actualitatea romaneasca - editie speciala

of 16/16
POLITIC POLITIC “ICR are datoria să promoveze valorile reprezentative ale culturii române, într-un înțeles sincronizat și european al culturii” Persoanele care vor emigra în Olanda vor trebui să semneze un “contract de participare” Președintele Băsescu a semnat trimiterea Danei Constantinescu în postul de ambasador la Roma “Va fi o provocare să menținem dialogul cu cei peste 3 milioane de români răspândiți în lume” 9 MARTIE ZIUA LA STRADA Interviu - Andrei Marga Președintele ICR Aceasta este decizia Guvernului după rechemarea lui Alexandru Mugurel Buje INTERVIU: Cristian David, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni INTERVIU: Valentin Eugen Dăeanu PAGINILE 2-3 PAGINA 2 PAGINA 5 PAGINA 4 PAGINA 9 ANUL 11 | NUMĂRUL SPECIAL | ITALIA ŞI SPANIA | 9 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2013 SOCIAL PAGINA 6 Marea Britanie se teme de o penurie de fructe anul viitor, după ridicarea restricților pentru români ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 7 Români judecați în Elveția pentru selectarea victimelor unor spargeri de pe o listă de pacienți ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 12 Sfatul orfanului Mihai Ghebrea pentru părinții care și-au lăsat copiii în România ROMÂNIA PAGINA 7 Scoția îi va primi pe imigranții români și bulgari cu brațele deschise la ridicarea restricțiilor RELIGIE CULTURĂ PAGINA 13 PAGINA 14 Ce spune biserica despre 8 martie și mărțișor Producătorul filmului “Poziția copilului”: Cinematografia este cel mai bun brand de țară al României Aflat la a treia manifestare de acest gen, Centrul Comercial Cultural și Social LA STRADA organizează în perioada 7 – 10 martie 2013 Târgul de Primăvară la sediul din Roma, Circonvallazione Nomentana Nr.530 aflat vis a vis de Gara Tiburtina. Cu manifestări specifice fiecărei zile, organizatorii speră să capteze atenția și participarea a mii de români din Roma și împrejurimi. Sarmalele, micii, berea și vinul românesc alături de numeroase alte produse tradiționale vor da “gust” sărbătorii la care va participa și cântăreața Ionica Stan. Totul cu sprijinul organizatoric al domnului Gabriel Pârjolea și al asociației sale “Spirit Românesc“ Târgul de Primăvară 7 - 10 Martie ROMA GRATUIT Acest Târg are o semnificație specială pentru organizatori și anume aniversarea a patru ani de când Centrul Comercial Cultural și Social La Strada a fost inaugurat. Cu această ocazie toate cele patru zile ale Târgului de Primăvară vor avea o semnificație diferită. Astfel: Joi 7 martie Târgul se va deschide oficial cu începere de la orele 12.00 și se va desfășura pe toată durata zilei (până la ora 19.00) sub semnul sărbătoririi femeilor care lucrează ca badante și care au liber în această zi; Atât la deschidere cât și pe parcursul celor patru zile vor exista nume- roase momente folclorice susținute de Ionica STAN care a întreținut în mod admirabil atmosfera și acum 2 luni când, a fost organizat pentru prima dată Revelionul Badantelor la La Strada. Doamnele vor fi invitate să servească desertul casei - piure de castane cu frișcă. Vineri 8 martie vor fi sărbătorite toate femeile care vor trece pragul Târgului. Vor fi întâmpinate cu tradiționalele mărțișoare oferite și de data aceasta de SMITH&SMITH – transfer de bani, gest simbolic menit să le aducă aminte de începutul primăverii dar și de tradiția de acasă. Cum ziua femeii este practic și ziua mamei, gazdele vor pregăti o mâncare tradițională care să le reamintească de bucătăria de acasă; ce altceva ar fi mai nimerit dacât celebrele sarmale în foi de varză murată care să sperăm că vor fi „ca la mama acasă„! Sâmbătă 9 martie este ziua cea mare pentru organizatorii care speră să se autodepășească. Acum 4 ani la La STRADA au răsunat din piepturile a peste 300 de participanți, versurile cântecului NOI SUNTEM ROMÂNI cântate împreună cu Maestrul Gheorghe Turda. Responsabilul cu „voia bună„ – Gabriel Parjolea are sarcina plăcută dar și dificilă totodată de a ține lumea în ”priza„ pe tot parcursul zilei. Din punct de vedere culinar, în această zi se vor servi mucenici și se va consuma vin românesc în cinstea Sărbătorii Sfinților 40 de Mucenici. Duminică 10 martie va fi ultima zi a Târgului care se va încheia la ora 16.00. În această zi la putere vor fi micii și berea românească. Ziua va fi marcată de numeroase degustări de produse de cofetărie și patiserie, “nu de alta dar invitații să rămână cu un gust dulce și să mai vină pentru că nu vor fi dezamagiți” ne spune șucar organizatorul evenimentului. Pe toată perioada târgului vor fi valabile numeroase oferte pentru produsele aflate în vânzare, aceasta urmând a se înscrie în strategia noului proprietar de promovare a Centrului LA STRADA în rândul comunității românești. Tiberiu Dinu revine în Italia în postul de consul general al României, la Torino PAGINA 5 Vezi Ofertele La Strada Pag.16 sărbătorim 4 ani de la înființarea Centrului Comercial Cultural și Social LaStrada

Post on 18-Mar-2016

216 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Actualitatea Romaneasca - Editie Speciala

TRANSCRIPT

  • POLITIC POLITIC

    ICR are datoria s promoveze valorile reprezentative ale culturii romne, ntr-un neles sincronizat i european al culturii

    Persoanele care vor emigra n Olanda vor trebui s semneze un contract de participare

    Preedintele Bsescu a semnat trimiterea Danei Constantinescu n postul de ambasador la Roma

    Va fi o provocare s meninemdialogul cu cei peste 3 milioanede romni rspndii n lume

    9 MARTIEZIUA LA STRADA

    Interviu - Andrei MargaPreedintele ICR

    Aceasta este decizia Guvernului dup rechemarealui Alexandru Mugurel Buje

    INTERVIU: Cristian David, Ministru delegat pentru romnii de pretutindeni

    INTERVIU: Valentin Eugen DeanuPAGINILE 2-3

    PAGINA 2

    PAGINA 5

    PAGINA 4 PAGINA 9

    ANUL 11 | NUMRUL SPECIAL | ITALIA I SPANIA | 9 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2013

    SOCIAL

    PAGINA 6

    Marea Britanie se teme de o penurie de fructe anul viitor, dup ridicarea restricilor pentru romni

    ROMNI N LUME

    PAGINA 7

    Romni judecai n Elveia pentru selectareavictimelor unor spargeri de pe o list de pacieni

    ROMNI N LUME

    PAGINA 12

    Sfatul orfanului Mihai Ghebrea pentru prinii care i-au lsat copiii n Romnia

    ROMNIA

    PAGINA 7

    Scoia i va primi pe imigranii romni i bulgari cu braele deschise la ridicarea restriciilor

    RELIGIE

    CULTUR

    PAGINA 13

    PAGINA 14

    Ce spune biserica despre 8 martie i mrior

    Productorul filmului Poziia copilului: Cinematografia este cel mai bun brand de ar al Romniei

    Aflat la a treia manifestare de acest gen, Centrul Comercial Cultural i Social LA STRADA organizeaz n perioada 7 10 martie 2013 Trgul de Primvar la sediul din Roma, Circonvallazione Nomentana Nr.530

    aflat vis a vis de Gara Tiburtina. Cu manifestri specifice fiecrei zile, organizatorii sper s capteze atenia i participarea a mii de romni din Roma i mprejurimi. Sarmalele, micii, berea i vinul romnesc

    alturi de numeroase alte produse tradiionale vor da gust srbtorii la care va participa i cntreaa Ionica Stan. Totul cu sprijinul organizatoric al domnului Gabriel Prjolea i al asociaiei sale Spirit Romnesc

    Trgul de Primvar7 - 10 MartieROMA

    GRAT

    UIT

    Acest Trg are o semnificaie special pentru organizatori i anume aniversarea a patru ani de cnd Centrul Comercial Cultural i Social La Strada a fost inaugurat.

    Cu aceast ocazie toate cele patru zile ale Trgului de Primvar vor avea o semnificaie diferit. Astfel: Joi 7 martie Trgul se va deschide oficial cu ncepere de la orele 12.00 i se va desfura pe toat durata zilei (pn la ora 19.00) sub semnul srbtoririi femeilor care lucreaz ca badante i care au liber n aceast zi;

    Att la deschidere ct i pe parcursul celor patru zile vor exista nume-roase momente folclorice susinute de Ionica STAN care a ntreinut n mod admirabil atmosfera i acum 2 luni cnd, a fost organizat pentru prima dat Revelionul Badantelor la La Strada. Doamnele vor fi invitate s serveasc desertul casei - piure de castane cu fric.

    Vineri 8 martie vor fi srbtorite toate femeile care vor trece pragul Trgului. Vor fi ntmpinate cu tradiionalele mrioare oferite i de data aceasta de SMITH&SMITH transfer de bani, gest simbolic menit s le aduc aminte de nceputul primverii dar i de tradiia de acas. Cum ziua femeii este practic i ziua mamei, gazdele vor pregti o mncare tradiional care s le reaminteasc de buctria de acas; ce altceva ar fi mai nimerit dact celebrele sarmale n foi de varz murat care s sperm c vor fi ca la mama acas!

    Smbt 9 martie este ziua cea mare pentru organizatorii care sper s se autodepeasc. Acum 4 ani la La STRADA au rsunat din piepturile a peste 300 de participani, versurile cntecului NOI SUNTEM ROMNI cntate mpreun cu Maestrul Gheorghe Turda. Responsabilul cu voia bun Gabriel Parjolea are sarcina plcut dar i dificil

    totodat de a ine lumea n priza pe tot parcursul zilei. Din punct de vedere culinar, n aceast zi se vor servi mucenici i se va consuma vin romnesc n cinstea Srbtorii Sfinilor 40 de Mucenici.

    Duminic 10 martie va fi ultima zi a Trgului care se va ncheia la ora 16.00. n aceast zi la putere vor fi micii i berea romneasc. Ziua va fi marcat de numeroase degustri de produse de cofetrie i patiserie, nu de alta dar invitaii s rmn cu un gust dulce i s mai vin pentru c nu vor fi dezamagii ne spune ucar organizatorul evenimentului. Pe toat perioada trgului vor fi valabile numeroase oferte pentru produsele aflate n vnzare, aceasta urmnd a se nscrie n strategia noului proprietar de promovare a Centrului LA STRADA n rndul comunitii romneti.

    Tiberiu Dinu revine n Italia n postul de consul general al Romniei, la Torino

    PAGINA 5

    Vezi Ofertele La Strada Pag.16

    srbtorim 4 ani de la nfiinarea Centrului Comercial Cultural i Social LaStrada

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni2

    Ca un bilan al anului 2012, care sunt principalele realizri ale ICR n strintate? Ce v-ati propus s realizai i nu s-a realizat n 2012? Andrei Marga: Am preluat Institutul Cultural Romn la mijlocul lunii septembrie 2012. Am fcut o evaluare a situaiei, ale crei concluzii le sintetizez n cele ce urmeaz. A fost un pas cu adevrat istoric hotrrea de Guvern din 2004, prin care s-au constituit institutele culturale romne din strintate. A fost important continuarea acestei aciuni, n anii ce au urmat. Institutele culturale romne au desfurat multe activiti (promovri de filme, de autori literari, de teatru etc.) demne de a fi continuate. Era, ns, necesar o evaluare a situaiei i angajarea unei nnoiri ample ca program, ca impact, ca eficien a folosirii resurselor. Recunoscnd merite trecutului, nu am fi oneti dac nu am semnala lipsurile. Am facut-o, deja, nct pot enuna, pe baza datelor nregistrate legal, cteva observaii majore. Anume : a) Unele institute au rmas pe hrtie (Bruxelles), altele nu au sediu corespunztor (Chiinu), unele nu au bibliotec proprie (Viena), altele nu organizeaz cursuri de limba romn, unele au devenit altceva (Istanbul), altele

    sunt nconjurate de nemulumiri (Madrid, Paris), unele au desfurat mai mult activiti prefereniale ale directorului (New York), multe au mizat prea puin pe inovaie etc.;b) Institutele au permis mobiliti ale unor autori romni din literatur, muzic, film, arte plastice etc. i au etalat unele performane romneti ceea ce a fost pozitiv, firete. Aciunile acestor institute au fost listate i sunt publice. Evaluarea lor a permis cteva concluzii. S-a promovat prea puin cultura romn, clasic sau actual, n ceea ce aceasta are mai reprezentativ. Aciunile nu s-au bazat suficient pe evaluri ale contextului i prioriti, ci mai ales pe conjuncturi. Imaginea proiectat a culturii romne, de ctre unele institute, a fost adesea srcit.Institutul Cultural Romn are datoria s promoveze valorile reprezentative ale culturii romne, ntr-un neles sincronizat i european al culturii, n cadrul unui pluralism nelept caracteristic secolului XXI. n acest orizont acioneaz actualul Institut Cultural Romn.Cred c aceste observaii las s se vad clar ceea ce nu s-a realizat nc i ceea ce este de fcut n 2013. Pot s confirm c s-a lucrat, din septembrie 2012 ncoace, pe toate direciile deja menionate.

