cio vuoto dell’uovodestinato ad essereomaggio pasquale.

L'importanza dellaPasqua ortodossa inEuropa

Di recente, grazie alle loroinsistenze, gli europarla-mentari romeni hanno ot-tenuto che le sessioni dilavoro del Parlamento Eu-ropeo, a partire dal 2009,siano sospese nel se-condo giorno della Pasquaortodossa, un segno chele Chiese ortodossedell’Europa dell’est co-minciano a essere attiva-mente presenti a livellocontinentale là dove lagrande festa della Resur-rezione di Cristo continuaa segnare il ritmo deltempo e a caratterizzarela cultura, le tradizioni, gliusi e i costumi di molti po-poli.

N.R. Quest'anno per gliortodossi la Pasqua vienefesteggiata il 15 di aprile.

La Pasqua OrtodossaPer l'Ortodossia, la Pasqua è la festa delle feste, tanto da non essere neppureannoverata tra le dodici grandi feste del ciclo cristologico, e da occupare unposto a parte, di assoluta centralità. Secondo il Cristianesimo ogni Domenicaè Pasqua. Questa comprensione è vissuta in modo particolare all'internodell'Ortodossia.

◼ dI Gabriel Popescu (www.culturaromena.it)

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

13

De este cineva binecredincios şi iubitor de Dumnezeu, să se bu-cure de acest praznic frumos şi luminat. De este cineva slugă

înţeleaptă, să intre, bucurându‑se, întru bucuria Domnului său.De s‑a ostenit cineva postind, să‑şi ia acum răsplata. De a lucratcineva din ceasul cel dintâi, să‑şi primească astăzi plata ceadreaptă. De a venit cineva după ceasul al treilea, cu mulţumire săprăznuiască. De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nicidecumsă nu se îndoiască, pentru că de nimic nu se va păgubi. De a în-târziat cineva până la ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecumîndoindu‑se. De a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, sănu se teamă din pricina întârzierii, căci, darnic fiind Stăpânul, pri-meşte pe cel din urmă ca şi pe cel dintâi; odihneşte pe cel din alunsprezecelea ceas, ca şi pe cel care a lucrat din ceasul întâi; şipe cel din urmă miluieşte, şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plă-teşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte, şi gândul îl ţineîn seamă; şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudă.

Pentru aceasta intraţi toţi în bucuria Domnului nostru; şi ceidintâi şi cei de‑al doilea luaţi plata. Bogaţii şi săracii, împreună

bucuraţi‑vă. Cei care v‑aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua. Ceicare aţi postit şi cei care n‑aţi postit, veseliţi‑vă astăzi. Masa esteplină, ospătaţi‑vă toţi. Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flă-mând. Gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi‑vă toţi din bo-găţia bunătăţii. Nimeni să nu se plângă de sărăcie, pentru că s‑aarătat împărăţia cea pentru toţi. Nimeni să nu se tânguiască depăcate, pentru că iertarea din mormânt a răsărit. Nimeni să nuse teamă de moarte, pentru că ne‑a izbăvit pe noi moartea Mân-tuitorului; a stins‑o pe dânsa Cel ţinut de dânsa. Prădat‑a iadulCel ce S‑a pogorât în iad; umplutu‑l‑a de amărăciune, fiindcă agustat din trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând‑o, Isaia astrigat: Iadul, zice, s‑a amărât, întâmpinându‑Te pe Tine jos. S‑aamărât pentru că s‑a stricat. S‑a amărât pentru că a fost batjoco-rit. S‑a amărât pentru că s‑a omorât. S‑a amărât pentru că s‑a sur-pat. S‑a amărât pentru că a fost legat. A primit un trup şi deDumnezeu a fost lovit; a primit pământ şi s‑a întâlnit cu cerul; a

primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde‑ţieste, moarte, boldul? Unde‑ţi este, iadule, biruinţa? Înviat‑a Hris-tos şi tu ai fost nimicit. S‑a sculat Hristos şi au căzut demonii; aînviat Hristos şi se bucură îngerii; a înviat Hristos şi viaţa veşnicăstăpâneşte; a înviat Hristos şi nici un mort nu este în groapă, căciHristos, sculându‑Se din morţi, începătură învierii celor adormiţiS‑a făcut. A Lui este slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.

Iubiţi fii duhovnicești ai Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei,

HRISTOS A ÎNVIAT!

Înţelepciunea Bisericii ne pune înainte, în fiecare an, toate cele pe care Dumnezeu le-a împlinit pentru noi şi a noastrământuire, nu ca pe ceva consumat în trecut, ci ca pe o dumnezeiască lucrare ce se împlineşte cu fiecare generaţie acelor care, prin Botez, ”s-au lepădat de Satana şi s-au unit cu Hristos”, devenind astfel fii ai lui Dumnezeu, după Har.

Dar cei care în Hristos ne-am botezat, ne-am îngropat cu Hristos în moarte, prin botez, pentru ca precum Hristos a în-viat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi, întru înnoirea vieţii, căci dacă am fost altoiţi pe El, prin

asemănarea morţii Lui, atunci să fim părtaşi şi ai Învierii Lui (cf. Rom. 6, 4-5).

Astăzi prăznuim, aşadar, Învierea Celui de Care ne-am legat fiinţial, prin altoirea botezului, şi Care lucrează în noi, prinHarul Sfântului Duh, taina morţii şi Învierii prin care El Însuşi a trecut, pentru ca fiecare dintre noi, care venim în lume,

ca fii ai Adamului celui căzut, să putem avea privilegiul unui nou început, pe temelie nemuritoare şi veşnică.

Cu urarea ca toţi să aveţi parte de un Praznic Luminos şi binecuvântat al Învierii Domnului, plin de Har şi de bucurie,alături de toţi cei dragi, atât de cei vii cât şi de cei adormiţi care astăzi cu noi împreună-petrec, al vostru părinte şi

păstor şi de tot binele cel spre mântuire doritor,

† Episcopul SILUAN

al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

La Slăvitul Praznic al Învierii Domnului - Roma, 15 aprilie, din Anul Mântuirii 2012.

(Fragment din Scrisoarea Pastorală a Preasfinţitului Părinte Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei)

IoanGură de Aur

Cuvânt de învăţătură în Sfânta și Marea Duminică a Sfintelor Paști, al Sfântului

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Încă de la începutul săptămânii a şasea a Postu-lui, Triodul ne vesteşte duminica ce urmează, în-demnându-ne la pregătirea pentru evenimentulpe care aceasta îl prăznuieşte: Intrarea Domnu-lui în Ierusalim, pentru a înfrunta patima şi mo-artea, spre a noastră mântuire.

Începând cu dragoste a șaseasăptămână a cinstitului post, să cântăm,credincioșilor, laudă înaintea prăznuiriiStâlpărilor, Domnului Celui ce vine în slavă,cu puterea Dumnezeirii, în Ierusalim, ca săomoare moartea. Pentru aceasta, să gătimcu dreaptă credință semnele biruinței, ra-murile virtuților, strigând Osana,Făcătorului tuturor! (Stihira 3, Triod, Vecer-nie Luni).

În acelaşi timp, se păstrează tema pocăinţei,amintindu-se de ”săracul Lazăr” (cf. Ev. Lc. 16,19-31), începând deja de duminica trecută, cureferire la condiţia de bogăţie şi de sărăciesufletească în faţa judecăţii şi a morţii:

Îmbogățitu-m-am cumplit în răutate șiam iubit desfătarea, m-am îndestulat deplăceri în viață, Doamne, și m-am făcut vi-novat focului Gheenei, neuitându-mă, caLazăr, la mintea mea cea flămândă; lepădatfiind înaintea ușilor faptelor celordumnezeiești, milostivește-Te spre mine,Stăpâne. (Stihira 2, Triod, Vecernie Luni).

Mai ales în acest moment în care pe buzeletuturor se repetă şi în inimile multora se află, caun ghimpe, cuvântul ”criză”, reducându-neparcă viaţa doar la partea ei ”economică”, ebine de luat aminte la întâmplarea cu ”săraculLazăr” care, acceptându-şi condiţia de ”sărac”,a primit în Împărăţia lui Dumnezeu tocmai con-trariul. Iar ”bogatul” care nu avea nici măcarochi pentru sărăcia lui Lazăr a ajuns, de la ”con-fortul” şi privilegiile lumii acesteia trecătoare,la osânda şi la chinul cel veşnic… De aceasta seleagă, în mod firesc, conştiinţa sfârşitului carepoate să vină peste noi şi să ne afle nepregătiţişi nepocăiţi:

Prin multe greșeli și prin plăcerilevieții, mi-am slăbit puterea, eu ticălosul, șizac totdeauna pe patul trândăviei, Stăpâne,și strig Ție, Preamilostive: Venind,cercetează-mă, dându-mi întărire și milă, șinu mă lăsa pe mine, ca nu cumva să adormde moarte și să se bucure de pieirea meavrăjmașul cel ce caută pururea, Mântuito-rule, să mă tragă în prăpastia cea groaznicăa iadului! (Stihira 1, Triod, Vecernie Marţi).

Aceste îndemnuri şi modele de pocăinţă şispovedanie sunt menite să ne arate măsura detrezvie şi de ”realism duhovnicesc” la care estechemată conştiinţa noastră să fie, mai ales încondiţiile în care ritmul vieţii pe care o trăimeste atât de alert încât este mare riscul de apierde din vedere că tot ceea ce trăim se mai şitermină şi că aceasta se poate întâmpla penepregătite…

Cele de mai sus sunt cu atât mai valabile cucât şi perioada de post şi de curăţire prin caream trecut, a celor patruzeci de zile – quaresima– se află şi ea la finele ei (odată cu vinerea di-naintea învierii lui Lazăr), Învierea lui Lazăr şi

Intrarea Domnului în Ierusalim făcând dejaparte, împreună cu Săptămâna Patimilor, dintimpul premergător şi pregătitor prăznuirii În-vierii Domnului care este socotit (nu alimentarci liturgic!) în afara postului. De aceea, de vineriseara nu se mai spune rugăciunea SfântuluiEfrem Sirul şi nu se mai cântă ”Aliluia” la utre-nie, ca în restul Postului, iar slujba învierii luiLazăr este similară cu slujba duminicii carepomeneşte totdeauna Învierea Domnului. Într-un fel, accentul se mută de pe luarea aminte lapropriile păcate şi la pocăinţă, mai mult pe CelCare vine spre Patima Sa cea de bunăvoie şi petot ce este legat de aceasta. Aşa ne spune şi sti-hira de la slava stihoavnei de la utrenia de vi-neri:

Săvârșind aceste patruzeci de zile desuflet folositoare, cerem să vedem și SfântaSăptămână a Patimii tale, Iubitorule de oa-meni, ca să preaslăvim în ea măririle Taleși nespusă rânduiala Ta cea pentru noi, cuun cuget cântând: Doamne slavă Ție.

