actualitatea magazin nr 5

Şi românii din diaspora se asociazăPe 22 ianuarie protest în faţa Ambasadei României la Roma

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 5 | 21 IANUARIE - 3 FEBRUARIE 2012 | GRATUIT

ROMANIA

INFO WIND.IT

AUTORICARICAINTERNAZIONALE

CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA,CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

ROMA

NIA

INFO WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNĂ ÎN ROMÂNIA

DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

EXCLUSIV SPECTACOL

» PAGINA 4

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

Scânteia protestelora fost aprinsă

când preşedintele Bă-sescu a decis să-l de-mită din funcţia desubsecretar de statdin Ministerul Sănătă-ţii pe Raed Arafat, înurma unor polemicidure dintre cei doi.

PRIM-PLAN

Proteste în România !

Revendicarea politicii decătre cetăţeni. Cine ne gu-vernează azi ?

» POLITICĂ | PAGINA 5

Crăciun moldovenesc pestil nou şi vechi - cu muzică,plăcinte şi urări de bine

» COMUNITATE | PAGINA 16

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea

» PAGINA 2

RELIGIE

EVENIMENT

SPORT

Vizita Episcopului Siluanla închisoarea din Roma

» PAGINA 15

Crăciunul vineşi în temniţă

162 de ani de la naşterealui Mihai Eminescu

» PAGINA 3

În căutarealiterei pierdute

Stagiul de pregătire vaavea loc în Antalya

» PAGINA 20

Piţurcă anunţălotul naţional

Cum să evitaţi surprizeleneplăcute la locul de muncă

» PAGINA 8

Partita IVA ?Nu, mulţumesc !

CONSULTANT

CULTURĂ

Scriitori români la "Întâl-niri cu artiştii din Est"

» PAGINA 10

Mihai MirceaButcovan

V-am obişnuit deja cu sti-lul publicaţiei noastre dea da spaţiu diferitelor opi-nii, chiar opuse între ele.Nici acum nu vom faceexcepţii sau mai alesacum nu le vom face. În ciuda faptului că maitoată presa italiană a ig-norat în mod inexplicabilsubiectul, majoritateadintre dumneavoastrăsunteţi probabil la curentcu ceea ce s-a întâmplatzilele trecute în Româniaşi anume protestele dinmai multe oraşe împo-triva conducerii actuale. Motivul oficial sau, putemspune, scânteia a fost de-miterea secretarului destat din Ministerul Sănă-tăţii, Raed Arafat, dupăce acesta s-a opus refor-mei sănătăţii care ar fidus la privatizarea ma-sivă a unui sector vital...

continuă în pag. 2

O nouă revolu-ţie ? Să sperăm

GRATIS!

IL ROTALIANONotizie, commentie opinionil’inserto in italiano» PAG. 11 - 14

15 ianuarieEste a patra zi de proteste în România. Aproape zi şinoapte mii de români protestează în forţă şi cu vehe-menţă împotriva preşedintelui Republicii, Traian Bă-sescu şi împotriva şefului guvernului, Emil Boc.Bărbaţi, femei, bătrâni, tineri şi studenţi au ieşit înpiaţă exasperaţi de situaţia economică extrem degravă în care se scaldă de ceva timp ţara carpato-da-nubiană. În seara de 15 ianuarie, ziua cea mai incan-descentă de până acum, au avut loc ciocniri întrejandarmi şi manifestanţi, în urma cărora au fost mulţirăniţi, unii chiar foarte grav. Multe persoane au fostreţinute. A fost rănit şi un ziarist de la Antena 3, unpost de televiziune nu prea apropiat de actuala pu-tere. Violenţele din partea unor manifestanţi (arun-care cu pietre şi bombe incendiare asupra forţelor deordine) sunt nesemnificative, am putea spune derizo-rii faţă de marea masă, în majoritatea ei paşnică.Până una, alta ministrul de interne Traian Igaş înseara zilei de 15 ianuarie a convocat celula de ur-genţă. Evident, mulţi comentatori, unii chiar de pres-tigiu, au vorbit despre «metode comuniste» dinpartea actualului guvern în abordarea manifestanţilorşi au evocat represiunile lui Ceauşescu. Ultimele ştirivorbesc şi despre un dispozitiv care a explodat într-ozonă nu prea clar precizată din nordul României, carenu pare însă a avea vreo legătură directă cu manifes-taţiile din piaţă.

Nu am avut încă parte de nici o intervenţie din partealui Traian Băsescu, în timp ce şeful guvernului, EmilBoc a vizitat la spital jandarmii răniţi. Un semnal evi-dent de solidaritate şi dorinţa clară de a nu părăsi pu-terea.

Scânteia a fost aprinsă zilele trecute, după ce preşe-dintele Băsescu a decis să-l demită din funcţia de sub-secretar de stat din Ministerul Sănătăţii pe RaedArafat, în urma unor polemici dure dintre cei doi.Arafat este un medic de origine siriană (s-a născut laDamasc în 1964) care, după copilăria şi adolescenţapetrecute la Nablus, în Palestina, a emigrat la vârstade şaisprezece ani în România pentru a studia medi-cina, specializîndu-se ca anestezist în medicina de ur-genţă. Mulţi erau şi sunt arabii care în decursul anilorau sosit în România pentru a studia medicina, atât da-torită legăturilor cordiale dintre regimul naţional-co-munist de la Bucureşti şi lumea arabă, palestinianăîn mod special, cât şi datorită faptului că România eraunica ţară în care universităţile ofereau şi oferă pro-grame de studiu în engleză şi franceză, limbi bine cu-noscute şi răspândite în lumea arabă.

În septembrie 1990 Arafat a înfiinţat Smurd, adicăServiciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarce-rare, un sistem inovativ al medicinei de urgenţă, careîn ultimele decenii a salvat multe vieţi. Pentru meri-tele sale în acest domeniu, pe 23 august 2007 primulministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, l-anumit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii.Controversa dintre Băsescu şi Arafat a izbucnit dincauza unei propuneri legislative care prevedea priva-tizarea masivă a sistemului sanitar naţional, o propu-nere ce a provocat opoziţia categorică a lui Arafat şia populaţiei româneşti, deja în condiţii economice cri-tice care, în cazul în care legea s-ar fi adoptat, s-ar fiagravat şi mai mult. Azi, în România, una dintre pro-blemele cele mai grave - şi pe care autorul ar putea-

o dovedi - este gradul ridicat de corupţie din structu-rile de sănătate: în multe cazuri, chiar şi disperate,cu greu eşti îngrijit dacă nu oferi o atenţie asistente-lor sau medicului de gardă. Mai trebuie amintit că acontribuit la redactarea proiectului de lege «Ameri-can Chamber of Commerce în România» (AmChamRomânia: aceasta este denumirea completă). Aşa cumrezultă din informaţiile de pe site-ul oficial, AmChamRomânia este «o organizaţie non-profit şi apoliticăcare promovează interese comerciale şi economice înRomânia», adică este una dintre agenţiile colonialisteamericane din ţara carpatică. AmCham România,cităm de pe pagina oficială, «a fost înfiinţată în 1993de investitori prezenţi în România» şi este una dintrecele «105 AmCham din cele 91 de ţări afiliate camereide comerţ americane, cu sediul la Washington, şimembră a Consiliului European al Camerelor de Co-merţ Americane».

Că România, din 1989, a devenit una dintre coloniileamericane din Europa de Est este o evidenţă pe caredoar orbii nu reuşesc să o vadă. Bogăţiile româneştisunt o pradă gustoasă pentru şacalul cu stele şidungi, pe care sigur nu vrea să o piardă. Apoi, ţaradanubiano-pontică este aşezată într-o poziţie geopo-litică crucială şi strategică pentru interesele ameri-cane în această parte a lumii. Din surse proprii ştimcă de ani de zile a început o expropriere de materiiprime şi preţioase, printre care grâul (România estede secole grânarul Europei), petrolul şi o altă materieprimă a cărei folosinţă este bine cunoscută: uraniul.Pe lângă acaparare, mai există şi distrugerea: multesuprafeţe de teren cultivate au fost abandonate şi pu-ţuri petroliere - care ar fi asigurat României o auto-nomie, cel puţin parţială, faţă de multinaţionalelesusţinătoare ale “bombardamentelor umanitare” - aufost lăsate pradă destinului, adică nefolosite.

Pe NeamtInvest, site de informaţie financiară cu se-diul la Piatra Neamţ (Moldova de nord), citim reven-dicările cetaţeanului Segiu Găbureac, prezent şi lademonstraţiile de la Bucureşti. Găbureac vorbeştedespre Băsescu ca despre «un om bolnav de putere»,înconjurat de «miniştrii inculţi şi neprofesionişti». Dinaceastă cauză şi din multe altele, România a ajunsuna dintre «oile negre ale Uniunii Europene». Găbu-reac, după critici, trece la revendicări: «să stabilimîntâi de toate ce dorim cu toţii»: de remarcat acestplural. Găbureac vorbeşte în numele tuturor manifes-tanţilor, tuturor românilor, dar ce înseamna acest “tu-turor”? Pe lângă demisia lui Băsescu şi Boc şi alegerianticipate în martie sau aprilie 2012, Găbureac cereşi un guvern de tehnocraţi.

În concluzie, istoria se repetă. Discreditarea uneiclase politice, cu siguranţă nu luminată, dar nu dinaceasta cauză perversă, amestecul masiv şi mârşaval Statelor Unite, excesele de violenţă neaşteptate alemanifestanţilor care discreditează majoritatea liniş-tită şi paşnică a demonstranţilor şi o întreagă seriede alte elemente ne fac să credem că acest fel de ma-nifestaţii nu sunt întru totul spontane, chiar dacă –trebuie să repetăm – situaţia economică în Româniaeste într-adevăr gravă şi revendicările sunt pe deplinjustificate. Ne întrebăm în final, până la ulterioare in-formaţii, dacă două mii de persoane în piaţă sunt unnumăr reprezentativ şi suficient pentru a trage unsemnal de alarmă.

16 ianuarieSituaţia de la Bucureşti se înrăutăţeşte din oră în oră.Şeful guvernului, Emil Boc, l-a chemat din nou peRaed Arafat, împins de protestele din piaţă care îlsusţin pe medicul siriano-român, dar manifestaţiiledin centrul capitalei nu dau semne că se vor potoli,cu atât mai puţin că vor înceta. Seara de ieri (16 ia-nuarie) a fost din nou foarte agitată, chiar dacă odatăcu lăsarea nopţii atmosfera s-a mai liniştit.Alte persoane au fost arestate, unele din cauză că de-ţineau arme de foc, pe care din fericire nu le-au folo-sit. Au fost şi alţi răniţi şi Inspectoratul pentru Situaţiide Urgenţă (ISU) a declarat cod albastru de alertă.Sute de studenţi au ajuns ieri seară (16 ianuarie) înPiaţa Universităţii pentru a li se alătura celorlalţi de-monstranţi. Acum toată România fierbe, manifestanţiisunt cu miile şi sunt prezenţi în toate marile oraşe aleţării şi cu siguranţă sâmburele nemulţumirilor şi ne-cazurilor lor nu era - nu este - cazul Arafat.

continuă în pag. 5

Actualitateamagazin

21 ianuarie - 3 februarie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2

EDITORIAL


foto

: O

ctav

Gan

ea, M

edia

fax

(continuare din pagina 1)...în adevăratul sens al cuvântului, al României şi anumecel al sănătăţii. Pe model american, nu-i aşa (?). Păcat că însuşi preşedin-tele SUA, Barack Obama, s-a prins că treaba cu sănătateaprivatizată nu este bună şi, acasă la el, a încercat să ame-lioreze treburile. Evident, treaba cu sănătatea este doar picătura care a um-plut paharul. Românului i-a ajuns de mult cuţitul la os. Şi,da, bine-ar fi să mai fie o revoluţie care să ne scape detoată clasa politică actuală. Pentru că, între noi fie vorba,nici ceilalţi nu-s mai breji. Mă uitam cu cât avânt patriotic Victor Ponta şi USL-ul s-auapucat de propus petiţii online pentru demisia lui Băsescu.Corect! Băsescu, dacă ar şti ce-i ăla bun simţ ar trebui s-oşteargă din zonă şi să se facă nevăzut cu toată gaşca sade lingăi şi de incapabili. Însă ce mă întreb eu este: undea fost opoziţia până acum? De ce nu şi-a canalizat efortu-rile depuse pentru “mazilirea” lui Geonă către organizareaunor proteste semnate USL. În Italia stânga organizeazămai mereu proteste cu sute de mii de oameni. De ce n-au coborât în stradă ori de câte ori guvernul pro-punea câte o măsură împotriva populaţiei? De ce nu şi-auscos simpatizanţii în piaţă?La căldurică, în platourile televiziunilor sau în faţa unui cal-culator oricine se pricepe să facă opoziţie. Că în parlamentul României ne-am lămurit că aşa ceva nuexistă. Şi dacă vor ajunge la putere vor face fix (sau chiar mai rău)ce face PDL-ul. Pentru că tot din aceeaşi şcoală neo-secu-ristă provin cu toţii. Singura speranţă a României esteschimbarea clasei politice actuale în întregimea ei (inclusivoierii şi cocălarii: vezi Becali şi Diaconescu) şi înlocuireaacesteia cu oameni curaţi, cu oameni capabili şi, de ce nu,chiar din diasporă. Cu oameni care au văzut că se poatesă mergi la medic fără să dai şpagă, că poţi ajunge şef într-un sector doar prin merit, cu oameni care au văzut că po-liticienii mai pot avea şi altă meserie decât cea depolitician, cu oameni care au înţeles că politicienii sunt oa-meni aleşi şi plătiţi pentru administrarea bunăstării co-mune şi că atunci când nu-şi fac bine treaba pot fi“concediaţi”. Dar pentru asta românii trebuie să se vindece de boala mi-lenară pe care o duc pe picioare: resemnarea.

O nouă revoluţie ? Să sperăm

◼ de Luca Bistolfi

Duminică 15 ianuarieau fost organizate laRoma două evenimenteprin care s-au aniversat162 de ani de lanașterea poetului MihaiEminescu.

La sediul Accademia di Ro-mania de la Roma a avutloc un eveniment organizatde către Ambasada Româ-niei şi Institutul Limbii Ro-mâne, la care au fostinvitaţi tineri italieni şi ro-mâni care au participat laCursul de limbă, cultură şicivilizaţie romană şi cărorale-a fost înmânată diploma,împreună cu anumite cărţide limbă şi cultură română,de către asociaţia Humani-tas. A fost prezentat şi un

montaj de film asupra vieţiişi operei marelui poet Emi-nescu, realizat de prof. AnaMaria Mazilu. În cadrulevenimentului s-au recitatpoezii în limba română, dinrepertoriul eminescian, lacare au asistat câţiva pro-fesori, alături de familii deitalieni şi români. O temăde dezbatere interesantă afost oferit de către o profe-

soară de limba română,care a evidenţiat faptul căse înregistrează, la tineriiromâni născuţi în Italia, odificultate de pronunţare aliterei „H” - care în limbaitaliană nu se pronunţă - şitotodată, se pierde accen-tul român. Acesta trebuiesă devină un semnal dealarmă pentru următoarelegeneraţii de italo-români,

care trebuie să fie urmăriţimai îndeaproape şi maiatent, tocmai pentru a nuse ajunge la situaţia de anu mai vorbi corect nicipropria limbă, nici limbaitaliană, fapt care le-arputea aduce dificultăţi -atât la şcoală cât şi în câm-pul muncii. Au fost pre-zenţi cu această ocazie, laAccademia di Romania dl.Federico Rocca, delegatdin partea primaruluiRomei, Gianni Alemanno,pentru cetăţenii din noilestate membre, d-na ElenaNiţă de la Ambasada Ro-mâniei la Roma, dl.preşedinte al PartiduluiIdentitatea Românească,avocat Giancarlo Germanişi dl. Adrian Iancu, respon-

sabilul pentru integrareasocială a cetăţenilor dinnoile state membre UE.În dimineaţa aceleiaşi zileîn zona Anagnina a fost or-ganizată o reprezentaţie aartiştilor de stradă italienişi români, în cadrul căreias-au recitat poezii emines-ciene, manifestaţia fiind or-ganizată de AsociaţiaRomania înfiinţată de Da-niel Bostaca.Ziua însorită şi versurilelui Mihai Eminescu au re-creat, pentru câteva clipe,atmosfera primăvăratică amicului Botoşani într-odupă amiază de duminicăpetrecută în apropiereastatiei de metrou Anag-nina.

G. Marion

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

21 ianuarie - 3 februarie 2012

Titanic 2012

Cel mai mare pachebot ita-lian, Costa Concordia, ceaparţine companiei CostaCrociere (grupul americanCarnival) şi care transporta4.229 de persoane, în jur de3.200 de turişti şi 1.000 demembri ai echipajului, a nau-fragiat vineri seară după ce alovit o stâncă în apropiere deinsula Giglio, în Toscana (cen-tru-vest). Numeroase unităţiale Pazei de Coastă dar şi fe-riboturi care asigură legăturaîntre coasta toscană şi InsulaGiglio au fost mobilizate pen-tru a participa la evacuareapasagerilor. Bilanţul naufra-giului a ajuns la 11 morţi şi 24de dispăruţi. În urma cercetă-rilor comandantul pachebotu-lui Costa Concordia a fost pusîn stare de arest la domiciliu şiriscă o pedeapsă de cel puţin12 ani de închisoare. Con-form anchetatorilor acestapoartă întreaga răspundereatât pentru manevrele greşitecare au dus la naufragiu, câtşi pentru haosul operaţiunilorde salvare. O înregistrareaudio dezvăluie că el şi-a pă-răsit nava în timp ce sute depasageri aşteptau, încă, să fiesalvaţi. Comandantul navei,Francesco Schettino, se afla încompania unei tinere moldo-vence, Domnica Cemortan,de 25 de ani, în momentul im-pactului, potrivit anchetatori-lor. Din fericire, cei 56 deromâni aflaţi pe navă au scă-pat nevătămaţi, iar mulţi din-tre ei au ajuns deja în ţară.

Deţinut român evadat dela Regina Coeli

Un deţinut român a evadatsâmbăta trecută din peniten-ciarul Regina Coeli, situat înRoma. Acesta a reuşit să fugăîmpreună cu un albanez. Con-form autorităţilor peniten-ciare, cei doi deţinuţi au reuşitsă taie barele metalice de lageamul celulei şi au coborâtde la etajul doi pe o anexă, fo-losind o coardă improvizatădin lenjeria de pat. Autorităţileitaliene au iniţiat o vastă ope-raţiune de căutare a evadaţi-lor. Ştefan Cuşnir, în vârstă de24 de ani, era arestat pentrujefuirea unei bănci. În celulăcu cei doi evadaţi mai era undeţinut care nu a reuşit săfugă din cauza greutăţii carenu i-a permis să treacă prinfereastra celulei.

CRONICĂ PE SCURT

În căutarea literei pierdute

Pentru cei care au plecat din România şinu mai au de gînd să se întoarcă, ei bine,am o veste proastă!În timp ce voi vă rupeţi oasele pe-acoloprintre străini, noi ne distrăm foarte bineaici în ţară. În primul rînd ţinem cu sfin-

ţenie TOŢI sfinţii din calendar, toţi mucenicii, ucenicii şi nu ratăm ab-solut nicio ocazie în care putem mînca şi bea pînă ne ia SMURD-ul -pe cei mai norocoşi, pompele funebre pe ceilalţi.În al doilea rînd, orice merge prost în vieţile noastre, dăm vina pe gu-vern. La voi e mai nasol, că pentru străini sunteţi romani, pentru noisunteţi un fel de vacă de muls, deci nu aveţi pe cine să daţi vina, ceeace e foarte nasol. Fiecare om de pe pămînt ar trebui să aibă dreptul,garantat de Constituţia Stelară, să dea vina pe cineva.Zilele astea, pe lîngă Guvern - care e în general ciuca bătăilor - dămvina pe Criză. Criza, nenorocita de ea, n-ar fi venit singură (zic unii pela televizor), ci au adus-o alţii. Aici, variantele-s multe: unii dau vinape Boc, că cică ar fi adus-o el de prin coloniile ţigăneşti din Ardeal.Alţii zic că de Traian Băsescu s-ar fi prins, într-una din vizitele saleprin ţări din lumea a treia, a patra, care-o fi fost. Cei mai mulţi o con-sideră un fel de gripă porcină - care se ia şi se tratează greu, dar ni-meni nu ştie cum.Îmi mai pare rău pentru voi că nu aveţi ocazia să manifestaţi de dimi-neaţa pînă noaptea tîrziu pentru domnul Raed Calafat şi, astfel, rataţinişte bocanci în cap, dar şi ocazia de a da cu bolovani în jandarmi. Cănu sunteţi la curent cu problemele existenţiale ale Lorettei, căreia i-au pîrlit burta la salonul de frumuseţe, cu ale lui Liviu Vîrciu, care nu-şi găseşte perechea şi cu miştocăreala publică a lui Pepe, pe a căruigagică o cheamă Pastramă.