    A meniona preocuparea de implementare, n 2013, a noii geografii a institutelor culturale romne n strintate. Vreau s organizm efectiv institute culturale romne care sunt, la aceast or, deja negociate cu rile respective : Institutul Cultural Romn din Kiev; Institutul Cultural Romn din Beijing; Institutul Cultural Romn din Mnchen-Nrnberg; Institutul Cultural Romn din Moscova, care este n faza final a negocierilor. Vreau s organizm efectiv institute culturale romne rmase mai mult pe hrtie, precum Institutul Cultural Romn din Bruxelles. Cooperm cu Ministerul Afacerilor Externe i cu Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional nct s se ncheie nentrziat negocierile cu rile respective i s se treac la organizarea efectiv a cte un institut cultural romn la Montreal, la Belgrad, la Atena, la Cairo-Alexandria, la Geneva, la Seoul, la Sao Paolo, la Chicago, la Abu Dhabi;Institutul Cultural Romn actual i propune s confere un format nou, inovativ din punct de vedere cultural, cu impact extins, activitilor institutelor culturale romne din strintate, nct acestea s mreasc vizibilitatea i prestigiul culturii romne.

    Care sunt principalele evenimente culturale pe care ICR le-a pregtit n oraele europene pentru anul 2013?

    Andrei Marga: Sunt evenimente culturale diverse. V-a cita doar programele noastre oarecum strategice pentru institutele culturale romne din strintate: expoziia itinerant Pictori romni de azi expoziia itinerant Sculptura romn brncuian i post-brncuian expoziia itinerant Aventura istoric a aurului dacic: descoperiri recente; manifestri legate de mplinirea a 1900 de ani de la ridicarea monumentului Columna lui Traian prezena romneasc gestionat de ICR la mari trguri internaionale de carte (Salonul Crii de la Paris, trgurile de carte de la Torino, Londra, Gteborg) aniversri i comemorri ale unor personaliti ale culturii romne: Aurel Vlaicu, Maria Tnase, Constantin Silvestri

    etc. evenimente dedicate personalitii lui George Enescu (concerte, expoziii, conferine, prezentri), n scopul promovrii Festivalului Internaional George Enescu derularea itinerant a programelor de film Cinemateca Romn turnee itinerante de spectacole din Romnia (turneu itinerant al spectacolului D`ale noastre al Teatrului Naional din Bucureti, inclusiv la Marsilia, capitala cultural european n 2013) manifestri cu ocazia Zilei naionale a Romniei, n parteneriat cu Ambasadele Romniei din capitalele respective programul Noaptea literaturii, n colaborare cu clusterele EUNIC programul Ziua european a limbilor seria itinerant de conferine Romnia democratic, prezentate de autori romni i strini reprezentativi expoziia itinerant Industrii creative n Romnia programul Romnia: brandul cultural de ar (Zile generice Eminescu, Blaga,

    Toi strinii care se vor muta n Olanda vor fi nevoii s semneze un contract prin care sunt obligai s i asume respectarea Constituiei olandeze i statul de drept, a explicat Lodewijk Asscher, ministrul Afacerilor Sociale, informeaz site-ul DutchNews.nl.

    ntr-un interviu, acesta a declarat c vrea s se asigure c Olanda are o politic de integrare cald i interesat, ns una care s fie clar i intransigent. Semnarea unui contract ar asigura faptul c imigranii sunt mai la curent cu normele i valorile rii n care locuiesc. Dac nu vom urma paii, vom

    plti un pre enorm, a declarat Asscher pentru publicaia Volkskrant. Integrarea cultural se destram i facem pai n spate n ceea ce privete felul n care privim homosexualitatea, evreii i femeile. Trebuie s fim foarte clari n ceea ce face teritoriul acesta att de bun: libertatea s fii tu nsui.

    Asscher vrea s se asigure c fiecare imigrant, inclusiv cei din UE, semneaz ceea ce el a numit un contract de participare, cnd se registreaz la autoritatea local de care aparin. El a declarat c documentul, transmis Parlamentului mari seara, va marca nceputul unui nou stadiu

    n dezbaterea despre intergrare, ndeosebi n ceea ce-i privete pe cetenii UE.

    Ministrul este nsrcinat i cu politica de integrare. Guvernul olandez este preocupat de numrul mare de romni i bulgari care vor ajunge n Olanda, odat cu deschiderea granielor n 2014.

    Libertatea de micare, fr acordarea unei atenii deosebite asupra problemelor pe care le poate cauza, poate duce la o Europ mai antisocial, a explicat el.

    ICR are datoria s promoveze valorile reprezentative ale culturii romne, ntr-un neles sincronizat i european al culturii

    Persoanele care vor emigra n Olanda vor trebui s semneze un contract de participare

    INTERVIU: Andrei Marga,Preedintele Institutului Cultural Romn

    Romani care se pregtesc s migreze anul viitor n Scotia, Londra sau Liverpool insult oraele britanice i posteaz online comentarii rasiste n care afirm c nu vor s triasc lng indieni, arabi, chinezi sau persoane de culoare, relateaz The Daily Express, citat de Mediafax.

    Potrivit publicaiei britanice, comentariile au fost postate pe un forum romnesc, n cadrul unor discuii pro i contra migrrii n Marea Britanie dup anularea restriciilor impuse romnilor pe piaa muncii n aceast ar, la 1 ianuarie 2014.

    Un utilizator, Skis, afirm pe site-ul Romni Online c familia sa dorete s se mute n Scoia pentru sporturi de iarn n Highlands, dar comentariile sale sunt rasiste, scrie publicaia. Nu vrem o mulime cosmopolit de indieni, arabi, chinezi, etc. Vrem ceva mai linitit, scrie acesta.

    Mutu, alt utilizator, descrie o mare concentrare de pickaninny (termen ofensator la adresa copiilor de culoare) n

    Slough, Berkshire.

    De asemenea, ValiB a scris c Leicester este plin de indieni, iar Mickyroman ca a fost nevoit s se mute n nordul Londrei din cauza populaiei asiatice. Am aflat c este plin de pakistanezi i indieni i nu tiu la ce s m atept din partea acestor naiuni.

    Ali utilizatori dezbat care sunt zonele n care se triete cel mai bine, care este situaia ajutoarelor sociale i percepia lor despre viaa britanicilor, scrie Daily Express, citnd alte mesaje postate pe forum.

    Aceste comentarii l-au nfuriat pe Gerard Batten, purttorul de cuvnt pentru Afaceri Interne al UKIP, o formaiune naionalist i eurofob. Este ironic faptul c oameni din Marea Britanie care i exprim ngrijorrile cu privire la imigrare sunt acuzai de xenofobie (...) ns exist oameni care vor s vina n Marea Britanie, dar care nu vor s se integreze n societatea nostr, pe baza prejudecilor lor, a declarat parlamentarul, citat de publicaie.

    Presa britanic: Romni care vor s migreze n Marea Britanie posteaz co-mentarii rasiste despre ali imigrani

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 3

    Enescu, Brancui, Eliade, Ionescu, Grigorescu, Cioran i alii) expoziia itinerant de fotografie Romnia la 7 ani de la intrarea n Uniunea European proiecie de film i dezbatere Memorialul victimelor comunismului i al rezistenei n Romnia. Sighetul Marmaiei filme documentare itinerante (film itinerant Un secol pentru Romnia) seria de conferine itinerante Ortodoxia latin seria de conferine Latinitatea oriental. Romna ca limb european seria de prezentri Cercetarea tiinific n Romnia actual seria de conferine Contribuii ale cugetrii din Romnia n gndirea universal seria de conferine tiinele sociale din Romnia n context universal seria de conferine Criza 2008-2012 expoziia itinerant valorile culturale tradiionale n Romnia lansarea volumului Romanian Innovations i multe altele.

    Care este cel mai mare eveniment cultural avut n vedere de ICR n 2013 n Europa?

    Andrei Marga: Este greu s faci o ierarhie. A cita, totui, participarea Romniei la Salon du Livre, Paris, 22-25 martie 2013, dar nu a omite Expoziia itinerant Pictura romneasc actual sau instalarea Platformei electronice de comunicare Romnia in the World, menit s i lege comunicaional pe cei ce se revendic din cultura romn i triesc n diferite ri. Pot cita, firete, i alte evenimente culturale, care au, de asemenea, importan major.

    Ce parteneriate avei n derulare cu instituiile similare din Europa?

    Andrei Marga: Institutul Cultural

    Romn a cutat, n lunile recente, s dezvolte cooperarea cultural cu multe ri i s contribuie astfel la ameliorarea imaginii Romniei. Aceast aciune a avut n vedere relansarea cooperrii cu instituiile omoloage Institut Francais, Istituto Italiano di Cultura, Goethe Institut, British Council, Institutul Ceh i Institutul Polonez i alte institute naionale prin iniierea unor acorduri de cooperare ce prevd att realizarea unor aciuni n comun, dar i schimburi de experien. Cooperarea n cadrul EUNIC (reeaua european a institutelor culturale) este, de asemenea, prioritar. Institutul Cultural Romn i-a extins participarea n rile Uniunii Europene, dar i n ri din Asia (Thailanda participare, alturi de celelalte institute europene, la organizarea Anului Crii din Bangkok) i Orientul Apropiat i Mijlociu (Beirut, Teheran). Totodata, cu rile n care Romnia nu are un institut sau care nu au reea de institute i centre culturale (ex. Irlanda i Lituania) s-au ncheiat acorduri de cooperare pentru organizarea n comun de dezbateri, seminarii, concerte, festivaluri i expoziii. A fost inaugurat seria dezbaterilor romno-irlandeze care marcheaz debutul preediniei irlandeze a Uniunii Europene. Aceast serie va fi continuat cu seria dezbaterilor romno-lituaniene. Institutul Cultural Romn, alturi de institute omoloage, organizeaz, n ar i n capitalele Uniunii Europene, Festivalul European al Filmului - aciune important care are drept scop promovarea cinematografiei romnesti. ICR i propune s sprijine o participare ct mai semnificativ a rii noastre la Festivalul Internaional de Teatru de la Avignon. Institutul Cultural Romn

    pregtete un program de schimburi cu China, att cu reeaua institutelor culturale chineze ct i cu administraiile regionale (Provincia Thaizou). Pregtim programe de cooperare cu Rusia i cu Turcia sunt parteneri ai ICR n organizarea Anului Cantemir. Institutul Cultural Romn celebreaz dou decenii de prezen a Romniei n cadrul Organizaiei Internaionale a Francofoniei. mpreun cu Agenia Universitar a Francofoniei i Antena Regional a Organizaiei Internaionale a Francofoniei, ICR va organiza mai multe aciuni culturale (expoziii, seminarii i dezbateri) n spaiul Europei mediane, pentru afirmarea Bucuretiului ca centru francofon n aceast regiune a Europei.Semnarea parteneriatului cu Institutul Diplomatic din Berlin va permite ICR s organizeze la Bucureti conferina internaionala pe tema Levantului, leagnul diplomaiei culturale : redescoperirea Mediteranei, cu participarea multor minitri experi din Mediterana, rile Mrii Negre i Balcanii de Vest. Totodat, se vor organiza seminarii deschise destinate diplomailor i universitarilor n diplomaia cultural. Cererea de nvare a limbii romne n lume este n cretere, iar ICR i-a asumat dezvoltarea programelor de predare a limbii romne n strintate i obinerea acreditrii internaionale pentru certificatele de limba romn. Totodat, Institutul Cultural Romn a lansat procedura de nscriere pentru colile de vara organizate pentru strini. Lansarea unor noi burse ICR are n vedere stimularea interesului pentru Romnia n strintate : bursa Univers se va acorda pentru traductori strini din limba romn i const n

    subvenia pe 1-2 luni pentru stagii de pregtire n Romnia; bursa Seton-Watson se va acorda cercettorilor tiinifici strini i const din subvenia a trei luni de stagiu ntr-o instituie de profil din Romnia n vederea elaborrii unei lucrri care include subiecte romneti; bursa Europa se adreseaz jurnalitilor romni i strini i const din subvenia unui stagiu de trei luni ntr-o instituie din alt ar, respectiv din Romnia, pentru a realiza proiecte viznd ara noastr i cultura romn.Au nceput achiziiile de carte romneasc pentru alimentarea fondurilor de carte din biblioteci de referin din strintate.Pe modelul ageniilor specializate ONU, a fost instituit titlul de ambasador al culturii romne. Acest titlu va fi acordat unor personalitai marcante din strintate, care se angajeaz s promoveze cultura romn n lume.