Săptămâna care precede Intrarea Domnuluiîn Ierusalim şi Pătimirea Sa cea aducătoare demântuire ne anunţă, începând deja de luni, de-spre boala şi apoi despre moartea lui Lazăr(miercuri), prietenul Domnului şi fratele Marteişi al Mariei (cf. Ev. In. cap. 11), din Betania. Şiaceasta culminează cu învierea lui Lazăr(sâmbătă) care are o semnificaţie deosebită, îndesfăşurarea evenimentelor legate de Patima şiÎnvierea Domnului. Este de remarcat felul încare Domnul ”urmăreşte” momentelepremergătoare morţii ”prietenului Lui” (cf. In.11, 6), apoi anunţă ”adormirea” lui (cf. In. 11,11-14) şi, în cele din urmă, merge să aducă mân-gâiere surorilor lui şi să-l învie, după ce zăcusedeja patru zile în mormânt (cf. In. 11, 17-44).Este vorba aici atât de importanţa pe care o are”adormirea” unui ”prieten” (gr. filos) pentru Celpe Care îl numim iubitor de oameni (gr. filantro-pos), cât şi de rostul pe care aceasta o are pen-tru ce va urma, fapt pentru care Domnul o

urmăreşte ca şi când ar fi ”de departe”, dar cu-noscând, în acelaşi timp, toate detaliile ei, ştiindde la început că boala lui Lazăr nu este spre mo-arte, ci spre slava lui Dumnezeu, ca prin ea Fiullui Dumnezeu să se slăvească (cf. In. 11, 4).

Moartea şi învierea lui Lazăr nu sunt aşadar”la întâmplare”, aşa cum ni se pare de multe orică survine moartea unora dintre cei care neînconjoară, ci are mai multe rosturi ascunse, le-gate atât de moartea şi învierea Domnului cât şide moartea şi învierea noastră. Acestea îi pri-vesc atât pe apostoli, pe Marta şi Maria cât şipe cei care s-au făcut martorii acestei minunateadormiri şi învieri a patra zi din mormânt.

Trebuie să observăm că Domnul Hristosspune: Eu sunt Învierea şi Viaţa (In. 11, 25)înainte de a-l învia pe Lazăr şi mai ales înaintede a purcede la Pătimirea Sa cea de-voie şi de-viaţă-făcătoare, pentru a ne arăta că face acea-sta ca Dumnezeu şi Om şi că îşi însuşeşte, caDumnezeu, pe toate cele ale umanităţii – afarăde păcat, inclusiv suferinţa şi moartea, suferindomeneşte împreună cu noi, deşi, ca Dumnezeu,este neatins de acestea. Astfel, Cel Care este În-vierea şi Viaţa ni se înfăţişează ca unul Care,deşi poate să învie pe Lazăr după patru zile destat în mormânt, primeşte El Însuşi patima şimoartea cea de bună-voie, pentru a aduce vin-decare în firea noastră cea ”contaminată”, prinpăcat, cu suferinţa şi cu mortalitatea. Căci, aşacum ne spune şi sfântul apostol Pavel: precumprintr-un om a intrat păcatul în lume şi, prinpăcat, moartea, aşa şi moartea a trecut la toţioamenii, pentru că toţi au păcătuit în el. (…)Aşadar, precum prin greşeala unuia a venitosânda pentru toţi oamenii, aşa şi prin îndrep-tarea adusă de Unul a venit, pentru toţi oamenii,îndreptarea care dă viaţă. (cf. Ep. Sf Ap Pavelcătre Romani, 5, 12; 18). Că, de vreme ceprintr-un om a venit moartea, tot printr-un omşi învierea morţilor (1 Cor. 15, 21). Iar Cel careeste Viaţa Însăşi a venit să surpe pe cel ce arestăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi săizbăvească pe aceia pe care frica morţii îi ţineaîn robie toată viaţa (Evr. 2, 14-15). Acesta esteCel Care îl cheamă pe Lazăr cel mort de patruzile şi îl face să-L asculte şi mort fiind, şi să iasădin mormânt, aşa legat şi înfăşurat cu giulgiu-rile şi cu mahrama (cf. In. 11, 44). Tot aici seîmplineşte alt cuvânt al Domnului care zice:Adevărat, adevărat zic vouă, că vine ceasul, şiacum este, când morţii vor auzi glasul Fiului luiDumnezeu, şi cei ce vor auzi, vor învia. (In. 5,25). Prin aceasta se arată încă o dată putereacreatoare şi regeneratoare pe care o are Cuvân-tul lui Dumnezeu (prin care s-a făcut cerul şipământul şi întreaga lume) şi Viaţa cea nouă pecare o aduce Hristos Domnul.

De aceea troparul acestei duminici spune:

Învierea cea de obște mai înainte de Pa-tima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morțil-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentruaceasta și noi, ca pruncii, semnele biruințeipurtând, Ție, Biruitorului morții, cântăm:Osana, Celui dintru înălțime, bine ești cu-vântat Cel ce vii întru numele Domnului.

continuă la pag. 15

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

14

Gânduri la Duminica a VI-aa Postului Mare, a Floriilor

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Aşadar Domnul nu intră în Ierusalim ca uncondamnat la moarte şi ca un înfrânt care nupoate să-şi evite destinul, ci intră în Ierusalimca un biruitor al morţii, aşa cum a arătat-o în-viindu-l pe Lazăr cel mort de patru zile, pentrua risipi orice îndoială în inimile celor care încănu puteau să vadă în El pe Dumnezeu întrupat.Prin aceasta se arată şi mai limpede că la teme-lia pătimirii Domnului este marea Sa iubire pen-tru neamul omenesc care nu putea să iasă dinchinga morţii moştenite de la Adam decâtprintr-o naştere din nou, de sus (cf. In. 3, 3), căcice este născut din trup, trup este; şi ce estenăscut din duh, duh este (In. 3, 6). De aceea eranevoie de această nouă începătură (cf. 1 Cor. 15,20; 23), pentru că precum în Adam toţi mor, aşaşi în Hristos toţi vor învia (1 Cor. 15, 22). Aşa seface că noi toţi câţi în Hristos Iisus ne-am bote-zat, în Hristos ne-am îmbrăcat (Gal. 3, 27) şiîntru moartea Lui ne-am botezat. Deci ne-am în-

gropat cu El, prin botez, pentru ca, precum Hri-stos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa săumblăm şi noi întru înnoirea vieţii (cf. Rom. 6,3-4). Aşa se explică faptul că Lazăr cel a patrazi înviat din morţi a gustat, în cele din urmă, mo-artea, aşa cum şi Maica Domnului şiNăscătoarea de Dumnezeu, a gustat moartea, lafel şi Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfinţii Apostoliai Domnului, urmând Celui care S-a făcutîncepătură celor adormiţi (1 Cor. 15, 20), Întâi-născut din morţi (Col. 1, 18), iar Hristos, înviatdin morţi, nu mai moare. Moartea nu mai arestăpânire asupra Lui (Rom. 6, 9).

Pe Acesta să-L întâmpinăm şi noi, precumodinioară poporul Ierusalimului, în sufletele, încasele şi în bisericile noastre, pentru a ne aduceşi nouă alinare şi ajutor în necazuri şi suferinţe,şi pentru a ne face părtaşi Harului Învierii Salecelei de a treia zi.

Cu aceste gânduri să întrăm în SăptămânaPatimilor Domnului, însoţindu-L cu gândul înfiecare dintre zilele acesteia, pentru a primi fo-losul duhovnicesc pe care fiecare dintre ele opoartă şi a ajunge la liniştea şi pacea Sfintei şiMarii Sâmbete, întru aşteptarea vestirii celei delumină şi de bucurie aducătoare a Învierii.

Fie ca Domnul Cel ce vine spre Patima Sacea de bunăvoie să ne facă parte tuturor deHarul cel mângâietor şi de viaţă făcător allucrării Sale celei mântuitoare!

† Episcopul SILUAN

al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

La Duminica a VI-a din Postul Mare, a IntrăriiDomnului în Ierusalim – a Floriilor, 8 aprilie,2012.

Joi, 05 martie 2012, s-a semnat la Verona, între StatulRomân și Primăria orașului Verona (Italia), actul devânzare-cumpărare a terenului (5100 m²) pe care vafi construită biserica Parohiei Ortodoxe Române”Sfântul Porooroc Ilie Tesviteanul” din localitate. Dinpartea Statului Român a semnat Domnul Radu Dobre,Consulul Român din Trieste, iar din partea Primărieidin Verona a semnat Domnul Flavio Tosi, primarulorașului.Din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, afost prezent P. Cuv. Pr Protosinghel Atanasie, vicaruleparhial, la care s-au alăturat Pr. Gabor Codrea, Pro-topop al protopopiatului de Triveneto 2 (Sud-Vest) șiParoh la Verona, precum și alți preoți din parohiile or-todoxe române învecinate.Istoria terenului începe acum patru ani când Pr.Gabor Codrea, parohul Parohiei Ortodoxe Române

din Verona, s-a adresat primăriei din Verona pentru aputea avea un loc potrivit pentru construcția unei bi-serici pe seama comunității ortodoxe a românilor șibasarabenilor din localitate care numără, doar înoraș, peste 8000 de persoane.Primăria orașului Verona a răspuns prompt la cerereacomunității, venind cu propunerea ca terenul să seachiziționeze de către Statului Român, pe seama Epi-scopiei Ortodoxe Române a Italiei (nerecunoscută ju-ridic la acea vreme), respectiv pe seama ParohieiOrtodoxe Române din Verona care a asigurat integralsuma necesară pentru achiziționarea terenului și pen-tru cheltuielile notariale (la care se adaugă și sprijinulaltor câtorva parohii ortodoxe românești din Italia).După trecerea în proprietatea Statului Român a tere-nului pentru biserica din Verona, acesta va fi donatEpiscopiei Ortodoxe Române a Italiei, pe seama Pa-

rohiei noastre ortodoxe de la Verona, păstorită de PC.Pr. Protopop Gabor Codrea.Iată că, după trei ani de demersuri juridice complexe,comunitatea ortodoxă românească din Verona își vedeastăzi împlinit visul de a avea un teren pe care să ri-dice o biserică și un centrul pastoral, social și cultu-ral, spre folosul miilor de copii și de adulți care oconstituie.Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate, mulțumind tu-turor celor care au contribuit la împlinirea acestuiprim pas din proiectul Parohiei Ortodoxe Române dela Verona!

DEPARTAMENTUL DE INFORMAREȘI MASS MEDIA

AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A ITALIEI

PAGINA

15

Mare bucurie pentrucomunitatea din Verona

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

continuă de la pag. 14

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

PAGINA

16 ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Protopopiatul Toscana organizează între 29 aprilie – 01 mai 2012întâlnirea tinerilor Nepsis în însorita Insulă Elba.