Dacă nu prindeţi OTV-ul lui domnu’ Dan, mi se rupe inima: aseară deexemplu, făcea Revoluţie în direct la el în studio şi, din banii cîştigaţidin SMS-urile fraierilor, se duce mîine să-şi cumpere un vapor de croa-zieră cu cristale Svarowski şi fosile de dinozaur la prova.Aţi ratat minunăţie de revoluţie, cu ocazia căreia protestatarii au spartvitrine, au dat foc la ce-au apucat, au golit un magazine de telefoniemobilă şi-n cele din urmă au făcut un duş rece de la tunurile jandar-milor enervaţi că fac tură dublă. În cele din urmă, totul s-a sfîrşit în la-crimi de la gazele lacrimogene, sau în dubă - după norocul fiecăruia.Încet încet, la Unirea n-au mai rămas decît gunoierii la curăţenie, darîn Piaţa Universităţii un grup de beţivani s-a încăpăţînat să protesteze,fiecare pe limba lui. La un moment dat, au avut proasta inspiraţie săintoneze Imnul ţării dar, după prima strofă, a urmat o bîlbîială tristă lacare au renunţat rapid că erau filmaţi.Ar fi fost o distracţie pe cinste dacă n-ar fi fost trist să vezi centrul Bu-cureştiului vandalizat. Ar fi fost distractiv dacă n-am fi văzut jandarmiloviţi cu bolovani, chioşcuri şi maşini în flăcări, ferestre sparte şi fur-turi, boschetari şi beţivi - dar şi mame inconştiente cu copii de 3-4 anidupă ele alergînd printre pietrele ce zburau în toate părţile.Aş vrea să fi putut vorbi serios despre asta, dar n-am făcut-o pentrucă mă doare sufletul să văd cum înţeleg unii să ceară o viaţă mai bună:cu pumnul şi cu bolovanul, în nici un caz cu munca. Aia vă rămîne vouăacolo, unde n-aveţi pe cine arunca vina şi cui sparge capul; dar dacăvă-nvîrtiţi de vreo două zile libere, poate vă fac ultraşii o reluare în ex-clusivitate, cu condiţia să-i plătiţi cu ora.Azi (17 ianuarie, n.r.), se pare că o luăm de la capăt după acelaşimodel: întîi pensionarii, apoi băieţii de la peluze cu bolovanii şi petar-dele, jandarmii cu pulanele şi beţivii cu sticlele de vodcă pitite sub pal-toane. Să te plictiseşti în România? Nu există aşa ceva!

Evenimente la Roma pentru aniversarea marelui poet român Mihai Eminescu

Scrisoare din ţară"Orice merge prost, dăm vina pe guvern..."

◼ de Angela Tocilă

OPINII

Evenimentele din ulti-mile zile din Româniaau molipsit şi româniidin diasporă. Chiardacă în număr mic, ro-mâni răspândiţi printoată lumea au orga-nizat mitinguri desusţinere a celorrămaşi în ţară.

Potrivit portaluluiantena3.ro, 70 de persoanes-au adunat miercuri, 18 ia-nuarie, în faţa AmbasadeiRomâniei din Londra pen-tru a protesta împotriva ac-tualei puteri, dar mai alespentru a fi alături de ro-mâni. Oamenii adunaţi la Londrascandau „Jos Băsescu“ şi„Ieşiţi din casă dacă văpasă“, având mai multepancarte şi drapeluri naţio-nale.Câteva zeci de oameni aumanifestat, joi, 19 ianuarie,în faţa ambasadei Românieidin capitala Austriei.Ei au subliniat că nu aunicio implicare politică, dar

că doresc să arate “în celmai paşnic şi respectuosmod” că nu sunt indiferenţifaţă de ceea ce se petrece înţară. Manifestanţii şi-au pla-sat acţiunea sub genericul“mândru că sunt român”.La Vancouver doi tineri auînfruntat frigul şi au protes-tat în faţa Consulatului Ge-neral al României pentrua-şi exprima solidaritateacu românii care au ieşit pestradă în toată ţara.“Experienţa noastră de ieri– ieşitul în strada şi utiliza-rea dreptului la libera expri-mare - s-a dovedit a fi unexerciţiu de democraţie ex-traordinar care te ajută lapăstrarea sănătăţii mintaleşi identităţii tale ca individcare îşi fundamenteazăexistenţa pe principii şi va-lori, pe urmărirea unoridealuri şi realizarea unoraspiraţii. Nu trăim doar casă treacă timpu pânămurim.”, au declarat cei doipotrivit aceleaşi surse.Vineri, 20 ianuarie a venitrândul românilor din Oslo

să protesteze în faţa Amba-sadei României.Un grup de studenţi româniaflaţi la studii în oraşul Tri-este, au protestat, în semnde solidaritate cu româniiieşiti în stradă în ultima săp-tămână. “Am organizat cucolegii mei de Erasmus unprotest in Trieste, Italia,

pentru a solidariza cu pro-testatarii din România. Cunoi au mai protestat turcii şigermanii”, a afirmat DanielCateliu, student român înItalia, pentru Realitatea.net. Şi studenţii români dinFranţa, de la Strasbourg, auanunţat că vor ieşi în stradăsâmbătă, iar la Paris, tot

sâmbătă, începând cu orele14.00, o parte din româniidin Franţa se vor afla în faţaAmbasadei.

Potrivit unui comunicat depresă a Asociaţiei Români-lor din Italia, duminică, 22ianuarie, începând cu ora12.00, românii din Roma şidin împrejurimi sunt che-maţi să picheteze sediulAmbasadei României laRoma, din Via Nicolò Tarta-glia, 36 (cartierul Parioli), însemn de solidaritate cu ma-nifestanţii care au ieşit înstradă în oraşele României.Asociaţia Românilor din Ita-lia, alături de alte asociaţii,îi cheamă la manifestaţie petoţi românii nemulţumiţi depolitica guvernului Băsescu- Boc, pentru a cere numi-rea unui guvern tehnic laBucureşti.Consiliera locală din Pa-dova, Nona Evghenie şi-aanunţat participarea la pro-test.

de Alina Harja

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

Liderul Partidului Demo-crat din Italia a fost sur-prins singur într-un pubunde, în faţa unei beri îşiscria discursul pentruAdunarea Naţională apartidului de vineri.

Nu înconjurat de consi-lieri, nu dictând secreta-rei ci singur cuc, într-unpub, secretarul naţionalal principalului partid de

stânga italian, PierluigiBersani, îşi scria joi seara

discursul pentru a douazi.Potrivit agenţiei de presăAnsa, fotografia a fostpostată de un utilizatorpe Twitter.Politicianul ar fi fost foto-grafiat într-un pub dincentrul Romei unde apreferat să-şi scrie dis-cursul în faţa unei beri.Vineri şi sâmbătă are locAdunarea Naţională a

PD-ului care va fi des-chisă tocmai de discursulacestuia pe tema „Impli-carea PD-ului în viitorulItaliei şi al Europei”. Nuştim dacă berea era ita-liană sau, mai în general,europeană dar pare căeste o bună sursă deinspiraţie pentru stângaitaliană.

de Alina Harja

Bersani îşi scrie discursulsingur în faţa unei beri !

Și românii din diasporă protesteazăÎn Italia, un grup de studenţi români au manifestat la Trieste. Duminică un nou protest înfaţa Ambasadei României la Roma.

„Organizatorii? Aceleași figuri reciclate când într-unpartid, când în altul în căutare disperată de vizibilitate”

Reprezentanții Partidului Românilor din Italia auanunțat că nu vor participa la protestul organizat deARI în fața Ambasadei României la Roma.

„PIR-ul este solidar cu cei care-și exprimă libernemulțumirile față de politica condusă de guvern, fațăde problemele create de criza economică, așa cum seîntâmplă și în alte țări”, a declarat pentru ActualitateaMagazin, președintele Partidului Identitatea Româ-nească, avv. Giancarlo Germani.

„Din păcate vedem însă prea multe personaje impli-cate când într-un partid, când în altul în căutare de vi-zibilitate. Pe noi nu ne interesează vizibilitatea. Suntemmai degrabă interesați ca românii din Italia să se auto-organizeze. Schimbarea lui Băsescu cu Ponta sau cuAntonescu, nu înseamnă nici într-un caz o schimbaresau, cel puțin nu în bine. Cu toții și-au creat filiale îndiasporă dar acest lucru nu a îmbunătățit cu nimicsituația românilor din Italia.

Noi am solicitat prezența observatorilor ONU la viitoa-rele alegeri politice din România și opoziția s-a făcut căplouă. Este evident că nu sunt interesați ca alegerilesă fie libere sau intenționează să le fraudeze în bene-ficiul lor”, a mai declarat Germani.

PIR nu participă la protest

Actualitateamagazin


Adresez, tot mai des,aceste întrebări oameni-lor pe care îi întâlnesc zil-nic, persoane normale,ce îşi asigură tot maigreu existenţa şi privescdin ce în ce mai puţin în-spre orizonturi, deoarecetrăiesc constanta frică dea nu mai întrezări nimic.Răspunsurile pe care leprimesc s-au redus, înmod deprimant, la unnumitor comun: ne gu-vernează persoane inca-pabile si preocupate doarde bunăstarea personală,ne guvernează un grupde hoţi şi oameni corupţi,ne guvernează marilelobby-uri financiare. Con-cluzia este unanimă: po-litica nu e în stare să nescoată din criza globală.

În acest fel, politicapierde interes în rânduloamenilor obişnuiţi, caredevin din ce în ce maipuţin implicaţi, iar pasiu-nea acestora, care a con-dus în trecut la naştereademocraţiilor în toatălumea încet-încet dis-pare. În Italia este la putere unguvern tehnic, orientat şipilotat, în toate deciziilesale, de către instituţiilefinanciare europene şimondiale. În Romania,Fondul Monetar Inter-naţional impune măsuri,dictează şi fixează terme-nele şi instrumentele degestionare a finanţelorpublice. Umbra amenin-ţătoare a Băncii CentraleEuropene, a guvernuluigerman, a organismelor

de rating internaţional şia operatorilor financiariinternaţionali îşi întindevălul peste întreaga Eu-ropă. Ne guvernează toţi,mai puţin politica şi par-tidele politice. Am uitat oare ce anumesunt partidele politice şipolitica? Care este rolulpoliticii şi, în special, alpartidelor politice? Rolullor îl reprezintă citirea şiinterpretarea nevoilorcetăţenilor pentru a fi tra-duse în politici sociale,economice, industrialeetc. Fiecare partid ar tre-bui să transpună şi să tra-ducă nevoile oamenilor înfuncţie de sensibilitateaşi principiile în baza că-rora a fost fondat, care îlalimentează necontenit înplan ideologic, expri-mându-şi totodată orien-tarea platformei saleelectorale.

Însă partidele politice auabdicat din asemeneafuncţie şi, pe lângăaceasta, un fapt şi maigrav îl reprezintărenunţarea la exprimareaorientării şi a doctrinelorcare, la rândul lor, se în-depărtează tot mai multde la esenţa şi rolul unuipartid, iar consecinţelesunt extrem de vizibile.

Uniunea Europeană a fur-nizat datele cu privire lastatisticile și indicatorii debunăstare din țările mem-bre, în urma cărora consta-tăm o situație alarmantă lanivelul României: 41,4%din populație se află sub li-mita de sărăcie (persoanecare au venituri inferioaresumei de 60% din venitulmediu național).

Dacă aruncăm o privireasupra politicilor şiacţiunilor de Guvern din

ultimii ani, ne dăm seamade inexistenţa unui spri-jin concret în direcţiacreşterii şi dezvoltării, înschimb s-au primit slo-gane din partea guver-nantilor, de genul:"trebuie să adoptăm mă-suri de creştere şi dezvol-tare", "guvernul vasprijini redresarea econo-mică a ţării", atât în Italiacât şi în România. Dar cum se susţine dez-voltarea? Dincolo dedeclaraţiile nefondate, ceanume trebuie făcut şimai mult decât atât, cumtrebuie făcut? Suntem guvernaţi prinsesiuni de comunicări şideclaraţii dar, în practică,unde sunt programele deguvernare? Unde suntmăsurile de dezvoltare aţării?România a intrat în Uni-unea Europeană în anul2007, cu mult entuziasmşi mari speranţe; accesulla Fondurile Structurale afăcut sa crească încrede-rea într-un viitor mai bun,dar ce s-a întâmplat deatunci şi până acum? Aufost absorbite doar 11%din fondurile puse ladispoziţia României, iarrestul de multe alte mi-liarde de euro au rămasneutilizate, în loc să fiefolosite pentru un adevă-rat impuls în direcţia re-dresării economice. În această situaţie nevedem nevoiţi să cerempoliticii să găseascăsoluţii şi programe adevă-rate, construite pe baza

unor măsuri concrete şiaplicabile; şi pe de altăparte, să ceară părerea şiaprobarea cetăţenilorasupra programelor pro-puse. Cerem politicii săasculte şi să ţină cont depărerea oamenilor şi săactiveze procese demo-cratice şi transparentepentru formarea de poli-tici şi programe de guver-nare. Trebuie însă să solicităm,în mod insistent, întoar-cerea oamenilor de rândîn politică, exprimarea şiimpunerea vocii poporu-lui, în mod continuu, re-vendicarea proprieiputeri de a alege pentrunoi înşine, luarea puteriidin mâinile marilorinstituţii financiare ce gu-vernează ţările noastre. Politica şi guvernele vortrebui să găsească mă-suri reale pentru a sti-mula creşterea ocupăriiforţei de muncă,investiţiile şi creştereanumărului de societăţiaparţinând diverselor ra-muri industriale, utiliza-rea cât mai eficientă aFondurilor StructuraleEuropene. Trebuie adoptate măsuripentru crearea unei noiclase de tineri întreprin-zători; trebuie găsite me-canisme care să permităadministraţiilor locale săstimuleze creşterea prinintermediul investiţiilorîn infrastructură, atât cufonduri private, cât şi eu-ropene; trebuie adoptatemăsuri de relansare a

investiţiilor străine în Ro-mânia; trebuie adoptatemăsuri de simplificare lanivel administrativ, astfelîncât piaţa româneascăsă devină mai atrăgă-toare.

Trebuie însă să devenimconştienţi de faptul cămăsurile şi deciziile ori-cărui guvern actual suntîn mod drastic influenţateşi condiţionate de măsu-rile adoptate la nivel eu-ropean, iar în acestecondiţii ar fi cazul să neconvingem odată pentrutotdeauna că suntemcetăţeni europeni şi cătrebuie să participăm înmod activ la viaţa politicăeuropeană şi internă, farăsă renunţăm la puterea şila prerogativele pe careprocesele democratice nile-au oferit.

Trebuie să pretindem po-liticii programe adevă-rate, care să ofere măsurişi soluţii problemelor şi,în mod evident, trebuiesă evaluăm politica şi săne alegem politicienii înbaza acestor programepropuse de ei.

Trebuie să pretindemaceste lucruri şi trebuiesă ne exercităm putereade a alege, în mod res-ponsabil şi conştient. Ne-am îndepărtat prea multde politică, iar în loculnostru s-au instalat ma-rile instituţii şi marile in-terese financiare... Să nerevendicăm politica!

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5

continuă de la pag. 2Stârnesc curiozitatea unele fotografii în care se văddiverşi tineri, printre manifestanţi, care vorbesc tottimpul la telefon: există suspiciunea că ar fi vorbadespre operaţiuni premeditate şi dirijate în direct.După opinia unor comentatori, manifestanţii violenţi,cu câteva excepţii, îndeplinesc acţiuni de diversiuneşi ar fi agenţi ai securităţii, trimişi printre demons-tranţii paşnici cu scopul clar de a-i discredita în ochiiopiniei publice. Din punct de vedere politic nu sunt noutăţi impor-tante, în afară de faptul că Fondul Monetar Interna-ţional s-a exprimat clar că nu intenţionează sărenunţe la “vizita de control” din România prevăzutăîntre 25 ianuarie şi 6 februarie, în ciuda zarvei din în-treaga ţară şi a nemulţumirilor populaţiei. FMI a de-clarat, prin intermediul comisarului prezent în ţaracarpatică, Jeffrey Franks, că rămânerile în urmă, maiales cele din sistemul sanitar, sunt una dintre proble-mele cele mai grave ale economiei Ţării şi a cerut gu-vernului o reformă imediată. Vom vedea dacă Băsescuşi Boc, înainte de a pleca, dacă vor face acest lucru,vor pleca din nou capul în faţa stăpânilor care mani-pulează banii la nivel mondial sau dacă aceştia dinurmă vor pune în locul lor alte slugi pentru a da lovi-

tura de graţie pregătită României. Pe de altă parte,nu demult, un comentator povestea cum guvernul, înfiecare dimineaţă de luni, găseşte pe masă “mâncă-rica” pregătită şi trebuie doar să-şi pună semnătura:cine este bucătarul nu se ştie prea bine, dar nu e greusă ne imaginăm... În faţa acestui scenariu, clar dinanumite aspecte, dar foarte confuz din alte puncte devedere, rezultă legitimă întrebarea legată de ce arputea să se mai întâmple grav în următoarele ore. Separe că nimic; şi deja unele mijloace de comunicaţieavansează ipoteza că în curând protestele se vorstinge încet-încet. Azi, printre altele, telejurnalele auarătat imagini elocvente ale unor români cuminţi şi

disciplinaţi (nu ca cei nervoşi din piaţă, chiar dacăpaşnici!) care au stat frumos la coadă pentru a-şi plătiimpozitele, care anul acesta au crescut cu patru lasută. Cozi destul de lungi la ghişee, banii în mână(câţi au mai rămas) şi feţe resemnate, în timp ce afarăeste furtună. Ieri ne întrebam dacă ajung două mii de persoane înpiaţă pentru a trage semnale de alarmă revoluţio-nare; acum, că sunt mai mult de două mii de per-soane, am putea spune acelaşi lucru. Băsescu, deexemplu, a declarat că în faţa a cinci milioane (sic!)de români în piaţă îşi va da demisia, dar că doar câ-teva mii nu sunt semnificativi. În acest moment - înafară de instigatorii serviciilor secrete interne sau ex-terne - nu mai suntem la fel de convinşi. Cele douărealităţi ale României actuale - cei care protesteazăşi cei care stau la coadă pentru a plăti taxele guver-nului, care la rândul său le varsă băncilor - trebuiecântărite cu multă atenţie: cine va înclina balanţa?Că demonstranţii se vor dovedi doar o zvâcnire şi decinu vor fi consecinţe este posibil, dar este încă preadevreme să o spunem cu convingere. Când FMI vaparafa sentinţa de moarte dată României, peste câ-teva zile, atunci vom avea date mai exacte. Şi, din pă-cate, le va avea şi poporul român, care - şi asta putemsă afirmăm - trebuie să se pregătească pentru vre-muri grele.

de Luca Bistolfi

Revendicarea politicii de către cetăţeni


◼ de Gianfranco BrunoCine ne guvernează azi? Cine conduce Italia? Cine conduce România?

Actualitateamagazin


ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Pentru mai multe detalii intra pe

România

Italia

Spani

a

Oferta DIGI

Spani

a

talia

omânia

IIt

RRo

e detalii intru mai multenP a pe tre detalii in

Începând cu 6 ianua-rie 2012, BNR a hotă-rât să reducă dobândade referinţă de la 6%la 5,75% - dobândacheie atingând astfelun nou minim istoric.

Această scădere ducepresiunea asupra bănci-lor pentru a schimba şimai mult proporţia credi-tării între moneda naţio-nală şi euro. Seîncurajează creştereacreditării în moneda na-ţională şi scăderea pre-ţului creditelor în leiîntr-un moment în carecreditul în euro pare sădea semne de stagnaresau creştere uşoară.

Această relaxare ar tre-bui să se vadă într-un

termen scurt în rateledobânzilor la depozite,doar că în acest momentcompetiţia în care se aflăbăncile pentru lichiditatenu reflectă încă scăde-rea dobânzilor la fondu-rile atrase. Băncile,confruntându-se cu olipsă de lichidităţi dincauza crizei externe, numai ţin cont de dobândade referinţă şi menţindobânzile la depozite ri-dicate.

Având în vedere rata decapitalizare şi tăierea fi-nanţărilor de la băncilemamă, băncile locale audeclanşat o adevăratăluptă pentru atragereade resurse, negociind cuclienţii dobânzi pestecele standard - începând

cu depozite de 10.000lei.

Ne întrebăm dacă vomavea rate mai mici la cre-ditele pe care le avem înlei? Şansele sunt mi-nime; din cauza credite-lor neperformante caresunt în portofoliul bănci-lor, decizia de reducere adobânzilor pentru credi-tele în sold este aproapeinexistentă. Băncile nu-şipermit, din acest consi-derent, să facă reduceride dobândă la crediteleexistente în potofoliullor.

Concurenţa ridicată însistemul bancar duce înprimul rând la reducereadobânzilor la credite,creşterea dobânzilor la

depozite iar cei mai câş-tigaţi din această compe-tiţie sunt clienţii. Efectulreducerii dobânzii de re-ferinţă o sa-l vedem întimp - cel mai probabil

peste cel puţin 6 luni -caz în care este posibilsă asistăm la încă o dimi-nuare a acestei dobânzi,astfel încât să fie vizibilăşi în piaţă.