    La nivel naional exist un plan de nfiinare de filiale ICR n teritoriu? Dac da, care sunt fondurile alocate acestui proiect i care sunt obiectivele pe termen mediu i lung privind ramificarea n teritoriu a ICR?

    Andrei Marga: Prin hotrrea nr. 15.449 din 8 octombrie 2012 s-a decis organizarea filialelor Institutului Cultural Romn n provinciile istorice ale rii. Fiecare filial are acces la programele ICR i poate promova programe proprii. Fiecrei filiale i se aloc posturi n structura de posturi deja aprobat a Institutului Cultural Romn. Fiecare filial poate s-i angajeze personal pe baza resurselor extrabugetare pe care le obine. Resursele extrabugetare obinute de o filial rmn la dispoziia acesteia. nfiinarea altor filiale

    este posibil sub condiia aprobrii de ctre Comitetul Director al Institutului Cultural Romn i sub condiia asigurrii resurselor de finanare necesare n 2013. Nu este scopul nostru s mrim efectivul filialelor, ci dorim ca acestea s-i confirme eficiena n a contribui la punerea n relief internaional a culturii romne.Scopul filialelor este multiplu: a) s asigure cunoaterea n centrele culturale respective a programelor i oportunitilor asigurate de Institutului Cultural Romn; b) s elaboreze propuneri de programe care servesc misiunea stabilit de lege pentru Institutului Cultural Romn; c) s preia rspunderea implementrii unor programe ale Institutului Cultural Romn, conform deciziilor pe care le iau mpreun cu Comitetul Director; d) s sprijine, cu mijloacele specifice ale Institutului Cultural Romn, cultura ce se dezvolt n provinciile istorice ale rii; e) s coopereze cu institutele culturale romne amplasate n strintate n vederea promovrii de valori competitive; f) s coopereze cu teatre, opere, edituri, universiti, institute de cercetare tiinific i dezvoltare tehnologic, companii n vederea sprijinirii afirmrii lor internaionale; g) s asigure obinerea de resurse financiare n vederea susinerii programelor culturale de la diferite niveluri ale Institutului Cultural Romn; h) s dezvolte cooperri internaionale n beneficiul mutual. Se poate observa c filialele, departe de a complica structura instituiei, vor permite Institutului Cultural Romn s pun n valoare mai bine potenialul creativ din ar i s etaleze performanele romneti.

    Albert Craiciu

    Romnia este printre rile care permit perceperea co-misionului pentru mediere n munc de la omeriLegislaia romneasc privind protecia persoanelor care lucreaz n strintate nu este adaptat celei europeane, care interzice, n majoritatea statelor membre, perceperea comisioanelor de la omerii aflai n cutarea unui loc de munc, a spus managerul Eures pentru Romnia, Camelia Mihalcea.

    Comisionul se percepe doar de la angajator, cel care vrea fora de munc. Legislaia romneasc las posibilitatea perceperii unui comision de mediere, i de aici sunt destul de multe cazuri n care muli oameni au de suferit. Li se percep comisioane i ei nu tiu de ce pltesc. Contractul de mediere nu nseamn contract de munc i de aici apar probleme: oamenii dau banii i se trezesc nelai, a declarat Camelia Mihalcea.

    Potrivit managerul Eures pentru Romnia, comisioanele percepute de agenii de mediere pornesc de la cteva zeci de lei i pot ajunge pn la cteva sute de lei sau de euro.

    Camelia Mihalcea a precizat c Legea 156/2000, care reglementeaz condiiile n care aceste societi comerciale pot desfura activitatea de selecie i plasare a forei de munc n strintate, este n discuii pentru modificare nc din vara anului trecut.

    Inspecia Muncii a precizat mari, ntr-un rspuns solicitat de agenia MEDIAFAX, c n 31 ianuarie, n Romnia erau nregistrai 1.817 ageni de ocupare a forei de munc.n perioada ianuarie - decembrie 2012, Inspecia Muncii a fcut 804 controale n acest domeniu,

    fiind aplicate 217 sanciuni contravenionale, valoarea amenzilor fiind de 310.500 de lei.

    Cele mai frecvente deficiene descoperite de inspectorii de munc n timpul controalelor au fost: lipsa contractelor

    ncheiate cu persoanele fizice/juridice i organizaii patronale din strintate, care s conin oferte ferme de locuri de munc, nerespectarea obligaiei de a asigura ncheierea contractelor individuale de munc i n limba romn, desfurarea activitii

    de mediere a forei de munc n strintate, fr ca n contractele ncheiate cu partenerii externi s se regseasc elementele obligatorii prevzute de lege, arat Inspecia Muncii n rspunsul transmis MEDIAFAX.

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni4

    Cum vedei relaia dumnea-voastr cu romnii de pretutindeni? Pentru c pretutindeni nseamn i Italia i Spania i, totodat, Anglia, Frana sau chiar i Asia sau Canada. Cum poate un ministru s fie n dialog cu peste 3 milioane de romni? Vorbim de o comunicare virtual cu aceti romni sau una real, n timp i spaiu?

    Cristian David: Este pentru prima dat cnd la nivelul Guvernului Romniei exista un portofoliu dedicat romnilor de pretutindeni i cred c semnalul dat n afara rii este foarte puternic. La rndul meu, sunt convins ca relaia mea cu toate comunitile din afara rii va fi una privilegiat. Pentru mine, acest mandat de ministru delegat pentru romnii de pretutindeni reprezint o onoare deosebit pentru c mi d prilejul s lucrez n mod direct pentru romni.

    Aa cum spunei si dumnea-voastr, va fi o provocare s meninem dialogul cu cei peste 3 milioane de romni rspndii n lume. Din fericire, n multe ri exist o pres romneasc de foarte bun calitate, apreciat de conaionalii notri. Cooperarea cu ziaritii romni din strintate va fi foarte important. Evident, voi avea i ntlniri cu membrii comunitilor romneti ori de cte ori va fi posibil acest lucru. De asemenea, mediul on line ofer multe posibiliti de comunicare.

    Dar pentru noi nu conteaz doar mijloacele de comunicare. Este

    foarte important s fim n msur s le dm romnilor veti bune. Cutm s gsim soluii pentru a asigura aprarea drepturilor, libertilor i demnitii romnilor. Aceast chestiune trebuie s fie n centrul politicii noastre externe, iar rolul unui membru al Guvernului nsrcinat cu acest domeniu este tocmai acela de a face ca resursele politice i diplomatice aflate la dispoziia noastr s fie folosite n acest sens. Ne preocup n mod deosebit ca romnii s nu fie discriminai, ca restriciile de pe piaa muncii s fie eliminate. tiu c o problem stringent a romnilor aflai n strintate este faptul c uneori sunt tratai inechitabil, iar acest fapt nu ar trebui s se ntmple.

    Putem vorbi n premier pentru romnii din diaspora de conceperea unei strategii ample unitare i totodat care s in cont de particularitile principalelor piee de munc din Italia i Spania, strategie care s se desfoare pe mai multe planuri: consulant pentru romnii care sunt n cutarea unui loc de munc prin nfiinarea de birouri permanente de informare, combaterea criminalitii prin intensificarea colaborrii cu instituiile italiene i spaniole, asisten acordat familiilor care au copii rmai n Romnia privind situaia lor, posibilitile acestora de integrare n diaspora sau revenirea prinilor n Romnia, ncurajarea micilor ntreprinztori care doresc s se rentoarc n Romnia cu experiena acumulat n

    aceste ri prin oferirea de avantaje fiscale? Sau alte msuri strategice.

    Cristian David: Susinerea procesului de integrare al romnilor n rile de adopie ocup un loc important n programul nostru de guvernare. Este nevoie ca Romnia s exploateze eficient oportunitile care decurg din statutul rii noastre de membru cu drepturi depline al UE. Putem s ne implicm n tot ceea ce nseamn facilitarea contactului cu autoritile locale i centrale din rile de adopie, asigurarea accesului la servicii sociale i asigurri medicale, ncurajarea participrii romnilor la deciziile politice din comunitile de adopie. Vrem s identificm problemele cu care se confrunt romnii n statele de reedin pentru a putea s rezolvm aceste probleme, prin dialog. M refer aici i la probleme precum cele evocate de dumneavoastr (drepturi i chiar sprijin pentru romni pe piaa muncii, probleme

    legate de cooperarea ntre Romnia i statele de reedina n domeniul infracionalitii etc). Pentru a progresa n aceste domenii trebuie s cooperm cu celelalte state ale UE, n interiorul regulilor i mecanismelor europene. M bucur c ai adus n atenie chestiunea apropierii romnilor care triesc n afara granielor de familiile rmase n ar. Avem un plan n acest sens care include sprijin pentru cei care doresc s se ntoarc n Romnia i s porneasc mici afaceri. n privina serviciilor consulare, dorim s reducem birocraia i vom analiza posibilitatea reducerii taxelor consulare i a costurilor administrative.

    Care ar fi acel set de valori naionale pe care instituiile abilitate n relaia cu diaspora sunt obligate s le conserve i s le promoveze n afara rii pentru a reui s pstreze identitatea romnilor plecai ?Cristian David: Meninerea

    identitii culturale i lingvistice a romnilor de pretutindeni reprezint o prioritate a acestui mandat. Este necesar dezvoltarea programului guvernamental Limb, cultur i civilizaie romneasc care presupune predarea limbii romne, a istoriei i geografiei Romniei n colile din strintate, unde exist elevi romni. Din pcate acest program nu a mers foarte bine n ultimii ani, dar acest aspect poate fi corectat n viitorul apropiat.

    Activitatea Institutului Cultural Romn a cunoscut deja o intensificare. Vor fi deschise noi ICR uri n perioada imediat urmtoare i ele vor contribui la promovarea patrimoniului cultural naional. Un subiect la fel de important l reprezint pstrarea unitii spirituale a romnilor din afara rii. Vom face toate eforturile pentru a asigura un acces larg la lcaele de cult.

    Albert Craiciu

    Va fi o provocare s meninem dialogul cu cei peste 3 milioane de romni rspndii n lumeINTERVIU: Cristian David,Ministru delegat pentru romnii de pretutindeni

    Oficiali de la Berlin au ndemnat Bucuretiul i Sofia s pun capt exodului de imigrani din cele dou ri printr-o intensificare a eforturilor de integrare a romilor n societate, subliniind c este necesar o combatere la surs a migrrii motivate de srcie, relateaz Der Spiegel online.

    n pofida lipsei unor date oficiale n acest sens, o parte important dintre imigranii ce provin din cele dou foste ri comuniste ar fi etnici romi, scrie Der Spiegel, descriindu-i ca lipsii de educaie de cele mai multe ori, suferind adesea de probleme de sntate, prin urmare cu anse mai mici de a gsi un loc de munc. Numrul acestora ar urma s creasc i mai mult odat cu anularea

    restriciilor impuse romnilor i bulgarilor pe piaa muncii n UE, ncepnd din 2014.

    Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich a declarat c dorete o consolidare a eforturilor de combatere a imigraiei motivate de srcie, ndemnnd Guvernele romn i bulgar s adopte msuri interne pentru a pune capt unui adevrat exod, un fenomen care afecteaz numeroase zone din Europa. Aceast problem trebuie abordat la surs, a declarat el, adugnd c din acest motiv sftuiete Germania Bulgaria i Romnia, att la nivel european, ct i bilateral, s investeasc mai multe fonduri UE n integrarea celor afectai n rile de origine, potrivit Der

    Spiegel.

    Numeroi romi fug de acas din cauza discriminrii i srciei care rezult din discriminare, a declarat ministrul german al Justiiei Sabine Leutheusser-Schnarrenberger pentru cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Der Spiegel. Migrarea motivat de srcuie trebuie s fie abordat la rdcini, a subliniat ea, un ecou la declaraiile lui Friedrich.