Programul va fi următorul:- duminica 29 aprilie 2012, orele 20,00 – sosirea cu vaporaşul pe insula

Elba şi cazarea.- luni 30 aprilie 2012, orele 8,00 – Sfânta Liturghie,- luni 30 aprilie 2012, orele 10,00  – conferinţa ,,Familia tânără” –susţinută de Preacuviosul Părinte Atanasie, Vicar eparhial.- vizitarea insulei, program liber.

Posibilităţi:- de plimbare cu vaporul în jurul Insulei Elba,- vizitare acvariu,- plimbare cu bicicleta pe insulă,- seara foc de tabără pe malul marii şi program cultural: cântec, poezie,şah, tenis etc.

Alte informaţii despre preţuri şi orar le puteţi obţine de la părinteleCiprian Calfa, parohia Livorno: tel.3295349487.

Întâlnire Nepsis(29 aprilie / 01mai 2012)

Nepsis Italia este denumirea ce o poartă Adunarea Tinerilor din Episcopia OrtodoxăRomână a Italiei care s-a constituit oficial pe data de 6 decembrie 2008, zi de prăz-nuire a Sfântului Ierarh Nicolae, când a avut loc prima sa întâlnire la Sediul Episco-piei din Roma, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Siluan, Episcop alEpiscopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Nepsis Italia reunește tinerii ortodocși români aflați pe teritoriul Italiei, care dorescsă comunice și să colaboreze intr-un spațiu organizat, în care toți să aibă posibili-tatea să se implice potrivit dorinței și capacității fiecăruia.

La propunerea Prea Sfințitului Episcop Siluan făcută tinerilor reuniți la Roma s-ahotărât ca Adunarea Tinerilor din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei sa fie subocrotirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

PAGINA

17il ROtaliano

Non è difficile in questi giorni ascoltare in tv e leg-gere sui giornali opinioni che deliberatamente spa-rano a zero contro coloro che hanno una posizione adifesa dell’art. 18, non ultimo un articolo del Diret-tore della Gazeta Romaneasca, Sorin Cehan, dove in-generosamente prende di mira, e senza mezzitermini, quella moltitudine di italiani, lavoratori enon, che, uniti trasversalmente dalla Valle d’Aostaalla Sicilia e senza divisioni nei classici schieramentidi centrodestra e di centrosinistra, sono tutti com-patti a difesa di uno dei più elementari dei diritti, san-cito, tra l’altro, nell’articolo 1 della costituzioneitaliana: il lavoro. Sì, perché in Italia, rispetto ad altrenazioni democratiche dove nelle costituzioni ci si rifàa concetti e a parole altisonanti come Dio, la libertàe l’amore, la propria terra e il sangue, l’unità e il co-raggio, il lavoro viene prima di tutto, e forse questoperché i padri fondatori, in quel lontano dopo guerra,hanno visto giustamente in esso la chiave di ogni des-iderio umano e della società civile: senza il lavoro nonsi può avere da mangiare, da vestirsi, una famiglia,dei sogni da realizzare, la dignità, e tanto meno lalibertà e la terra e il coraggio e la capacità di chia-marsi nazione, stato, bandiera e popolo.

Che dietro la modifica dell’art. 18 si nasconda, e ne-anche fin troppo velatamente, la volontà dei poterieconomici di scardinare la tutela del lavoro di chi cel’ha, in modo tale da poter gestire a piacimento lapropria forza produttiva e ventilando in cambio diessa una, quanto sospetta, più elasticità d’ingressonel mondo del lavoro di chi non ce l’ha, lo sanno beneorganizzazioni come i sindacati Cgil Cisl Uil, il PartitoDemocratico, l’Italia dei Valori, la Lega Nord, la CEI(Conferenza Episcopale Italiana), e tanti e tanti altri

enti dediti da sempre alla tutela dei lavoratori e deiloro diritti, che hanno espresso il loro sentito e vi-brante no alla monetizzazione del lavoro, perché indefinitiva solo di questo si tratta. Lo sappiamo tuttiche il sistema lavoro in Italia non funziona e va rifor-mato, ma è alquanto paradossale che per fare ciò sibuttino via diritti fondamentali acquisiti in più di unsecolo di storia moderna, anziché estendere gli stessianche a chi in proporzione non li ha: i giovani, ledonne e gli stranieri. Perché in democrazia i dirittinon sono come le caramelle: non li si possono toglierea qualcuno per darli a qualcun altro, senza perderliper entrambi. Ed è inaccettabile l’idea che a un lavo-ratore, dopo averne contrattualmente utilizzato lecapacità fisiche e mentali, gli si possa tranquilla-mente dare il ben servito in cambio di un numero di

mensilità predefinite. Non si può e non si deve mone-tizzare, con poche migliaia di euro, il valore e lecapacità professionali di un lavoratore, e tutto ciò chedietro di esso c’è, la famiglia, il rispetto, e la vitastessa del lavoratore e dei suoi cari, solo per soddis-fare le esigenze economiche in un preciso momentodella azienda dove lo stesso lavora.

Ma al di là degli stereotipi e delle erronee banalitàche normalmente incorre chi si addentra, in tal ma-teria, nel criticare chi si è schierato in difesa dell’art.18, come il credere che senza una modifica dellostesso non si possa licenziare nessuno o che esso siasolo a tutela di chi ha un lavoro a tempo indetermi-nato o abbia la cittadinanza italiana, quel che mag-giormente ci dovrebbe preoccupare è l’opinione di chivuol propagandare a panacea di tutti i mali italiani, eci meraviglia che la Gazeta Romaneasca se ne facciaora voce malamente teorizzando discriminazioni in-appropriate tra lavoratori italiani e lavoratori romeni,che le riforme e il benessere futuro del paese deb-bano passare necessariamente sulla pelle di chi la-vora onestamente e non su chi in questi ultimidecenni, con il proprio irrisoluto e speculativo affa-rismo, ha portato questo paese e l’Europa sull’orlodell’abisso. Il gridare solennemente che sono i lavo-ratori l’anello debole del sistema, distogliendo atten-tamente e sistematicamente lo sguardo da chi evadeil fisco, da chi froda lo stato, da chi sperpera il denaropubblico, da chi si appropria illegalmente e legal-mente della cosa pubblica, e dai grandi e piccoli pa-trimoni mai tassati, e quanto di più scellerato eipocrita si possa fare.

(segue alla pag. 18)

Articolo 18, diritto e dignità deilavoratori

OPINIONI | Il sistema lavoro in Italia va riformato, ma è paradossale che per fare ciò si buttino via dirittifondamentali acquisiti in più di un secolo di storia moderna...

◼ di Walter Berardi

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

il ROtalianoPAGINA

18

Una storia allucinante: due genitori si separano e ilTribunale dei Minori di Roma decide di sottrarre labimba e di affidarla ad una casa famiglia. Battaglie anon finire sul piano legale per la mamma, FedericaPuma, assistita dall'avv. Giuseppe Lipera che ha defi-nito “abnorme e assurdo” il provvedimento del tribu-nale che il 14 dicembre scorso con la motivazione piùbanale come la conflittualità di coppia, secondoquanto dichiarato dagli assistenti sociali, ha separatola piccola Beatrice dalla sua mamma. “Ovviamente lapiccola è traumatizzata” come ci ha dichiarato la vi-cepresidente del movimento Donne per la sicurezzaRoberta Sibaud “e ogni giorno il suo stato psicofisicone risente. In Italia sono tanti i casi come questo,

dove la giustizia oltrepassa il confine del legame tramadre e figli, schiacciandolo”.Tantissime persone con candele accese a piazza S.Pietro per dare sostegno a questa giovane mamma,anche romeni come la dott.ssa Mihaela Popa, Presi-dente Nazionale del dipartimento immigrazione perl'Italia garantista: “Sostenere questa battaglia” ci hadetto “ è importante perchè quanto è accaduto a Fe-derica può capitare anche, e soprattutto, se si è stra-nieri, soli e senza difesa. “La recita di un rosario collettivo quasi sotto le finestredel Papa... per meditare, capire e trovare una solu-zione per questo caso che non ha giustificazioni. Solorabbia.

(segue dalla pag. 17)

Per fortuna l’Italia è una repubblica parlamentare ba-sata su regole certe e democratiche, e non una “fi-nanziocrazia” per cui conta solo il denaro e lamoltiplicazione di esso. E, pur se per ragioni di mani-festata incapacità della classe politica di trovare so-luzioni adeguate per il salvare il paese da un possibilefallimento ci si è sentiti in dovere di sospendere tem-poraneamente la democrazia e la possibilità al popolodi esprimersi con libere elezioni, spetta ancora al par-lamento l’onere e l’onore di fare e modificare le leggi.

E non possiamo che tirare un respiro di sollievo seoggi, dopotutto, c’è ancora qualcuno che, in possessodi un barlume di ragione e di senso dell’equità e dellagiustizia, ha il coraggio di dare un freno a chi, per er-rore o per calcolo, è fortemente intenzionato a cas-sare la dignità umana tra i diritti dei cittadini e deilavoratori, e lo sanno bene anche le migliaia di donnee uomini romeni che con i loro bambini hanno la-sciato il loro paese per costruirsi un futuro in Italia.

Ingredienti:

500 gr di carne bovina macinata molto bene, 250 gr dicarne di maiale macinata molto bene, 500 gr di brodod’ossa di mucca, 8 gr di pepe macinato fresco, 12 gr disantoreggia / erba di San Giuliano, secca e molto benemacinata, 4 gr di pepe macinato bene, 2 gr di coriandolomacinato bene, 2 gr di cumino macinato bene, 1 gr dianice stellato macinato bene, 8 gr di bicarbonato di sodio,1 cucchiaino di succo di limone, 1 cucchiaio d'olio, 1 bulbod'aglio, sale, origano

Preparazione:

La carne si mescola per un'ora; aggiungiamo all'inizio ilbicarbonato e il succo di limone, metà del brodo di ossae i condimenti meno l'aglio. Il resto di brodo si aggiungepiano, piano. Si amalgama sbattendo la carne nella cio-tola. Poi si copre l'impasto e si lascia nel frigo per ungiorno e una notte. L'aglio schiacciato si amalgama conpochissima acqua calda e si versa in uno pezzo di tessuto,con il quale si schiaccia nella carne. Si amalgama dinuovo e si lascia fino il giorno seguente. Si prende lacarne condita dal frigo e la si lascia fuori un paio d’oreprima di grigliarla. Prepariamo i mititei della lunghezza diun dito e grossi come due dita, li spennelliamo d'olio e sie si grigliano girandoli per 3 volte. Il fuoco non deve es-sere troppo basso perchè i mititei perderrano troppo delloro succo, cosi il risultato deve essere: grilliati all'esternoe succosi all'interno, ma non crudi.

