INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO4

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMĂRUL 3 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 MARTIE 2011 | GRATUIT

ULTIMA ORĂ SPORTACTUALITALIA

PAGINA 54 PAGINA 84 PAGINA 214

Alina Harja

Ce bine-mi parec-ai luat ţeapă

Alemanno acuzat de omor din culpăFostul senator italian Luigi Manconi a prezentat o plângere penală

Gianni Alemanno (foto: O. F. Bodini) și acuzatorul Luigi Manconi (în medalion)PAGINA 24

"Ajută-mă ca să te ajut"şi câştigi procesul

PAGINA 104

Importanţamartorilor

CONSULTANT COMUNITATE ROMÂNIA CULTURĂ

Opere istantaneeuimesc Cetatea Eternă

Artist românla Roma

Actualitatea româ-nească: între hoți şi eroi

Hoţii şivardiştii

La Veneția românii suntprintre protagonişti

Carnavalul"românesc"

PAGINA 204 PAGINA 184 PAGINA 124

EDITORIAL

PD-ul ascultăimigraţiiForumul imigranţilor din PDlansează "noii italieni"

Nou antrenorla AS RomaDe ziua femeii va înfruntaechipa lui Mircea Lucescu

Grădina blestematăO consolare când nu mai ainimic de pierdut

Acuzaţii incendiare împo-triva primarului Romei,Gianni Alemanno. Luigi Man-coni, fost secretar de stat înMinisterul Justiţiei în timpulGuvernului lui RomanoProdi, l-a denunţat pe Ale-manno pentru că a neglijatnumeroasele semnale dealarmă legate de tabăra denomazi din Via Appia, unde aavut loc tragedia.

În seara de 6 februarie,patru copii rromi şi-au pier-dut viaţa într-un incendiu iz-bucnit în tabăra de rrromiilegală în care locuiau. Ra-poartele poliţiei municipaleanunţaseră cu aproape un anînainte că buteliile de voiajpe care aceştia le foloseau casă se încălzească erau foartepericuloase.

În conferinţa de presă, orga-nizată la Camera Deputaţilora Republicii Italiene, Man-coni a ilustrat punct cu punctneglijenţele primăriei. Înacest sens Alemanno este pebanca acuzaţilor nu numaipentru că nu a intervenit darşi pentru că nu a folosit fon-durile puse la dispoziţie deUE pentru rromi.

O serie de evenimente au influ-enţat (mai degrabă, ar fi tre-buit să influenţeze)comunitatea românească dinPeninsulă. Mai precis din To-rino. După mult vestitul acordPD-PSD, reprezentantul lorMarian Mocanu s-a lansat înnişte promisiuni demne de totrâsul: 1000 de voturi româ-neşti la alegerile primare alePD-ului la primăria din Torino,pentru Piero Fassino. Obiectivambiţios (adică jumătate dinvoturile pe care Mocanu le-aobţinut în toată Europa şi Asiala alegerile parlamentare dinRomânia) dar, evident, nereali-zat. Bun! Pir-ul şi alte forma-ţiuni l-au sprijinit pecandidatul Davide Gariglio. Ies rezultatele, Fassino câştigădetaşat cu 55,28%, iar Gari-glio obţine 27,39% din voturi.În total în această ecuaţie, vo-turile totale ale românilor (deciipotetic pentru toţi cei 5 candi-daţi care au participat la ale-geri) au fost aproximativ 300(adică 0,57% din totalul de52.922 de voturi exprimate).Nici măcar o treime din “pro-mişii” lui Mocanu nu s-au pre-zentat. Evident, matematicieniilui peşte prăjit de la o publica-ţie românească din Torino (apropos: dacă cineva vă cerebani pentru “Actualitatea Ro-mânească” ar putea fi tot ei...