    Aceste declaraii apar n contextul n care Asociaia german a oraelor a anunat, la sfritul lui ianuarie, c a identificat o escaladare a unor probleme legate de imigrani romni i bulgari. De Spiegel scrie c Biroul

    federal de statistic a nregistrat o cretere de 24% a numrului imigranilor din aceste dou ri n prima jumtate a lui 2012 i o dublare fa de numrul din 2007. De asemenea, potrivit unor

    statistici citate de publicaie, aproximativ 147.000 de ceteni romni i bulgari s-au stabilit n Germania numai n 2011.

    Berlinul ndeamn Bucuretiul i Sofia s integreze romii pentru a combate migrarea la surs

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 5

    Preedintele Traian Bsescu a semnat decretul pentru acreditarea Danei Constantinescu n calitate de ambasador al Romniei n Italia, Malta i San Marino.

    Informaia privind semnarea de ctre preedintelele Bsescu a decretului privind acreditarea Danei-Manuela Constantinescu n calitatea de ambasador extraordinar i plenipoteniar al Romnei n aceste ri este transmis printr-un comunicat de pres al Administraiei Prezideniale.

    Dana Constantinescu, pentru care comisiile de politic extern ale Parlamentului au dat aviz negativ n iunie 2012, a fost numit de ctre preedintele Traian Bsescu n postul de ambasador n Italia, au declarat surse diplomatice.Numirea ambasadorilor este o atribuie a efului statului, iar avizul comisiilor parlamentare este unul consultativ, au artat aceleai surse.

    Preedintele Traian Bsescu a spus la finalul ntlnirii cu reprezentanii comunitilor de romni din Italia, c a numit un nou ambasador la Roma, iar acesta va fi o femeie, fr s precizeze numele.El a fost ntrebat de romni despre faptul c la misiunea de la Roma nu mai este ambasador de un an.V-am numit ambasador. E femeie, a rspuns Bsescu.

    Comisiile pentru politic extern ale Parlamentului au respins, n 26 iunie 2012, propunerea MAE ca Dana Manuela Constantinescu s fie numit ambasator al Romniei n Italia, cu reprezentare i n Malta i San Marino. Propunerea a ntrunit nou voturi mpotriv, trei voturi pentru i dou abineri.

    n cadrul audierilor, Dana Constantinescu nu a tiut s spun numele minitrilor italieni care dein portofoliile de Interne i Externe. Tot atunci, comisiile au respins i propunerea ca Valeriu Nistor s fie ambasador al Romniei n Qatar.

    n 5 iulie 2012, ministrul de Externe de la acea vreme, Andrei Marga, declara, pentru MEDIAFAX, c, n cele din urm, a trimis preedintelui Traian Bsescu, la cererea expres a acestuia, hrtiile cu propunerile de ambasadori pentru Italia i Qatar, respini de comisiile parlamentare, Marga adugnd c nu e bine s fie numii acetia.

    Decretul de rechemare a lui Rzvan Rusu din calitatea de ambasador la Roma a fost semnat

    de preedintele Traian Bsescu pe 20 decembrie 2011, dup ce nainte cu o sptmn i-a exprimat public nemulumirea legat de absena acestuia de la un eveniment de Ziua naional a Romniei care a avut loc n capitala italian.

    Ministrul Titus Corlean declara pe 7 ianuarie c a primit mandat foarte clar s discute cu preedintele Traian Bsescu numirile de ambasadori ai Romniei, avnd n vedere c n prezent sunt mai multe astfel de poziii importante care nu sunt acoperite.

    El a menionat n acest sens posturile de la Roma, Varovia i Atena, adugnd c sunt ns i o serie de ali ambasadori cu mandatele terminate sau care urmeaz s se termine.Sunt dou cazuri cel puin n care am formulat deja nite propuneri fundamentate pe criterii profesionale, de ordin diplomatic. Vorbim de diplomai de carier, apreciai i atept un rspuns de la Preedinie. A i fost perioada asta politic efervescent i am neles faptul c nu s-a dat curs deocamdat la propuneri, dar pentru celelalte, cel puin n capitalele cu adevrat importante, probabil va fi necesar un dialog preliminar, a mai evideniat Corlean.

    n 23 ianuarie, preedintele Traian Bsescu a declarat, ntr-o conferin de pres, c va

    decide privind nominalizrile de ambasadori fcute de MAE pentru capitale ca Roma, Varovia, Atena, plecnd de la premisa c acetia l reprezint pe eful statului.Cnd le vine timpul le voi face. Plecnd ns de la premisa c ambasadorii sunt reprezentanii preedintelui. Cei de la ICR nu tiu pe cine reprezint. Consulii se decid de Guvern, fr nicio consultare cu preedintele, ambasadorii l reprezint pe preedinte, a afirmat preedintele Traian Bsescu.

    De asemenea, el a artat c nu a analizat cele trei propuneri despre care ministrul de Externe, Titus Corlean, a declarat public c le-a naintat.Nu le-am analizat, v mrturisesc c nu am fcut analiza dosarelor, sunt nc la departamente, i nu numai departamentele fac verificarea unor propuneri de ambasadori. Se iau relaii de la

    multe alte instituii. Deci, nu este un proces... mi-a trimis, l tiu eu i l semnez. Este un proces mai complicat pn cnd semnezi desemnarea unui ambasador, a mai afirmat Bsescu.

    Dana-Manuela Constantinescu s-a nscut n 1962, la Slobozia, ea absolvind n 1986 Facultatea de Utilaje Tehnologice la Institutul de Construcii din Bucureti, cu licena de inginer mecanic, profesnd n acest domeniu pn n 1992 cnd s-a angajat n Ministerul Transporturilor. n perioada cnd Traian Bsescu a fost ministru al Transporturilor, Dana Constantinescu a fost director pentru relaiile internaionale ale ministerului.

    n 2006, Dana Manuela Constantinescu a fost numit ambasador al Romniei n Slovenia, mandatul terminndu-se la sfritul anului 2011.

    Preedintele Bsescu a semnat trimiterea Danei Constantinescu n postul de ambasador la Roma

    Guvernul a decis ca Alexandru-Mugurel Buje s fie rechemat din postul de consul general la Torino, iar locul acestuia s fie preluat de Tiberiu Dinu, fost consul general al Romniei la Milano.

    Tiberiu Dinu a fost consul general la Milano pn n mai 2012, cnd i-a ncheiat misiunea.Cunoscut i ca tatl Alexandrei Dinu, fosta soie a fotbalistului Adrian Mutu, Tiberiu Dinu a fost implicat n 2009 ntr-o anchet la DGIPI.n primvara anului 2009, Direcia Naional Anticorupie a audiat doi angajai de la Direcia General de Informaii i Protecie Intern (DGIPI) din Ministerul de Interne ntr-un caz n care erau informaii c fostul ef al DGIPI, Cornel erban, i-ar fi dat consulului Romniei la Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice ale unui politician romn.Premierul de atunci, Emil Boc, a anunat public la acea vreme

    c a decis s solicite rechemarea consulului Romniei la Milano, Tiberiu Dinu, pentru depirea atribuiilor de serviciu, artnd totodat c un consul nu are atribuii legate de listinguri telefonice, dar c instana trebuie s decid dac legea a fost sau nu nclcat.Ministrul de Externe din acea perioad, Cristian Diaconescu, a declarat ns c ministerul efectueaz o evaluare n cazul consulului la Milano, artnd astfel c o decizie n legtur cu rechemarea acestuia de la post nu a fost luat.Ulterior, Diaconescu a anunat c n urma anchetei nu au rezultat motive care s determine suspendarea acestuia din funcie.Consulatul general al Romniei la Torino, dei nfiinat mult mai recent dect cel de la Milano, are o istorie agitat. Inaugurat oficial la 3 decembrie 2007 de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu, consulatul a fost condus iniial de Alexandru Dumitrescu. Dar, dup doar

    apte luni de la deschidere, MAE anuna, la 27 iunie 2008, c activitatea Consulatului de la Torino i a consulului general Alexandru Dumitrescu se afl sub ancheta ministerului.Purttorul de cuvnt al ministerului de la acea dat, Cosmin Boiangiu, a declarat c Inspectoratul General al MAE face verificri n ceea ce privete activitatea Consulatului i a consulului general al Romniei la Torino pentru mai multe motive, inclusiv sesizri formulate de reprezentanii Ministerului Muncii dup trgul de locuri de munc de la Torino. Surse oficiale au precizat ns, c verificrile n cazul consulului ar fi nceput nc din luna aprilie 2007, cnd la Torino a fost efectuat un control preventiv. Consulul general Alexandru Dumitrescu a fost rechemat n ar n urma unei decizii a Guvernului, la 31 iulie 2008, iar consul general a fost numit Iulia Buje.Aceasta a intrat n atenia presei

    n februarie 2009, cnd a susinut, ntr-o declaraie, c, n perioada 1998-2000 ministrul de Interne italian, Roberto Maroni, a sunat de mai multe ori la Consulatul de la Milano pentru a interveni n favoarea a trei angajai romni ai si.Dup aceste declaraii, Iulia Buje

    a fost subiectul unei anchete MAE, iar la 14 aprilie Guvernul a aprobat hotrrea prin care Iulia Buje a fost rechemat din postul de consul la Torino.Postul de consul a fost ns preluat de Alexandru Mugurel Buje, soul Iuliei Buje.

    Tiberiu Dinu revine n Italia n postul de consul general al Romniei, la Torino

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni6

    Fermierii britanici se tem c recolta de cpuni de anul viitor va fi redus din cauza ridicrii restriciilor pe piaa muncii impuse romnilor i bulgarilor n Marea Britanie, relateaz cotidianul Daily Mail n pagina electronic.

    Fermierii apreciaz c 22.000 de muncitori agricoli din cele dou state care n prezent lucreaz ca culegtori de fructe pe timpul verii vor prsi cmpurile de cpuni pentru locuri de munc mai bine pltite i mai confortabile la ora.

    n consecin, magazinele i supermarketurile risc s duc

    lips de cpuni i alte recolte sezoniere deoarece vor fi prea puini lucrtori s le culeag, relateaz Daily Mail.

    Pericolul reprezentat de reducerea numrului de culegtori de fructe a fost dezvluit de consilierul pe migraie al ministerului de Interne britanic, profesorul David Metcalf.

    Profesorul Metcalf a declarat c Uniunea naional a fermierilor solicit relaxarea reglementrilor n domeniul migraiei, pentru a permite zecilor de mii de lucrtori agricoli din afara Europei s vin n Marea Britanie cu scopul

    de a nlocui fora de munc reprezentat de romni i bulgari.Cetenii celor dou state est-europene care s-au alturat Uniunii Europene n 2007 vor putea lucra n Marea Britanie fr restricii de anul viitor.

    n prezent, 21.750 de romni i bulgari vin n Marea Britanie pentru ase luni n baza Schemei lucrtorilor agricoli sezonieri.

    ncheierea restriciilor pe piaa muncii ar putea nsemna c muli dintre aceti lucrtori vor alege alte locuri de munc n Marea Britanie.

    Aproximativ 80 de oameni au participat la o aciune de protest desfurat n Frana dup ce apte persoane de naionalitate romn au fost evacuate dintr-o cas ocupat ilegal n apropiere de Polyclinique du Parc din Caen, n nord-vestul Franei.

    Manifestaia a avut loc n faa Prefecturii din Calvados, la

    iniiativa organizaiei Collectif 14, care militeaz pentru drepturile strinilor, relateaz site-ul caen.maville.com.

    Collectif 14 a comunicat c a aflat cu stupoare i indignare despre expulzarea familiei de romni, n plin iarn i fr niciun menajament, anun asociaia. Un bebelu de zece sptmni i

    un alt copil, n vrst de patru ani, au de suferit n urma evacurii.Asociaia a denunat condiiile n care a avut loc evacuarea. Nu putem tolera condiiile de executare i metodele utilizate, a atenionat aceasta, preciznd c 15 poliiti au participat la expulzarea familiei i au depus pe trotuar puinele bunuri ale acesteia.

    UMP (Uniunea pentru o Micare Popular, dreapta) s-a artat ngrijorat de explozia furturilor la Paris, pe care le imput n special delincvenilor de origine romn, potrivit unui comunicat al formaiunii, relateaz Le Point, n ediia electronic.

    UMP interpreteaz aceast cretere drept efectul Taubira asupra securitii, referindu-se la ministrul Justiiei Christiane Taubira. Absena fermitii Guvernului fa de delincvenii de origine romn i-a determinat pe acetia din urm s i multiplice infraciunile, apreciaz ntr-un alt comunicat grupul UMP din Consiliul din Paris, care denun lipsa de aciune a primarului Parisului n demolarea taberelor insalubre de la porile capitalei.

    n opinia secretarului naional al partidului pentru securitate, Bruno Beschizza, creterea numrului de furturi este imputabil politicii penale a lui

    Taubira, cu o cultur a scuzelor, laxismului judiciar i impunitii instituionalizate, un trio periculos care ncepe s produc efecte devastatoare. La nceputul lui februarie, ministrul de Interne Manuel Valls, a anunat nfiinarea unor celule specializate n jandarmerie i comisariate pentru a combate furturile n cretere n 2012. Le Figaro a menionat o explozie istoric de furturi n capital, cu o cretere de aproximativ 59 la sut la Paris n ianuarie 2013, n raport cu aceeai lun a lui 2012. n ceea ce privete furturile din buzunare la metrou i n reeaua RER, creterea este de 58 la sut, potrivit cotidianului.