Si servono con panino fresco e con senape o con sale epeperoncino secondo il vostro gusto, e naturalmente labirra.

Irina Tirdea

Cucina romenaMititei (salsicce di manzo aroma-tizzate e cotte alla griglia)

Giustizia per una bambina

Art. 18, diritto e dignità dei lavoratori

IL CASO

Un sit in a S. Pietro presieduto dal Movimento “ Donne per la Sicu-rezza” a favore di una bimba sottratta dal Tribunale dei Minori di Romasenza un motivo specifico

◼ di Lorella Lattavo

◼ di Walter Berardi

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Partida Jolidon Cluj – HC Zalău s-a încheiat cel puţinincendiar, relatează Gazeta Sporturilor. Clujenceleaveau cinci goluri avans cu şase minute înainte definal şi păreau că nu mai pot scăpa victoria. Fina-lista Cupei EHF a recuperat însă gol după gol şi s-aapropiat la 24-23. Cu 38 de secunde înainte definal, Zalăul era în atac, dar cei doi arbitri au fluie-rat pași la Vaeria Beşe, interul stînga al Zalăului. Afost momentul care l-a înfuriat la culme pe antre-norul Gheorghe Tadici. A intrat pe teren şi a începutsă strige la cei doi arbitri din Constanţa, Moldo-veanu şi Georgescu. "Bă, nesimțiților, nu vă e ru-șine?" Stewardzii au încercat să-l scoată petehnician din teren, dar nu a fost chip. Acesta i-aluat la îmbrînceli. "Ce căutați voi în teren, mă? Eusînt antrenor, voi ce căutați aici? Stați bă, în tribunevoi!", le-a spus Tadici. Tehnicianul Zalăului a fost eli-minat pentru două minute, dar a plecat singur lacabine şi nu a mai văzut finalul jocului!Meciul a fost câştigat de Jolidon cu 24-23.

Cele două foruri sunt în-vinuite de procurorii DNAîn dosarul excluderii Uni-versității Craiova, alăturide președintii MirceaSandu și Dumitru Drago-mir, precum și de alți 10membri ai ComitetuluiExecutiv al FRF. Aceștiasunt învinuiți de abuz înserviciu și de sustragerede bunuri de sub seches-tru. Adrian Mititelu, pa-tronul clubului, cel care afăcut plângerea la DNA,solicită daune pentru pre-

judiciul creat de dezafilie-rea decisă anul trecut a“U” Craiova de 50 mi-lioane euro. Clubul olteana fost exclus provizoriupână când măsura va fivalidată de Adunarea Ge-nerală a FRF, deoarece arefuzat să-și retragă ac-țiunile în instanțele civileîmpotriva Federației. Odecizie în ceea ce pri-vește reafilierea clubuluiUniversitatea Craiova vafi luată în Adunarea Ge-nerală a FRF din 14 mai.

Conform unui principiu in-dian, orice persoană pe careo întâlnim în drumul nostrueste persoana potrivită. Oa-menii nu sunt niciodată o în-tâmplare. Dincolo decarcasa lor antropologică,se ascunde o esență, un su-flet, o forță de origine di-vină, pasiune, curaj,cutezanță, talent, un ghemimens în care s-au adunatamintirile unui destin trecut.Sunt oameni care poate nu(mai) știu să se propună înfața celorlalți decât așa cumsunt ei: simpli, sinceri, tre-când nevăzuți.Pe domnul Gabi îl știe toatălumea: e omul care stă labazin, nenea care facecurățenie, veșnic zâmbitor,cel care te salută de departecu o ușoară plecăciune. Aicieste casa lui. Familia lui suntangajații Bazinului Olimpic din Cluj-Napoca. Puținisunt însă cei care îi cunosc viața, dar mai ales valoa-rea. Îl invit să stăm de vorbă. Timid, dar fericit deatenția neașteptată care i se oferă, îmi răspunde laîntrebări.

-Vrem să știm mai multe despre dumneavoastră.Cine sunteţi, de fapt?-Mă numesc Morariu Gavril și sunt născut în 1946.Părinții m-au crescut cu multă dragoste, mai ales căam avut trei frați care au murit de mici. Înot de cândmă știu. Nu împlinisem încă patru ani când prieteniimei de joacă m-au aruncat în Someș. Am reușit să iessingur și îmi amintesc că nu am fost speriat, ba chiarmi-a plăcut! Am învățat apoi să înot tot mai bine, sămă înscriu la un club și să particip la concursuri.-Ne puteţi spune câteva dintre concursurile maiimportante pe care le-aţi câștigat?-Am câștigat cursa de mare fond pe Dunăre, Brăila-Galați , 24 km, în anii ’64,’66,’67,’68 (în ‘65 nu s-aținut). Sunt deținător și astăzi al recordului de timpla această cursă. În următorii ani am obținut nenu-

mărate locuri 1, 2 si 3 în di-ferite competiții interna-ționale de la Budapesta,Berlin, Praga, Sofia,Varșovia, Moscova, Kiev. Caurmare a rezultatelorobținute în aceste compe-tiții, mi s-a acordat titlul deMaestru al Sportului. Apoi,în ’69 , am câștigat cursa detraversare a strâmtorii Bos-for la care au participat îno-tători din toate țărilebalcanice. În anul 1992 amparticipat la CampionateleMondiale de Înot Mastersdesfășurate în SUA, la India-napolis, unde am obținutdouă medalii de bronz la800m, respectiv 5 km liber.

-Rezultatele și carierasportivă pe care aţi con-struit-o cu atâta muncă șitalent v-au fost în vreun

fel răsplătite sau recunoscute?-Când mi s-a oferit titlul de Maestru al Sportului, amprimit și suma de 1500 lei. Alți bani nu am primit ni-ciodată de la minister sau federație. Eram fericit cândputeam participa la competiții internaționale, pentrucă puteam să văd si alte țări din lume. Când ești tânarnu te gândești prea mult la bătrânețe. Acum locuiescla bazin pentru ca nu îmi pot permite nici măcar o chi-rie din pensia mea de 550 lei. Pensia o primesc pentrucă în paralel cu viața sportivă, am lucrat pe rând cași garderobier, lucrător la un laborator de cofetărie siofițer de servici. N-am avut șansa avută de alți maricampioni pe care i-am cunoscut și lângă care am stat,de a face bani și de a trăi bine sau măcar decent pen-tru tot restul vieții... Domnului antrenor Vasile Popvreau sa-i mulțumesc, care m-a ajutat intotdeauna șicare mă mai susține și astăzi.

Mi-am luat rămas bun de la domnul Gabi, dar nu îna-inte de a-i face o fotografie lângă bazinul în care, înfiecare seară, după pleacarea sportivilor, înoată sin-gur, cu gândul la frumoșii ani care au trecut...

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

20

Casele greilor sub sechestru

Campionii uitaţi

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunuri mobile şi imobile ale preşedintelui FRF, Mircea Sandu, preşedintelui LPF, Dumitru Dragomir, şiale celorlalţi zece membri ai Comitetului Executiv cercetaţi în cazul excluderii Universităţii Craiova.

◼ de Dana Grigoriu

Adrian Mititelu, patronul Universităţii Craiova solicită daune pentru prejudiciul creat

CS Mioveni1 - 2 Oțelul GalațiFC Braşov 2 - 3 Concordia ChiajnaSteaua Bucureşti 4 - 1 Sportul StudențescCeahlăul Piatra-Neamț 1 - 1 Universitatea ClujAstra Ploieşti 2 - 0 PanduriiCFR Cluj 0 - 5 Rapid BucureştiDinamo Bucureşti 1 - 3 Petrolul PloieştiVoința Sibiu 3 - 0 FC VasluiTârgu Mureş 1 - 0 Gaz Metan Mediaş

Liga 1 - Etapa 25

1 CFR Cluj 512 Steaua Bucureşti 463 Dinamo Bucureşti 464 Rapid Bucureşti 455 FC Vaslui 436 Otelul Galați 427 Universitatea Cluj 388 Pandurii 369 Astra Ploieşti 3210 Ceahlăul Piatra-Neamț 3011 FC Braşov 2912 Gaz Metan Mediaş 2813 Voința Sibiu 2814 Târgu Mureş 2715 Concordia Chiajna 2716 Petrolul Ploieşti 2517 Sportul Studențesc 2518 CS Mioveni 12

Clasament liga 1Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei

Succesiunea ireversibilă și galopantă a fenomenelor din viața noastră, momentele,împrejurările, întâmplările de zi cu zi sau pur și simplu rutina, ne-au transformatpe cei mai mulți dintre noi în persoane mai puțin empatice. Nu mai avem timp pen-tru prieteni, cunoștințe sau oameni, nu mai avem timp să-l admirăm pe celălalt,să-l lăudăm, să-l ajutăm. Suntem prea obosiți de propriile noastre vieți ca să maiputem asculta o poveste tristă. Dincolo de refuzul nostru (inconștient sau voit) dea ne dedica, curg vieți ce nu mai au orizonturi.

CRONICA

INTERVIU

Scandal în handbal la Cluj !

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

S.C. DACICA este o asociație cu caracter sportiv, educativ și social, numele fiind semnificativ pentru cei care fac parte din această asociație, ținând cont de legăturaistorică dintre Italia și România, păstrând vie amintirea strămoșilor noștri, dacii, care după ce au fost cuceriți de către romani, mulți dintre ei au fost aduși la Romaca și gladiatori proveniți din "LVDVS DACICVS" (școala de gladiatori DACICUS din Dacia) și care au devenit fie cetățeni romani, fie legionari în slujba împăratului.

Acești minunați "elevi" din "școala de sport - școala de viață", componenți ai echipei DACICA, sunt de fapt trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni - care cuorgoliu sunt mândri că sunt români și romani... din coapsa Daciei și-a Romei, în veci s-or naște pui de lei!

Echipa Dacica a susținutprimul meci din campio-nat duminică 16 octom-brie împotriva celor de laVIS POMEZIA, unde s-auimpus cu scorul de 6-4.Urmează alte două victo-rii în deplasare, unde S.C.Dacica s-a impus iarăși cu1-3 împotriva AtleticoWorld Sport; și din nou cu1-3 împotriva celor de laVis Campo di Carne, vic-torie care îi urcă pe pri-mul loc din grupă, pozițiemenținută până acum înreturul campionatului.

Președintele clubului, Sil-viu Ciubotaru, a declaratcă s-au făcut multe sacri-ficii și s-a lucrat mult lamentalitatea jucătorilorpentru a deveni o echipăcompetitivă, care arputea promova în fiecarean într-o categorie supe-rioară: "Toate acestea ne-cesită pasiune, muncă şi,cel mai important, unconsistent sprijin finan-ciar, care până acum afost minim, folosit pentrustrictul necesar.