Băncile vor ţine de do-bânzile actuale, iar redu-cerile pentru clienţi suntposibile în cazul refinan-ţărilor la aceeaşi bancăsau la competiţie cu pro-duse noi.

În final, considerăm căBanca Naţională a Ro-mâniei a dorit, prinaceastă scădere a dobân-zii de referinţă, şi să re-ducă riscul ca resurselebancare aflate pe piaţaromânească să migrezespre băncile mamă,având în vedere că majo-ritatea băncilor de pepiaţa noastră îşi au origi-nile în afara României.

de Adania M.

Cererea de credite ipote-care de către familiiledin Peninsulă în 2011 in-dică o scădere de 19%faţă de 2010, în timp ceîn ultimii doi ani trend-ula fost pozitiv (+1% în2010 în comparaţie cu2009,+ 7% în 2009 faţăde 2008 ). Este ceea cereiese din analiza cereriiglobale de credite, ana-liză facută de catre EU-RISC - sistemul deinformare CRIF, care co-lectează date privindpeste 78 de milioane depoziţii de credit. Anul2011 a fost un an în cares-a văzut evident scăde-rea cererii de crediteipotecare. Singurul re-zultat pozitiv a fost înre-gistrat în luna februarie;toate ceelalte luni auarătat o scădere în acce-leraţie constantă, până laa atinge un -46% în lunanoiembrie, luna decem-brie închizându-se cuaceeaşi tendinţă: -41 %.

Potrivit cifrelor publicatede Banca Italiei la 13 ia-nuarie 2012, familiile dinItalia au primit finanţarepentru achiziţionarea delocuinţe în valoare de10.374,82 milioane deeuro în al treilea trimes-tru din 2011. Comparativcu acelaşi trimestru din2010, aceasta a însem-nat o scădere de -16,06%pentru un total de1.985,59 de euro.Tendinţa de scădere acreditelor ipotecare de-pinde cu siguranţă descăderea cererii într-uncontext economic atât

de dificil pentru familiiledin Italia, care au văzutîn ultimele şase luni scă-zând perspectivele lorde venituri pe termenscurt şi mediu ca efect almăsurilor economiceluate de guvern pentru aface faţă noilor situaţii.În plus, băncile finanţa-toare s-au confruntat cuprobleme grave de finan-ţare din cauza lipsei delichidităţi de pe piaţă,devenind mult mai selec-tive decât în trecutul re-cent.

de Adrian Grigor

Minim istoric la dobânda BNR

Cererea de credite înItalia a scăzut

Care vor fi efectele reducerii dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României ?

Fondul Europeanpentru StabilitateaFinanciară (EFSF) afost retrogradat cu otreaptă de cătreagenţia Standard &Poor’s, de la “AAA”la “AA +”.

Declasarea Franţei şiAustriei, două ţări careau depus garanţii pen-tru aproximativ 180 demiliarde de euro pentrufond şi care au pierduttriplul “A” a cauzat dete-riorarea credibilităţiifondului şi a dus la re-trogradare. Nu au fostluate măsuri suplimen-tare de consolidare - adeclarat într-un comuni-cat agenţia de rating -care ar fi trebuit săcompenseze deteriora-rea garanţiilor. Cu altecuvinte, statele care şi-au păstrat “AAA” : Ger-mania, Olanda,Luxemburg şi Finlanda

nu au intervenit pentrua opri căderea ratingu-lui şi nici nu au fostanunţate injecţii supli-mentare de garanţii înnumerar.

Dar agenţia Standard& Poor’s a lăsat o uşădeschisă spre Europa.Acest lucru înseamnă căstatele din zona euro segăsesc în faţa unei deci-zii importante: dacă vorlua măsuri pentru recti-ficarea situaţiei şi creş-terea garanţiilor,agenţia S&P este dis-pusă să revină asupraratingului; în caz con-trar, fondul poate să fiedeclasat din nou.Pierderea clasei “AAA”de către fondul EFSFare un impact de na-tură tehnică şi politică.Faptul că Fondul Euro-pean pentru StabilitateaFinanciară nu este mar-cat de trei “A” (cum esteGermania, de exemplu)

pătează reputaţia între-gii zone euro, în imposi-bilitate de a fireprezentată de o insti-tuţie care să deţină ma-ximum-ul de fiabilitateîn zona ratingului decredit. O lectură politicăvede în retrogradareafondului scăderea credi-bilităţii întregii zoneeuro şi a instituţiilorsale. "Până în martie seva examina posibilitateaalocării a 500 de mi-liarde de euro în noulFond European - ESM,care din iulie va înlocuifondul EFSF" - a decla-rat preşedintele Euro-grupului, Jean-ClaudeJuncker. Declasarea decătre S&P "nu reducecapacitatea de creditarea Fondului de 440 mi-liarde de euro" care are"suficiente mijloace săîşi îndeplinească anga-jamentele", a spus Jun-cker.

de Adrian Grigor

Zona Euro - maipuţin credibilă !

Actualitateamagazin


ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

7

Duminică 15 ianuarie 2012 orele 17 la Milano, dininiţiativa A.R.I. Milano (Asociaţia Românilor din Ita-lia) cu sprijinul Consulatului General al României laMilano şi societăţilor DIGI Mobil si East Foods, s-aorganizat în sala de reuniuni a Consulatului GeneralRomân ziua memorială a lui Mihai Eminescu.

Omagierea celor 162 de ani de la naşterea “Luceafă-rului poeziei româneşti” a fost marcată de o nume-roasă prezenţă a românilor, al căror numitor comuna fost dragostea pentru poezia lui marelui poet.A fost înainte de toate o întâlnire de suflet a români-lor, unde timp de trei ore numele Eminescu a fostomagiat în diverse moduri.Copii, tineri, adulţi, elevi, studenţi, consuli, impren-ditori, asociaţii de români, muncitori, profesori,ziarişti, ingineri, şoferi, dansatori, poeţi, pictori, des-igneri, actori, preoţi, medici, artişti si amici italieniau asistat la prezentarea unui documentar în limbaromână despre viaţa şi opera marelui poet, un recitalde poezii de şi despre Mihai Eminescu şi a unui con-cert de muzică clasică şi versuri ale Poetului, susţi-nut de studenţi români aflaţi pe teritoriul Italiei.Surpriza serii au fost tinerii Frăţiei Nepsis de la Bi-serica Ortodoxă Română “Toţi Sfinţii” din Monza,care au recitat poeziile eminesciene în limbile ro-mână, engleză, franceză, germană, rusă şi italiană,dorind astfel să arate recunoaşterea universală a ma-relui nostru poet naţional şi faptul că talentul şi ge-niul acestui om au depăşit graniţele României.

“Acest tânăr cu ochi mari, Cât istoria noastră, Trecea bătut de gânduri Din cartea cirilică în cartea vieţii, Tot numărând plopii luminii, ai dreptăţii, ai iubirii, Care îi ieşeau mereu fără soţ.

Au mai existat şi nişte tei, Şi cei doi îndrăgostiţi Care ştiau să le troienească toată floarea Într-un sărut. Şi nişte păsări ori nişte nouri

Care tot colindau pe deasupra lor Ca lungi şi mişcătoare şesuri. Şi pentru că toate acestea Trebuiau să poarte un nume, Un singur nume, Li s-a spus Eminescu.”

(“Trebuiau sã poarte un nume” de Marin Sorescu)

Irina Tirdea

Cu ceva timp timp întimp în urmă mi-au căzutîn mână frânturi dinopera unui scriitor, unicîn peisajul literar italianşi chiar european. Să

spunem că m-am îndrăgostit teribil de opera acestuia- lucru ce m-a determinat să-i devorez cu sete scrie-rile - datorită asemănării destinelor personajelor des-crise cu multe dintre cele ale românilor ajunşi înItalia. Numele său este Giovanni Verga. Ei bine, văveţi întreba dumneavoastră, cine este acest Verga şice legătură ar avea acesta cu comunitatea româ-nească ? Pentru a răspunde întrebării şi a evita no-tele strict bibliografice, amănuntele teoretice aleverismului italian - curent literar al cărui maxim ex-ponent este Verga - şi pentru a nu vă plictisi cu notepur informale, care oricum sunt diponibile pentrucei interesaţi în librăriile italiene sau pe web , voitrata subiectul doar prin prisma asemănărilor dintrepersonajele vergiene si starea comunităţii româneştidin Italia.Deşi acţiunile romanelor lui Verga se desfăşoară într-un spaţiu şi un timp istoric diferit de cotidianitateacontemporană, temele tratate de acestea sunt de ovie actualitate. Opera lui Verga este centrată pe douăromane ieşite la sfârşitul secolului XIX - dintr-oproiecţie iniţială de cinci titluri, care ar fi trebuit săilustreze complexa panoramă socială siciliană de lasfârşitul secolului al XIX. Tema tratată de Verga estelupta pentru existenţă a claselor ”învinse” de o so-cietate barbară, în care contează doar brutalitateaînvingătorilor, cinismul acestora, imoralitatea cucare s-au căţărat în ierarhia socială. În primul roman- ”I Malavoglia” - scriitorul descrie istoria unei familiide pescari sicilieni care, prin muncă dură şi onestă,ajung să-şi permită posesia unei bărci, botezată

Providenţa, şi a unei modeste case. Patronul dina-stiei de pescari este bunicul ‘Ntoni; acesta, într-obună zi, decide să intre într-o afacere care ulteriorar aduce un pic de prosperitate familiei, cumpărândpe datorie un transport de boabe ce urmau să fie co-mercializate cu profit. Nenorocirea face ca barca sănaufragieze, târând în abisuri pe fiul acestuia, Ba-stianazzo, la rândul său cap de familie şi tată a cincicopii. De aici începe drama adevărată a familiei: per-soane oneste şi muncitoare, membrii familiei Mala-voglia, pentru a-şi plăti datoria provocată denaufragiu, vor trebui să renunţe la casă. O serie dinmembrii familiei mor. Un alt ‘Ntoni, fiul lui Bastia-nazzo şi nepotul bunicului ‘Ntoni, în calitate de suc-cesor şi de fiu mai mare al familiei de pescari, rebelînrăit al destinului de sărac, se va dedica contraban-dei şi va ajunge curând la puşcărie. Lia, una din su-rorile lui ‘Ntoni, fuge de sărăcia lucie şi ajungeprostituată. Între timp, bunicul ‘Ntoni - capul familiei- îşi dă sfârsitul în sărăcie, sperând până la ultima su-flare în răscumpărarea casei. După ispăşirea pedep-sei, ‘Ntoni nepotul se întoarce în satul natal, dar vafi primit cu răceală şi neîncredere... Dezrădăcinat şiblamat de lumea onestă a satului şi de propria fami-lie, acesta va ieşi din cadru definitiv. Istoria familieicontinuă prin mezinul casei care, asemeni bunicului,prin trudă şi onestitate, va reuşi să răscumpereonoarea şi casa familiei.Cunoaşteţi o poveste asemănătoare eroilor lui Verga?Eu cunosc mai multe. Multe istorii personale ale ro-mânilor din diaspora parcă ar fi croite pe acest cala-pod social. Istorii cu case amanetate, cu gânduri deprosperitate viitoare. Istorii de oameni decişi să-şi în-vingă propria condiţie. Istorii de români trădaţi deun Eldorado inexistent... istorii de fapte demne, înbalanţă cu istorii ce nu fac cinste. Istorii de decăzuţidin privilegiile unei ere apuse, constrânşi a-şi încerca

norocul în altă parte. Istorii de români cărora li s-aluat speranţa, istorii de oameni care şi-au regăsitdemnitatea. Istorii infinite şi particulare, ale fiecă-ruia dintre noi. Nu există un loc în care aceste istoriisă fie scrise şi transmise posterităţii. Lumea asta,care se schimbă de la o zi la alta, viteza cu care mer-gem spre declin sau prosperitate, ne face mai puţinumani, mai reci, mai indiferenţi faţă de durerea co-lectivă a unei comunităţi de dezrădăcinaţi, într-olume în care doar sclipiciul şi aparenţa contează, vor-bele goale şi vidul sufletesc. Iertaţi-mi melancolia şispiritul nu prea optimist: nu am văzut încă la româniistabiliţi în afară sentimentul unei apartenenţe deneam, de cultură sau limbă comună. Nu am văzut so-lidaritatea - în sensul său divin , asemeni unei lunipline - nu am văzut decât interesul celui venit să sesalveze, încercând disperat răscumpărarea păcate-lor de odinioară prin supunere şi inerţie. De multeori solitarul personaj al oricărei istorii va fi bătut depropriul teribilism, asemeni lui ‘Ntoni fiul, renegat şiînstrăinat. Vom ieşi din scenă noi, categoria deemigranţi ai primei generaţii, ducând cu noi doarsclipiciul unui BMW cumpărat în rate, cu care ne-amumplut paginile cu poze pe Facebook sau ramelepărinţilor - în care figura bunicului cap de familie numai are loc în tinda văruită ce odinioară era leagănultihnit al unei lumi apuse. Viitorul aparţine fiilornoştri, care ne vor răscumpăra păcatele.

Mi-am propus să vă mai recomand o poveste, cea ameşterului Don Gesualdo, un alt personaj vergiancare ajunge la prosperitate prin enorme sacrificii sicare în final sfârşeste tragic, stricat de imoralitatealumii în care abia intrase plin de sudoare. Până la ur-mătoarea apariţie cu dragoste din Torino, al dumnea-voastră,

C. Adjudeanu

Ziua memorială Mihai Eminescula Milano

EVENIMENT

COMENTARII

Destine paralele"Despre oameni decişi să-şi învingă propria condiţie..."

◼ de C. Adjudeanu

Actualitateamagazin


Înscrieţi-vă în sindicatedacă vreţi să evitaţisurprizele neplăcute !

În ultima perioadă am primitmulte scrisori din parteaangajaţilor de nationalitate ro-mână, cu preponderenţă din do-meniul construcţiilor, în carerelatau propunerile primite dinpartea societăţilor angajatoarede a-şi deschide PARTITA IVA(plătitor de TVA = un echivalental PFA-ului / Persoană Fizică Au-torizată românesc), ca si o

condiţie sine qua non a păstrării locului de muncă. Pe bună drep-tate, angajaţii români din Italia sunt îngrijoraţi pentru situaţialor, mai ales în acest moment de criză, în care pierderea loculuide muncă ar reprezenta o gravă problemă şi tocmai din acestconsiderent doresc să înţeleagă pe deplin avantajele şi deza-vantajele propunerilor primite din partea angajatorilor. Trebuiemenţionat faptul că, de multe ori, întâlnim situaţii în care anga-jatorii italieni profită de lipsa informării şi a cunostinţelor, în rân-dul angajaţilor străini, în materie de Cod al Muncii şi legislaţieaferentă din Italia, aceştia fiind cel mai simplu de manipulat însituaţii de criză sau alte împrejurări defavorabile. Cei ce se aflăîn posesia unui contract de muncă, pe perioadă determinatăsau nedeterminată, sunt angajaţi ce beneficiază de toate drep-turile: salariale, în baza orelor de muncă depuse, de repaus siconcediu, de lichidare, de acces la formare profesională, etc. Încazul unui PARTITA IVA se trece de la angajat la persoană fizicăautorizată si autonomă, iar în acest caz nu se mai dispune deniciun drept de care beneficiază angajaţii; în schimb, iau naştereo serie de obligaţii, atât faţă de stat: taxe, impozite, declaraţii,cât şi faţă de client, adică cel pentru care se prestează un ser-viciu sau pentru care se execută o lucrare. Mulţi angajaţi denaţionalitate română au acceptat propunerea, din stringentanecesitate de a-şi păstra locul de muncă, fară să înţeleagă maiîntâi ce anume înseamnă această schimbare de roluri. Aceastăalegere de a trece la PARTITA IVA ar trebui sa fie voluntară şi înniciun caz nu ar trebui să reprezinte o soluţie pentrusupravieţuire. Această soluţie poate părea atragătoare, la înce-put, deoarece situaţia ramâne aproximativ aceeaşi: semunceşte, se primeşte retribuţia lunară, pare totul normal, pânăîn momentul în care ţi se spune să nu te mai prezinţi la locul demuncă, începând din ziua următoare, pentru că nu mai este ne-voie de tine. În acel moment se realizează faptul că angajatul adevenit, de fapt, un colaborator extern, plătitor de TVA, fară ni-ciun drept şi, mai mult decât atât, realizăm faptul că se poaterenunţa la colaborarea cu noi, în orice moment, fară niciun felde mulţumiri sau retribuţii de lichidare. În plus, PARTITA IVA areobligaţii importante faţă de stat, trebuie să ţină contabilitateapropriei activităţi şi de multe ori, aceste demersuri sunt ignoratepână în momentul în care încep să apară amenzi usturătoare.Sfatul meu, adresat tuturor angajaţilor care se află în aceastăsituaţie, este să nu accepte, în mod resemnat şi umil, trecereade la angajat la PARTITA IVA, deoarece această schimbare esteconvenabilă doar pentru angajator, care nu mai are, în acestfel, nicio obligaţie faţă de angajat şi nu mai plăteşte nicicontribuţii la stat, nici retribuţii de lichidare, nici ore suplimentareetc. În această situaţie delicată este indicată implicarea unuiavocat pentru apărarea drepturilor personale, iar sfatul meueste de a face apel la sindicatele din Italia, care sunt specialcreate pentru a informa şi pentru a apăra drepturile tuturorangajaţilor şi reprezintă o importantă barieră în calea exploatăriiacestora. Faptul că angajaţii de origine română, care nu au în-teles încă importanţa aderării la un sindicat, sunt cei maiexploataţi şi marginalizaţi dintre toţi angajaţii, nu este o situaţieîntamplătoare. Înscrierea într-un sindicat implică anumite cos-turi, dar este cu mult mai avantajos să cheltui câţiva euro înplus lunar, pentru siguranţa şi demnitatea personală, decât sărămâi singur şi netutelat, într-o ţară străină în care poţi deveniuşor victima propriilor nevoi, nesiguranţe şi dezinformări. În con-cluzie, pentru a evita o situaţie de acest gen, respectiv de con-strângere a angajatului în direcţia trecerii de la contract demuncă la PARTITA IVA, ar fi indicată o mai bună cunoaştere afuncţionării sindicatelor şi a avantajelor derivate din aderareala acestea.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

de av. Giancarlo GermaniPatrocinante in Cassazione

Fix 06 71542056, Mobil 329 3121699

CONSULTANT

JuridicPartita IVA ? Nu, mulţumesc !

CONSULTANT

În sectorul construc-ţiilor avem mai mul-te tipuri de contracte.

Acestea sunt:1. Contractul de muncăla nivel naţional;2. Contractul adiţionalde muncă la nivel deprovincie;3. Contractul de muncăla nivel de societate;

Contractul colectiv demunca la nivel naţional

în construcţii - CCNL EDILIZIA - e un contract cea fost semnat in data de 20/04/2010, cu o valabi-litate de trei ani, atat pe partea normativa cat sipe cea economica . Acest contract introduce nou-tati importante pentru sectorul constructiilor sipentru muncitorii interesati; si aici vorbim de cca1.250.000 de muncitori si cca 350.000 de firme.In ceea ce priveste partea economica, a fost obti-nută o creştere salariala de 118 euro in treitranse, si anume: de la 1 Aprilie 2010 - 39 de euro;de la 1 Ianuarie 2011 - 39 de euro si de la 1 Ianua-rie 2012 - 40 de euro.

Deci, de la 1 ianuarie 2012 toţi muncitorii dinconstrucţii vor găsi în fluturaşul de salariu omărire a plăţii pe oră.

Pentru muncitorii care lucreaza la firmele ce suntinscrise la ACER (Asociatia constructiilor dinRoma) plata orara este urmatoarea : 1. 1° Nivel (op. comune ) : 8,79 euro , 2. 2° Nivel (op. qualificato) :9,78 euro3. 3° Nivel (op. specializzato) : 10,53 euro4. 4° Nivel ( capo squadra): 11,13 euro

Pentru muncitorii care lucreaza la firmele ce suntinscrise la ANIEM CONFAPI (Asociatia Micilor siMediilor Intreprinzatori Roma) plata orara esteurmatoarea : 1. 1° Nivel (op. comune ) : 8,82 euro2. 2° Nivel (op. qualificato) :9,82 euro3. 3° Nivel (op. specializzato) : 10,57 euro4. 4° Nivel ( capo squadra): 11,17 euro

Pentru muncitorii care lucreaza la societati COOP.DI PRODUZIONE (vooperative) plata orara esteurmatoarea : 1. 1° Nivel (op. comune ) : 8,95 euro2. 2° Nivel (op. qualificato) :9,79 euro3. 3° Nivel (op. specializzato) : 10,55 euro4. 4° Nivel ( capo squadra): 11,12 euro

In toate cele trei cazuri in tabele mai gasim si in-demnizatii in ceea ce priveste masa si transportulurban, si anume: indemnizatie pentru masa : 0,56euro pe ora; indemnizatie pentru transport: 0,17euro pe ora; pentru cei ce folosesc transportul ex-traurban firma este obligata sa plateasca (rambur-seze) abonamentul de autobuz pana la un maximde 47 de euro. In ceea ce priveste imbracaminteade protectie la locul de munca firma trebuie saasigure muncitorului două salopete si o perechede incaltaminte.