    Fr a confirma sau infirma cifrele, prefectul de poliie din Paris Bernard Boucault a explicat ntr-un comunicat c numrul delictelor nregistrate n ianuarie 2012 omite cteva zile, ceea ce ar putea explica parial creterea constatat ntre ianuarie 2012 i ianuarie 2013, potrivit unei surse.

    Marea Britanie se teme de o penurie de fructe anul viitor, dup ridicarea restricilor pentru romni

    Zeci de persoane au protestat n Frana fa de evacuarea unei familii originare din Romnia

    UMP denun o explozie a furturilor la Paris, imputate delincvenilor romni

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 7

    Procesul mpotriva unui jurist i unui grafician de origine romn a nceput luni la Lausanne (vest), cei doi fiind acuzai c selectau victimele spargerilor pe care le comiteau de pe lista de pacieni a Spitalului Cery, relateaz site-ul 24heures.ch.

    Acest grup infracional, care s-a prezentat n faa unei curi corecionale, nu corespunde deloc profilului sprgtorilor obinuii, comenteaz site-ul.

    Unul este un jurist romn naturalizat canadian, cstorit i cu copii, n vrst de aproximativ 40 de ani, care a migrat n Elveia din Montral n 2007, mpreun cu soia sa, angajat ca ngrijitoare la Spitalul Cery. Cellalt, n vrst de aproximativ 30 de ani, pe care

    primul l-a ntlnit ntmpltor i l-a gzduit la domiciliul su, este un absolvent de arte grafice care a venit n Elveia ca turist, n cutarea unui loc de munc, potrivit 24heures.ch.

    Acuzai de spargeri, cei doi au pus la ncercare rbdarea judectorului, prin nite explicaii mai degrab uimitoare, comenteaz site-ul. Juristul susine c a dat ntmpltor peste listele pacienilor, care conin nume i adrese, n ziua n care s-a dus la spital s obin o copie a planului de munc a soiei sale, distrus printr-o eroare.

    El nu s-a putut abine s nu le fure, mpreun cu setul de chei de la apartamentul unei brtrne. Astfel, ei au vizitat majoritatea

    locuinelor n absena victimelor acestora. Ca mobil, juristul a invocat necesitatea de a plti cheltuieli medicale importante nerambursate prin asigurare, n contul soiei sale grav bolnave, cheltuieli pe care asigurtorul le-a pltit, pn la urm, potrivit aceleiai surse.

    ndrznei, dar nendemnatici, cei doi nu au reuit s foreze majoritatea uilor locuinelor vizate utiliznd un tub i o fil de film radiografic, o tehnic pe care afirm c au nvaat-o pe Internet. n puinele cazuri n care au reuit s ptrund n vreo locuin, ei au sustras nimicuri, ca de exemplu lingurie despre care credeau c sunt din argint. Cei doi au fost arestai n timpul unei tentative de spargere, n 2012. Graficianul

    se afl n arest preventiv de atunci, pentru a nu prsi ara naintea procesului, n timp ce juristul, care locuiete la Lausanne, a petrecut trei luni la nchisoarea Croise.

    Cei doi locuiau, anterior, n acelai apartament. n cursul

    percheziiei, poliia a confiscat un set nou de peracle. Nimic special, l-am cumprat ca scule, pentru c era la promoie, cu 12 franci elveieni (aproximativ 9,7 euro), la Jumbo, a rspuns juristul atunci cnd a fost ntrebat ce vrea sa fac cu el, mai scrie 24heures.ch.

    Poliia spaniol a anunat destructurarea unei reele de proxenei romni care exploatau i maltratau tinere romnce n cadrul unor bordeluri uriae aflate la frontiera cu Frana, relateaz AFP.

    Cu scopul de a le supune, ei le ameninau, le bteau i le violau n permanen, inndu-le ntr-un regim de semisclavie, cu zile de munc de 13-14 ore, precizeaz poliia ntr-un comunicat.

    Pentru a le controla mai bine, proxeneii mergeau pn la a le ponta pe prostituate, unele aduse n Spania nc de la vrsta de 18 ani, cu ajutorul unui dispozitiv de citit amprente.

    Au fost arestate 19 persoane, care formau dou grupuri.Primul era alctuit din ceteni de naionalitate romn, instalai n regiunea Brila, n Romnia, precizeaz comunicatul. Al doilea grup era nsrcinat s

    gestioneze un bordel uria din La Junquera, n nordul Spaniei, la frontiera cu Frana.Victimele erau atrase n Romnia pe cnd nc erau minore, cu false locuri de munc n domeniul ngrijirii copiilor sau unor persoane n vrst din Spania, adaug poliia.

    n cursul operaiunii, care nu s-a ncheiat, agenii au descoperit 101.290 de euro n numerar, o puc dotat cu amortizor, un pistol i muniie pentru ambele arme, dar i cuite.

    Un mandat european de arestare a fost emis pe numele a doi membri ai reelei care se afl n Romnia, a anunat poliia.

    Unii francezi, n a cror ar bordelurile sunt interzise, le viziteaz frecvent pe cele din La Junquera care se afl la doar 30 de kilometri de oraul francez Perpignan.

    O rafinrie din oraul Rotterdam, Olanda, a fost amendat cu aproape dou milioane de euro pentru c a angajat ilegal sute de muncitori romni, a relatat postul de televiziune RTL News, citat de dutchnews.nl.

    Agenia romn de recrutare care a furnizat fora de munc a fost de asemenea amendat cu aproape

    dou milioane de euro.

    Potrivit sursei citate, inspectorii ar fi gsit 242 de ceteni romni fr permise de munc legale, care lucrau la un proiect de construcie n cadrul complexului rafinriei.

    Rafinria a pltit amenda, agenia de recrutare nu, precizeaz RTL News. Ambele companii au fcut

    apel la decizie, iar agenia romn a solicitat intrarea sub protecia legii falimentului.

    Ministerul Afacerilor Sociale din Olanda a fcut din rezolvarea problemei ageniilor de recrutare frauduloase o prioritate, mrind totodat i amenzile mpotriva acestora.

    Scoia va primi afluxul de imigrani romni i bulgari cu braele deschise atunci cnd restriciile impuse lucrtorilor din aceste ri pe piaa muncii din Marea Britanie vor fi ridicate, ncepnd de anul viitor, susine guvernul scoian, preluat de The Daily Express, citeaz Agerpres.

    Prin contrast cu ncercrile guvernului de la Londra de a descuraja venirea imigranilor, guvernul scoian a declarat c va profita de avantajele pe care noii scoieni le vor aduce n ar.

    Cu toate acestea, administraia

    premierului Alex Salmond (liderul SNP, Partidul Naional Scoian) a refuzat s dezvluie dac exist planuri de contingen, n eventualitatea unei creteri semnificative a populaiei.

    Solicitat s furnizeze detalii despre cte locuri n coli sau paturi de spital suplimentare ar fi necesare, un purttor de cuvant al SNP a declarat c nevoile Scoiei sunt diferite de cele ale restului Regatului Unit. Salutm contribuia pe care noii scoieni o pot aduce economiei i societii. Muncim din greu pentru a atrage cele mai bune talente internaionale n universitile

    noastre i pe piaa forei de munc, a precizat acesta.

    O Scoie independent, cu o responsabilitate deplin n materie de imigraie, va fi capabil s sprijine nevoile mediului de afaceri scoian i s contribuie la abordarea propriilor provocri demografice, a adugat el.

    Potrivit publicaiei britanice, 130.000 de imigrani din Romania i Bulgaria triesc n prezent n Marea Britanie - numr ateptat s creasc, poate pn la cteva milioane de persoane.

    Romni judecai n Elveia pentru selectarea victimelor unor spargeri de pe o list de pacieni

    Reea de proxenei romni destructurat n Spania

    Olanda: O rafinrie din Rotterdam, amendat cu aproape 2 milioane de euro pentru an-gajarea ilegal a sute de muncitori romni

    Scoia i va primi pe imigranii romni i bulgari cu braele deschise la ridicarea restriciilor - guvernul scoian

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni8

    Specialitii n medicin tradiional chinez susin c o anumit diet ne poate feri de neplcerile asteniei de primvar. Ei ne recomand alimente ce conin aa-numita energie cald.

    Primvara, n tradiia chienz, este un anotimp de esen Yang agitaie, cldur, activiti fiziologice mai intense, scderea vscozitii fluidelor din organism. Pentru aceast perioad, medicina tradiional chinez recomand alimente care ajut organismul s se adapteze la temperaturile mai crescute ale anotimpului, explic Adrian

    Florea, specialist n medicin tradiional chinez (www.qitaki.ro).

    Consumai carne de vit, pui i miel

    Ideal este ca, n aceast perioad a anului, s consumai carne de vit, miel i pui, ou i pete. De mare ajutor este i ficatul de porc, pui i vit. Recomandate sunt i castanele, arahidele, lptiorul de matc, menta, orezul, seminele de floarea-soarelui, soia i ridichile. De asemenea, pentru a v feri de astenie, dieta trebuie s includ i sfecl roie, morcovi, cafea, porumb, curmale,

    smochine, miere, cartofi i lapte de vac i de oaie. Nu v ferii s adugai n salate oet din vin i nici s bei, la mas, un pahar de vin alb demisec. Dac toate acestea nu vor lipsi din meniu, nu vei avea probleme cu astenia de primvar, explic Adrian Florea.

    Oule te scap i de laringit

    n afara faptului c v ferete de astenie, exist o anumit reet ce poate nvinge boli precum reumatismul, laringita i tusea. Fierbei 20 ou de gin, apoi strivii-le fr s ndeprtai cojile. Punei-le din nou la fiert mpreun cu 500 g de soia neagr,

    timp de dou-trei ore. Cnd oule se nnegresc, le scoatei din vas, le curai de soia i le depozitai ntr-o cutie, n frigider. Trebuie s mncai zilnic dou ou preparate astfel, pn simii c problema de sntate a fost rezolvat, susine specialistul.

    Dac avei amigdalit, reumatism sau grip, nu consumai salat verde, lobod, tevie, castravei proaspei i tomate., Adrian FloreaSimptome-pierderea apetitului-ameeli-sunete n urechi-constipaie

    -iritabilitate-dureri de cap

    Pentru a vindeca astenia, bei zilnic un ceai decoct preparat dintr-o frunz mic de curmal, tiat n fii. Adrian Florea

    Un remediu eficient al asteniei se prepar din coji de arahide, pisate fin, din care trebuie s luai o linguri pe zi, amestecat n jumtate de pahar de ap cald., Adrian Florea

    Consumai zilnic trei linguri de miere pentru a fi ferii de astenie., Adrian Florea

    Sursa: ziarulring.ro

    ENERGIE CALD - Iat ce fripturi te feresc de astenia de primvar

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 9

    Domnule Deanu, aniversai pe 9 martie, 4 ani de la nfiinarea Centrului Comercial Cultural i Social La STRADA. Putei explica aceast denumire i ce idee ai dorit s promovai prin La STRADA? Valentin Deanu: ntradevr, au trecut 4 ani de la nfiinarea centrului La Strada, 4 ani nelipsii de griji dar i de bucurii i satisfacii totodat. i aceasta pentru c Centrul Comercial, Cultural i Social La Strada, aa cum sugereaz chiar i denumirea sa se dorete a fi mai mult dect un supermarket, o strad comercial, se dorete a fi un reper pentru numeroasa comunitate romneasc din Roma i de ce nu i din Italia, avnd n vedere c am intenionat i n mare parte am reuit s organizm aici i numeroase evenimente sociale i culturale reprezentative pentru romnii care triesc n Roma i mprejurimi. Nu a fost uor i chiar dac nu toate au avut anvergura dorit de noi, credem c bilanul este unul pozitiv! Care a fost cea mai mare mplinire legat de LA STRADA i bineneles care a fost cea mai mare dezamgire?

    Valentin Deanu: Am avut multe motive de satisfacie personal i a aminti aici n primul rnd modul elogios/pozitiv n care deschiderea oficial de acum 4 ani a fost reflectat n presa din Peninsul: sute de articole, emisiuni, reportaje n cele mai renumite ziare i posturi radio TV. Nu ne-au ocolit nici oficialitile care, din curiozitate ne-au trecut pragul, unele dintre ele rmnnd oaspei fideli la manifestrile organizate aici.