Sunt societăţi sportivecare au mari sponsorizărişi nu au rezultatele noas-tre... ce-i drept, noi ampornit de la început cumentalitatea de învingă-tori şi ne dorim să fim un exemplu pentru comunitatea românească din Italia şi, de ce nu, să promovăm un sportiv care ar putea juca pentru Naţionala de fotbal aItaliei."

Acum, când mai sunt încă şase etape de jucat, Clubul Dacica are nevoie de suport financiar pentru a motiva jucătorii, care deja fac eforturi să vinăla antrenamente şi la partide, dat fiind faptul că nu au un loc sigur de muncă.

Clubul intenţionează organizarea unei festivităţi de premiere la sfârşitul campionatului şi face un apel la cei care iubesc sportul - şi nu numai - săparticipe cu o sponsorizare, care cu siguranţă le va aduce şi lor un surplus de imagine.

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

Clubul Sportiv Dacica a fost înfiinţat în octombrie 2010 la Roma, fondat pe baza unor valori sociale, educative, culturale şi sportive care aucondus la procesul de integrare, participarea activă la viaţa socială şi, nu în ultimul rând, la respectarea regulilor în teren şi în societate.

S.C. DACICA - CLUB SPORTIV ROMÂNESC - ARE NEVOIE DE SPONSORI PENTRUA PUTEA DUCE ÎNAINTE UN PROIECT DE SPORT - UN PROIECT DE VIAŢĂ.

CLUBUL DACICA CAUTĂ JUCĂTORI PENTRU SEZONUL SPORTIV 2012-2013.

"Din coapsa Daciei şi-a Romei,în veci s-or naşte pui de lei !"

Silviu Ciubotaru, președintele S.C. Dacica:

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Nume: Gabriela Valen-tina BăncilăData/locul naşterii: 6August 1993 / Focșani(Vrancea)Profesie: cântăreață demuzică populară și so-pranăStudii: Academia deOpera din Pisa Dirigentidi Comunità SantoniPremii: șase diplome desoprană și un trofeuExperienţă: doi ani demuzică ușoară, blues șijazz, zeci de festivaluri,concerte de operă și eve-nimente românești pe te-ritoriul Italiei, opt ani dedansuri populare în An-samblul Mugurașul dinBrăilaHobby: muzicăIdol: Andreea Bocelli,Maria Dragomiroiu

1. De când te afli în Ita-lia? De ce? A meritat?Am ajuns în Italia pe 4iulie 2006 din motive desănătate. Mi-a fost foartegreu, chiar plângeamseară de seară că îmi erador de prietenii mei deșcoală, de profesori și demodul de a preda a das-călilor mei, de spectaco-lele la care am participat,chiar și de pomii din fațablocului unde m-am năs-cut și am crescut. Presu-pun că așa a fost dat de laDumnezeu să vin în Italia,să-mi realizez visul, pro-fesia mea și să-mi înteme-iez o familie. Când amvenit în Italia aveam 12ani, iar acum am 18 ani șijumătate și mă simt împli-nită.2. Cu ce te ocupi în mo-mentul acesta?În momentul acesta stu-diez canto și cânt muzicăpopulară la diverse eveni-mente mondene sautradiționale românești(botezuri, nunți).3. A fost greu să te inte-grezi în lumea muzicii,ca româncă în Italia?La început a fost foartegreu, plângeam mereu,însă după primul specta-col am depășit oriceemoție, probabil pentrufaptul că eram mică, iarpasiunea, talentul meu auspus totul în fața publicu-lui, care m-a acceptat șim-a încurajat. Am încer-cat să le transmit toatăiubirea mea prin cânte-cele mele și, după nume-roasele rezultate, mesajulmeu a ajuns la toți și așaam reușit, prin cânteculmeu și prin vocea mea, săalin și să bucur inimile tu-

turor celor ce m-au ascul-tat.4. Povestește-ne des-pre concursurile lacare ai participat - ce aînsemnat pentru tinecâștigarea PREMIILORDIGI, în 2011?Am participat în 2008 laprimul concurs de muzicăușoară, la care am luatlocul I, în 2009 am luattot locul I la muzică jazzși prima mea diplomă desoprană - pentru cea maibună soprană româncădin Italia, după aceea amcâștigat alte cinci di-plome și un trofeu, alăturide primul maestru al luiAndreea Bocelli, GiovanniMeozzi din Pisa. Din sep-tembrie 2009 până înaprilie 2011 am studiat laAcademia de Opera dinPisa, Dirigenți diComunità Santoni și,apoi, am început pregăti-rile cu marele tenor Anto-nio Pannunzio pentru unexamen cu 8 opere, îndouă luni de zile, pentruScala din Milano (eravorba despre o bursă laScala di Milano, pe carenu am reușit să o câștig,pentru că aveau priori-tate ceilalți concurenți,cu foarte mulți ani de stu-diu în fața mea, dar pen-tru mine a fost o mareexperiență). O altă marebucurie, neașteptată pen-tru mine, a fost să parti-cip și, mai ales, să câștigmarele Premiu DIGIMobil din 2011. Nu măașteptam pentru că auparticipat în concurs ta-lente extraordinare.Chiar în seara concursu-lui eram foarte obositădupă trei nopți nedormitede la alte evenimente...chiar și acum îmi amin-tesc acel moment în caredoamna Irina Tirdea mi-astrigat numele. Am ieșitcâștigătoarea concursuluiunde am cântat două me-lodii de muzică populară:“Dă, Doamne, la omnoroc” și “Sârba de de-mult” și o operă “AveVerum Corpus” de Mo-zart.Mă mândresc și în ziuade azi cu acea diplomă,deoarece am consideratcă am luptat mult pentruea și mă simt mândră căam avut onoarea să parti-cip, alături de alți românitalentați, departe decasă. 5. Cum definești iniţiativaproiectului PremiileDIGI, a societăţii DIGIItaly?

Am o mare admirațiepentru doamna Irina Tir-dea pentru că a organizatacest proiect și s-a gânditsă ne dea nouă, tinerilor,și adevăratelor talente omare mână de ajutor.Implicația socială asocietății DIGI Italy estede apreciat și mă bucurcă sunt români care segândesc la români.6. Ai primit un sprijindin partea autorităţilorromâne/a presei aici, înItalia, sau a celor dinRomânia în cariera ta?Nu am primit o atențiedeosebită din parteaautorităților și nici a pre-sei, nici aici în Diasporași, cu atât mai puțin, dinRomânia, până în mo-mentul în care am partici-pat la concursul “PremiileDIGI”, unde mi s-au des-chis orizonturile.Sper cu aceasta ocazie săse schimbe mult maimulte lucruri în bine, aicipe teritoriul Italiei pentrucomunitatea românească.7. Care este visul tău?Visul meu este să ajung omare soprană, cu ajutorullui Dumnezeu și, înacelași timp, să nu uit demarea mea pasiune, mu-zica populară româ-nească.

Irina Tirdea

MONDENPAGINA

22

Tendinţe în coafuri

Pentru primăvara - vara 2012, coafurile alese de designeri ne-au surprins prinlejeritate și romantism, fiind reprezentate atât de coafuri simple, care să neconfere un look cât maiproaspăt și mai natural,cât și de coafuri retro,pline de eleganță și gla-mour.Mesajul pe care părul îlva comunică în acest se-zonul este "wash andgo”. Mișcarea naturală apărului va fi semnul dis-tinctiv al verii. Va fi o re-vigorare a stilului rock șia părului drept.Aspectul ideal pentru2012 este "SuperClean", fiind mereufoarte natural.

Tendinţe în make-up

Modernul întâlnește vin-tage-ul într-un modfresh, unic, așa că îțipoți găsi și tu stilul per-sonal. Rujul roșu tro-nează în continuare întopul preferințelormake-up artiștilor: mat,lucios, puternic, spregrena sau spre portoca-liu. Roșul rămâne cusiguranță un trend învogă și pentru aceastăprimăvară. Machiajului "ochi de pisică" îi este dată o nouă interpretare,codițele linerului fiind puternic arcuite în sus.Tot pentru ochi se folosește mult și argintiul metalic, pe toată pleoapă și chiarpe arcadă.Sprâncenele puternice, groase, bine conturate dar totuși feminine au dominat,pur și simplu, defileele de modă, amintind de anii '60 și de Liz Taylor.

Irina Tirdea

Tendințe în coafuri și make-upsezonul primăvară - vară 2012

Gabriela ValentinaBăncilă

LECŢII DE STILINTERVIU

CÂȘTIGĂTOAREA PREMIILOR DIGILOMBARDIA 2011

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

„O ţară liberă ca Italia nuare nevoie să facă haz denecaz. Republicii Mol-dova i s-au luat toate ar-mele: una însă i-a rămas:hazul!” afirmă Efim Tarla-pan. „Traducerea cărţii înitaliană constituie pentrumine eurovizionul meu li-terar!”

Tradusă pentru primadată într-o limbă străinăși lansată pe 26 martie,cartea „Zâmbete pentruexport”, editura Labirint,Chișinău, ediție bilingvăromână și italiană, a des-crețit într-adevar frunțileoaspeților prezenți însală. Tarlapan crede căcetățenii noștri au nevoiede zâmbete de pe melea-gul natal așa cum au ne-voie de aerul de acasă.Evenimentul a avut loc laAccademia di Romania șia fost organizat în colabo-rare cu Asociația Dacia șicu sprijinul InstitutuluiCultural Român: „O di-recţie strategică a Acade-miei Române este de adeschide uşile intelectua-lilor din Moldova ca su-port pentru promovarealimbii şi culturii române”- spune Cornel Baicu, di-rectorul de programe –“acest eveniment a fostdedicat Unirii Basarabieicu România din 27 martie1918, teritoriu ataşatUniunii Sovietice pe 28iunie 1940”.

Odată cu prezentarea vo-lumului de epigrame, fa-bule și aforisme, invitațiiau admirat expozițiascriitoarei și pictoriței Sil-vana Baroni, „Aforismevizive”, și au cunoscutalte două cărți: antologia„Aforismul in Italia”, subcoordonarea lui FabrizioCaramagna, și „Oaza denisip” de Valeriu Butu-lescu. Publicul din Româ-nia și Moldova a ascultataforismele italiene, iarcel din Italia, prin scrie-rile lui Tarlapan, a fost fa-miliarizat cu stilul șiconținutul satiric al lite-raturii noastre. Mareascriitoare Maria LuisaSpaziani a citit din aforis-mele sale. Cartea „Zâm-bete pentru export”,coordonată de către Sil-

vana Baroni, a fost tra-dusă în italiană de Ta-tiana Ciobanu, ClaudiaLupascu, Liuba Croitoru-Marian și Veronica Bor-dian. „Am selectat doarepigramele, fabulele, afo-rismele care puteau fiadaptate realităţii ita-liene”, spune Tatiana Cio-banu. Pentru VeronicaBordian cel mai dificil afost să traducă termeniiinventați de autor, ca„tarlapoantele” sau „tar-lapanseurile”. Liuba Ma-rian a colaborat latraducere pentru „a-şimenţine demnitatea pro-fesională”. „Prin aceastătraducere ne-am simţitfoarte aproape de ţaranatală”, povestește Clau-dia Lupașcu.