Bineinteles sunt mult mai multe informaţii utiledespre contractul colectiv de munca la nivel na-ţional în construcţii - CCNL EDILIZIA; o sa incercsa le spun si in urmatoarele numere pentru citi-torii Actualitatea Magazin. Rog cititorii sa ne scriesau sa ne contacteze pentru orice tip de problemape adresa redactiei Actualitatea Magazin sau te-lefonic : Iulian Manta 348/7303736; Florin Bouriţă340/1822608 sau pe numărul biroului:06/4440469 Feneal-Uil Roma.

Iulian Manta

Una dintre celemai importantebănci canadiene(Royal Bank of Ca-nada) îşi averti-zează clienţiidespre o nouăfraudă.

Ţinta sunt posesorii decărţi de credit (Visa,Mastercard etc). Fraudase difuzează impresio-nant de repede spre con-

tinentul european. Modul de acţiune este destul deneobişnuit, deoarece impostorii nu vă cer numărul deserie al cărţii de credit, fiind deja în posesia acestuia.

Înşelăciunea funcţionează în modul următor : o per-soană vă contactează la telefon, prezentându-se cafiind un funcţionar de la biroul anti-fraude Visa sauMastercard (sau American Express etc.): “Vă sun pen-tru că ne-a fost semnalată o tranzacţie în neregulă cucardul dumneavoastră Mastercard nr...(vă va spune şinumele băncii dumneavoastră) în valoare de 333 euro.În timp ce dumneavoastră îi spuneţi “nu am efectuato tranzacţie de acest gen “, funcţionarul va continua :“vă explic: noi ţinem sub observaţie o societate caredebitează (extrage) sume între 233 şi 433 euro, de obi-cei sub 500 euro, iar având în vedere numărul marede tranzacţii ce le efectuează în toată lumea, nu e uşorde controlat. Dar dacă dumneavoastră îmi spuneţi cănu aţi folosit cardul pentru suma respectivă, banii vorfi re-acreditaţi pe contul dumneavoastră. O să vă găsiţitranzacţia pe contul dumneavoastră care de obicei îltrimitem la adresa... (adresa voastră). E adresa corectănu ? Iar voi o să aprobaţi. Atunci o să continue : “Bine.Atunci o să deschidem o practică internă anti-fraudă.Pentru orice întrebare puteţi să sunaţi la nr. verde800... Când colegul o să răspundă trebuie să îi daţi nu-mărul de practică 12... Aţi notat codul ?” Şi aici începede-abia partea ceea mai importantă a fraudei - falsulfuncţionar o să vă zică : “o ultimă lămurire: aş vrea săvă mai pun o întrebare, pentru a verifica dacă sunteţiposesorul cardului: o aveţi în mână în acest moment ?Ok, atunci vă rog să priviţi pe spatele cărţii unde o săgăsiţi o serie de 4 numere şi o serie de trei (codul desiguranţă). Aceasta ne va demonstra că sunteţi într-adevăr în posesia cardului. Acest cod ne va confirmacă dumneavoastră sunteţi adevăratul titular al cardu-lui. Când i-aţi citit codul o să vă zică : “Cod corect. Vro-iam doar să ne convingem că sunteţi adevăratulposesor al cardului şi că acesta nu v-a fost furat. Aveţialte întrebări ?” După închiderea convorbirii o să vasimţiţi uşurat că aţi evitat o fraudă şi că serviciul anti-fraudă Visa v-a salvat la timp. Dar nu e aşa. În momen-tul în care i-aţi comunicat codul secret, infractorii auîncasat deja banii voştri. Ceea ce infractorii vor să afleeste tocmai codul secret de siguranţă format din treicifre. Alte date - cum ar fi numele titularului, data deemisie şi scadenţă, numărul de scadenţă - şi le-au pro-curat singuri. Le lipsea doar codul secret.

Dacă o să vă găsiţi în situaţia de a primi un telefon,aşa cum v-am descris mai sus, nu divulgaţi nici oinformaţie şi răspundeţi că o să contactaţi voi servi-ciul Visa, Mastercard etc. Pentru a fi mai siguri :amintiţi-vă că societăţile ce emit cărţile de credit nu osă vă ceară niciodată coduri! Societatea este aceeacare le-a emis, deci este prima care le deţine. Unul din-tre cele mai vulnerabile puncte ale unui card de creditsau a unui card reîncărcabil este codul secret, formatdin trei cifre, care se foloseşte pentru tranzacţiile on-line.

Adrian Grigor

SindicalContractul "CCNL EDILIZIA"

CONSULTANT

FinanciarAtenţie la înșelăciuni !

Actualitateamagazin


Acum câtva timp, mai exactîn luna decembrie a anuluitrecut, a avut loc a patraediţie a aşa numitelor “In-tâlniri cu artiştii din Est”care s-a desfăşurat, ca înfiecare an, la Milano, sub di-recţia regizoarei Maria Şte-fanache. Regizoarea ainsistat în a denumi acestciclu de întâlniri “săptă-mâna interculturală” a ora-şului, o săptamână deschisăîn care se călătoreşte prinlumea muzicii, a culturii, a

artei, a cinematografiei; şinu în ultimul rând s-a lăsatun spaţiu special dedicatdezbaterilor pe tema noiisocietăţi multietnice.În cadrul acestor întâlniri oîntreagă serată a omagiatcâteva personalităţi dinlumea literară româneascăprezentă în afara ţării. Re-flectoarele au dezvăluit treiprofiluri: Ciprian Ioan Far-caş, Ingrid Beatrice Comanşi Mihai Mircea Butcovan.Dintre toţi aceşti exponenţiai literaturii române con-temporane migrante s-a dis-tins net scriitorul şi poetulMihai Mircea Butcovan, ofigură emblematică dotatăde o extraordinară capaci-tate de a captiva atenţia pu-blicului. Sintetic şi concret,Mircea îşi începe povestireacu patrimoniul lăsat de tatălsău Gheorghe care, de când

era mic - deci pe vremea re-gimului, se înţelege - îl ob-seda cu aceste vorbe:“Mircea, din moment ce nupoţi spune ceea ce gândeşti,atunci nu-ţi permite să tegîndeşti la prostii”.Mircea s-a născut la Ora-dea. Are 51 de ani, dar ni-meni n-ar putea să-i deaaceastă vârstă. Pare mult,mult mai tânăr. La 22 de anipleacă din ţară şi ajunge pemeleagurile italiene unde,încet-încet, începe să pu-blice diverse cărţi. În 2003câştigă premiul “Voci e ideemigranti”. După trei ani pu-blică “Allunaggio di un im-migrato innamorato” şi totîn 2006 colecţia sa de poezii“Borgo farfalla” câştigă adouăsprezecea ediţie a pre-miului Eks&Tra. În 2009publică “Dal comunismo alconsumismo. Fotosafari

poetico esistenziale ro-meno-italiano”, o nouă co-lecţie de poezii îmbogăţităde fotografiile lui MarcoBelli şi de prefaţa lui MoniOvadia. Este educator pro-fesional şi în momentul defaţă locuieşte la Sesto SanGiovanni, o localitate perife-rică din împrejurimile Mi-lano-ului. Mihai colaboreazăcu diverse reviste şi ziare,printre care “Internazio-nale” şi “Il Manifesto”. Faceparte din comitetul editorialal revistei “El-Ghibli” şi alCeSPI - Centro Studi Pro-blemi Internazionali diSesto San Giovanni. Multear mai fi de menţionat dinbibliografia şi biografia sa;dar pentru aceasta există şiun site, Observatorul român(www.mihaibutcovan.it)unde se pot găsi toate infor-maţiile care îl privesc. Cu

ocazia “Intâlnirilor cu arti-ştii din Est”, Mircea s-a dez-văluit, puţin câte puţin,publicului româno-italianprezent la eveniment. Uncopil “crescut printre oa-meni şi cărţi, păduri şimunţi, râuri şi lacuri, cas-tele şi legende”. Un copilcare povesteşte cum, înanumite seri din copilăriasa, se juca cu fantezia. Sejuca cu luna, făcând-o săsară de pe un nor pe altul,de pe un vârf de munte pealtul. Acum autorul MirceaButcovan are multe poveştide istorisit. Multe dintre elesunt poveşti din Carpaţi, al-tele sunt poveştile tuturor.Dar nici acum nu s-a opritdin jocul său cu luna.Mircea a povestit despretimpul regimului comunistdin România. A povestitcum era în anii ʼ70, ʼ80. El

are multe de povestit şi fie-care cuvânt, ritmul în carevorbeşte, te hipnotizează. L-ai putea asculta ore întregifără să-ţi dai seama de tre-cerea timpului. Este unautor care trebuie citit, tre-buie cunoscut. Mai ales decătre noi ăştia care stăm“pe afară”.

Intervenţia sa s-a încheiataşa cum începuse, cu amin-tirea tatălui Gheorghe care,când a aflat că fiul său pu-blicase o serie de cărţ înstrăinătate, i-a spus: “Acumcă poţi exprima ceea cegândeşti - şi nu numai, darai până şi posibilitatea săscrii ceea ce îţi trece princap - şi mai ales, tot ceea cescrii este publicat... evităoricum să te gândeşti laprostii!”.

de Alina Năstasă

Editura Aisara din Cagliari apublicat volumul: “La castadei suicidi” ȋn traducerea Ile-nei M. Pop; în limba românǎvolumul a fost publicat la edi-tura Polirom cu titlul: “Circulnostru vă prezintă”.Lucian Dan Teodorovici estenăscut la 17 iunie 1975, înRădăuţi-Suceava. Este coor-donator al colecţiei „Ego.Proză“ a Editurii Polirom şisenior-editor al săptămînalu-lui Suplimentul de cultură,Iaşi. Între 2002 şi 2006, a fostredactor-şef al Editurii Poli-rom. Volume publicate: “Cupuţin timp înaintea coborîriiextratereştrilor printre noi”,roman, Editura OuTopos,

Iaşi, 1999 (ediţia a II-a revă-zută şi adăugită, Editura Po-lirom, Iaşi, 2005); “Lumeavăzută printr-o gaură de mă-rimea unei ţigări marijuana”,povestiri, Fundaţia „Constan-tin Brâncuşi“, 2000; “Circulnostru vă prezintă”:, roman,Editura Polirom, Iaşi, 2002;“Atunci i-am ars două palme”,povestiri, Editura Polirom,Iaşi, 2004. Autorul este unuldintre cei mai apreciaţi scrii-tori din noua generatie, unscriitor original, care evitǎ ti-parele preexistente. Acesta areprezentat de curând Ro-mânia la Festivalul deliteraturǎ al Sardiniei (1-3iulie 2011) şi a fost invitat la

prestigioasele festivaluri deliteraturǎ de la Edinburgh(11-27 august 2011) şi Man-tova (7-11 septembrie 2011.In Italia a publicat cu edituraAisara şi volumul “Un altrogiro, sciamano”. Romanul“La casta dei suicidi” promitede la primele pagini şi nudezamǎgeşte până la final.Cartea este scrisǎ ȋntr-un stilsimplu şi accesibil, plin de sa-voare şi captivant. Intenţiaacestui roman este acela dea descrie existenţa absurdădin care facem cu toţii parte,viaţa pe care noi toţi o trǎim;iar concluzia la care seajunge este aceea ca lumeaeste un mare circ. La jumăta-

tea distanţei dintre ironie şidisperare acţiunea volumuluiȋl duce pe cititor într-un caru-sel de evenimente suprarea-liste. Umorul inteligent seamestecǎ ȋn acelaşi timp cuabsurdul şi cu ridicolul,moartea şi viaţa sunt deopo-trivă luate în derâdere; ȋncarte predominǎ scenelestranii şi comice, scenele ha-lucinante şi comune.Autorul nu ȋşi plaseazǎ perso-najele ȋntr-o arenǎ de circ,printre acrobaţi şi magicieni,ci într-un spaţiu restrâns, fă-cându-i să discute la nesfârşitdespre finalul lor dramatic.Aceştia se hrănesc dintr-o ilu-zie comună: aceea că, dacă

nu azi, mîine cu siguranţă sevor sinucide, cel mai probabilaruncîndu-se de la fereastră.Dar - ca şi la clovni - le sar dinmâneci cărţile de joc cu carevor să ne amăgească; şi ca şiiluzioniştii aşteaptǎ momen-tul potrivit pentru adevăratullor număr de senzaţie. Perso-najele sunt conştiente de ri-dicolul încercărilor lor de apărăsi lumea aceasta şi unuldintre ele chiar se întreabăsimbolic: “cum aş mai puteaeu să fiu eu, fără pervazul pecare ies atât de des?”. Ei ştiucǎ viaţa, dincolo de toategreutǎţile ei, e frumoasă aşacum e, uneori absurdă pânăla limitele suportabilităţii.

Acţiunea cărţii lasǎ loc inter-pretărilor, este o poveste ceva ridica cititorului un val deîntrebări (de exemplu: de ceviaţa şi nu moartea, de cemoartea şi nu viaţa?), lă-sându-l în acelaşi timp să şi leexplice singur. Dincolo deȋntrebǎri se ȋnvaţă că nu-ţipoţi recăpăta controlul asu-pra vieţii decât renunţând lacontrol. Aceasta este o cartecare-ţi va supune atenţiei as-pecte ale vieţii pe care le tre-cem uşor cu vederea, este ocarte care te va face sǎ des-coperi ceva nou şi despretine ȋnsuţi.

de Alina Breje

Fenomenul ar trebui în mod legitim sătrezească îngrijorări: limba lui Emi-nescu şi a lui Ion Luca Caragiale îşipierde din valoare, invadată fiind debarbarisme englezeşti şi de mode ame-ricane. Şi împreună cu ea şi tradiţiileromâneşti se scufundă în abisul moder-nităţii occidentale.Am conştientizat deja aceasta şi, în dis-cuţii publice şi private, ne-am şi revol-tat. Folosirea excesivă şi nejustificatădin partea multor români a unor ter-meni de origine englezească este dejao practică curentă, ca de altfel şi în Ita-lia. Nu mai există sfârşitul săptămânii,ci «week-end», nu se mai spune ucigaş,ci «killer», ok este folosit ca o mantrăsalvatoare... şi lista ar putea continua.În ţara carpato-danubiană xenofilia lim-bii a fost deja condamnată cu fermitatede scriitori importanţi, printre care în-suşi Eminescu şi, ani mai târziu, Cara-giale şi Vasile Alecsandri. În acei ani(între sfârşitul secolului XIX şi începutulsecolului XX) cei care au început inva-zia au fost francezii. Până şi azi, deexemplu, orice român, chiar şi cel mai

conservator, spune alo, ca în Franţa. Înprezent însă se trece încet încet de lafranceză la englezescul hello. Nu maiexistă nici un domeniu de activitate,uman sau profesional, care să nu fi fostinvadat de limba engleză; şi aceasta dincauza masivei penetrări a firmeloramericane pe teritoriul României. Ter-meni precum skill, mindset, deadline,feedback şi mulţi alţii sunt folosiţi cuspontaneitate şi nonşalanţă. Dar sălbă-ticirea nu se opreşte aici: chiar şi orto-grafia şi tradiţiile româneşti par a filăsate să moară încet încet.De exemplu, în multe contexte a fostabolită folosirea diacriticelor: ş şi ţ sescriu acum în multe situaţii sh şi tz şi,în unele referate la şcoală, a semnalatacum câteva săptămâni ziarul «Adevă-rul», putem afla de existenţa unor per-sonaje istorice precum «Shtefan celMare» sau «Vlad Tzepesh».Companiile multinaţionale şi televiziu-nea sunt principalele mijloace care pro-pagă decadenţa şi, în ceea ce priveştedezrădăcinarea unor sărbători, nuexistă oraş important în România în

care azi să nu se sărbătorească SfântulValentin şi Halloween. De fapt, există ozi dedicată adevăratului Sfânt Valentin:este pe 30 iulie, o sărbătoare ortodoxăpe care puţini şi-o amintesc. Şi pânăaici, oricât de oribil ar fi, nu e nimic nou.Dar s-a ajuns până la a sărbători şi ZiuaRecunoştinţei (sau poate Ziua Recunos-htintzei…?), - Thanksgiving Day - adicăuna dintre cele mai importante sărbă-tori naţionale americane. Pe străzileoraşelor românesti, chiar şi în cele dedimensiuni mai mici, azi nu este greusă dai peste magazine cu nume jumă-tate englezeşti si jumătate româneşti.Multe prăvălii, în loc de steagul tricolorromânesc, afişează la intrare steagulStatelor Unite.

Încă o dată trebuie să cântăm, poatechiar să strigăm, «deşteaptă-te, ro-mâne, din somnul cel de moarte / încare te-adânciră barbarii de tirani!». Şise impune să spunem din nou: într-ade-văr avem de a face cu barbari şi tirani.

de Luca Bistolfi

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

10

Mihai Mircea Butcovan la Milano

“La casta dei suicidi” de Lucian Dan Teodorovici

"Dacă tot nu poţi să spui ceea ce gândeşti, atunci nu te gândi la prostii !"

La editura italianǎ Aisara-Cagliari s-a publicat vo-lumul “Un altro giro, sciamano” de Lucian DanTeodorovici ȋn traducerea Ilenei M. Pop. Cartea a fost publicatǎ şi ȋn România, cu titlul ori-ginal: “Celelalte poveşti de dragoste”.Lucian Dan Teodorovici este născut la 17 iunie1975, în Rădăuţi-Suceava. Este coordonator al co-lecţiei „Ego. Proză“ a Editurii Polirom şi senior-editor al săptămînalului Suplimentul de cultură,Iaşi. Între 2002 şi 2006, a fost redactor-şef al Edi-turii Polirom.Volumul “Un altro giro, sciamano” conţine unspre-zece texte ȋn care sunt descrise istorii de iubire,de aşteptări, de eşecuri, de gelozii, de neînţele-geri. Este de apreciat maniera rafinată cu care afost conturat fiecare personaj; orice trăire a per-sonajelor a declanşat povestirea unei istorii. Fie-care text din cele unsprezece poate fi citit şiînţeles autonom; dar poate fi şi raportat la ansam-blul epic, ca o faţetă sau o vârstă a educaţiei sen-timentale. Tema centrală a cǎrţii este ratareadragostei - care se desfăşoară pe mai multe pla-nuri, fiecare dintre “poveşti” aducînd cu sine onuanţă în plus pentru a contura întregul. Preţ volum: 16 euro

Apariţii editorialeDe la barbarisme la barbarie

RECENZIE

OPINII Influenţa culturii din America asupra românilor

Cum se schimbă repede (şi urât) moştenirea lingvistică şi mentală a României

Actualitateamagazin


L'INSERTO IN ITALIANOPAGINA

11

Perdere la vitasenza un perché

La comunità romena in italiano

PAGINA 1 – 2 - 5 Proteste inRomania. Migliaia di persone intutto il Paese sono uscite instrada per protestare contro lemisure di austerità imposte dalGoverno

PAGINA 3 Nella ricerca dellalettera perduta. Eventi per i 162anni della nascita di Mihai Emi-nescu. Lettera della Romania:“Tutto ciò che va male, è colpadel Governo”

PAGINA 4 I romeni che vivonoall’estero solidali con i famigliaririmasti in Patria. Manifestazionidi solidarietà in tutto il mondo.Domenica a Roma. Bersani siscrive il discorso da solo da-vanti ad una birra. Sorpreso aRoma in un pub una sera primadell’Assemblea Nazionale. Par-tito dei Romeni in Italia nonparteciperà alla protesta. Ger-mani: “Troppe facce riciclate daun partito ad altro”

PAGINA 5 La rivendicazionedella politica da parte dei citta-dini. Quando la politica perde diidee, di senso concreto dellasocietà, il Paese lo governa legrandi lobby di interessi. Dob-biamo pretendere una politicache sia in grado di proporre veriprogrammi e vere soluzioni aiproblemi del Paese.

PAGINA 6 Minimi storici pergli interessi della Banca Nazio-nale Romena. Anche se do-vrebbero scendere le rate peri prestiti e mutui, gli effetti sivedranno tra 6 mesi. Sonoscese le richieste di prestiti emutui in Italia: -19% rispetto al2010 per i prestiti e -16% per imutui. L’EuroZona perde dicredibilità. I Paesi europei de-classati dalle agenzie di rating.

PAGINA 7 Mihai Eminescucommemorato a Milano. Des-tini paralleli: una riflessione suchi fa di tutto per migliorare lasua condizione.

PAGINA 8 Consulenza legale.Partita IVA? No, grazie. E’ soloun modo per sfruttare il lavo-ratore, evitando di dargli i di-ritti che gli spettano.Consulenza sindacale. Il con-tratto CCNL per l’edilizia. Inuovi costi per le ore di lavoro.Consulenza finanziaria: attentialle truffe. Royal Bank of Ca-nada avverte sui nuovi mecca-nismi di truffa con le carte dicredito.

PAGINA 10 Mihai Mircea But-covan: uno scrittore romenoaffermato in Italia. “La castadei suicidi”, un romanzo sullavita e sulle cose alle quali non

prestiamo attenzione. Dai bar-barismi alle barbarie: la linguaromena perde le sue origini edè invasa di inglesismi.