    Am avut, pe parcursul celor 4 ani, manifestri culturale din care a nominaliza lansrile de carte cu scriitori consacrai ca Dinu Sraru sau Silvia Kerim mpreun cu care am tiprit i lansat n premier Cartea pentru copii n ediie bilingv intitulat PUF, am lansat i vizionat mpreun cu critici i media de specialitate din Italia filmul Francesca a regizorului Boby Punescu, am avut o lansare emoionant a crii scrise de cunoscuta interpreta Sofia Vicoveanca i exemplele ar putea continua.

    Amintesc cu plcere i activiti comune cu Crucea Roie din Italia pentru donri de snge, aciuni de colectare de ajutoare

    pentru victimele cutremurului de la Aquila sau a inundaiilor din Romnia din anii precedeni.

    Nu pot s trec peste ntlnirile organizate aici cu interprei de muzic popular ndrgii cum ar fi Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Sofia Vicoveanca, Stelua Floriteanu, Ionica Stan, Formaia Dor Cltor i numeroasele aciuni culturale care l-au avut ca organizator pe Gabriel Prjolea, un vechi i inimos colaborator de-al nostru.

    Numeroase au fost i ntlnirile mediate de noi dintre diferite asociaii cu romnii care ne calc pragul i crora le-am oferit ocazia s primeasc rspunsuri la diferitele probleme cu care se confrunt aici n Italia, multe dintre ntlniri beneficiind de aportul profesional i voluntar al avocatului Giancarlo Germani cruia i mulumesc i pe aceast cale.

    n plan economic ne-am strduit s promovm n mod responsabil i durabil produsele noastre alimentare tradiionale prin cele trei Trguri tematice: Ziua Recoltei, Ziua Naional i acum Trgul de Primavar La STRADA.

    La capitolul nempliniri sau chiar dezamgiri a meniona faptul c, dei am pus la dispoziie o sal de curs n cadrul Centrului, dotat cu tot ceea ce era necesar desfurrii unor cursuri gratuite de limba romn, dedicate n special copiilor nscui aici, n Italia, care nu au reuit s ptrund nc tainele dulcelui grai romnesc, din condiii diferite, nu am reuit s gsesc nicio asociaie sau persoan fizic abilitat, calificat n domeniu care s ni se alture i s organizeze aceste cursuri GRATUIT!

    Aceasta arat din pcate c nu suntem nc o comunitate matur i c nu am nvat ce nseamn voluntariatul i munca benevol n folosul comunitii aa cum muli romni au avut parte de la diferite Asociaii sau Organizaii de aici, din Italia. Dar nu e totul pierdut, trebuie doar s mai muncim la acest capitol!

    Ce v dorii acum, la ceas aniversar?

    Valentin Deanu: n primul rnd doresc s fac public faptul c Centrul Comercial, Cultural i Social La STRADA a fost preluat de ctre Societatea MILCOV,

    deintoarea a mai multor supermarketuri romneti n Italia, la Torino, Padova, Verona i care se afl ntr-o permanent extindere.

    Sunt convins c i n noua structur, La Strada va continua s reprezinte un reper nu numai pentru activitatea comercial ct i pentru cea de suflet a comunitii romneti, aa cum de altfel noii proprietari mi-au promis. i nu am deloc emoii pentru c, aa cum i-am vzut sunt romni adevrai, de calitate, muncitori i patrioi i care sunt convins c vor da o nou strlucire activitilor de aici, particulariznd binemeritat Centrul Comercial, Cultural i Social LA STRADA ca un reper de neconfundat pentru numeroasa comunitate romneasc din Roma.

    Mulumesc cu aceast ocazie tuturor colaboratorilor din Italia, tuturor clienilor notri pentru sprijinul i ncrederea acordat i sper c, an de an, pe 9 martie vom srbtori cu sntate i voie bun Ziua LA STRADA.

    9 MARTIE - ZIUA LA STRADAsrbtorim 4 ani de la nfiinarea Centrului Comercial Cultural i Social LaStrada

    INTERVIU: Valentin Eugen Deanu

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni10

    INSIEME PER CONOSCERCI MEGLIO ALLAFESTA DEL MARZOLINO 2013

    CONCERTO SPETTACOLO DEDICATO ALLA FESTA DELLA DONNA (II Edizione Fiera Romania - Italia)

    partner media

    con il patrocinio di

    sponsor uciali

    Presenta:

    INGRESSO GRATUITO

    ROMA - TEATRO TENDASTRISCEVia Giorgio Perlasca, 69 (Porta Portese2 Togliatti)

    dalle ore 11,00 alle ore 20,30 - INFO: 06.232602163

    marzo

    Eugen Terteleac Troupe Proconsul Aurel Moldoveanu Andrei Punescu Ionica Stan Artaras

    Dor Calator

    AMBASCIATA DI ROMANIAIN ITALIA

    Obieceiurile proaste i pot afecta memoria, cel puin aceasta este concluzia unui studiu prezentat n Jurnalul american de Epidemiologie. Cercettorii au urmrit evoluia a 5.100 de brbai i femei n diferite stadii de vrst (44, 56, respectiv 61 de ani), avndu-se drept critrii de eviden consumul de alcool, tutun, alimentaia sntoas, activitatea fizic. Indiferent de vrst, cele mai slabe rezultate la testele de memorie le-au avut persoanele care fumau i nu aveau n dieta lor un aport sporit de fructe i legume. Spre deosebire de persoanele cu un stil de via echilibrat, cei care aveau trei-patru obieceiuri proaste prezentau un risc cu 84 la sut mai mare de a avea probleme de memorie. O alt remarc interesant este faptul c persoanele abstinente la alcool au avut rezultate mai slabe

    de memorie dect cei care au consumat ntre 5 i 14 uniti de alcool pe sptmn (o unitate = un pahar de bere, vin, lichior)

    Sfaturi care i ajut creierul pentru a avea o memorie bun - Consum mai multe fructe i legume.- F mai mult micare. Specialitii spun c dou ore i jumtate de activiti de intensitate medie (plimbrile, grdinritul, dansul) i o or i 15 minute de exerciii viguroase (jogging, aerobic, sritul corzii, notul) ajut la mbuntirea activitii creierului.- Bea moderat. Att timp ct nu faci abuz, creierul tu poate fi stimuat de consumul de consumul de alcool. Nu ntrece msura. Alcoolul poate duce la diverse forme de cancer (la sn, la gur, la gt, la esofag i ficat).- Renun la fumat. Nu numai

    c i va crete sperana de via (studiile arat c persoanele care au renunat la igri n primii 50 de ani de viaa, i-au redus

    la jumtate riscul de a muri n urmtorii 15 ani), ns creierul tu va fi mai bine oxigenat i va funciona mai bine.

    Sursa: sfatulparintilor.ro

    Vrei o memorie mai bun? Schimb-i stilul de via.

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 11

    Pictura romneasc contem-poran cunoate astzi o multitudine de stiluri caracteristice fiecruri pictor, insuficient exploatate i puse n valoare n atenia publicului iubitor de art. Exist ns un pictor, student al maestrului Corneliu Baba care n opinia noastr aduce un suflu nou n pictura romneasc contemporan avnd un stil propriu, autentic aflat n alte sfere stilistice dect cele ale ilustrului sau profesor. Vorbim aici de maestrul Constantin Daradici.

    Aa cum remarca Corneliu Ostahie ntr-unul din articolele referitoare la creaia maestrului Constantin Daradici intitulat Constantin Daradici i stigmatul autenticitii putem afirma fr tgad c maestrul Constantin Daradici nu a czut nici n plasa marilor maetri ai impresionismului,

    postimpresionismului i expresi-onismului liric, cu ale cror estetici se simte solidar din natere, cum s-ar spune, i nu ca urmare a asimilrii pe cale didactic a unor influene benefice, reuind, fr un efort cert detectabil, s-i constituie o formul indiscutabil personal, constant i lesne de identificat. Gsim n ea att notaia precipitat, febril aezat pe pnz, strlucirea cromatic de extracie fov, migleala pointilist dublat de un dinamism luntric al fundalurilor, schiarea imaginilor prin tue graficizate n compoziii monocrome, forme pregnante, parc zidite cu ajutorul unor tue late multicolore, ct i turbulene cromatice eterice, rarefiate, suprapuneri i transparene care menin viu jocul dintre suprafaa plan i iluzia profunzimii, folosirea albului pnzei sau al hrtiei ca element de alfabet plastic de sine stttor, masivitatea umbrelor ntunecate pigmentate

    cu accente abia sesizabile de albastru.

    Este greu de clasificat creaia unui artist ntr-un singur curent putem doar aproxima un trend i aceasta numai dup o evoluie fireasc a creaiei spre maturitate. Cu toate acestea putem spune c pictura maestrului Constantin Daradici nseamn viaa n toate formele i aspectele ei cu lumina specific a consumaiei ireversibile. Farmecul inegalabil al trecerii, zbuciumul intern, furia, depresia dar i fericirea prind toate sub mna maestrului o vraj care farmec sufletul, l deschide i l nclzete n culori magnifice.

    Iata de ce putem spune c maestrul Constantin Daradici se reinventeaz continuu cu fiecare pnz pictat, de unde rezult o imens creaie sufleteasc n care termenul productivitate nu poate avea dect o conotaie vulgar. Cosmin Brendea

    Reinventarea continu a sufletului

    Cele mai apreciate 3 spitale publice n Bucureti din top 10 sunt Spitalul Universitar Bucureti, Spitalul Militar Central i Spitalul de Urgen Floreasca, potrivit unui studiu realizat de Exact Cercetare i Consultan, n colaborare cu Link Resource. Pentru sectorul privat, topul este influenat de numrul de uniti i de tipologia de pacieni pe care o au n portofoliu.

    Conform cercetrii, peste jumtate dintre romni nu sunt de acord cu introducerea sistemului de co-plat n sectorul spitalicesc, dei msura ce urmeaz a fi aplicat din luna martie se refer la introducerea unei sume fixe, ce nu va depi pragul de 10 lei.

    Astfel, 68% dintre persoanele intervievate consider c

    introducerea sistemului de co-plat pentru serviciile spitaliceti nu va avea un efect semnificativ n ceea ce privete mbuntirea calitii serviciilor oferite.

    Circa 78% din cei intervievai au declarat c nu sunt de acord cu intenia Ministerului Sntii de a reduce numrul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurrii obligatorii de sntate, una din consecinele introducerii pachetului de servicii de baz.

    n ceea ce privete instituile medicale n care au ncredere, cei intervievai au menionat n proporie de 88% SMURD, la mic distan, cu un procent de 75%, situndu-se sectorul de servicii medicale private. Ambulana se afl pe poziia numrul 3, cu un procent de 49%,

    n timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat doar de 17 % dintre respondeni. La rndul su, Casa Naional de Sntate se bucur de ncrederea a 12% dintre romni, iar Ministerul Sntii de un procent de doar 11%.

    Cele mai apreciate spitale din Romnia

    n contextul n care aproximativ 3% din bugetul public de sntate este alocat spitalelor private, Ministerul Sntii ia n considerare ncetarea finanrii spitalelor private, ca parte a unei strategii eficiente de cheltuieli n sistemul public de sntate.

    Respondenii sunt ns de prere, n proporie de 72%, c pacienii trebuie s aib n egal msur acces, n funcie de opiunea

    fiecruia, la serviciile medicale pltite de ctre asiguratorul public, indiferent de forma de proprietate a prestatorului de servicii - public sau privat.

    Un alt subiect de mare importan este impactul pe care l au operaiunile de export paralel asupra pieei interne de medicamente, n sensul c, pe msur ce cantitile destinate exporturilor paralele cresc, volumele distribuite ctre farmaciile comunitare (i implicit populaiei) scad.

    Dinamica acestui fenomen a fost evaluat n studiul realizat de Exact Cercetare i Consultan n colaborare cu Link Resource. Asftel, dintre respondenii care au declarat c sufer de o boal cronic pentru care li s-a prescris tratament de lung durat, un procent de 62% au declarat c, n ultimele 3 luni, li s-a ntmplat extrem de rar sau chiar niciodat, s nu gseasc medicaia prescris n mai mult de 3 farmacii.

    Sursa: EVZ.ro

    Top 3 cele mai bune spitale romneti. Plus, ce cred cei de acas despre coplata n sistemul sanitar

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni12

    Cum au fost anii de la orfelinat, cnd ai simit prima oar c trebuie s luptai s va regsii familia?