Supranumit scriitor proli-fic, Efim Tarlapan prac-tică diverse genuriliterare: „Pentru că epi-gramele din prima ediţieau plăcut mai mult citito-rului, m-am ales cu faimade epigramist. Ceea ce sescrie uşor, se citeşte ane-voie. O scriere valoroasă,fie foarte scurtă saufoarte întinsă, cere multătranspiraţie”. Visul auto-rului este de a traduce înitaliană cartea sa pentrucopii, ilustrată de cătrefiica și nepoțica sa.

La lansare a fost prezentAmbasadorul RepubliciiMoldova, Aurel Băieșu.

de Raisa Ambros

MOLDOVAPAGINA

24

Efim Tarlapan exportăzâmbete în ItaliaPoet, traducător, memorialist, Efim Tarlapan a scris peste 50 de cărţi şieste considerat Maestru emerit al epigramei, iar opera sa a fost recom-pensată cu nenumărate premii. Îşi împarte viaţa privată şi literară întreMoldova şi România, prezentând prin genul său comic realitatea de peambele maluri ale Prutului.

Tatiana Ciobanu, coordonatorul Asociaţiei “Dacia”,printr-o corespondenţă virtuală cu reprezentanţii dias-porei, a lansat propunerea de a organiza anul acestaun congres al Diasporei la Roma. “Propun un congrescu Departamentul Românilor de Pretutindeni, Guver-nele României şi R. Moldova şi instituţiile ce ţin de pro-movarea spiritualităţii româneşti în lume. Ar fi oportunsă se organizeze la Roma, dat fiind că 2012 este AnulCulturii Româneşti în Italia”, spune Ciobanu. “Cu atâtmai mult că există o realitate vie, de cetăţenie dublăa moldovenilor - corespunzător ar trebui modificat totsistemul de muncă a tuturor celor ce continuă să pro-moveze moldovenismul”. Un eveniment de acest gena fost deja organizat acum câţiva ani la Veneţia, undeera prezent din partea guvernului R. Moldova domnulIon Negrei.După părerea exponenţilor Asociaţiei “Dacia”, care auparticipat la majoritatea congreselor, “întruniri care seterminau fără a aduce mari rezultate”, tendinţa mul-tora dintre emigranţi este de a deveni personaje fărăo bază spirituală şi intelectuală adevărată. “De ani dezile colaborăm cu oameni de cultură din Rep. Moldovaşi încercăm să aducem la Roma adevăratul patrimoniunaţional care, necătând la toate metehnele, respirăromâneşte”, adaugă Tatiana Ciobanu. Reacţia multorreprezentanţi ai diasporei a fost de a susţine ideeaAsociaţiei “Dacia”.

În ce priveşte iniţiativa de a crea Ministerul Diasporei,înaintată la Conferinţa diasporei de la Chişinău în2011, ei au venit cu propunerea de a crea un Comitetde Coordonare, din care să facă parte toate asociaţiilecare aderă la acest proiect. Un Comitet ad-hoc, fărăierarhie, eficient şi rapid în realizarea obiectivului.Dorin Dusciac, reprezentatul din Paris, s-a propus înrolul de coordonator cu o condiţie: “Să fie o structură"pe orizontală", fără şefi, orgolii şi alte complicaţii. Rogliderii asociativi interesaţi să se manifeste şi să înce-pem împreună promovarea ideii pe toate căile posibilepentru a face cunoscută poziţia noastră şi pentru a ac-celera lucrurile la Chişinău”.

de Raisa Ambros

Congresul diasporei la Roma

EVENIMENTE DIN COMUNITATE

“Din 25 martie poți zbura di-rect de la Torino Caselle la Iașiîn fiecare marți, joi și dumi-nică, pornind de la 29 de europe segment, cu taxe incluse”– spunea publicitatea făcutăde compania Air Vallèe prin in-termediul canalului Radio To-rino International – RadioRomânia şi pe mijloacele detransport în comun din Torino.Părea un vis devenit realitate,un vis în care s-au încrezut zecide români, păcăliţi în cele dinurmă. Coincidenţă sau nu,zborul de pe 1 aprilie a fostanulat cu doar 2 zile înainte şia fost din nou amânat cu 30 dezile, în condiţiile în care cursaar fi trebuit inaugurată pe 25martie. Astfel, cei care trebu-iau să plece în ţară pentru săr-bătorile pascale s-au văzutobligaţi ori să-şi amâne conce-diul, ori să găsească un alt mij-loc de transport şi, deci, săcheltuiască alţi bani.Atât cauzele, cât şi ulterioarapromisiune sunt de interpretat

pentru că reprezentanţii com-paniei nu au mai dat nici unsemn de viaţă. Ba mai mult,după primele (mai exact 180)comentarii postate pe paginafacebook Air Vallee, în care ro-mânii îşi schimbau sfaturi şiopinii în privinţa rambursăriibiletelor, iată surpriza: paginadispare în întunericul nopţii. Săfi fost ştearsă chiar de compa-nie?Chiar dacă au anunţat că mo-tivul ar fi lipsa de pasageri, vă-zând numărul celor care seplâng de înşelăciunea subită,s-ar zice că mai degrabă lipseao aeronavă pentru efectuareazborurilor. Afirmaţia se ba-zează pe faptul că Air Valleeare o “gigantică” flotă de doar2 aeronave Dornier 328JET,care sunt folosite pe rutele in-terne din Italia. În comunicatuliniţial se spunea clar că “zbo-rurile vor fi efectuate cuavioane de tip Fokker 100”,dar probabil nu au reuşit săintre în posesia lor în timp util.

În plus, se pare că nu estevorba despre un caz izolat, ciaceeaşi soartă au avut-o şi ru-tele Parma-Bucureşti, Florenţa-Bucureşti, Parma-Paris,Parma-Roma, Parma-Bruxelles,biletele cărora au fost puse învânzare de aceeaşi companieAir Vallee, în aceste luni.Compania SAGAT, responsa-bilă de gestiunea aeroportuluidin Torino, a anunţat că va daîn judecată Air Vallee atât pen-tru imaginea negativă oferităpasagerilor, cât şi pentru baniicheltuiţi pentru promovareazborului, prin panourile publi-citare ale oraşului. De specifi-cat că toţi cei care au difuzatmesajul promoţional contracost, în urma unui contractlegal încheiat cu Air Vallee, nuau o responsabilitate numaiasupra conţinutului mesajului.O veste bună se pare că existăşi pentru păcăliţi: în scurt timp,asociaţia FlyTorino i-a informatde păţanie pe cei de la ENAC(Ente Nazionale per l’Aviazione

Civile) şi le-au cerut lor să in-tervină pentru soluţionareaproblemei. Cartea drepturilorpasagerilor spune explicit cătoţi cei care nu au beneficiatde zborul programat au drep-tul la rambursarea biletului şila o compensaţie de 400 deeuro, văzând că anularea aavut loc în mai puţin de douăsăptămâni. Acelaşi lucru estedatorat şi celor care au rezer-vat locuri pentru “eventualezboruri viitoare”, în cazul încare compania nu le va asi-gura un zbor alternativ, cu ple-care şi sosire în jurul oreiprogramată iniţial.Reclamaţiile trebuie prezen-tate direct companiei Air Val-lee, iar în caz de lipsă deasistenţă vă puteţi adresa ofi-ciilor ENAC din aeroportulTo-rino Caselle (tel. +39 0115678407 / 413/5676800, fax+39 011 4704320 / 5676418,aero.torino@enac.gov.it).

Anca Manolea (Torino)

Air Vallèe – cel mai mare păcălici al anuluiMajoritatea românilor care lucrează în Palermo suntfemei. Majoritatea acestor femei sunt îngrijitoare la do-miciliu. M-am așteptat ca româncele mele să fie nunumai muncitoare dar și cinstite. Și, probabil, multechiar sunt așa. Din nefericire, pe lângă femeile cuminți,corecte, cu bun simț, au apărut și vânzătoarele delocuri de muncă. Când am auzit întâia oară despreele, nu mi-a venit să cred. Cum așa? E posibil ca înaceste vremuri de sărăcie lucie, în care doar străinăta-tea mai reprezintă o soluție pentru supraviețuire,român pe român să înșele? E posibil ca, la mii de kilo-metri depărtare de casă și de familie, o femeie, care esoție și mamă, să vândă altei femei, soție și mamă larândul ei, pornită pe drumul pribegiei pentru o bucatăde pâine, un loc de muncă? Da, e posibil. Un loc demuncă se vinde cu de la 200 la 400 de euro, “negusto-resele” acceptând și plata în rate. Locurile de muncănu sunt dintre cele mai bune, de regulă nu se poatevorbi despre documente legale și, mai mult decât atât,se întâmplă ca după 3-4 luni, persoana care a plătitlocul de muncă să se vadă azvârlită în stradă. Pentrucă hulpavele “negustorese” fac și mai necinstit acestnecinstit negoț. Poliția nu știe, deocamdată, că se facaceste afaceri. Știu doar acelea care caută cu disperareo casă în care, pe bani rușinos de puțini și în manierătotal ilegală, pot îngriji bolnavi de demență senilă, cucare puțini rezistă să stea.

Alina Raus (Palermo)

Negoț ruşinos

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Dragul mamei cititor,

A trecut și postulPaștelui, suntem acum,poate, mai curați șiputem vedea mai limpedece contează cu adevăratîn viețile noastre. Sun-tem, astfel, mai pregătițisă facem o “socoteală“,să vedem unde am ajunsși spre ce vrem să ne în-dreptăm. Îmi amintescversurile lui Marin So-rescu din poezia “Conta-bilitate”:

"Vine o vremeCând trebuie să tragemsub noiO linie neagrăȘi să facem socoteala."