PAGINA 15 Il Natale è arri-vato anche nella prigione. IlVescovo Siluan visita i dete-nuti di Rebbibia. La Chiesa Or-todossa romena ha aperto uncentro sociale a Carrara. Ibambini rom ricevono regali aTorino. Le Chiese riunite per of-frire un Natale ai più disagiati.

PAGINA 16 I moldavi festeg-giano il Natale più tardi: un ri-torno alle tradizioni.Magdalena, un DVD con le sto-rie dei romeni di Torino. Ilprimo neonato a Recanati èromeno. Ricongiungimento fa-migliare: un passo desiderato,ma difficile.

PAGINA 17 Valentina Vi-drascu - una stilista romenaetno

PAGINA 18 La città di Sighi-soara: il nuovo ed il vecchios'incontrano.

PAGINA 20 Piţurcă ha annun-ciato la squadra nazionale perla stagione di preparazione inAntalya: 23 giocatori dallaLiga 1.

Una famiglia cinese composta da padre, madre e la loro bimba Joi di nove mesisono stati oggetto della furia omicida di un gruppo di malviventi, a quanto paretossicodipendenti, identificati come magrebini e ora braccati in tutta Italia eall’estero.

I coniugi, titolari di un bar, con annesso servizio di money transfer, hanno difesol’incasso del proprio lavoro, ma è stato vano: contro di loro sono stati sparatialcuni colpi di pistola che hanno preso in pieno, uccidendoli, l’uomo Zhou Zengdi 31 anni e la bimba, mentre la moglie, ignara di aver perso marito e figlia, èstata ricoverata al S. Giovanni per ferite e in stato di shock.

Questi i fatti. I soliti fatti di cronaca, di morte, che sono diventati, a quantopare, il fiore nero all’occhiello di Roma Capitale, dove camminare in strada peri fatti propri non è più possibile, non è più sicuro. Gli stranieri che vivono neiquartieri “vecchi” e ad alta densità di popolazione della città, come Piazza Vit-torio, Esquilino, Casilino lavorano e cercano di inserirsi nella comunità, ma dopoquesti fatti la paura salirà alle stelle. Complice la crisi economica, non vi sonomezzi operativi da parte delle forze dell’ordine, pochi uomini e vetture dispo-nibili, però io mi chiedo: vi sono tanti corpi, sia ausiliari che in servizio, che po-trebbero sopperire alle carenze di organico - come le polizie provinciali, guardiegiurate - e non vengono utilizzate... ministro Cancellieri, a lei la parola!

L’Italia è solidale con la comunità cinese e lo ha dimostrato il 10 gennaio par-tecipando alla fiaccolata che da piazza Vittorio ha raggiunto le zone dell’ecci-dio. Tante candele sui marciapiedi, disposte in mille modi, persino a forma dicuore davanti alla foto della piccola Joi sulla piazza antistante la chiesa. Pre-senti, oltre al nostro direttore Alina Harja, rappresentanti politici impegnatinella lotta contro la discriminazione razziale come l’on. Guido Melis e MarcoPacciotti del Forum Immigrazione. Davanti al portone dove abitava la famigliaZeng un cumulo di fiori, pupazzi e foto...

Roma si vergogna per non essere in grado di garantire sicurezza ai cittadini,siano essi italiani, cinesi, romeni indiani ecc. Non si può continuare a vedereterrore negli occhi di chi ci cammina a fianco per strada, tutti temiamo di venircoinvolti in eventi spiacevoli e drammatici. Roma è detta Città Eterna, ma chici vive non deve rischiare di trovarsi un giorno, per mancanza di tutela dellapropria incolumità, nella situazione di dover subire... l’eterno riposo.

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario delcontenuto delle pagine in romeno

Non ricordo più il suonodei sospiri rimati del cuoredal primo giovane errorelasciato dietro; ma ora sono

cresciuta e ragionofra molte illusioni e dolore;chiunque avrà conosciuto l'amoreavrà provato anche il perdono.

I piccoli passi sono fruttodella timidezza, chiaramente(però non mi vergogno);l'amor mio fu breve come un sogno -

da tempo favola sovente che dentro il mio cuore quadrifoglioho già serrato, ma pronta a sognare ancora, ancora, ancora.

Sonetto d'amoredi Gabriela Lavinia Ninoiu

E' successo a Roma, di sera, due giorni prima dell'Epifania,nel quartiere popolare di Tor Pignattara, zona ad alta con-centrazione di comunità straniere, molte delle quali inse-rite nel contesto sociale.

di Lorella Lattavo

ARS POETICA

L’ Associazione 21 lu-glio ha presentato allastampa un memuran-dum per l’eliminazionedella discriminazionerazziale in Italia verso irom.

Il rapporto e l’indagine siè svolta tra il dicembre2009 e il gennaio 2012.Le operazioni di raccoltadei rilievi dattiloscopici efotografici effettuati all’interno degli insediamentiRomani” Casilino 900 , LaMartora , Salone , Cam-ping River , Castel Ro-mano , Lombroso , Tor deCenci e il centro di acco-glienza di via Amarilli”,l’Associazione 21 luglio ,denuncia , hanno riguar-dato esclusivamente rom

e sinti al di la del loro sta-tus giuridico.Sotto l’apparente coper-tura fornita dalla defini-zione di “ nomadi” sonostati interessati dalla pro-cedura solo e tutti i com-ponenti delle comunitàrom e sinte dei campi og-getto delle operazionidelle forze di polizia.

A fronte delle 5.000 per-sone rom sottoposte alleprocedure, fino al 31 lu-glio 2011 , sono stati solo119 i permessi di sog-giorno per motivi umani-tari rilasciati dallaQuestura di Roma.

Secondo i riscontri effet-tuati , al termine dellaprocedura di richiesta

protezione internazionalemolti rom apolidi di fattoe quindi evidentementeimpossibilitati a ottenereun qualsiasi documentoche attesti la loro identità,non hanno potuto otte-nere dalla Questura diRoma il rilascio del per-messo di soggiorno permotivi umanitari perchéprivi del passaporto.

L’ Associazione denuncia ilmetodo in cui la Questuradi Roma abbia censito lefamiglie “ foto che coin-volgono l’intero gruppofamigliare o minori sotto i14 anni congiuntamenteai genitori”.

continua à pag. 13

Gravissime violazioni controle comunita’ rom a Roma

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 11 - 14

Actualitateamagazin


Marin Sorescu è stato unpoeta, drammaturgo, ro-manziere, saggista e tra-duttore è anche il fondatoredella drammaturgia del pa-rossismo nella letteraturaromena. Le sue opere sonostate tradotte in oltre 20paesi, per un totale di oltre

60 libri pubblicati all’estero. È stato notato anche per lasua pittura, aprendo numerose mostre in Romania e al-l’estero.La sua opera di debutto, “Iona” (1968) è il suo capolavorodove l’autore simboleggia la dramma ontologica dell’uomomoderno sotto il potere del destino. “Iona” è un poemadrammatico che presenta la lotta e le ansie degli esseriumani di fronte al proprio destino e di fronte ai propri li-miti, una dramma con profonde implicazioni filosofiche.L’azione racconta la storia di un pescatore povero, prigio-niero del proprio essere e per il quale la fortuna non esiste,che passerà da uno stato d’indifferenza ad uno di consa-pevolezza.La drammaturgia di Marin Sorescu affronta in particolareuna tematica di forte evidenza poetica nella trilogia “Lasete del Monte di sale”“, che comprende la sua opera“Iona”. L’autore affronta il teatro contemporaneo nel “Esi-stono nervi” e il teatro storico nel “Il terzo palo”,ha scrittoanche una serie di commedie come “Il freddo” o “Il cuginoShakespeare”.L’ opera di Marin Sorescu è capace di catturare e ridare lecose umili e semplici, sorprende con la sua dialettica e conl’imprevedibilità del suo messaggio artistico, con le sue de-scrizioni tra gli ingranaggi della fantasia e dell’immagina-zione . La sua è una poesia diretta e accessibile cherappresenta la realtà e il quotidiano della vita in tutte lesue sfumature, scriveva: “Avere il coraggio di rivelare lapropria soggettività e l’animo fino ai suoi più oscuri an-fratti, le paure e le aspirazioni più intimi -questa è poesia”.

“Se avessi i mezzi, non farei altro che una pancadi legno in mezzo al mare. Una costruzione gran-diosa di quercia piallata dove possono riposare sudi essa durante la tempesta, i gabbiani più vigliac-chi. E molto faticoso spingere continuamente dadietro l’onda, trasmettendogli qualche follia; ilvento, invece potrebbe sedersi lì, di tanto in tanto.E dire cosi, pensando a me: “Non ha fatto nulla dibuono nella sua vita, soltanto questa panca dilegno, intorno alla quale ha messo il mare”. Ci hopensato bene, questa cosa la farei volentieri. Sa-rebbe come un santuario dove riposare con latesta fra le mani al centro dell’anima.”- tratta dallibro “Iona”

Ho legato

Ho legato gli alberi agli occhiCon una sciarpa verdeE ho detto a loro di trovarmi. E gli alberi mi hanno trovato subito Con un ruggito di foglie.

Ho legato gli uccelli agli occhi Con una sciarpa di nuvoleE ho detto a loro di trovarmi.. E gli uccelli mi hanno trovatoCon una canzone.

Ho legato la tristezza agli occhiCon un sorriso,E la tristezza mi ha trovato il giorno dopo,In un amore.

Ho legato il sole agli occhiCon le mie nottiE gli ho detto di trovarmi. Sei lì, mi ha detto il sole,

Dopo quel tempo,Non nasconderti più.

Non nasconderti più Mi hanno detto tutte le coseE tutti i sentimentiChe ho cercato di legarli Agli occhi.

Articolo, traduzione e citazioni dal romeno: Alina Breje

Considerato da molti critici come il più grande scul-tore del XX secolo, Constantin Brancusi è senza dub-bio l’artista più famoso che la Romania abbia datoall’umanità nei secoli.

Nato a Hobitza il 19 febbraio 1876, Brancusi inizia la suaformazione presso la Scuola d’Arte e Mestieri di Craiovaed, in seguito, presso l’Accademia di Belle Arti di Bucarest.Nel 1904 Brancusi si trasferisce a Parigi e l’anno succes-sivo s’iscrive all’École des Beaux-Arts. Nel 1906 espone alSalon de la Société nationale des Beaux Arts e al Salond’Automne. Conosce Auguste Rodin che lo prende, per unbreve periodo, come praticante nel suo atelier.

E’ stato coinvolto in un processo promosso dalle Doganedegli Stati Uniti per stabilire se la sua scultura “Uccello

nello spazio” fosse soggetta ad imposta in quanto manu-fatto o dovesse essere considerata un’opera d’arte. Nel1928 la corte decide che si tratta di opera d’arte. Nel 1935riceve l’incarico di realizzare un monumento ai caduti peril parco di Târgu Jiu in Romania e progetta un insieme disculture che comprende “Il portale del bacio”, “La tavoladel silenzio” e la “Colonna senza fine” che è la sua operapiù famosa. Il filosofo rumeno Mircea Eliade ha detto aproposito di questa opera: “La sua colonna s’innalza in unspazio che non è possibile limitare perché si basa sull’espe-rienza estatica della libertà assoluta”. Altre opere impor-tanti sono la “Saggezza della terra”, “L’uccello d’oro”, “Ilbambino nel mondo”, “Musa addormentata” e “SignorinaPogany”.Oggi, le sue opere si trovano in alcuni dei migliori musei ditutto il mondo o in importanti collezioni private.Constantin Brancusi è considerato il padre della sculturamoderna, il suo lavoro fondamentalmente astratto ha in-fluenzato profondamente il concetto moderno di forma, nonpiù ritratta nella sua fissità ma nel dinamismo, che rappre-senta la natura specifica degli elementi che contribuisconoa realizzarlo. Il suo lavoro è sinonimo di anticonformismoe di rivolta contro il convenzionalismo accademico, ha sem-pre provato di liberare il concetto dell’arte dalle regole, perrestituirlo con un valore aggiunto.Le sue sculture si distinguono per l’eleganza e per la stiliz-zazione delle forme. Forme che vivono di vita propria, chehanno peso e leggerezza nello stesso tempo. Brancusi hadato alla materia inerme e pesante la possibilità di elevarsi,di avvicinarsi al cielo, ma senza togliere nulla di quello chela legava alla terra. L’artista rumeno ha costruito faticosamente la sua eternitàe ha dato al nostro secolo la coscienza della forma pura nel-l’arte, creando un’arte originale, semplice e naturale, pienadi luce e di vitalità, fondata sulla dimensione umana e sullaverità della vita. Cercava sempre di cogliere l’essenza purain tutte le sue variabili forme.

Ha creato attraverso i suoi pensieri anche un linguaggiocreativo che esprime l’essenza delle cose, arricchendolo diuna profonda dimensione spirituale.

“Devi provare continuamente a salire molto in alto se vuoivedere molto lontano”

“Non c’è mai stato spazio per l’invidia nel mio cuore, néper l’odio, ma solo per quella gioia che si può raccogliereovunque, e in qualsiasi momento. Penso che ciò che cirenda veramente vivi è la sensazione della nostra infanziapermanente nella vita.

“Cerco la forma in tutto quel che faccio, per risolvere il dif-ficile e folle problema dell’ottenere tutte le forme in unasola. Credo che una forma vera debba suggerire l’infinito”.“Il piacere con cui l’artista lavora è l’anima stessa della suaarte”.

“Senza cuore non esiste l’arte!”

“Le cose d’arte sono specchi nei quali ognuno vede ciò chegli somiglia”.

“Ci troviamo tutti alla fine di una grande epoca. Ed è ne-cessario tornare all’inizio di tutte le cose e scoprire ciò chesi è perso”.

“La semplicità non è un fine nell’arte, ma arrivi alla sem-plicità senza volerlo, avvicinandoti al vero significato dellecose. La semplicità è in se stessa una complessità - ti devinutrire della sua essenza per comprendere il suo valore.” “Amore chiama amore. Non è tanto importante essereamati quanto amare. Con forza e con tutto il nostro essere.”

Articolo, traduzione e citazioni dal romeno: Alina Breje

il ROtalianoPAGINA

12

Il coraggio di rivelare la propria soggettività

136 anni dalla nascita di Constantin Brancusi

Marin Sorescu (1936-1997) è nato a Bulzeşti, Romania e si è laureato alla Facoltà di Filologia a Iaşi (1955-1960)

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Actualitateamagazin


Senza cuore non esiste l'arte

9 gennaio 2012 ore 14:il gruppo delle “Donneper la Sicurezza” con Ro-berta Sibaud e BarbaraCerusico assieme a quellode “Le mimose recise”con Nicoleta Sprinceana,Avv. Giancarlo Germani eMichela Giurgeadell’Ass.ne Italia Roma-nia, hanno portato la lorosolidarietà e sostegno aNatalia, difesa dall’avv.Falcetta, impegnata a di-fendere la propria reputa-zione davanti all’Ordinedi Mediazione Forense inVia Attilio Regolo 12 d aRoma. Reputazione che,

come abbiamo precisatonel numero scorso, erastata oggetto di diffama-zione, per motivi perso-nali e, diciamolo pure, digelosia incontrollata, daparte di una criminologamolto nota alle platee te-levisive.

La ragazza, visibilmenteemozionata e commossaper tale dimostrazione diaffetto e partecipazionealla sua vicenda, ha af-frontato l’udienza senzache fosse presente la con-troparte e ciò ha datomodo al giudice, come hariferito l’avv. Falcetta, di-fensore della ragazza, dirinviare al 23 gennaio p.v.la fissazione di un nuovoincontro per definire, inpresenza della parte con-venuta, sperando che sipresenti, i termini del ri-sarcimento danni chiestoda Natalia. Se ancora unavolta non si dovesse pre-sentare all’udienza, verràdichiarata la condanna alrisarcimento chiesto

dalla ragazza, poiché lamancata presenza equi-varrebbe ad una rinunciadi difesa.

Al di là dei fatti pura-mente tecnici e proces-suali, c’è da ribadirel’impegno di entrambi igruppi di sostegno pre-senti al sit in silenzioso dicontinuare una battagliain difesa di ogni discrimi-nazione e umiliazione neiconfronti di persone chenon sono italiane ma che,grazie a loro, molti ita-liani traggono beneficiper sé e per i propri cari.

E’ importante dunqueproseguire in questa lottagiusta e sacrosanta per latutela dei diritti delle per-sone immigrate, perchèchi è lontano dal suopaese d’origine non lo èper turismo o per cam-biare aria, ma per garan-tire un futuro onesto persé e per chi ha lasciato acasa. Noi italiani lo ab-biamo provato, e dunque

spazziamo dal nostrocuore ogni fuliggine dipregiudizio xenofobo...

non fare agli altri ciò chenon vorresti sia fatto a te:un proverbio semplice ma

chissà come mai, troppodisatteso.

di Lorella Lattavo

il ROtalianoPAGINA

13

continua dalla pag. 11

Esiste la possibilità che talioperazioni abbiano per-messo la creazione di una"banca dati con le informa-zioni archiviate in un am-biente" appositamenterealizzato all’ internodell’Ufficio stranieri dellaQuestura di Roma e conuna procedura esclusiva-mente predisposta per lepersone rom e sinte e di-verse dal resto della popo-lazione e di coloro cherichiedono la protezioneinternazionale.Il piano nomadi che inte-ressa Roma "secondo laPrefettura" 80 insedia-menti abusivi, 14 campitollerati, 7 villaggi autoriz-

zati, per un totale di 7177persone tra rom e sinte,ma il piano del Comune diRoma prevede solo 13 "Vil-laggi autorizzati" per unacapienza di 6000 rom esinti.

Durante la conferenzastampa è intervenuto ilDott. Improta dirigentedella Questura di Romasulla immigrazione contes-tando alcuni dati, ma nonfornendone di nuovi e ve-ritieri.

I’Associazione 21 luglio,alla chiusura della confe-renza in base alla docu-mentazione raccoltachiede1. La chiusura dello spor-

tello ubicato a Romapresso i locali dell’ UfficioImigrazione della Ques-tura, dedicato esclusiva-mente alla procedura diraccolta e archiviazionedei dati dattiloscopici e fo-tografici che ha coinvoltolecomunità rom e sinte;2. Attraverso il coinvolgi-mento del Garante per laprotezione dei dati perso-nali, la cancellazione ditutti i dati che sono statiraccolti in base alla Dichia-razione dello stato diemergenza a prescinderedalla comprovatalegittimità in sede giudizia-ria, caso per caso, dellaprocedura posta in essere

Nicola Panetta

Il caso Natalia non è chiuso...vicina la resa dei conti !

Gravissime violazioni controle comunita’ rom a Roma

Actualitateamagazin


il ROtalianoPAGINA

14

In Kaputt, uno dei più noti libri sulla secondaguerra mondiale, Curzio Malaparte (alias KurtErich Suckert, tra i maestri della signora OrianaFallaci), evoca il famoso e famigerato “pogromdi Iaşi”, importante città della Moldova orien-tale, avvenuto nel giugno del 1941. Nel giugnoscorso, le autorità ebraiche del Paese carpatico,alla presenza di decine di persone, hanno ricor-dato l’evento con una pubblica cerimonia.

Accanto alla sinagoga di Iaşi, la più antica della Roma-nia, il presidente della comunità ebraica della città,Abraham Ghiltan, ha inaugurato un obelisco dedicatoalla memoria degli ebrei uccisi, il cui numero oscille-rebbe dalle 13 alle 15mila unità. Anche il presidentedella Repubblica Traian Basescu partecipò alla cerimo-nia con un messaggio, in cui si leggeva che «nessunopuò giustificare o scusare in nessun modo ciò che ac-cadde a Iaşi».La commemorazione ha visto anche la presenza di MarkGitenstein, ambasciatore americano a Bucarest, ebreo,e colui il quale nell’estate 2011 diede la sua laica e sa-cratissima benedizione al primo Gay Pride della storiadella Romania, chiamato per l’occasione «Gay Fest».A pestare sull’acceleratore del complesso di colpa chesi vorrebbe instillare ancora oggi anche nei romeni, ciha pensato Alexandru Florian, direttore dell’Istituto perl’Olocausto “Elie Wiesel”: «Qui ci sono fosse comuni,con vittime senza nome. Nel corso di questi decenni laRomania non ha ammesso che a mezza voce i tragicifatti di Iaşi».

Che la Romania giustamente non si sia battuta il pettomilioni di volte come i vincitori della seconda guerramondiale costrinsero a fare alla Germania, e che nonvoglia ammettere di essere colpevole, è assai com-prensibile. A raddrizzare il tiro delle cifre e delle mo-tivazioni che spinsero il governo romeno e gli alleatitedeschi a dare una lezione agli ebrei di Romania èRobert Faurisson, il quale ricorda che Raul Hilberg -ossia uno degli storici dell’Olocausto più noti e ap-prezzati del mondo ed egli stesso ebreo - presenta laquestione in termini di tradimento da parte di diser-tori ebrei nei confronti delle truppe romene in guerracontro i sovietici e stabilisce il numero dei morti ebreia 4mila.