(continuare în pagina 2)

Actualitatearomâneascã

5 - 18 martie 2011ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

Pe 23 februarie în cadrul uneiconferinţe de presă organi-zată la Camera Deputaţilor aRepublicii Italiene, fostul se-nator italian Luigi Manconiîmpreună cu un grup de de-putaţi a anunţat faptul că adepus o plângere penală îm-potriva primarului Romei,Gianni Alemanno acuzându-lde omor din culpă. “Mă refer - a explicat Man-coni – la moartea celor 4copii rromi în incendiul carea ars din temelii baraca încare locuiau, pe 6 februarie.Şi nu este un act de propa-gandă politică; nu aş profitaniciodată de un episod atâtde dureros. Este un denunţredactat conform legilor ita-liene în vigoare, cu ajutorulunuia dintre cei mai impor-tanţi avocaţi italieni.” "Tocmai aceste legi – a maiexplicat fostul senator – aufost încălcate în mod evidentşi continuativ de către admi-nistraţia condusă de Ale-manno. Primarul înlegislativa noastră are sar-cina de garant şi trebuie săse ocupe personal de sigu-ranţa teritoriului pe care îladministreaza. În cazul luiAlemanno aceste îndatoririau fost neglijate în mod vino-vat”.

Aproape un an decomunicări ignorate

După cum rezultă din denunţ,pe data de 4 martie 2010 Ca-rabinierii comunicaseră ofi-cial primarului existenţa unuiaşezământ ilegal compus din25 de persoane, toţi de naţio-nalitate română, ce locuiau în8 barăci. Această comunicare

a fost însă ignorată de cătreprimărie. Ba mai mult, cara-binierii scriseseră că “existaun risc elevat de incendiu, în-trucât locatarii acelor barăcifoloseau butelii de voiaj pen-tru a se încălzi, amplasate înaşezăminte de lemn”, dar şiacest “amănunt” a fost igno-rat. Singura măsură adoptată deprimărie a fost să informezeProtecţia Civilă.Pe 13 mai 2010 arhitectul DiGiovane al primăriei sectoru-lui IX, a informat clar în scrisprimăria asupra “situaţiei depericol” din acea tabără şidespre riscurile cărora erausupuşi locuitorii, fără însă săprimească nici un fel de răs-puns. În data de 21 mai 2010 esterândul poliţiei municipale dinRoma să trimită o notă înso-ţită de fotografii primăriei şisă informeze primarul asuprariscurilor (şi asupra situaţieiigienice mizerabile), dar niciaceştia nu au primit un răs-puns. Abia pe 26 mai primesc onotă de răspuns prin caresunt informaţi că birourilecompetente au fost înştiin-ţate şi solicitate să intervină. Pe 31 mai, intervine primarulsectorului IX, Susanna Fan-tino, care îi trimite o scri-soare de reproşuri luiAlemanno pentru faptul cănu intervine, deşi situaţia“este dramatică”. Însă şiaceastă scrisoare a rămasfără răspuns. Pe 7 decembrie 2010 un nouraport al Poliţiei municipaletrimis primarului, informa călocuitorii taberei se ascunse-

seră când au ajuns la faţa lo-cului, dar că în mod sigur întabără locuiesc şi copii,având in vedere că au găsitjucării. Şi, încă o dată aceştiaavertizau asupra periculozi-tăţii locului şi asupra situaţieide degradare în care se afla.Nici o reacţie nici la aceastăscrisoare. Din punctul de vedere a avo-catului Sandro Gamberini, şiel prezent la întâlnire, acesteomisiuni intră sub incidenţadelictului de omor din culpă.

Primarul avea obligaţiajuridică să intervină

“Moartea celor 4 copii rromipe 6 februarie 2011 se dato-rează unui întreg lanţ decauze, de omisiuni şi negli-jenţe, de indiferenţă şi iner-ţie. Am făcut acest denunţpentru a trage la răspunderepe cine nu a intervenit pentrua preveni un eveniment pecare avea obligaţia juridicăsă-l împiedice”, a mai decla-rat Luigi Manconi pentru Ac-tualitatea Românească. La conferinţă au fost prezenţi

şi alţi politicieni: parlamenta-rii Guido Melis, Ileana Argen-tin, Rosa Villecco Calipari,Gianni Cuperlo, Roberto Mo-rassut, Andrea Sarubbi, Wal-ter Tocci, Livia Turco, LuigiZanda (PD), Rita Bernardini(Partidul Radical şi SussanaFantino - primarul sectoruluiIX din Roma.

Primăria răspunde: "acu-zaţii nefondate"

Conform purtătorului de cu-vânt al primarului, SimoneTurbolente, “acuzaţiile suntnefondate, întrucât estevorba despre o altă tabărăsemnalată care a fost demo-lată deja din luna decem-brie.”