De fiecare dată când facpentru tine selecția deștiri din România, dragulmeu cititor, mă întreb ceo să alegi tu din ea sprea-ți fi de folos…

Resurse petroliere im-portante

Țara noastră are încămulte resurse naturaleprețioase. Printre cele cevor fi valorificate în cu-rând, datorită mai multorprospecții geologice, esteun zăcământ petrolier es-timat la un miliar de euro,descoperit în orașul Pân-cota, din județul Arad.Firma care a făcut cerce-tările are ca investitorifirme petroliere din Ro-mânia, Belgia, Olanda,Luxemburg și Elveția șiestimează că, odată cuexploatarea acestui zăcă-mânt, producția petro-lieră a României poatecrește cu 7-9%. S-a con-statat, de asemenea, căzăcămintele se află la oadâncime mult mai micădecât în alte zone alețării, cuprinsă între 450 și2100 de metri, ceea cereduce investiția în ex-ploatare. Astfel, compa-nia care face prospecțiilevrea să-și extindă zona decercetare în toată Câm-pia de Vest. În cadrulacestui proiect vor ficreate și locuri de muncănoi, într-o primă etapăfiind vorba de aproxima-tiv 250.

Investiţii ce creează lo-curi de muncă

Un bilanț al investițiilorstrăine, pentru anul tre-cut, arată că statul româna reușit, în ciuda crizeieconomice, să atragă dinafară mai mulți banidecât vecinii bulgari sau

greci. Astfel, conformunor date făcute publicede către reprezentanțiiBăncii Naționale a Româ-nie, în 2011 valoareainvestițiilor străine di-recte din țara noastră s-aridicat la suma de 1,9 mi-liarde de euro, aproapeun sfert fiind investițiinoi. Afacerile noi porniteanul trecut, atât cu capi-tal străin cât și românesc,au dus la crearea a peste9 mii de locuri de muncă,fără a include Bucureștiulși județul Ilfov. Străinii auales să investească maimult în industria auto, înproducerea energiei elec-trice prin metodeneconvenționale sau înenergie regenerabilă.Investițiile românești aufost mai mult în industriade prelucrare a lemnului,în sectoarele agricol și tu-ristic, precum și încomerț. Clujul a fost anultrecut județul care aatras cele mai mariinvestiții străine noi,urmat de Olt, iar mai apoide Prahova, Sălaj șiConstanța. În aproape500 de proiecte începuteanul trecut, ce se vordesfășura anul acesta,vor fi create aproximativ7 mii de locuri de muncănoi.

Tot de o investiție impor-tantă este vorba și în ur-mătoarea știre. Deaceastă dată în cultură.

Se deschide BibliotecaNaţională

De la sfârșitul acestei lunise deschide, în București,Biblioteca Națională aRomâniei. Într-o primăfază vor fi funcționale ju-mătate din cele 14 săli delectură, unde vor putea ficonsultate 300 de mii devolume, ce reprezintă40% din fondul de carteal bibliotecii. De aseme-nea, vor fi deschise și 3săli de pregătire profesio-nală pentru cei care lu-crează în domeniu, undevor putea participa la di-verse cursuri, precum șisăli de conferințe și spațiidestinate organizării deexpoziții.

Adopţii mai uşoare

O altă noutate așteptatănu numai de români, ci șide străini, este noua legea adopțiilor, ce a intrat învigoare la începutul aces-tei luni. Marea noutateeste că orice român cu

rezidență în străinătatepoate adopta copii dinRomânia, dacăîndeplinește anumite cri-terii. Pot adopta copii ro-mâni rudele de până lagradul IV precum și cu-plurile în care cel puținunul dintre soți estecetățean român. Adopțiainternațională este posi-bilă în cazul copiilor pecare, în doi ani, nicio fa-milie din România nu avrut să-i înfieze. Potrivitnoii legi, se scurtează pe-rioada procesului deadopție. Astfel, un copildevine adoptabil după unan, dacă părinții naturalisau rudele până la gradulIV nu pot fi găsite sau nucolaborează cuautoritățile pentru reinte-grarea sa în familie. Șimai repede de atât, în ter-men de 30 de zile dupăeliberarea certificatuluide naștere, un proces deadopție poate fi pornitdacă există declarații înscris ale părinților și ru-delor de până la gradul

IV, potrivit cărora aceștianu vor copilul. Acelașitermen este valabil șipentru copiii cu părinținecunoscuți.

Și cum un copil are, înmare parte, calitățilecumulate ale celor doipărinți, poate te-ar inte-resa, dragă cititorule,știrea care urmează.

Oraşul ideal pentru unbărbat

Potrivit unui studiu reali-zat în 11 orașe din Româ-nia, cele mai multe femeisingure sunt în RâmnicuVâlcea, Iași și Sibiu, iarcele mai frumoase sunt înBucurești. Aceeași cerce-tare mai arată că cele maifavorabile condiții deviață pentru un bărbat-cum ar fi numărul de lo-curi amenajate pentrupescuit, de spații verzi șide baze sportive, precumși numărul de femei sin-gure- sunt în București,Cluj-Napoca și Râmnicu

Vâlcea. Studiul a fostfăcut în București, Cluj-Napoca, Constanța,Timișoara, Iași, Pitești,Sibiu, Brașov, Galați șiRâmnicu Vâlcea.

Fericire de mijloc

Nu știu cât contribuiefrumusețea sau singură-tatea la fericire sau nefe-ricire, dar pot să-ți spun,dragă cititorule, că Ro-mânia este pe locul 80din 156 de țări din lume,într-un top al celor maifericiți locuitori, realizatde Organizația NațiunilorUnite. Pe primele trei lo-curi sunt țările scandi-nave: Danemarca,Finlanda și Norvegia.Topul continuă cuOlanda, Canada, Elveția,Suedia, Noua Zeelandă șiAustralia. Statele Uniteale Americii se plaseazăpe locul 11 în clasament.Cei mai nefericiți se parecă sunt locuitorii Republi-cii Centrafricane și cei

din Republicile Benin șiTogo (ambele situate învestul Africii). În urmaacestui top s-a ajuns și laconcluzia că fericireaunei populații nu are le-gătură cu situația econo-mică a țării. Mai mult,dezvoltarea economică arduce la probleme înalimentație, dependențăde cumpărături, de televi-ziune și de jocuri denoroc. Ce contribuie,însă, la fericirea unei țărisunt relațiile sociale și să-nătatea.

Tot Marin Sorescu spu-nea că, după ce tragemlinie, vom aduna:

"Câteva momente cândera să fim fericiţiCâteva momente cândera să fim frumoşiCâteva momente cândera să fim geniali."

Fii așa cum vrei să fii!

Mama

ROMÂNIAPAGINA

25

"Spune-mi, mamă, ce semai întâmplă pe la noi ?"O selecţie de ştiri din România sau cu români de pretutindeni

REVISTA PRESEI

�������������������

� �����

�������������

� ������ � ���� ������� ������������� ������������������������ �������������!�����"��#����� #$��������%�������������� ���$��&#����%� �� '����(��')*� �������� ���������� ���&#����"�����#������*� +,� � ������ � ���-������� ��� �'#��������#��������&�.#&�/#���$��

#��%��&#��*� +,� � ��������#��&��������"��#��0�����������������������$����������

������������ ���#&�#*� +,� � ���� ���������� ����1���� ��� �������&�������#%�%�� ���

�����#&�*� +,� � ��� �����,� ��� �2���� ����&#��� %�&#��&���#&����&#�+�����%���

�� �������� �#$����#����&���&������%�����*� �����1�� ��$�����.�����#���%#��&���3 �(�����#��4'� ���������'� ������#&�� �*� 1� ������ � ���%#���� ���������������# %�����$��&#���3 %�������&#�$��#&������� �������������5 ��&#�678�&#��� ��#���&�����.#/��&��� ��$���9����*� � �����,���� �2 ����������:���������� !"#�$%&'�(*� +�� � ����������������3 ���#&�#*� � ��;�� � ���������)�*� �2�������1 ����� ����3 �%������� �������4&�������%��(������#����� ������

�� ����#����� ���%��#�#&���'*�'����������+$,-��.*/*���� %������� (#&����#��*� ���1�,�����%����#&��#'�#�3 ���#&�#�$������&��#��#�"����&#��&��*�� +,� � �� <�������������+���2�����!�� ���4�'��&���� ���#&�#��&���������

�#�����#��� )*� ������ �� �1��:��� ����'����$��+*�*%-�*�� =1���1������=�+��:����%� #&��$���� ����������#��#��#%��*� �2 ���� �������%�&���#�������5 �%��3 ������%���#&�# ���4�� �����>���

��3 ����#������%�&�������� ���������#&�# *� +�� � �� ��2����� �����# ��&��+�� ������?���������������������@�*� +�� � �� �����������������+*� ��1A�������4���/*� ��������� ����; � �3 ���#���'#�#�&#�������&��0�6�6B�CDE.�

������������������

�1���2�#�����#&�#�����# #�FBDFG�!�� #��#%�&� #D+��.9�%�# #)��&D"#H�BI�GBJIIBJK���&&��LJL�LFKGFGL

������������ �&� ��D�(� ����B7�LB�M�6L�LB�D�6N�LB�M�67�LB�#�4#�#��B7�BB�M�6L�BB�D�6N�BB�M�6K�BB

����� ��#��B7�BB�M�6L�BB

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacţieMarius Lupu

RedacţiaCristian Ambrozie, Luca Bis-tolfi, Alina Breje, Lorella Lat-tavo, Anca Manolea, Ghighi

Puieşteanu, Diana Rusu, Arse-nio Silupescu, Irina Țîrdea

ColaboratoriCostel Adjudeanu, Raisa Am-

bros, Robert Gal-Pal, GiancarloGermani, Adrian Ioan Grigor,

Ioana Grigore, Adalbert Gyuris,Adania M., Iulian Manta, Ga-briela Lavinia Ninoiu, Nicola

Panetta, Adina Pop, Jenica Ră-chinoiu, Corina F. Vătavu

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacţia şi administraţiaCluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264 333 507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îşi a-

sumă responsabilitatea în ceeace priveşte conţinutul reclame-lor şi nu garantează veridicita-

tea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniaşi se supune legilor româneşti

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

Ingrediente

Pâine de casă, varză neagrăcreaţă, fasole păstăi fiartă, car-tofi, morcovi, ţelină, dovlecei,praz, ceapă, o lingură de pastăde tomate, ulei de măsline ex-travirgin, cimbru, piper negru,sare, supă de legume.

Mod de preparare:

Treceţi prin maşina de tocat le-gume jumătate din cantitateade fasole păstăi fiartă, diluândtotul cu apă de fiertură. Puneţiîn tigaie ulei, ceapă şi praz şirumeniţi totul pe foc, după careadăugaţi pasta de roşii. Dupăcâteva minute adăugaţi varza, cartofii şi toate legumele tăiate cubuleţe, lăsândtotul pe foc pentru o oră întreagă, în supa de legume. Adăugaţi fasolea fiartăîntreagă şi cea tocată mărunt. Înainte de final se adaugă cimbrul, piperul, sareaşi două-trei linguri de pastă de tomate. La final, puneţi într-un castron felii depîine şi alternaţi cu polonice de supă pe care le turnaţi peste ele. Lăsaţi totuldeoparte pentru o zi întreagă. Pentru a fi servită trebuie să fierbeţi încă o datăcantitatea pe care doriţi să o consumaţi. Adăugaţi ulei de măsline şi piper şieste gata de a fi servită.