Delle operazioni di collaborazionismo con gli occu-panti sovietici - che avevano tra l’altro annesso al-l’Urss la regione romena della Basarabia - parlaanche lo scrittore romeno Paul Goma, dissidente an-ticeausista emigrato in Francia, autore dell’Arte dellafuga, romanzo pubblicato in Italia per i tipi delle edi-zioni Voland). Nel libro Săptămâna roşie («La setti-mana rossa», questo naturalmente mai tradotto né infrancese né in italiano) Goma spiega l’atteggiamentodi Bucarest nei confronti della comunità ebraica diRomania con l’accoglienza festosa che quest’ultimariservò ai sovietici. Gli ebrei “romeni” avevano inoltredenunciato i membri della Legione Arcangelo Mi-chele (l’organizzazione politico-spirituale cristianafondata da Corneliu Zelea Codreanu nel 1927) e, so-prattutto, avevano sparato contro i soldati romeni.

Tempo di cottura:10 min.

Ingredienti:

1/2 litro brodo dipollo

per 6 gnocchi disemolino :- un uovo - burro- cca 90 grsemolino- sale

Preparazione:

Prima si mette il brodo di pollo a bollire.Si sbatte l’uovo con un può di sale e poi si aggiunge il se-molino poco-poco, finché risulta una crema non troppo li-quida ma n’anche troppo dura... come se fosse unapastella. Si fa una prova aggiungendo una punta di cucchiaio dicomposto (il cucchiaio deve essere bagnato nel burro) nelbrodo bollente; se si rompe si aggiunge ancora il semolino.Si abbassa la fiamma e si mettono uno per volta glignocchi con un cucchiaino che prima abbiamo bagnato nelburro, cosi il composto si stacca dal cucchiaino e cadenella pentola. Quando abbiamo messo tutti gli gnocchi, si lascia per 10min. a bollire, sempre a fuoco molto basso e si copre manon di tutto la pentola con un coperchio. Alla fine si giranogli gnocchi lentamente e quando sono pronti si prendonocon la paletta forata e si mettono nel piatto, poi si versasopra il brodo caldo.

Irina Tirdeahttp://cucinarumena.blogspot.com

Cucina romenaGnocchi di semolino in brodo(Supă cu găluște de griș)

Il pogrom di Iaşi tramenzogne e ragioni

La storia corretta

I motivi (veri) per cui soldati tedeschi e romeni falcidiarono gli ebreidella città moldava ◼ di Luca Bistolfi

Actualitateamagazin


Cu ajutorul Bunului Dumne-zeu o licărire de speranţă aprins contur, devenind astfelo realitate în parohia noastrăde la Carrara. Despre ce estevorba? Un reprezentant ita-lian, Lucio Cioffi de laAsociaţia “Igino Giordani”din Levanto Ligure (Spezia),venind într-o duminică înmijlocul nostru la bisericadin Carrara, m-a întrebatdacă sunt de acord să pri-mesc din partea lor o donaţiede câteva sute de farfurii noi.Răspunsul meu afirmativ aconturat această realitate şiîntr-o bună zi am fost sunat(pe 21.09.2011) să merg laun depozit de unde să ridicfarfuriile.Mi-am zis în sine: “dacăDumnezeu mi-a luat-o în-ainte cu farfuriile, atunci sărăspundem iubirii Lui, atâtpreotul şi păstoriţii, cu ame-najarea unui spaţiu (situatalăturat de biserica noastrăşi care se afla într-o ruinăaproape totală) în care săputem pune la masă pe ceinevoiaşi (cunoşteam acestecazuri sociale precum şisituaţia unor badante care,după terminareaDumnezeieştii Liturghii, îşiconsumau pacheţelul demâncare în parcuri sau înstaţiile de autobuz). Renova-

rea a fost posibilă cu ajutorulbenevol al unor credincioşidevotaţi din parohie, care şi-au sacrificat timpul pentruamenajarea acestui loc înmai puţin de o lună de zile.Lucrările au fost finalizate îndata de 12 noiembrie, iar in-augurarea s-a făcut dumi-nică, 13 noiembrie 2011, cuocazia hramului parohieinoastre “Sfântul Ioan Gurăde Aur” dându-le astfel oca-zia credincioşilor cuposibilităţi să aibă un spaţiu(capacitate 80 de locuri) încare să pună la masă me-rinde, pe care să le împartăcu cei nevoiaşi. Ulterior s-areuşit amenajarea unei bu-cătării dotată cu aragaz şi fri-gider, dulapuri, veselă etc.Apropiindu-se PostulNaşterii Domnului, i-am în-demnat pe credincioşii dinparohie să aprindă candelacredinţei, făcând daruri şimiluind pe cei săraci.Aproape în fiecare duminicădin acest post li s-a oferit să-racilor o masă caldă. Ne-ambucurat enorm când la Praz-nicul Naşterii Domnului,după terminareaDumnezeieştii Liturghii,nevoiaşii au răspuns chemă-rii noastre de servi masa fes-tivă împreună - aceastăacţiune continuând şi a doua

zi de Crăciun. Ne aflăm într-un adevărat război cu sără-cia, iar sfintele sărbătorilegate de Naşterea Mântui-torului şi de Noul An ne-audeschis ocazia de a fi maiprezenţi printre credincioşiinevoiaşi.

"Degeaba ai aur, dacă sufle-tul îţi este uscat ca paiul."Planul nostru de implicare înaceastă acţiune socială estela început. De aceea, vom în-cerca să oferim pe spezele

parohiei şi din donaţiile be-nevole ale credincioşilor, omasă caldă în fiecare dumi-nică sau pachete alimentarepentru familiile sărace. Pro-tectorul acestui aşezământsocial este Sfântul Vasile celMare, care la vremea sa aînfiinţat aşezăminte filantro-pice permanente, spitale, le-prozerii, azile pentrubătrâni, şcoli pentru copii şipentru învăţarea meseriilor.Privind la aceşti săraci amînţeles să nu-l căutăm pe

Lazăr numai în Scriptură, cimai cu seamă în jurul nostru!Bogăţia unei ţări nu se ex-

primă neapărat în cifre, ci înomenie.

preot Armand Bratu

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15SPIRITUALITATE

Zilele trecute, la închi-soarea Rebibbia de laRoma a avut loc vizitaPreasfinţitului PărinteEpiscop Siluan.

În cadrul rugăciunii, ultimaînainte de PrazniculNaşterii Domnului, s-a reci-tat „Canonul celor aflaţi înînchisoare”, la caredeţinuţii prezenţi (peste 75)au participat cântând „Cunoi este Dumnezeu” şi„Doamne al puterilor fii cunoi”, cu entuziasm şiemoţie. Preasfinţitul a ţinutun cuvânt de învăţătură re-feritor pe marginea Evan-gheliei de la Ioan (8, 31-42),vorbind celor prezenţi des-pre importanţa si totodatăputerea libertăţii pe care odă Dumnezeu celui robit depăcate şi pe care acesta tre-buie să o pună apoi în slujbalui Dumnezeu.Concluzionându-se Canonul- cu cântarea „ApărătoareDoamnă” - deţinutul N. arostit un cuvânt de salut şirecunoştinţă (vezi mai jos)faţă de Preasfinţitul care agăsit timp să fie în mijloculcelor care suferă. Apoi a în-mânat din parteacomunităţii deţinuţilor ro-mâni o ”iesle” frumos con-struită, în mod artizanal, dinsăpun, reprezentând perso-najele care au luat parte la

Naşterea Domnului. S-acontinuat întâlnirea cu douăcolinde tradiţionale cântatede Preasfinţitul Siluan carea colindat (mai întâi) pe ceidin penitenciar.Au urmat colindele cântatede către deţinuţi ”colindăto-rului” lor de onoare.Preasfinţia Sa a mai adău-gat apoi un gând pregătitorde Crăciun, evocând mo-mente interesante petre-cute de deţinuţii din vremeacomunismului, cum au trăitşi depăşit, prin credinţă înDomnul Hristos, acele mo-mente teribile, devenind unexemplu de urmat pentrudeţinuţii de azi. I-a îndem-nat astfel pe cei prezenţi sătrăiască cu aceeaşicredinţă, pentru ca să iasădin detenţie oameni liberi şiînnoiţi sufleteşte.

A urmat apoi un momentpoetic pregătit de F. care aspus în versuri un gândcare exprimă condiţia sufle-tului încătuşat de păcate sicare se luptă ca să scapedin robie, prin putereadumnezeiască (vezi maijos).A urmat apoi un moment dedialog liber cu cei prezenţicare au pus întrebări sau şi-au exprimat sentimentelepe care le-au trăit în acestemomente de rugăciune şide comuniune.La sfârşit, părintele BogdanPetre, capelanul ortodoxromân al închisorii Rebibbiaşi Consilier Eparhial pentruÎnchisori, în cadrul Sectoru-lui Social, a mulţumit luiDumnezeu pentru posibili-tatea organizării acestuifrumos moment de îm-

preună-rugăciune şi de cân-tare şi convorbire duhovni-cească, mulţumind apoiPreasfinţitului Siluan pen-tru grija ce o poartădeţinuţilor şi pentruprezenţa sa în mijlocul aces-tora. A mulţumit apoi şideţinuţilor, pentru că auparticipat si au venit să pri-mească har pregătitor pen-tru praznicul NaşteriiDomnului.În final, Prea Sfinţitul a dă-ruit tuturor celor prezenţicâte o iconiţă, un calendarşi câte o cruciuliţă, binecu-vântând pe fiecare şi urândtuturor un „Crăciun binecu-vântat”! Atmosfera a fost cuadevărat minunată si de ne-uitat. Preasfinţia Sa a salutat apoipe Comandantul Închisorii,Mareşalul Massimo Cardilli,înmânându-i o icoană aMaicii Domnului si un ca-lendar ortodox în limba ita-liană. Apoi a servit prânzulla popota închisorii, îm-preună cu Ioan Bîrsan siAdrian Guriţă, colaboratoriivoluntari ai părintelui Bog-dan. În data de 27 decem-brie, Praznicul NaştereaDomnului se va sărbători întoate cele trei închisori de laRoma, pentru bărbaţi, pen-tru femei şi pentru minori.Iată cele câteva gânduri dinpartea fraţilor noştri care

petrec praznicul NaşteriiDomnului în închisoare:

Gânduri de la cei privaţide libertate

Cuvânt de salut şi de bunvenit (rostit de un deţinutcare mai are de petrecutmai bine de 10 ani în închi-soare. Tot el a construit şi”ieslea”, adică scena şi per-sonajele reprezentândNaşterea Domnului):

Preasfinţite Siluan,

Fraţii români din peniten-ciarul Rebibbia se bucurăde prezenţa Dumneavoas-tră care, prin bunăvoinţă şidragostea de-a fi printrenoi, într-un suflet, cu duhcurat, ţinem a vă ura: bine-aţi venit în mijlocul nostru!Cu dragoste în Hristos, ne-am adunat cu toţii astăzi încasa Domnului, cu porţiledeschise şi nemărginite,pentru a putea celebra şicomemora Sfânta Sărbă-toare a ”Naşterii Domnuluinostru Iisus Hristos”.Dorim să împărtăşim acestemomente de spiritualitatecare pentru noi reprezintămult şi ne amintesc de casă,de familie şi de tot ce avemnoi, mai drag şi mai sfânt.Vrem să trăim aceste mo-mente de pace şi linişte su-

fletească, cu toţii într-ungând: dragostea în Hristoscare să ne smulgă dinsuferinţa morală şi fizică,dând expresie creştină tutu-ror problemelor pe care leavem, întru dragoste cuHristos. Cu această ocazie,vrem să vă încredinţăm undar, o mică iesle pe care amconstruit-o noi şi care re-prezintă simbolul SfântuluiCrăciun, care, la întoarce-rea sfinţiei voastre acasă, săvă amintească de noi şi deaceste momente petrecuteaici.Cu această ocazie, ţinemnespus de mult a vă uramultă sănătate, putere demuncă şi ajutor de la Dum-nezeu, pentru a putea că-lăuzi, cu har, BisericaOrtodoxă din Italia. Vrem săvă colindăm cu toţii într-unglas şi să fim colindaţi desfinţia voastră, cu luminăsfântă de la Dumnezeu.Cum bine ştim că, printradiţie, nu trăim în trecut,ci dăm continuitate DuhuluiSfânt, cu discernământ, cugrijă, cu înţelepciune. Tre-buie să învăţăm din tradiţiecele necesare în actualitateşi în viitor.Dumnezeu să ne ajute! Cuun sincer ”La mulţi ani”,Preasfinţite Siluan.

sursa: Episcopia Română

Crăciunul a venit şi în temniţă

Torino În data de 10 decembrie 2011, P.C. Părinte Pro-topop Lucian Roşu împreună cu voluntarii din cadrulAsociaţiei ONLUS „Sfântul Laurenţiu al românilor” - fi-liala Torino, alături de Don Luigi Ciotti şi voluntarii de laGrupul Abele şi Terra del Fuoco, dar şi cu participarealui Don Fredo Oliverro, Directorul Biroului de misiunepastorală pentru imigranţi, şi a altor consilieri munici-pali printre care Michele Curto, au luat masa de prânzîmpreună cu locuitorii câmpului de nomazi din LungoStura Lazio - Torino. Grupul Dynamism condus de Părin-tele Iustin Androne a susţinut un mic concert de colinde- un dar inedit pentru toţi cei prezenţi. S-au împărţit tu-turor copiilor iconiţe, dulcuri, covrigi şi alte bunătăţi dinsacul lui Moş Nicolae. Copii au rostit rugăciuni şi au fostpremiaţi cu aplauze. Acest eveniment avea să aducă orază de bucurie acestor persoane, după nefericitul eve-niment întâmplat cu o seară înainte, când un grup depersoane neidentificate, pe fondul unor acuzaţii false,aveau să incendieze unul din locurile unde locuiau unnumăr semnificativ de rromi români.Mai apoi, în data de 26 decembrie, împreună cu Arhie-

piscopul de Torino, Eminenţa Sa Cesare Nosiglia, şi alţiasesori ai Primăriei din Torino - Elide Tisi (asesor pentrustrăini şi nomazi şi politici pentru familie), Enzo Lavolta(asesor pentru mediu), Giuliana Tedesco (asesor pentruProtecţia civilă şi Poliţia Municipală), P.C. Părinte Proto-pop Lucian Roşu însoţit de voluntarii Asociaţiei ONLUS„Sfântul Laurenţiu al românilor” - filiala Torino, au făcuto altă vizită în acelaşi loc, împărţind daruri de Crăciuncopiilor şi celor vârstnici. Astfel, le-au fost împărţitebomboane, brioşe, pizza, sandwich-uri şi hăinuţe, adu-cându-le încă odată zâmbetul pe feţele acestora.Aceste evenimente se încadrează într-o serie de acţiunidesfăşurate în cadrul Asociaţiei ONLUS „SfântulLaurenţiu al românilor” - filiala Torino, ce au ca scopajutorarea celor nevoiaşi, dar şi integrarea acestora încadrul comunităţii. Astfel, în viitorul apropiat se vordesfăşura activităţi de catehizare şi educare a copiilorce locuiesc în aceste câmpuri, program prioritar pentruanul 2012.

A consemnat: Ipod. Mihai Mogoșescu

Aşezământ social la Carrara

Daruri de Crăciun pentru copii rrom din câmpurile nomade

Actualitateamagazin


COMUNITATEPAGINA

16

La Roma, românii din Re-publica Moldova au săr-bătorit Crăciunul de douăori. Pe 25 decembrie2011 la Accademia di Ro-mania şi pe 7 ianuarie2012 la Teatro delle Emo-zioni. Ansamblul “Arţă-raş”, condus de LidiaBolfosu, a luminat sufle-tele celor prezenţi princolindele sale. Ambeleevenimente au fost orga-nizate de Asociaţia“Dacia” în colaborare cuAsociaţia “Propatria” şiAccademia di Romania,cu patronajul AmbasadeiRepublicii Moldova şisustinerea financiară aPrimăriei Romei. “Crăciunul este sărbătoa-rea care uneşte româniide pretutindeni în mo-mente de împărtăşire abucuriei Naşterii lui Hris-tos. În viziunea lor Cră-ciunul nu conţine aspecteconsumistice, e legat deamintirile trăite din copi-larie, cu miros de colaci şicrăciunei, mere şi dul-ciuri făcute de gospodi-nele de la ţară”,

povesteşte Tatiana Cio-banu, vice-preşedinteleAsociatiei “Dacia”. “Osărbătoare pregătită dintimp cu post şi rugăciuni,ţinând mult la curăţeniaşi liniştea sufletească cucare aştepţi lumina Naş-terii Domnului”. Departe de casă şi de ceidragi, românii ţin sa pri-mească Sfânta Împărtă-şanie înainte desărbătorile mari, inclusivcea a Crăciunului. Tradi-ţiile şi obiceiurile naşteriilui Hristos se transmit dingeneraţie în generaţie:românii se adună în jurulbradului cu cadouri, co-zonaci şi sarmale. Ursul,Capra şi colindele aducvoia bună şi urări de bineîn fiecare familie. “În dra-maturgia populară ca-prele şi ursii reprezintăfertilitate, elemente adu-cătoare de noroc. Acesteanimale alungă spiritelerele de la gospodării”, nedezvaluie Lidia Bolfosu.“Dacă tinerii costumaţiocolesc vreo familie, în-seamnă că aceasta nu

este bine vazută în opiniapublică. Un semn evidentpentru a te face să medi-tezi cu ce ai greşit şi sădevii mai bun anul viitor”.“Florile dalbe, flori demăr”, “Leru-i ler” şi“Steaua” sunt doar uneledintre colindele interpre-tate de corul ansamblului“Arţăraş”. Repetiţiile pen-tru sarbatoarea Crăciu-nului incep, de obicei, dinseptembrie. Marea majo-ritate a componenţilorgrupului sunt profesori,intelectuali din Moldovaşi România. Soliştii se în-tâlneau în momentele li-

bere ca să repete acesterugăciuni ale săracului,cum le numesc ei. “Multesunt colinde rare, folclorautentic din zona Vălci-neţ, Călăraşi, învăţate dela bunica mea”, spune cumândrie Lidia Bolfosu.“Acolo unde un canteceste, vestea cea bună vaveni, spunea bunica”. Viişi colorate, costumele po-pulare ale artiştilor dinMoldova sunt făcute decătre etnografa şi cerce-tătoarea în domeniul por-tului popular MariaCristea. Celelalte provindin diverse zone ale Ro-

mâniei. Caprele sunt con-fecţionate de către mem-brii ansamblului dinmateriale originale. Cra-niul şi coarnele ţapului,de exemplu, au fost dă-ruite de către ciobanii dinsudul Italiei.“Evenimentele pe care leorganizăm la Accademiadi Romania ţin de calen-darul gregorian şi în fie-care an le urăm Crăciunfericit fraţilor noştri depeste Prut”, zice VitalieCiobanu, preşedinteleAsociaţiei “Dacia”. “Cândsărbătorim la 7 ianuarieparcă revenim la semnifi-caţia primordială al Cră-ciunului”. În afară deansamblul “Arţăraş”, Isa-belle Haile a încălzit at-mosfera cu melodii maivesele, iar împreună cumama sa, Tatiana Chiriţă,a interpretat pe două vocicolindul “Vino gazdă“.Emoţiile publicului auculminat cu concertulduetului extraordinar Va-lentin şi Luminiţa Drago-mir. Artişti de o omenierară şi talent deosebit, aucreat o atmosferă magicăde sărbătoare, cu dans şiarmonie în sală. Mesajul transmis publicu-lui italian este că nuexistă diferenţe între Cră-ciunul sărbătorit pe am-bele maluri ale Prutului.

România şi RepublicaMoldova sunt un popor,un spirit, o cultură. Acestlucru este evident, atâtpentru oamenii care nuau suferit în urma efecte-lor politicii de dezrădăci-nare din fosta URSS, câtşi pentru românii din Ro-mânia care înţeleg impor-tanţa conservării unităţiispirituale a unui popor. Doamnele prezente, înspecial cele angajate înfamiliile italiene, au ex-primat o mare recunoş-tinţă pentru organizatorişi artişti - recunoştinţăpentru munca de volunta-riat a tuturor celor careau făcut posibile acesteevenimente, în pofida tu-turor greutăţilor finan-ciare. În acest fel, au maiînlăturat puţin dorul decasă, de ţară, de familie,au mai uitat de probleme.Cu muzică, plăcinte şisincere urări de bine aulăsat liniştea, pacea şi bu-curia Crăciunului să lescalde sufletul şi să le în-călzească inimile, cu gân-dul la cei de lîngă ele şi lacei aflaţi departe, bucu-rându-se alături de cei-lalţi români din Italia demarea sărbătoare a Naş-terii Fiului Domnului,Isus Hristos.