Între timp un nou incendiuîntr-o altă tabără ilegală înzona Monte Mario, din Roma,a avut loc pe 3 martie. Din fe-ricire, de această dată, nu aufost victime dar două per-soane au fost internate în spi-tal cu intoxicaţii.

Primarul Romei dat în jude-cată pentru omor din culpă

Fostul senator Luigi Manconi, preşedinteal asociaţiei "A buon diritto" (Pentru undrept bun) l-a dat în judecată pe prima-rul capitalei italiene, Gianni Alemanno,pentru moartea celor patru copii rromiîntr-o baracă de la periferia Romei, acu-zându-l pe acesta de omor din culpă. Mo-tivaţia acestui demers este faptul că, aşacum rezultă din plângerea prezentată la

Procuratura Romei, primăria a fost avertizată de nenumărate ori de riscul unui in-cendiu în barăcile ilegale din acea zonă, însă reprezentanţii primăriei nu au luat nicio măsură pentru a preveni tragedia care urma să aibă loc.

(continuare din pagina 1)

Recomandare: pe ziar estescris: gratuit, deci chemaţiforţele de ordine când în-cearcă să vă păcălească…Vom fi bucuroşi să-i dămchiar noi în judecată) ausărit imediat la făcut calcule:63,67% din voturile români-lor respectiv 191 au fostaduse de Mocanu, în timp cePIR&Co doar câte 19 votanţide fiecare.

Pe cuvântul tău de mincinos?

Omul nu ia în calcul un “micamănunt”: votul este secret.Nimeni nu-ţi poate garantacă cei 300 de români nu ar fivotat toţi pentru Gariglio sauIonescu. Oricum nu s-ar fisimţit diferenţa. Deci, dragătovarăşe care mai ieri îipupai în dos pe portocalii şiurlai “Trăiască Băse’”, dinpunctul meu de vedere şi tuşi al tău “director” care vă totbateţi în piept cu “româniinu-s uniţi” ar fi foarte bine săvă calmaţi. În toată povesteaasta am pierdut cu toţii. In-clusiv voi, care vă lăudaţi cutiraje mega-galactice (300 deoameni în faţa oricărui spon-sor este o glumă de prostgust). Noi de la “ActualitateaRomânească” măcar nu ne-am băgat.

de Alina Harja

Să nu omorâm speranţa

Ceea ce se întâmplă în nordulAfricii ar trebui să ne pună pegânduri şi să ne facă să nepunem problema incluziunii so-ciale a celor care au trăit pepropria piele sărăcia; indiferentde unde provine, cine se află înaceastă situație are nevoie deajutor, indiferent de “dialogu-rile” politice.

Poporul român, spre exemplu,trăieşte constant într-o reali-tate făcută din prejudecăți,emarginare, condamnare… şitotuşi Italia are nevoie de me-najerele românce, de zidaruldin Craiova sau din Bucureşti,pentru că italienii nu se mai“coboară” la munca de jos.

Noi învățăm ca să putem sta labirou, imigranții însă, chiardacă au obținut cu mari sacri-ficii o diplomă de facultate, nuau probleme să spele podelele.Asta pentru că imigrantul ştiece înseamnă să procuri hranapentru familie fără să ai sufi-cienți bani, cunoaşte foartebine sărăcia lucie şi o cunoaşteîncă din pruncie, şi de atuncivisează să poată într-o zi trăifără a avea grija zilei de mâine.

(continuare în pagina 11)

ÎN FAPT Pe data de 6 februarie 2011 patru

copii rromi români şi-au pierdut viaţa într-un

incendiu izbucnit în baraca amplasată într-o

zonă periferică a Romei. La o lună după tra-

gedie, autorităţile italiene continuă să se

acuze reciproc fără însă a găsi o soluţie la

problema taberelor ilegale. Mai multe barăci

din oraş au fost demolate.