CALEIDOSCOPPAGINA

26

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieşteanu

- Alo ! Pronto ! Alo !- Benvenuto nel servizio prepagato Wind...- Săru'mâna!... asta... bongiorno !... nu că-i patru după-masă... bona sera, siniora!Pe mine, doamnă, mă cheamă Gică. Dar poliţaiul care m-o controlat la documente,că aseară am dormit în gară, aici, îmi spunea Gica, ca la gagici, că-mi venea să-idau una la moacă, da' m-am gândit că nu-s în sat la mine, că acolo... Dar lasă asta! Am sunat la voi că m-o-nvăţat unu' care voia să-mi fure banii, credea că-s prostşi dorm ca bou' pe coadă, ca să... auzi ? N-ai cum să mă pricepi dacă vorbim amân-doi odată ! Ce tot turui acolo ?- ...per ricevere informazioni attivare...- Păi nu-nţelegi că asta caut ? Dă-mi şi mie o informaţie. Eu o caut pe subsemnataMaricica Pistol, înţelegi ? Ma-ri-ci-ca lu' Chistol, cum îi spune pe la noi, c-o ştie tătălumea că-i rea de c... numai eu nu ştiam şi-am luat-o de femeie, da' fără cununie,că avea şi doi copchii, nu'ş cu cine i-o făcut, care acu' îi creşte mama, care-o vân-dut vaca şi m-o trimis în Italia s-o caut şi mi-o cumpărat şi dicţionar care nu-i bunla nimic, că văd că mă-nţeleg cu lumea... că un italian m-o-ntrebat: "Ce faci ? Bine?" şi eu i-am răspuns că bine de ăsta îi doresc numai lui Băsescu, că ne-o făcutdatorii la femei... asta... la FMI... da' mai taci, că n-am terminat ! Ce zici ?- ...scopri la promozione "Due anni perduti"...- Bravo, tanti, bravo ! Văd că eşti atentă. Asta, cum ţi-am spus, şi-a lăsat acu' doiani copchiii pe capu' mamei mele, că eu eram în Ardeal la coasă, mama ei de...iertaţi-mă de expresie, şi a ras-o în Italia. Am auzit că-i aici la Roma şi-am venit s-o caut; şi că are celularu' Wind ca toţi românii care s-au jmecherit, şi cred că areşi celulită că mi-o zis mie Jicuţă care era vărar şi-acum zice că-i hidraulic, lua-i-aşpresiunea... Doamne iartă-mă, că-i grasă ca o scroafă, da' tot dă bine din picioare,c-o văzut-o jucând manele la Ananina, cine-o mai fi şi asta... cred că tot o curvăca ea... şi că i s-ar fi plâns că şi-a rupt mâinile prin ţara asta, c-a muncit ca ba-dantă... ce dracu' meserie o mai fi ? şi ca bebi siter... dar acu' poate să se distrezecă face strada şi are bani. Cred şi eu, că şi la noi se plăteşte bine şi la autostradăşi la cadastru la Bucureşti, că era plin de gropi şi acu' le astupă cu bani de la Eu-ropa. Of, of ! Mă-nţelegi ? Ce zici ?- ...per modificare la lingua digiti sei...- Să modific limba ? Cum s-o modific, că-i limba mea, măi femeie !- ...per impostare la lingua italiana, digiti...- Ce să fac cu degetele ? Să le bag în gură să modific limba ? Ce, eşti sonată şi tu?Sau am vorbit de pomană şi n-ai înţeles nicio iotă ? Măi fată, înţelege-mă... dă-mişi mie numărul lui Maricica Pi...- ...pi, pi, pi, pi...- Ai închis, în pi... !

Nota autorului Rotaliana, deja des întâlnităîn conversaţiile conaţionalior noştri, este - încazul acestei rubrici satirice - o "bază de atac"împotriva "bilingvilor" care dau adesea cu...oiştea-n gard !

Teatrul Ignoranţei

- Hristos a înviat, piu-piuie Puiulîn timp se sparge Oulpentru a ieși la lumină.

- Hristos a înviat, me-mehăie Iedulvăduvit de lapteletransformat în brânza dulce careva umple cu parfum de primăvarăPasca.

- Hristos a înviat ! ne ureazăIepurașulde pe cartoanele înflorateale felicitărilorbucuros foartecă sezonul de vânătoares-a încheiat.

- Dar Mielul ?- Care Miel ?- El, Cel care, cu sângele Lui nepătata înroșit tocurile ușilorși ouăle de la piciorul Crucii !El, Cel care ne-a salvatpe noi toţi, urmașii lui Avraamînvăţându-ne că salvarea noastrăstă în Exod !

Ei bine, Mielul se sacrifică iar și iar:ne dă măruntaiele sale sfintepentru a le tocași ale transforma în drob;ne dă carnea Sa fragedăpentru stufat...și, renăscând an după an,din tâmplăria proaspăt revopsităși din stomacurile flămândedupă atâta amar de Postne redă speranţacă vom putea fi și noi,la rîndul nostru,reînviaţi.

Dar numai dacă vom știa fi miei !

Mielul și PașteleColţul poetic al diasporei

Bucătărie italianăREŢETĂ DIN REGIUNEA TOSCANA: "LA RIBOLLITA"

^ Berbec

Recuperezi teren, ești iar "în venă"Recente decepții le vei uitaÎți sugerez doar puțină jenăCând din "cadouri" te vei înfrupta !

_ Taur

Luna se aliază altor steleȘi magice zile îți vor dăruiNimic nu ierta, ai încredere-n eleȘi gustă din tot ce-ți vor servi !

` Gemeni

Nemaifiind suferind, te concentreziLa tot ce-ai neglijat - aveai motivPentru-a recupera, precum viseziFă-o-ntr-un stil nu prea agresiv !

a Rac

De ce nu recunoști ? Ai șarm, noroc,Înțelepciune, tact... Treci la culesDe fructe, nu sta-n loc.În viață aste daruri nu vin des !

b Leu

Doar aproximativ le termini toateEști circumspect și ai suspiciuni;De vrei să meargă totul ca pe roateCu calm, devotament, fără minciuni !

c Fecioară

Dacă vrei să câștigi cu-adevăratȘi-n dragoste și-n tot ce faciFii mai tenace. De contracaratSunt lenea, delăsarea ce-ți sunt dragi !

d Balanţă

Trec aștrii în viteză, enervândNimic nu-i clar, nu știi cum să te miștiNu știi pentru ce, nu știi nici cândPână vor trece, învață să reziști !

e Scorpion

Ai mult umor și logică și nerv...Și totuși nu prea știi spre ce țintești ?Soluția ți-o dă un vechi proverb:"Tu ești ca cei cu care te-nsoțești !"

f Săgetător

Ai buni colegi, Uranus și MercurCe-avantajează schimburi și relațiiDar joci prea agresiv - mai puțin durDe vei dribla: și bani, și spații !

g Capricorn

Luna, în semn, aduce noi plăceriPregătește-te să le savurezi;Vorbește mai puțin azi decât ieri"Tăcerea e de aur" - sau nu crezi ?

h Vărsător

Calci greu prin al geloziei nămolChiar de la serviciu n-ai nicio problemăTe simți rănit și cu sufletul gol...Curând vei scăpa și de-această dilemă !

i Peşti

Marte-i pregătit a crea noi conflicteÎnarmează-te deci cu diplomație;Nu te mai baza doar pe instincteDiscerne, măsoară... și bine-o să-ți fie !

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

◼ cu Lorella Lattavo

Ghighi Puieșteanu

4242

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012

Un "Isus" de Guin-ness În anul 1969americanul ArthurBlessitt a început unpelerinaj de peste 60000 km, transportândo cruce de lemn de3,7 metri şi recitândpasaje din Biblie, pecare l-a încheiat pe 7iunie 2008, intrând în"Guinness World Re-cords"pentru cea mailungă călătorie pe jos.

Antrenament mintalDupă ultimele conclu-zii ale unui studiu con-dus de oamenii deştiinţă americani, celcare îşi antreneazăcreierul din tinereţenu riscă boala Alzhei-mer atunci când vor fiîn vârstă.

Creierașul genialSe pare că cel al lui

Albert Einstein era de-osebit - ca şi poseso-rul său. Avea ogreutate mai micădecât media şi lobulparietal din dreaptamult mai dezvoltatdecât cel din stânga.

Un peisaj SF Când arealizat capodoperacinematografică "Ava-tar" regizorul JamesCameron s-a inspiratdin configuraţia lanţu-lui de munţi HuangShan din China.

Furnicare omeneștiÎn vagoanele metrou-lui din Moscova cir-culă în fiecare ziaproximativ nouă mi-lioane de pasageri.La Londra, în schimb,"numai" trei milioane.

Brr ! Iarna trecută la

Folldalin, în Norvegia,mercurul termometre-lor a coborât până laminus 45,5 grade Cel-sius.

Generozitate Oechipă de la Universi-tatea Zale a descope-rit o corelaţie întrefilantropie şi... climă.Cercetătorii susţin căvariaţiile climatice şicreşterea temperaturiiglobale din ultimii aniau dus la o creşteregraduală şi a genero-zităţii oamenilor.

Presă cu dinți Muş-cătura unui tiranozauravea o putere de treitone, sau 40 000 New-ton. Prin comparaţie,muşcătura unui câine-lup domestic ajunge la650 Newton.

.......................... Anunțuri

Dat fiind faptul că definiţiile acestei grile sunt aproape "mură-n gură" :) dezlegătorului îi este necesar - dar nu obli-gatoriu - numai un dicţionar român-italian pentru a găsi cu facilitate cuvintele preluate din limba "verişorilor" noştri.

DIVERTISMENTPAGINA

27

Anunţuri gratuite ! Vrei să publici un anunţ de micapublicitate în ziar ? Trimite acum textul anunţuluitău prin email la: actualitateamagazin@gmail.com

Rebusistice | INTEGRAMA RO & IT"D'ale gurii"

◼ de Ghighi Puieşteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: CU, GAL, OCCUPAZIONE, AC, LAME, AI, ETC, VITA, LT, PO, API, MUNCA, HOMARI, BAN, AVE, LIRA, PRODUCTIE, CIP, ARU, ARN, SA, ZAR, OCUPATIE, SALON, AM, PA, IV, TALAS, ERETI, MAT, PRODUZIONE

Curiozităţi de pe mapamond

Actualitateamagazin

14 - 27 aprilie 2012