Raisa Ambros

Filmul “Magdalena”, carea deschis Piemonte FilmFestival cu mare succesîn 2010, poate fi găsitacum şi în format DVD.Protagonista MagdalenaLupu, jurnalistă - nu doarîn rol, ci şi în realitate -încearcă să aducă lasuprafaţă adevărul des-pre moartea unui românde numai 26 de ani, careşi-a pierdut viaţa în tim-pul muncii în subteraneleoraşului Torino. Omoarte cauzată de un an-gajator care nu a datimportanţă măsurilor deprotecţie a muncitorilor.Este vorba despre cazulreal al lui Bogdan Mihal-

cea care, din păcate, s-aîncheiat fără proces şi cutratative - durate pestepatru ani, între firma pen-tru care victima lucrafără un contract demuncă şi familia acesteia,constrânsă să accepte câ-teva mii de euro în schim-bul tăcerii.O incursiune jurnalisticăcatalogată de unii ca fiindtristă, filmul vorbeştedespre viaţa reală, com-plexă şi de multe ori dură- nu doar a românilor, ci astrăinilor în general. Sco-pul asociaţiei Onlus “Car-patina” din Torino,co-realizatoare a docu-mentarului împreună cu

“Atacama Film”, esteacela de a menţineatenţia asupra probleme-lor cu care se confruntăfamiliile muncitorilor -victime ale accidentelorde muncă, familii ce su-feră injustiţii şi discrimi-nări. Cei cinci euro plătiţiîn schimbul DVD-ului nusunt doar simbolul uneimâini întinse uneiasociaţii care poate astfelavea posibilitatea de acontinua cu inţiative deacest gen, ci şi a unei par-ticipări active la promo-varea comunităţii noastrecinstite, muncitoare, dife-rită de cea descrisă demulte ori ca fiind formatădoar din hoţi, prostituate,beţivi şi violatori.Este de subliniat faptul căactorii filmului au ales să-şi pună la dipoziţie timpulşi viaţa privată în modgratuit pentru a atingeacest obiectiv.Filmul - documentarMagdalena a fost selectatîn 2011 şi la FestivalulFilmului Italian din An-necy, Franţa.Pentru informaţii şi pre-comenzi puteţi suna la320/4164681.

Anca Manolea

Alegerea persoanelor imigrate de a lupta pentru reîntregirea familiei nu constă doarîntr-o succesiune de paşi birocratici şi administrativi, ce pun tot felul de piedici, în di-ficultatea de înţelegere a normelor legislative pentru a le aplica în modul cel mai sigurşi eficient şi în lungile aşteptări; membrii familiei care face această alegere se implicăreciproc într-un proces de schimbări, care tulbură echilibrul - atât al întregii familii,cât şi al indivizilor, fie vorba de părinţi sau copii. Cu siguranţă cei care au trecut prinaceastă etapă pot fi martori ai greutăţilor întâlnite, în ciuda fericirii de a fi din nouîmpreună.Centrul de Psihologie transculturală al Oficiului “Pastorale Migranti” din Torino puneaccentul pe această problemă şi încearcă să-i ajute pe cei care intenţionează să-şiaducă aproape, în Italia, restul familiei. Cu acest scop Centrul a organizat cinci întâl-niri serale săptămânale începând cu 25 ianuarie, ce vor avea loc în Via Riberi 2, Torino.Înscrierea este obligatorie, dar participarea absolut gratuită. Cursul se adresează tu-turor celor interesaţi de birocraţie, de problemele îndepărtării, dar şi a deciziei dereapropiere; pentru cei care au nevoie de asistenţă pentru comunicarea prin inter-mediul internetului sau de consultanţă psiho-socială. Pentru mai multe informaţii şiînscriere puteţi apela numărul de telefon al oficiului: 0112462092.

Anca Manolea

O amplă delegaţie de cetăţeni, însoţiţi de consilierul pe probleme de sănătateal municipiului Recanati, dr. DANIELE Massaccesi, ce se declară împotriva im-inentei închideri a ultramodernei secţii de maternitate din cadrul spitalului„Santa Lucia” (decizie aparţinând guvernării ante-Berlusconi, conform căreia,în cazul înregistrării a mai puţin de 500 de naşteri anuale, această ramură vatrebui sa fie închisă şi încorporată în alte structuri externe) a adus un omagiuprimului nou-născut din anul 2012, un minunat băieţel. Părinţii sunt amândoide naţionalitate română, rezidenţi de 10 ani la Recanati. Tatăl, Ioan Ciprian -fost brutar, actual şofer de camion - şi mama, Lenuţa Alina, lucrătoare casnică,sunt fericiţii părinţi ai lui Enrico Nicolas Bârea, un copilaş sănătos, energic şi vi-vace, în ciuda celor 2 kg si 850 g înregistrate la naştere. Le transmitem, peaceastă cale, urările noastre cele mai calde! Asociaţia ROMANIAN LAND din Recanati sprijină activ campaniile de colectarede semnături împotriva închiderii definitive a secţiei de maternitate a spitalului„Santa Lucia”, anunţată pentru luna februarie a anului curent, această ramurăfiind una dintre cele mai dotate şi mai avangardiste din Italia - şi poate chiardin Europa - echipată cu bazin pentru naşteri în apă şi distinsă, pe lângă secţiidin alte 22 de spitale din Italia, cu prestigiosul titlu acordat de UNICEF “OspedaleAmico del Bambino - Spital prieten al copilului”.

Jenica Rachinoiu Cesca

Crăciun moldovenescpe stil nou şi vechi

Magdalena

Reîntregirea familiei

Primul născut la Recanati este român !

ROMA

TORINO

Primul DVD cu poveşti de viaţă şi de moartea unor români din Torino

Un pas pe cât dorit, pe atât de dificil

Actualitateamagazin


MONDENPAGINA

17

Designerul Valentina Vi-draşcu, de origine din Ba-sarabia, România,lucrează de aproape 14ani în lumea modei; pa-sionată de stilul etnic,reuşeşte să creeze colec-ţii complete de produseinovative şi unice. Elementul cheie care re-prezintă stilul creatoareiromânce sunt cămăşile

de in stilizate, reinven-tate în toată complexita-tea lor, deoarececămăşile din in sunt acelecămăşi brodate manualcare au fost purtate timpde secole de româncelede toate vârstele, de lanaştere până la moarte.

"Pentru mine, cămaşa dein este un cult, capodo-

pera costumelor popu-lare" declară ValentinaVidraşcu. Pictorul HenriMatisse a încercat să oimortalizeze, nu numai îndesenele sale, dar şi într-o pictură cu nume suges-tive: "La Blouseroumaine".

În cadrul festivalului "Soi-ree de la Mode", celebra

creatoare a lansat o co-lectie etno-glam, tot subnumele de "La blouseroumaine", pentru reali-zarea căreia au fost folo-site materiale naturale, înspecial voaluri de mătaseşi catifele, nişte adevă-rate “bijuterii ţărăneşti”,genţi realizate din floricroşetate - şi în specialfoarte mult lucru manual.

Fiecare colecţie este rea-lizată prin diverse teh-nici, care includ broderia,ţesutul, croşetatul şi tapi-seriile, aducând totul laun mic pas în descoperi-rea de costume populareromâneşti.

"Fiecare româncă ar tre-bui sa aibă o ie. Prin iilemele stilizate vreau să leajut sa descopere frumu-seţea lor şi să le poarte cudemnitate, să fie mândrecâ sunt românce", ne de-clară Valentina Vidrascu.

de Irina Tirdea

Valentina Vidraşcu -un designer român etno

Lecții de stil | Camasa de in stilizata

"Fiecare româncă ar trebui să aibă o ie !"

Creatorul de modă Frankie Morello a decis să surprindă publicul punând în scenăo prezentare ieşită din comun la Săptămâna Modei de la Milano.Designerul italian a ales să impresioneze nu doar cu ţinutele pe care le-a creatpentru sezonul toamnă-iarnă 2012-2013, ci şi prin modul în care le-a prezentat.Unul dintre manechinii săi a defilat gol puşcă pe scenă, prezentând publicului“bogăţiile” cu care a fost înzestrat de mama natură.Vedeta colecţiei a urcat pe podium având zona intimă acoperită cu un pareo, însă,în momentul în care s-a întors cu spatele, a lăsat să cadă bucata de material, ră-mânând în fundul gol, spre uimirea celor prezenţi la eveniment.Deşi momentul i-a şocat pe cei din public, manechinul nu s-a stânjenit deloc: per-fect natural, acesta s-a îndreptat agale spre culise.Cu siguranţă o strategie de publicitate reuşită pentru creatorul de modă.

Greşelile din tinereţe se plătesc şi la bătrâneţe.Aşa ar putea fi intitulat articolul „incendiar” pu-blicat de curând de Click. Publicaţia de scandal ascos imaginile din filmul „Le nuove comiche”, încare Ramona Bădescu a jucat în 1994. În come-dia realizată cu buget redus, vedeta mioritică apă-rea goală şi destul de senzuală. Deşi între timp aînceput să cocheteze cu politica erijându-se în re-prezentanta noastră în Italia, deşi a fost primităcu onoruri în ordinul Cavalerilor de Malta, nu-ichip să fie iertată de jurnaliştii români. La nimicnu i-a folosit rochia de 4.000 de Euro purtată laVanghelion. Românca a rămas celebră tot pentrunud şi, după cum spun oamenii de la Click, “cine avăzut-o cum mama a făcut-o n-a putut-o uita”. Ei,sigur, nu au uitat.

Gol puşcă la o prezentare de modă

Nudul Ramonei Bădescuscos de la naftalină

CURIOZITĂŢI

Din ciclul noi tendinţe sau “costumul lui Adam mereu la modă”

MODĂ

Actualitateamagazin


ROMÂNIAPAGINA

18

Într-o dimineaţă de ia-nuarie cu miros de primă-vară stau de vorbă cubunul meu prieten din fa-cultate, Uţu, sighişoreande origine. Numele luieste, de fapt, Ioan Burjaşi îl dezvălui aici pentrucă Uţu, aşa cum îi spunapropiaţii si prietenii, nu-şi ascunde identitatea înnici o împrejurare. Poatedoar imaginea, din mode-stie însă. Descopăr astacând îl rog să-mi dea opoză cu el ca să o folosescîn ilustrarea articolului.Vă dau aceste detalii pen-tru că în cele ce urmeazăo să descoperiţi câteceva din Sighişoara vă-zută prin ochii tânăruluicare s-a născut acum 37de ani în vechea cetatemedievală. A plecat însăca mulţi alţii de acasăpentru a studia şi a-şiconstrui o carieră într-unalt oraş, mai mare şi cumai multe posibilităţi. I-am pus şi câteva între-bări punctuale pentruvoi, cei care veţi fiinteresaţi să ajungeţi înzonă cândva, pentru unfestival de artă medie-vală, o vacanţă în inimaArdealului sau doar pen-tru o plimbare prin sin-gura cetate încă locuitădin Europa.După ce ajungi acasă șiîţi saluţi părinţii, undemergi prima dată?În cetate. Îmi place să măplimb pe acolo, să-miamintesc de momentelesimpatice pe care le-amtrăit cu ani în urmă. Şipentru că Sighişoara nuare parcuri, cetatea şi pă-durile din jurul ei sunt lo-curile de plimbare. Existăşi pensiuni amenajate înpădure, în care te poţiplimba în voie. Cel mai

mult îmi place un loc aflatchiar deasupra gării,unde-i şi un restaurantfoarte fain. Sunt maimulte căsuţe şi un parcmai mare. Se organizeazăuneori şi spectacoleacolo. Am fost odată şiera chiar un festival demuzică populară. Spune-mi, care ţi separe cel mai impor-tant obiectiv turisticdin Sighișoara?Turnul cu Ceas şi Muzeulde Arme sunt mai multdecât importante. Suntchiar simboluri aleoraşului. Apar în aproapeorice imagine de promo-vare a Sighişoarei. Un altpunct de atracţie pentruturişti ar putea fi Bisericadin Deal, care a şi fostrestaurată. Mai e şi renu-mitul tunel în pantă, cupeste 370 de trepte,numit Casa Scării. PiaţaCetăţii iarăşi trebuie ne-aparat amintită. E centrulCetăţii. Şi zidul Cetăţii einteresant. De jur împre-jurul lui e o alee. Pe vre-mea mea, în adolescenţă,era cunoscută de

sighişoreni ca AleeaÎndrăgostiţilor.Dacă ar fi să-mi reco-manzi acum un loc în ca-re să mă opresc ca turistși să merg să mănânc laamiază, de exemplu,care ar fi acela?Lângă Sighişoara, laaproximativ 7 km spreMediaş este un complexcu un ambient foarte fain.Se mănâncă inclusiv struţacolo, din crescătoriaproprie. Complexul esteformat dintr-un hotel, unrestaurant şi un han.Hanul e mai departepuţin de şoseaua princi-pală. Se merge pe undrum forestier vreo 5 km,

dar merită. Au şi o mini-grădină zoologică şi o pis-cină. Cam de toate. Şiprinţul Charles a statacolo când a fost într-ovacanţă în zonă. Încă unloc preferat de prinţulCharles este un hotel dincentrul cetăţii. Când s-adeschis am vizitat came-rele. E o combinaţie devechi cu nou acolo, cubun gust făcută. Sub ten-cuiala clădirii au fost des-coperite o serie de picturivechi, care au fostcurăţate şi sunt acum încamerele de hotel. Despre viaţa denoapte în Sighișoarace poţi să-mi spui?

În timpul festivaluriloreste cea mai animatăviaţă de noapte. Cel mairenumit este Festivalul deArtă Medievală, care seorganizează, de obicei, lasfârşitul lunii iulie - înce-putul lui august. Mai esteun festival internaţionalde folclor, care are deja ovechime de aproximativ10 ani. Mai nou este şi unfestival de film, la care auparticipat deja numegrele din cinematografie.Când am fost acasă odatăauzisem că e Gerard De-pardieu în zonă, la niştefilmări. Dacă te-ai întoarce înSighișoara, ce-ai face?Cu ce te-ai ocupa?Mi-aş face o pensiune.Pentru că este loc, încă.Şi, dacă vrei să faci cevade calitate, din start ai decâştigat. Cred că cerereaturiştilor este mai maredecât oferta proprietari-lor de pensiuni. Mai alesîn perioada festivalurilor,locurile de cazare suntrezervate şi cu un an îna-inte.

Pe mine, înainte sămerg acasă, mama măîntreabă ce să-mi facăde mâncare în modspecial. Tu ai vreo mân-care preferată acasă?Maică-mea nu mă mai în-treabă. Din start, îmi faceciorbă de fasole, gătităungureşte. Îi mai greadecât în alte locuri, ce-idrept. După ce mănâncă,nevastă-mea suferă destomac vreo două zile.Eu mă adaptez mai re-pede.Aşa si este. Uţu se adap-tează la fel de bine şi laviaţa pe care o are acum,la 300 de km depărtarede locul în care s-a năs-cut, unde trăieşte îm-preună cu soţia şi fiul lor.Iar din pozele pe care mile-a pus la dispoziţie pen-tru acest articol, mi-amdat seama că Sighişoaraeste, nu numai pentru el,un loc mirific, interesantde vizitat dar şi romantic,numai bun pentru rela-xare, ieşire în natură sauîn vacanţe cu familia şiprietenii.

Ioana Grigore

Sighişoara- întâlnireîntre vechi şi nou

Actualitateamagazin


Dragul mamei cititor,

“Tu rămâi la toaterece,De te-ndeamnă, de techeamă;Ce e val, ca valultrece,Nu spera și nu aiteamă.”

Am inceput cu versurilelui Mihai Eminescu, inspi-rată de un eveniment re-cent organizat înmemoria naşterii mareluinostru poet naţional. Şipentru că în ultimul timpeşti bombardat cu ştiricare mai de care mai în-grijorătoare, m-am gân-dit, dragă cititorule, căţi-ar prinde bine să aflii şice se mai întâmplă pozitivpe la noi.

Dor de Eminescu

Şi pentru că tot ţi-amamintit de poezia lui Emi-nescu, pot să-ţi spun căTeatrul Naţional dinBucureşti a inclus în re-pertoriul din acest an unspectacol de muzică, poe-zie şi proză, alcătuit pebaza unor selecţiuni dinmanuscrisele lui MihaiEminescu. După ce auavut mare succes în Sta-tele Unite şi Canada, ac-torul Ion Caramitru şiclarinetistul AurelianOctav Popa vor dialoga, şipentru publicul din Ro-mânia, într-o formulă sce-nică inedită. Primareprezentaţie a fost deja

pe 14 ianuarie. Recitalulreprezintă si un prilej dea auzi o limbă română decalitate superioară, exer-ciţiu atât de necesar întimpurile noastre.

O altă necesitate pe caremajoritatea o avem este ocasă.

Apartamente mai marila preturi mai bune

Vestea buna este că, înRomânia, în cei doi ani şijumătate de la lansareaprogramului Prima Casă,preţul apartamentelor acontinuat să scadă, încetdar constant. Astfel,acum pot fi gasite aparta-mente mai spaţioase, cu 3camere, la 50.000 deeuro şi chiar mai puţin. Şiasta nu doar în oraşelemai mici din ţară, ci chiarîn Capitală. Mai mult,aceste preţuri se regă-sesc acum şi în ofertelede apartamente noi, con-struite dupa anul 2000.

Pe lângă casă merge şi omaşină. Dacă se poatenouă, cu atât mai bine.

Dacia se dezvoltă

Dacia a pregătit un noumodel, Dacia Lodgy, pri-mul minivolum din istoriaDacia, care va fi lansat laSalonul Auto de la Ge-neva, in luna martie. Apoiva fi scos şi pe piaţă. Mo-novolumul sau minivanuleste un tip de automobil

cu o formă similară unuimicrobuz, cu diferenţa căeste destinat uzului per-sonal. Din spusele direc-torului comercial alDacia, noul model va filansat în România, îniunie. Şi, în condiţiile încare va fi produs exclusivîn noua uzină din Tanger,Maroc, monovolumul vafi şi prima Dacie impor-tată oficial în ţara noas-tră.

Pot să-și recuperezebanii

O altă veste bună din do-meniul auto este pentrucei care şi-au înmatricu-lat în România o maşinădupă 1 iulie 2008 şi auachitat atunci o taxa maimare decât cea intratărecent în vigoare. Aceştiaîşi pot recupera acumdiferenţa. Pentru ei, taxade poluare a fost redusăcu până la 25%, potrivitnoii legi. Atenţie, însă,pentru că procedura intrăsub influenţa Codului deProcedură Fiscală, carestabileşte că suma de res-tituit va fi redusă princompensare cu eventua-lele datorii fiscale neachi-tate de proprietarulmaşinii în cauză.

Să zicem că acum eştimai liniştit în privinţacasei şi a maşinii. Ce ţi-

am mai putea dori? Poateo măncare mai bună, depe la noi…

Liber la exporturile decarne de porc

Vestea pe care ţi-o dauacum este că, după 9 anide restricţii, Uniunea Eu-ropeană îi permite deanul acesta României săexporte carnea produsăîn ţară. Aşa o să poţi găsişi tu, în magazinele dinItalia, carne sau produsedin carne din judeţulBihor, de exemplu. Ceimai mulţi proprietari deferme care şi-au anunţatdeja intenţiile de a ieşi pepiaţa europeană sunt dinvestul ţării- din judeţeleTimiş, Arad, Caraş-Seve-rin şi Bihor. Autorităţilede la noi estimează că,într-o primă etapă, vor fiexportate aproximativ100.000 tone de carne.Livrările de carne şi pro-duse procesate din carnede porc provenite de lafirme româneşti au fostinterzise pe piaţa UniuniiEuropene din anul 2003,din cauză că ţara noastrăfolosea vaccinarea porci-lor pentru eradicareapestei porcine.

După o mâncare maibună şi cheful de a învăţaeste mai mare. Mai alesdacă ai posibilitatea de a

accesa programe mo-derne de studiu.

Şcoala Discovery

De la mijlocul acesteiluni, elevii cu vârste cu-prinse între 10 şi 18 ani,precum şi profesorii auposibilitatea să vizionezeprograme educative difu-zate pe Discovery Chan-nel în România. Acesteapot fi urmărite de lunipână vineri la ora 14.00 şiîn reluare. Programeleprezintă subiecte ştiinţi-fice, de la chimie şi mate-matică, fizică, biologie şiecologie până la invenţii.Subiectele au fost specialselectate pentru a-i ajutape elevii claselor V - XIIsă înţeleagă mai bine fe-nomenele ştiinţifice. Înperioada 16 ianuarie - 30martie vor fi difuzatepeste 55 de episoade acâte o ora, urmând să fiereluate până la finalul se-mestrului. Programelesunt dublate în limba ro-mână şi nu au pauze pu-blicitare. Pe lângăprogramele TV, dinŞcoala Discovery facparte şi o serie de mate-riale didactice disponibileonline pe portalulscoala.discovery.ro. Eleste didicat profesorilor,care pot descărca de aicimaterial-suport pe care lepot folosi mai apoi la

clasă, pentru diverselecţii. Pentru a măsurafelul în care aceste re-surse sunt folosite de pro-fesori şi elevi, DiscoveryNetworks şi MinisterulEducaţiei au selectat ungrup de 110 şcoli din Ro-mânia, care vor fi monito-rizate şi ai căror profesorivor fi instruiţi să utilizezenoile instrumente delucru.Putem avea, astfel, osperanţă în plus că nive-lul de educaţie va creşteîn România, fapt ce arputea duce la evoluţii po-zitive şi în alte aspect alevieţii.