    Destui de dificili. Aa cum a fost pentru orice tnr care a crescut ntr-un orfelinat. M-am maturizat din copilrie, fiind nevoit s lupt singur pentru nevoile mele. n cmin, pe vremea aceea, pe vremea lui Ceauescu, era ca n jungl. Cei puternici supravieuiau. Cei mari i foloseau pe cei mici ca pe niste sclavi. Dac te puneai bine cu ei, aveai linite i erai aprat. Aa c a trebuit i eu s m conformez. Fceam poftele celor mari, iar eu scpam de btaie i de alte astfel de tratamente. Lipsa familie o simeam cel mai mult n vacanele colare, atunci cnd, o parte din colegii mei plecau acas i eu, ca i alii, rmneam n cmin. Cu timpul am nceput s ursc vacanele, vroiam numai coal, pentru c era o ocupaie i chiar mi plcea. Crescnd am nceput s m interesez de familia mea i am consultat actele de la dosarul meu. Aa am aflat c eu m-am nscut chiar n Rmnicu Vlcea. Paradoxal, adresa mamei era la 2 strzi distan de cmin. Aa mi-am fcut curaj i m-am dus la adresa respectiv. Din pcate nu am gsit pe nimeni din familia mea. Locuia alt familie care nu tia nimic despre ai mei.

    Ce a nsemnat pentru dumnea-voastr viaa alturi de ali copii orfani de la centrul de plasament?

    A nsemnat mult. Pentru mine ei erau familia mea. Cu ei am petrecut mult timp mpreun i la bine i la greu. mpreun cu ei am nvat s fim unii, numai aa am putut s rzbatem n via.

    Care a fost momentul schimbrii cnd ai considerat c viaa la centrul de plasament nu nseamn renunarea la nvmnt i la planuri pentru o cariera profesional?

    Cred c dup Revoluie. Pn atunci nu mi ddeam seama c trebuie s ai carte pentru a reui n via. Momentul de cotitur a fost cnd, n 1991, printr-un

    proiect UNICEF, am participat la un schimb de experien n Danemarca. Acolo am vazut cum ali copii, de vrsta mea, aveau alt mentalitate i atunci mi-am data seama pentru prima oar ct de napoiai eram noi ca ar. Timp de o lun, ct am stat acolo, am nvat multe i mi-au fost de folos n via. Cnd m-am ntors n Romnia vedeam lucrurile altfel. i aa am nceput s protestez fa de modul cum erau lucrurile n cmin, modul cum se desfurau activitile i tratamentul la care erau supui copiii. Aa, ncet ncet, am devenit un mic lider si un aprtor al drepturilor celor mai mici.

    Care au fost principalele obstacole pe care le-ai ntmpinat n raport cu autoritile locale? Cum ai reuit s v facei neles i s reprezentai n continuare copii de la centrul de plasament?

    n primul rnd mai toate oficialitile locale ne priveau ca pe o povar pentru societate. Dac spuneai ca eti de la cmin imediat primeai eticheta de copil certat cu legea, care nu are coal, care cerete i care nu se poate integra n societate. Din aceste motive am nfiinat Asociaia Orfanilor din Casele de Copii care s fie purttorul nostru de cuvnt n spaiul public. Am nceput s facem diverse proiecte n colaborare cu autoritile locale i aa am putut fi mediatizai n pres. Avantajul nostru era c foarte muli ani am lucrat n presa local i aa mi-am fcut relaii printre ceilali colegi. Foarte muli nu nelegeau de ce vorbesc aa de mult depsre copiii din orfelinate, nedndu-i seama c i eu am fost crescut acolo. Muli mi spuneau c nu pari de la casa de copii. A fost un oc pentru muli, dar prin asta am dovedit c i noi suntem ca ceilali care au crescut ntro familie. Care au fost eforturile fcute pentru a va regsi mama de-a lungul timpului? Ce credei c avei de fcut n continuare n acest sens?

    Povestea mea a fost publicat i la nivel naional, att n presa scris

    ct i n cea audio i tv. Astfel fost sprijinit de autoriti ca s o gsesc pe mama. Aa am aflat c mama e vie i c locuiete n Spania de foarte muli ani. Am fost acolo dar nu am gasit-o, din pacate. Aa c dup multe cutri mi-am pierdut sperana. ntr-un final, cu voia lui Dumnezeu, m-a gsit ea pe mine. Povestea e lung ns finalul a fost fericit. Ne-am ntlnit n 2012, dup 34 de ani. Ce este diferit n rile pe care le-ai vizitat din punct de vedere al autoritilor n raport cu centrele de plasament fa de Romnia? Putem vorbi de o implicare activ a autoritilor, de msuri de integrare a copiilor defavorizai n comunitile locale? De o alt atitudine pn la urm care face diferena indiferent de culoarea politic?

    Faa de anii din perioada lui Ceauescu, lucrurile s-au mai schimbat. Statul romn a neles pn la urm c este nevoie de un sprijin real pentru aceti copii, mai ales cnd mplinesc vrsta majoratului. Aici e cea mai spinoas problem pentru aceti copii. Pleac din cmin i nu tiu ncotro s o ia. Astfel s-au fcut nite faciliti pentru a obine locuine sociale, eu m refer strict la judeul nostru, nu tiu cum este prin alte judee. n Vlcea tinerii, datorit eforturilor asociaiei noastre, au primit locuine sociale. Nu toi, este adevrat. Dar n marea lor majoritate au un acoperi deasupra capului. Pot spune c influena comunitii europene asupra guvernanilor notri a dat roade. Practic copiii din centrele de plasament duc o via mai bun fa de anii precedeni.Problema rmne dup ce aceti copii pleac din sistemul de protecie. Aici cred c ar trebui s se implice mai mult politicul, m refer n special la alte judee. Pentru c n Vlcea totui s-a mai micat ceva.

    Ce a nsemnat pentru dumnea-voastr experiena din Afgani-stan? Cum ai reuit s ajutai copiii din acea ar? Care este statutul copilului din aceast ar n raport cu cel european?

    A nsemnat foarte mult. Faptul c acei copii se mulumeau cu puin, fiind foarte sraci, m-a fcut s m gndesc de dou ori dac nu cumva noi, ca ar, ne plngem mai mult dect e nevoie, de mil. Experiena de acolo m-a ajutat i n discuiile pe care le-am avut i le am cu cei din orfelinate, pentru c le-am explicat c sunt i ali copii mult mai necjii dect ei. Proiectul din Afghanistan l-am realizat datorit ideii mele de a putea colariza copiii de acolo. Ne-am gndit c un popor fr coal e mai uor de manipulat i aa mi-a venit ideea s scriu acest proiect. Astfel am dus rechizite colare copiilor dintr-un sat din Kandahar. Proiectul noastru a fost apreciat mai ales c venea din partea unor copii care sunt ntr-o situaie dificil. Pe aceast cale trebuie s reamintesc sprijinul ministrului aprrii din 2003, Ioan Mircea Pascu, cel care a fost impresionat de proiectul nostru i l-a aprobat. De ce ai optat pentru Facultatea de Drept? Are legtur cu dorina dumneavoastr de echi-tate ntr-o societate romneasc dominat de goana dup bani i putere?

    Am ales s fac Dreptul pentru a putea s i sprijin, n materie de Drept, pe cei din orfelinate. Pentru ca ei s-i cunoasc drepturile. i acum foarte muli tineri care au diverse nelmuriri n acest domeniu m caut pentru sfaturi.

    Care sunt proiectele dumnea-voastr pentru acest an?

    n acest an, ca de fiecare dat, ne propunem s facem tabere pentru copiii i tinerii din orfelinate. Tabere sociale, n care ei s nvee, nc de acum, cum s se descurce n via, dup ce vor prsi casa

    de copii. Aceste tabere sunt cele mai utile. De asemenea mai avem n proiect i deschiderea unui club de internet la Centrul de Plasament 4, un teren sintetic de sport la Centrul 5 i bineneles achiziionarea de locuine sociale pentru tinerii care prsesc casele de copii. Din pcate aceste proiecte sunt pe hrtie, pentru a putea fi finalizate este nevoie de mult efort financiar. De aceea noi am scos i un pliant cu tot ceea ce am fcut noi pn azi i ce vrem s facem n continuare, astfel ca cei care doresc s ne sprijine pot redireciona, spre exemplu 2% din impozitul pe venit ctre asociaia noastr sau pur i simplu s fac donaii. Detalii pentru cei care doresc s vin n sprijinul nostru le gsii pe siteul: www.aocc.vl.ro sau www.asociatia-orfanilor.ro

    Ce le-ai transmite prin inter-mediul Actualitatea romneasc prinilor care i-au lsat copiii n Romnia pentru un trai mai bun n Italia sau Spania?

    E greu s dai sfaturi unor prini care din nevoia de a le asigura un trai mai bun copiilor lor fac aceste eforturi, departe de ar. Am fost i n Italia i n Spania n vizit i am vzut ct de greu se ctig un ban. Totui le spun s aib o comunicare permanent cu cei pe care i-au lsat acas, n special copiii. S vin ct mai des acas, pentru c indiferent de situaie, copiii sunt cei mai afectai i simt lipsa prinilor, chiar dac material nu duc lips. Copiii au nevoie de afeciune i de relaia lor cu prinii. Astfel ei pot crete fr traume, care m-ai trziu au efecte devastatoare asupra comportamentului acestora. De aceea v sftuiesc ca de cte ori putei s venii acas i s petrecei ct mai mult timp cu ei.

    Albert Craiciu

    Sfatul orfanului care i-a ajutat pe copiii din Afganistan pentru prinii care i-au lsat copiii n Romnia

    venii acas de cte ori putei i petrecei ct mai mult timp alturi de copiii votri INTERVIU - Mihai Ghebrea

    Publicaie fondat deDr. Valentin Eugen Deanu

    Redacia i administraiaBucureti, Str. Justiiei, Nr.54,

    Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

    [email protected]

    Redacia:Albert Craiciu, Luiza Ciorcael,

    Irina Stinghe

    Referent:Costel Cune

    Art director & DTP:Cristian Clin

    Editat de:S-PRESS Internaional Romnia

    ISSN 1583 2120

    Administrator unicCristian Clin

    Actualitatea romneasca este un ziar editat n Romnia i

    se supune legilor romneti n materie. Ziarul poate fi difuzat i retiprit oriunde n lume, cu acordul redaciei, societii sau persoanei creia i se ncredin-

    eaz acest drept.

    PUBLICITATE ITALIA:Director comercial i Publicitate

    Cristiano Acquarolipentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

    [email protected]

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    ActualitatearomneascZiarul romnilor de pretutindeni 13

    Un interviu cu printele Valentin Bltoi, pr. spiritual n cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox Sfntul Gheorghe din Roman i paroh la Icueti, Neam, despre semnificaia mriorului i a zilei de 8 martie pentru femeile cretine.

    Preacucernice printe, ce prere are Biserica despre mrior?

    Mriorul nu este un simbol religios i n nici un caz cretin, ci este specific credinelor populare necretine, fiind un element al unui ritual de nnoire a timpului i a anului. Pn la a fi exploatat economic, el avea o singur form, cea a discului solar, era confecionat din argint i legat de un nur mpletit din dou fire de ln colorat. Potrivit simbolisticii cromatice a anotimpurilor, nurul era un simbol al trecerii de la iarn la primvar, putnd n acelai timp s semnifice unitatea contrariilor sau mpletirea inseparabil a principiilor masculin i feminin. El avea rolul unui talisman magic solar menit s-i mprumute purttorului frumusee, iubire, puritate i s-l apere de boal i de deochi. n funcie de zona etnografic, era purtat pn la o anumit srbtoare a primverii sau nflorirea unui pom.Obiceiul de a pune n piept mrioare s-a perpetuat de-a lungul timpului, reuind s convieuiasc cu practicile cretine bimilenare. Cu toate acestea, semnificaiile eseniale ce nsoeau oferirea mriorului s-au pierdut, rmnnd doar prilejul de a oferi bucurie celor dragi. Omul mriorului avea contiina apartenenei la universul nconjurtor, trind n acelai ritm cu el. De aceea tia s-i descifreze semnele i simea nevoia mprumutrii atributelor sale. Omul modern nu mai poate simi acest puls, n faa standului cu mrioare el nu

    alege ncercnd s se integreze unei continuiti magico-simbolice, ci alegerea lui este una de natur estetic sau financiar, mriorul fiind o podoab ce trebuie purtat ntr-un anumit context. Biserica nu recomand purtarea mriorului, dar tolereaz aceast tradiie, avnd n vedere amploarea fenomenului i atitudinea inofensiv a manifestrii.