Tu te-ntreabă și so-coateCe e rău și ce e bineToate-s vechi și nouătoateVreme trece, vremevine...

Mama

ROMÂNIAPAGINA

19

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacţieMarius Lupu

RedacţiaGhighi Puieşteanu, Alina Breje,Anca Manolea, Cristian Ambro-zie, Lorella Lattavo, Luca Bis-tolfi, Arsenio Silupescu, Irina

Țîrdea, Diana Rusu, Ana Panait

ColaboratoriAngela Tocilă, Gianina IonGhiuţă, Adrian Ioan Grigor,

Giancarlo Germani, Costel Ad-judeanu, Jenica Răchinoiu, Co-

rina F. Vătavu, Adania M.,Nicoleta Sprînceană, Nicola Pa-netta, Ioana Grigore, GabrielaLavinia Ninoiu, Adalbert Gyuris

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacţia şi administraţiaCluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264.333.507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îşiasumă responsabilitatea în

ceea ce priveşte conţinutul re-clamelor şi nu garantează veri-dicitatea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniaşi se supune legilor româneşti

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

"Spune-mi, mamă, ce se maiîntâmplă pe la noi"Știri pozitive din România sau cu români de pretutindeni

Actualitateamagazin


Au fost chemaţi 23 de ju-cători, toţi din Liga 1. Ceimai mulţi sînt de laSteaua, echipă care a datşase jucători la lot. Ei vorrămîne în cantonamentcu Piţurcă până la primulmeci, după care vor fi lă-saţi să revină la echipalor pentru a se putea pre-găti pentru meciul cuTwente din Europa Lea-gue. Acuzat în mai multerânduri că nu îl convoacăpe Lucian Sanmartean,selecţionerul l-a chematde aceasta data pe mijlo-caşul lui FC Vaslui, iarprezenţele care surprindsunt cele ale lui Constan-tin Grecu de la U Cluj,Darius Bumba de la FCMTârgu Mures şi CostinCurelea de la Sportul Stu-denţesc.Turneul din An-

talya va începe pe 21 ia-nuarie şi va dura douăsăptămâni, până pe 2 fe-bruarie. În acest timp, na-ţionala va întâlniTurkmenistan pe 27 ia-nuarie (ora 20:30) şiLegia Varşovia pe 31 ia-nuarie, de la ora 19:00.

Iată lotul de jucători:Portari: Ciprian Tătăru-şanu (Steaua), SilviuLung (Astra) şi CristianBălgrădean (Dinamo)Fundaşi: Srdjan Luchin(Dinamo), Cornel Râpă(Oţelul Galaţi), ValericăGăman (Astra), Paul Papp

(Vaslui), Dragoş Grigore(FC Dinamo), Vlad Chiri-cheş (Steaua), LaszloSepsi (FC Timişoara) şiConstantin Grecu (Uni-versitatea Cluj)

Mijlocaşi: Mihai Roman(Rapid Bucureşti), Clau-

diu Bumba (FCM Tg.Mureş), Alexandru Bour-ceanu (Steaua), IonuţNeagu (Oţelul), MihaiPintilii(CS Pandurii Tg.Jiu), Florin Gardoş(Steaua), Cristian Tănase(Steaua) şi Mihai Chipciu(Steaua)

Atacanţi: Dorin Goga (FCTimişoara), Lucian Sân-mărtean (Vaslui), MariusNiculae (Dinamo) şi Cos-tin Curelea (Sportul Stu-denţesc).

de Cristian Ambrozie

Tibor Selymes, unul din-tre componenţii Genera-ţiei de Aur a fotbaluluiromânesc, a fost implicat,duminică dimineaţă, într-un accident rutier în loca-litatea Timişul de Jos.Autoturismul în care seafla fostul internaţionalromân a pătruns pe con-trasens, unde s-a ciocnit

cu un vehicul în care seaflau 4 militari !

Accidentul s-a produs înjurul orei 7, pe DN 1. Unautoturism BMW se de-plasa dinspre Predealspre Braşov şi, pe fondulneadaptării vitezei lacondiţiile de mers, a in-trat pe contrasens şi alovit frontal un alt autotu-rism care circula regula-mentar şi în care se aflaucei patru militari. Unuldintre ei, şoferul, a rămasprins între fiarele contor-sionate şi a fost nevoie deintervenţia unui echipajde descarcerare. Şoferulautoturismului Hyundai afost transportat deurgenţă la spital, fiindoperat din cauza politrau-matismelor suferite.Ceilalţi trei militari au su-

ferit leziuni uşoare şi suntîn afară oricărui pericol,însă au fost transportaţişi ei la spital. Momentan

nu se ştie dacă Tibor Se-lymes se afla la volan saupe locul din dreapta. Înmaşină se mai afla şi o fe-

meie. Potrivit martorilor,Selymes era plin desânge.


Tibor Selymes, implicat într-un grav accident

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

20

România

Italia

Spania

Oferta DIGI

Spania

omânia

talia

IIt

RRo

Actualitateamagazin


Piţurcă a anunţat lotul naţionalpentru stagiul din Antalya

Această partidă a făcutparte dintr-un întreg eveni-ment menit să ajute lastrângerea de fonduri pen-tru tratamentul fetiţei fos-tului internaţional IosifRotariu. Mai întâi, celedouă formaţii au disputatmeciuri demonstrative îm-potriva naţionalelorartiştilor şi ziariştilor, pecare le-au învins destul delejer. În dispută directă,Steaua '86 s-a impus cuscorul de 5-3, "intrusul"Ionuţ Luţu fiind omul me-ciului, cu un hattrick.Echipa "Generaţiei de aur"a fost formată din FlorinPrunea, Iosif Rotariu, Da-niel Prodan, Jean Vladoiu,Anton Doboş, Ionel Ganea,Viorel Moldovan, Gheor-ghe Mihali, Narcis Rădu-can şi Rică Răducanu. DinSelecţionata Stelei '86 aufăcut parte Daniel Ghera-sim, Ştefan Iovan, AdrianBumbescu, Miodrag Belo-dedici, Ilie Bărbulescu,Mihai Majearu, TudorelStoica, Victor Piţurcă,Ionuţ Luţu şi Marin RaduII.

Amical, amical, dar s-a ter-minat cu scandal. Bătutăde Steaua '86, generaţia deaur a naţionalei s-a luat dePiţurcă. L-a băgat în teren

pe "puştiul" Hagi-Luţu şi n-a respectat înţelegerea -meciul trebuia să se decidăla penalty-uri. Piţurcă a vrut cu orice preţca Steaua '86 să câştigeamicalul caritabil de la Po-livalentă în faţa generaţieide aur a naţionalei. L-aadus pe Luţu, care a dat 3goluri în finală. Şi Piţurcă amarcat, iar Steaua a învinscu 5-3. Fotbaliştiinaţionalei ar fi vrut un egalspectaculos, iar meciul săse decidă la penaltyuri.S-au strâns 30.000 deeuro, iar săptămâna vii-toare se va organiza o lici-taţie cu toate tricourile dejoc de la meciurile, la careau participat Steaua 1986şi “Generaţia de aur”.Spectacolul s-a încheiat curecitalul lui Ştefan Stan,laureatul de la “Vocea Ro-mâniei”, care va dona10.000 de euro pentru Kas-sandra.

Vedetele au strânsbani pentru KassandraRotariu

Zâmbitoare tot timpul şi cuchef de joacă, fetiţa fostu-lui mare fotbalist a fostmereu în centrul atenţiei.Kassandra şi tatăl ei auîmpărţit trandafiri în culo-

rile naţionalei foştilorfotbalişti. La finalul uneiseri emoţionante. Kassan-dra, o prinţesă între cam-pioni: "Vă mulţumesc dinsuflet pentru tot!"

La doar 6 ani, KassandraRotariu şi-a trăit ultimii 3ani din viaţă mai mult înspitale. Batjocorită de fostabunică, care a ars-o pe faţăcu acid şi a bătut-o zilnic,Kassandra a ajuns să su-fere în fiecare lună câte ooperaţie complicată, fie-care operaţie medicalăcostând mai multe mii de

euro. Povestea Kasandrei,fetiţa înfiată de familia fos-tului fotbalist Iosif Rotariu,este cu adevărat impresio-nantă. E povestea unuicopil care abia la 4 ani, aaflat cum este să ai o fami-lie care să te iubească şisă-ţi poarte de grijă.

Ea este Kassandra Ema-nuela Cristiana, îngeraşulcare a intrat în familia Ro-tariu pe când avea 4anişori. Rămasă în grijabunicii după ce mama ei aplecat la muncă în străină-tate, viaţa Kasandrei a fost

un coşmar fără sfârşit. Co-pila, care la vremea res-pectivă avea numai treianişori, a trecut prin chi-nuri cumplite, care cu greupot fi îndurate chiar şi deun adult. Pentru că o con-sidera o povară, bunica anenorocit-o în bătaie în re-petate rânduri. În urmă cutrei ani, chiar de ziua copi-lului, Kasandra a primitcea mai grea lovitură - bu-nica ei a aruncat-o de laetaj. A ajuns la spital cu oa-sele zdrobite, iar medicii i-au dat puţine şanse desupravieţuire. După luni de

zile petrecute în spital,soarta Kasandrei s-aschimbat. A fost adoptatăde doi oameni cu suflet:Dana şi Iosif Rotariu.

Iosif şi Dana Rotariu ve-deau cum fetiţa începe săprindă viaţă, înconjuratăde iubirea pe care nu o pri-mise până atunci. Are, însfârşit, doi părinţi care oiubesc necondiţionat. Areun frăţior, jucării, un cămincald, prieteni. Dar Kassan-dra are încă problemegrave, semne ale maltrată-rilor şi ale torturilor.

Kassandra a păşit deja într-o altă lume, într-o lumecaldă, în care şi-a întâlnitadevăraţii părinţi. Ei factotul pentru ea, oprice sa-crificiu. Dar are nevoie şide ajutorul nostru, pentrua-şi putea trăi cu adevăratcopilăria.

Să o ajutăm, de la inimă lainimă ! Dacă vrei să o ajuţipe Kassandra, mai jos seaflă conturile în care se pottrimite bani:

Cont lei:RO34BRDE360SV18398993600Cont euro:RO70BRDE360SV80487003600Cont dolari:RO29BRDE360SV96418133600


La mai bine de o săptă-mână de când a fost im-plicat într-un accident decirculaţie pe BulevardulVasile Milea din Capitală,Mircea Lucescu se refacecu bine. "Are o starebună. Continuă recupera-rea. I-au fost scoase am-bele tuburi de dren şi numai are sânge în cavita-tea toracică", a declaratpurtătorul de cuvânt alSpitalului Universitar deUrgenţă Bucureşti, medi-cul Bogdan Popescu, po-

trivit Mediafax. "Eu nu l-am văzut de trei zile. Amfost bolnav şi nu am avutvoie să merg la el. Darştiu că este în procesul derecuperare. Merge bine,are ambiţie foarte mare,sare etapele acestea pen-tru că vrea să se întoarcăcât mai repede pe teren",a spus Răzvan Lucescu.

Tehnicianul a menţionatcă gestul patronului clu-bului Şahtior Doneţk,Rinat Ahmetov, de a-l vi-

zita în două rânduri laBucureşti pe tatăl său artrebui să dea de gândittuturor. "Nu cred că la 67de ani se mai poate puneproblema ca cineva să îidea sau nu încredere. Dargestul patronului de laŞahtior este unul de mareomenie care trebuie sădea de gândit oamenilorîn general, nu numaicelor din fotbal", a men-ţionat Răzvan Lucescu.


Mircea Lucescu se simtebine şi aşteaptă să fieexternat

Steaua '86, mai tare ca"Generaţia de Aur"

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

Seară magică în sala Polivalentă din Bucureşti. Generaţiile de aur ale fotbalului românesc,Steaua '86 şi România '94

Actualitateamagazin


O echipă formată din foşti jucători ai Stelei1986 a câştigat un meci demonstrativ dis-putat în Sala Polivalentă împotriva unei se-lecţionate a foştilor jucători din "Generaţiade Aur".

CALEIDOSCOPPAGINA

22

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieşteanu

Revoluţia lui Arafat

- Alo, pronto ! Pronto !- Pronta ! Pronta, sempre ! Zi-i, chi ce ?- Io îs naşă dragă, finul tău iubit...- Tu eşti, bă Ioane ? Iarăşi te-ai chilit !- Da’ finuţa unde-i ? Cred că n-a murit !- Văleu, mamă, cine naiba m-a pus să-mi aleg naşă rimagioaică ? Fina stă la-vorando... la scări.- Auzi bă, bruto figlio de.... fin beţiv ce eşti: ori stă, ori lavora ! Şi la scări cec... face, urcă sau şende ?- Ce să facă ? Urcă-şende, urcă-şende... pentru bani... cu scopa-n mână.- Lasă, n-o mai compătimi, că de bâţâieli din astea, pe bani, sus-jos, sus-jos... şi de scopat n-a dus lipsă de când era fată mare. Tu n-o cunoşteai încă,eu da. Eram colege de scuadră. Hai, ia zi-mi subito de ce mă disturbezi ?- Ai auzit, naşă ? E revoluţie la noi acasă ! A ieşit iar lumea în stradă, dincauza lu’ Arafat. E forforă mare !- Ce forforă, bă, i-a năpădit pe toţi mătreaţa ? Şi ce Arafat ? Bă alcolistule,io cred că tu ai început să dai în damblaua lu’ Calachi şi să confunzi Româ-nia cu Palestina!- Nu, fă naşă ! Nu Arafat ăla cu fularu-n cap, ăla-i mort de mult. Alt Arafat,unu’ Raed, ăla cu Salvarea.- Băi Giovani, ce Dumnezeu ai mai băut ? Sau ai ajuns să pui botu’ la alcooldenaturat, din ăla cu care dezinfectează nevastă-ta scările !- Nu năşică, mânca-ţi-aş stipendiu’ - îs treaz de poţi să-mi pui fiola...- Vezi că numai la fiole pensi ? Şi, che me frega a me de revoluţiile amărâţi-lor ălora, care n-are curaju’ să-şi ia lumea-n cap, aşa ca mine ! Io stau la fix,la căldurică, fără secte, fără Arafat, fără forforă, fără...- Las-o giu, naşă, că ştiu c-ai avut şi tu un marochin care-ţi dădea ochiipeste cap... Da’ ăsta-i sirian de-al nostru, ardelean ! Ăsta ţi i-ar fi adus lalocul lor, între cearcăne. Ăsta salva românii de male !- Bă, pe români nu-i poate salva de male decât Cel de Sus !- Păi contra lu’ cel de sus s-au răzvrătit.- Cum ?!- Contra lu’ cel de sus, a lui Băsescu !- Bă, beţivane, tu mă faci să fac pecate ! Vrei să-l supăr pe Domnul, ca să-miia piuitul, acum când mi-e mai bine ?- Ce să-ţi ia, naşă ?- Pi-u-i... piu, piu, piu, piu...- Ai închis ? Vafan'... pi, pi, pi, pi, pi...

TEATRUL IGNORANţEI

de Ghighi Puieșteanu

::::::::::: Colţul poetic al diasporei

Din mijlocul sacrului pătratGeneral KleberVulturul de altădat'priveşte perplexcu ochii săi verzi, de bronz oxidatla Porumbeii Voiajori - magrebinicare-o ţin tot într-unritual pupat.

Spre Stârcul-Catedralăcel de Hugo criticatcu funduliţele-ndreptateLebădoaice germanefac coadă la pictataşteptând de la Vulturii-zugravisă le facă mai frumoasedecât Domnul le-a lăsat.

În Petite-France, printre căsuţede turtă dulcecrescute strâmb din aluat,cârd ne-ntrerupt de Găinuşe-salivândecotcodăcesc neîncetatşi-n căutarea celei mai ieftinechoucrouteîn ritmul melodiilor vândutepe mărunţiş de Corbii-lăutaripăşesc sacadat.

Din cer, de pe maluri, din vitrinedoar Cocorul-emblemă-de-statspre flic-Curcanul de pe stradăcroncăne amuzatcând, de prezenţa Curţiide Strasbourg*îl ştie împiedecat... ______________________________________*Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Strasbourg,oraş ornitologic

Fonduta Valdostana este o gustare foarte consistentă şi se serveşte însoţităde pâine prăjită sau felii de mămăligă.Ingrediente pentru 4 persoane:450 g. de brânză Fontina 4 gălbenuşe de ouă 1 lingură de făină 1 pahar cu lapte. Mod de preparare: Puneţi într-o caserolă 450 g de brânză fontina, la temperatura camerei, şi o lingură defaină; amestecaţi bine iar apoi adăugaţi un pahar cu lapte rece. Lăsaţi amestecul să seaşeze un pic iar apoi pune-ţi-l pe foc cu flacără de medie intensitate, amestecând înconti-nuu cu o lingură. Aduceţi amestecul aproape de punctul de fierbere, însă asiguraţi-vă căbrânza fontina se topeşte şi nu se fierbe. După topire înlăturaţi amestecul de pe foc şiadăugaţi albuşele de ou, omogenizând cu un mixer amestecul. Puneţi din nou pe foc case-rola, amestecând încontinuu cu lingura şi asigurându-vă că albuşul se coace împreună cubrânza fontina. Odată ce amestecul devine catifelat, este gata să fie servit în farfurii încăl-zite, însoţit de pâine prăjită în unt. Curiozităţi: Originea acestei reţete nu este foarte clară: după părerea unora, aceasta se naşte la Ge-neva sau Torino, ca operă a familiei Cavour, iar după părerea lui Anthelme Brillat-Savarin,această reţetă ar fi de origine elveţiană. Pellegrino Artusi o numeşte “cacimperio” în fai-moasa sa carte de bucate, însă nu îi atribuie o poziţie privilegiată. O valoroasă mărturie is-torică o regăsim în anul 1854, când această reţetă a fost publicată în „Tratatul debucătărie” al lui Giovanni Vialardi, bucătar ai regilor Carlo Alberto şi Vittorio Emanuele II.

Lorella Lattavo

Bucătărie italianăREGIONE VALLE D'AOSTA: FONDUTA VALDOSTANA

^ Berbec

Perspective noi în muncă proximul viitorNumai dacă vă mişcaţi.În amor: uşor, uşor !Staţi bine; deci, nu riscaţi !

_ Taur

Ştiu că te simţi singur(ă) iarŞi tânjeşti. În rest, normaldeşi nu vezi chiar totul clar.Vina ? Stress-ul. Stai pe val !

` Gemeni

Faceţi tot ce vă cere inimioaraDar nu forţaţi, că nervii nu-s de-oţel !Vă pot abandona; şi-n acest felIubind, se strică sănioara !

a Rac

Vai, câtă nesiguranţă !Goale, sufleţel şi minte...Consilii ? Ciorbă de linteŞi înc-o mică vacanţă !

b Leu

În dragoste, atât: numai prudenţaVă este-n acest timp consiliatăŞi chiar dacă vă e inima stresatăÎn muncă vă ajută competenţa !

c Fecioară

Norocul stă în aer, numai să-l agăţaţi;Re-treziţi, anticorpii vă stau în apărare...Lui Marte cel războinic jertfă să-i închinaţiCă aţi uitat de griji, de dor, de supărare !

d Balanţă

Fluidele de senzualitateCare-n aceste zile în jar, în foc vă poartăCu tact şi cu rigoare de sunt echilibratePot îndulci cu miere: trăire, viaţă, soartă !

e Scorpion

Luna,ce peste inimi lasă umbră amară,Face ca să vă crească ura şi egoismulŞi sila şi dispreţul de tot ce vă-nconjoară.Fiţi tari! Fiţi optimişti! Veţi goni scepticismul.

f Săgetător

Zile calde şi vibranteDacă doriţi să trăiţiDe pasiuni diletanteCeas de ceas să vă păziţi !

g Capricorn

Energia prin toţi porii vă emană;Juste recompense stau să vină...Mai atenţi cu cei dragi: nu dojană,Nu dispreţ. Doar soare, lumină !

h Vărsător

Nemulţumiţi, nemulţumiţiDeşi încă sunteţi iubiţi;Apreciaţi, recompensaţi...Venus este contra, aşteptaţi !

i Pești

Nu prea vă trage inima (de lemn!)Nici a munci pe brânci, nici a iubi ?Când Venus vă va reintra în semnTotul va trece, vă veţi reveni !

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

Actualitateamagazin


DIVERTISMENTPAGINA

23

ActualitateaMagazin cautăîn toată Italiacorespondenţide presă profe-sionişti sau ama-tori. Pentruinformaţii supli-mentare trimi-teţi un email la:[email protected] (puteţiataşa şi un CV)sau telefonaţi la+39 3394142640.

Rebusistice: INTEGRAMA

Perechi celebre RO & IT◼ de Ghighi Puieşteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: VENETIA, VU, IST, ROMANA, LAIC, DUR, AUR, TAS, DEMAGOG, CITAT, NAVONA, EO, OGAR, NOR, VIRILI, CODRI, DOPO, TE, ELBA, SERIAL, CE, EE, UNIRII

Actualitateamagazin


actualitatea magazin nr 5

Documents