    Sfnta cruce nu poate fi aezat oriunde i nici asociat cu orice

    Dac unui mrior i se ataeaz o cruce, poate aceasta s-l ncretineze?

    Nu putem da sens cretin mriorului, atandu-i simboluri religioase, ntr-o ncercare de ncretinare a lui. Asocierea este nefericit. Simbolurile cretine au o semnificaie specific i exprim n sine realiti ce nu au nevoie de mbuntiri.

    Este drept c sfnta cruce are darul de a sfini, dar ea nu poate fi aezat oriunde i nici asociat cu orice, ci singurele podoabe care o nfrumuseeaz sunt cele duhovniceti, izvorte din propriile eforturi spirituale. S ncercm s nu ne folosim de surogate, care nu pot dect s ne nstrineze de autenticul duh cretin.

    Reflect ziua de 8 martie profilul femeii cretine contemporane?

    8 martie s-a impus ca Zi Internaional a Femeii sub influena socialismului american, n urma eforturilor de emancipare a femeii. n statele fost comuniste, aceast srbtoare e perceput ca o motenire a comunismului, deoarece n acei ani ea a fost folosit n scop propagandistic, pentru demonstrarea c numai n astfel de ornduiri femeia era apreciat la adevrata ei valoare.

    Pentru comuniti, 8 martie era ziua unui anumit tip de femeie revoluionar, eroin, muncitoare. n tradiia popular romneasc nu a existat o dat n care s fie serbat n toat ara ziua femeii.

    Plecnd de la aceste premise i nelegnd contextul istoric al naterii i impunerii ei la noi, am putea aprecia faptul c aceast zi nu evalueaz tocmai adevratele caliti ale feminitii i cu att mai puin pe cele cretine. Srbtoarea promoveaz valorile socio-politice pentru care a luptat i lupt femeia modern i-i confirm egalitatea de drept cu brbatul.

    De departe, mult mai bine aleas ca zi care s reflecte profilul cretin al femeii contemporane este cea decis de Sfntul Sinod, Duminica Femeilor Mironosie zi a femeii cretine. Viaa sfnt a femeilor mironosie, curajul de a nfrunta moartea, patosul credinei, atitudinea pioas, demnitatea le-au fcut vrednice ca numele s le fie trecute n Cartea vieii, iar viaa lor s fie paradigma

    vieuirii cretine pentru femeile de astzi. Cinstirea acestei duminici, ca zi a femeii cretine, este o recunoatere a faptului c i femeia de astzi este purttoare de mir, pe care-l pstreaz n candela sufletului su, ateptnd, asemenea fecioarelor nelepte, venirea lui Hristos.

    Ca atare, aceast zi nu ar trebui serbat de femeile cretine?

    Fiecare zi a vieii noastre ar trebui s fie un timp al regsirii de sine i al ntlnirii cu Dumnezeu.

    Biserica accept srbtorile oficiale, care au caracter naional sau internaional, ns promoveaz pe cele care i gsesc fundamentul n valorile autentic religioase. 8 martie face parte din categoria acelor srbtori internaionale ce trec de multe ori peste specificul cultural i religios al unui popor, n ncercarea de a stabili puni care s exprime aceleai idealuri ale femeilor de pretutindeni.

    Dar despre Ziua ndrgostiilor ce ne putei spune? i are rostul n viaa tinerilor?

    De ce am avea nevoie de o zi special n care s ne artm intensitatea sentimentelor fa de persoana iubit, ca i cum acest lucru ar trebui ncuviinat sau oficializat de cineva din exterior? Iubirea este un sentiment intim, mprtit n mod tainic i ntr-o atmosfer specific. De ce s fim tributari Occidentului i la acest capitol? Valentines Day este, nainte de toate, o activitate comercial care-i revendic originea ntr-o istorioar destul de nesigur, pus pe seama unui sfnt din spaiul catolic. Pe de alt parte, Dragobetele, tnrul zeu al dragostei din panteonul mitologiei romneti, e varianta local mai nou promovat a srbtorii ce protejeaz pe ndrgostii i dragostea lor.

    Astfel de srbtori sunt strine de duhul curat i echilibrat al Ortodoxiei, de curia specific neamului romnesc.

    Sursa: doxologia.ro

    CE SPUNE BISERICA DESPRE 8 MARTIE I MRIOR? Care este ziua femeii cretine?

    FEBRUARIE9 S Sfantul Mucenic Nichifor10 D Sfantul Haralambie - Ap. II Corinteni VI, 1-10Ev. Matei XXV, 14-30glas 3, voscr. 3 Duminica a XVI-a dupa Rusalii - Pilda talantilor - Ap. II Corinteni VI, 1-10Ev. Matei XXV, 14-30glas 3, voscr. 311 L Sfantul Mucenic Vlasie; Sfanta Teodora imparateasa12 M Sfantul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei13 M Cuviosul Martinian Post14 J Sfintii Cuviosi Auxentiu, Maron si Avraam15 V Sfantul Apostol Onisim Post16 S Sfintii Mucenici Pamfil si Valentin17 D Sfantul Mucenic Teodor Tiron - Ap. II Corinteni VI, 16-18VII, 1Ev. Matei XV, 21-28glas 4, voscr. 4 Duminica femeii cananeence - Ap. II Corinteni VI, 16-18VII, 1Ev. Matei XV, 21- 28glas 4, voscr. 418 L Sfantul Leon, Papa al Romei19 M Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia20 M Sfantul Leon, episcopul Cataniei Post21 J Sfantul Eustatie si Sfantul Timotei22 V Aflarea moastelor sfintilor mucenici din Evghenia Post23 S Policarp, sfantul nascut in temnita24 D Intaia si a doua aflare a capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul - Ap. II Timotei III, 10-15Ev. Luca XVIII, 10-14glas 5, voscr. 5

    Duminica Vamesului si a Fariseului - Ap. II Timotei III, 10-15Ev. Luca XVIII, 10- 14glas 5, voscr. 525 L Sfantul Tarasie26 M Sfantul Porfirie27 M Sfantul Procopie Decapolitul; Sfantul Talaleu Harti28 J Sfintii Cuviosi Ioan Casian si Gherman; Sfantul Cuvios Vasile Marturisitorul 1 MARTIE1 V Sfanta Mucenita Evdochia Harti2 S Sfantul Teodot3 D Sfintii Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc - Ap. I Corinteni VI, 12-20Ev. Luca XV, 11-32glas 6, voscr. 6 Pilda Fiului Risipitor - Ap. I Corinteni VI, 12-20Ev. Luca XV, 11-32glas 6, voscr. 64 L Sfantul Gherasim de la Iordan5 M Sfantul Mucenic Conon din Isauria6 M Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea Post7 J Sfintii Mucenici Episcopi din Cherson8 V Sfantul Teofilact Marturisitorul, episcopul Nicomidiei Post9 S 40 de mucenici, in Sevastia Armeniei; Pomenirea mortilor - Mosii de iarna10 D Sfintii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent - Ap. I Corinteni VIII, 8-13IX, 1-2Ev. Matei XXV, 31-46glas 7, voscr. 7 Duminica Infricosatei Judecati - Ap. I Corinteni VIII, 8-13IX, 1-2Ev. Matei XXV, 31-46glas 7, voscr. 7

    Calendar Ortodox 2013

  • www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

    Actualitatearomneasc Ziarul romnilor de pretutindeni14

    Ada Solomon, productoarea filmului Poziia copilului, care a ctigat Ursul de Aur la Berlinala 2013, a declarat la ntoarcerea n Romnia c filmul este un ambasador extraordinar, cinematografia fiind cel mai bun brand de ar pe care l are Romnia n acest moment.

    Filmul n sine este un ambasador extraordinar. Cinematografia romneasc este cel mai bun brand de ar pe care l avem n acest moment i pentru ea se cheltuiesc mult mai puine milioane dect se cheltuiesc pentru diversele campanii legate de brandul de ar, a declarat Ada Solomon, duminic, la aeroportul Henri Coand din Bucureti.Ada Solomon a transmis un mesaj similar i smbt seara, pe scena Berlinalei, dup ce Poziia copilului a primit trofeul Ursul de Aur pentru cel mai bun film. Politicienii romni ar trebui s fie mai ateni fa de cinematografia romn i de cineatii romni, care sunt nite ambasadori extraordinari pentru Romnia, a spus atunci Ada Solomon.Echipa filmului Poziia copilului, care a ctigat Ursul de Aur la ediia din acest an a Festivalului de la Berlin, a adus trofeul n Romnia, fiind ntmpinat de prieteni i admiratori la sosirea pe aeroportul Henri Coand din Bucureti.Aeroportul Henri Coand a devenit scena premianilor de la Berlinal. Regizorul Clin Peter Netzer, productorul Ada Solomon i o parte din actorii din distribuia filmului Poziia copilului, ntre care Bogdan Dumitrache, s-au ntors n Romnia. Acetia au fost ntmpinai cu aplauze i flori.Regizorul Clin Netzer, care le-a artat celor prezeni la aeroport trofeul Ursul de Aur, a declarat c a fost copleitor s primeasc cel mai important premiu al Berlinalei. A fost copleitor. Nici pn acum nu mi-am revenit. Filmul a fost bine primit i de pres i de critici i de spectatori i de jurii. Aprecierea a fost unanim, a spus Clin Netzer. El a precizat c spera ca filmul lui s primeasc trofeul Ursul de Aur, unul dintre cele mai importante premii din cinematografia romneasc, alturi de Palme dOr. Dar de la speran la realizare este un drum lung i am fost surprini, a spus Netzer. ntrebat dac are sperane ca Poziia copilului s fie selecionat anul viitor la premiile Oscar pentru cel mai bun film ntr-o limb strin, Clin Netzer a spus c totul depinde de distribuitorul peliculei, din Germania. Depinde de distribuitor, dac promovarea se face cum trebuie. Am neles c este pe drumul cel bun, a mai spus Netzer.Totodat, Clin Netzer a vorbit i despre momentul n care a fost felicitat de celebrul cineast Wong

    Kar Wai, preedintele juriului competiiei oficiale a Berlinalei 2013.Wong Kar Wai mi-a spus c filmul Poziia copilului este o capodoper i c este sincer cnd mi spune asta. Mi-a strns mna dou minute. M-a emoionant foarte tare, a mai spus Netzer.n ceea ce o privete pe Luminia Gheorghiu - protagonist a filmului Poziia copilului i una dintre actriele cotate cu anse mari la premiul Ursul de Argint pentru cea mai bun actri la Berlinala 2013, dar care a pierdut trofeul n favoarea Paulinei Garca -, Clin Netzer a spus c la ediia din acest an a Festivalului de la Berlin au fost foarte multe actrie bune, cu roluri puternice.La rndul su, Ada Solomon, productoarea filmului Poziia copilului, a explicat c Regulmanentul Festivalului de la Berlin prevede c filmul onorat cu Ursul de Aur, care este ncununarea tututror lucrurilor coninute ntr-un film, nu poate lua nc un premiu. E scris foarte clar n regulament i nu se poate trece peste asta. Ursul de Aur este al Luminiei Gheorghiu, aa cum este al filmului Poziia copilului, a spus Ada Solomon, preciznd c rolul pe care-l face Luminia Gheorghiu n Poziia copilului este aproape fr egal n cinematografia romneasc.Ea a subliniat c premiul Ursul de Aur este al echipei filmului Poziia copilului. E o meserie n care nimeni nu e singur, n care nu se poate face de unul singur. De asta spun c premiul acesta este al Luminiei Gheorghiu, este al lui Bogdan Dumitrache, este al lui Rzvan Rdulescu, al lui Clin Netzer, al meu, n aceeai msur, pentru c filmul nu se poate face de unul singur i lucrurile se construiesc mpreun, a mai spus Ada Solomon.n plus, Ada Solomon a spus c urmeaz pregtirea intens pentru lansarea filmului Poziia copilului n Romnia. Filmul va avea premiera oficial n Romnia pe 7 martie i va intra n cinematografele romneti pe 8 martie.Dac e ceva ce ne aduce ntr-adevr bucurie maxim este c prin acest premiu sperm c lumea va auzi de acest film i va veni s l vad n cinematografe. Este poate cea mai mare mplinire pentru un cineast, s vad sli pline, mai ales la el acas, a spus Ada Solomon.La rndul su, actorul Bogdan Dumitrache a spus c a lucrat foarte mult la Poziia copilului, pentru c dup ce a fost ales de Clin Netzer pentru distribuia peliculei a fcut mpreun cu regizorul i castingul pentru acest film. De la scenariu, filmul a fost foarte puternic i bine construit, a spus Dumitrache, preciznd c i dorete foarte mult ca romnii s mearg la cinema s vad filmul Poziia copilului.

    Noi am