Păi, ori e Valentin ori e Cu-pidon?! Eu când mă gân-desc la ceva romantic,ultimul lucru care-mi vine înminte este că un copil gră-suţ, înaripat şi nătâng, carelevitează pe un norişor, tre-buie să umble după mine casă-mi tragă o săgeată îninimă sau în dos. Valentine’s Day. Inimioareroşii pentru tot cartierul. Latutungerie, la farmacie, labăcănie, peste tot ini-mioare. Macaroanele din 14februarie şi-au schimbatforma. Până şi pizza areforma de inimă. Şi cu totbulionul care trebuie s-ofacă mai roşie, tot se vădmaslinele şi feliile de ceapă.Inimioare cu ceapă. Nu maisună şi nu mai miroasedeloc romantic. Dar dacă n-ai chef de pizza,te invit la o cină. Obligato-riu romantică, obligatoriucu lumânări şi neapărat pe14. E frumos şi aşa. Partea

mai puţin romantică este căurmătoarea ocazie de felulăsta va fi tocmai la anul, totpe 14 februarie. Dar dacă eu prefer să-ţispun că te iubesc pe 15 fe-bruarie, pe 16, pe 17, şi înmartie şi în aprilie şi să lefac vânzare comercianţilorşi în alte zile ale anului, nudoar în cele în care îmi bagăei pe gât un ursuleţ inscrip-ţionat cu numele lui Vali…?Şi daca eu te iubesc fără săînchiriez iahtul Titanic pen-tru a-ţi cânta “My heart willgo on”…? Mai ales că vocealui Celine Dion nu e de în-chiriat.Cine eşti tu Valentine şi dince legende îndepărtate aiapărut ?

A fost odată un ritual al ro-manilor care funcţiona camaşa: lupercii, sacerdoţi dincultul lui Lupercus...

(continuare în pagina 12)

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitatearomâneascã

5 - 18 martie 2011

Locaţia: Napoli, 22 februarie2011, periferia oraşului, zonaindustrială.

Evenimentul, titrat cu literede-o şchioapă in ziarele lo-cale: punerea primei pietrede temelie a unui centrupentru nomazi, unde vor figăzduite în jur de 500 de per-soane - în Napoli fiindaproximaţi peste 3000 de no-mazi.

Vox populi Napoli: “În locsă vă gândiţi la problemelenoastre… peste o lună clădi-rea va fi distrusă… peste 10milioane de euro investiţia ?oricum lor nu le place confor-tul, ei sunt nomazi…”

Odată ajunsă acolo, văd omasă pregătită în aer liber,observ câteva pungi de chip-suri şi un tânăr, cu sigurantăde etnie rrom, în spatele

mesei, stingher. Câţiva zia-rişti. Sunt aşteptaţi primaruloraşului, prefectul şi altepersonalităţi. Organizatoriisau băgătorii de seamă aufeţe plictisite, îmi spun înmod ironic că mai degrabă evorba despre luarea ultimeipietre decât despre punereaei. Asta pentru că imobilularată jalnic dar constructoriişi-au luat angajamentul să îlrenoveze în circa 18 luni.Atenţia celor prezenţi e cap-tată de o fată îmbrăcată ieftincu un costum lucios. E frig şiam o senzaţie de greaţă.

Pentru că îmi aduc aminte deo conversaţie purtată acumcâteva zile cu un mic Gavro-che, un “pui de ţigan”.

(continuare în pagina 11)

Rromii din NapoliLa Napoli s-a pus prima piatră de temelie la construireaunui centru pentru 500 de nomazi

Valetul de inimăroşie

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA POLITICĂ

PAGINA

4

Românii au intrat în horaelectorală

Sâmbătă, 26 februarie,românii din Cuorgnè(To), au participat la o în-tâlnire organizată lacinematograful din loca-litate de unul din princi-palii candidaţi la fotoliulde primar, Beppe Pez-zetto. Invitaţi speciali aufost deputaţii PDL Ma-rius Neculai (Neamţ, Ro-mânia) şi Viorel Cărare(Vaslui, România).

Giuseppe Pezzetto estefondatorul unui grup delucru, care îşi va alege de-numirea în următoarele zile(din trei variante finaliste,propuse de tineri). Doreşteca la aceste alegeri, votanţiisă pună accentul mai multpe idei şi persoane decât pedoctrine şi partide politice.Acordă o mare importanţăcomunităţii româneşti dinzonă şi din întreaga Italie."Nu sunt diferenţe mariîntre România şi Italia, iardacă sunt, datoria noastrăeste ca aceste diferenţe săfie valorizate", este de pă-rere Beppe, aşa cum apareîn afişele electorale. Esteconştient că în planul delucru pentru renaşterea te-ritoriului Canavese se regă-sesc multe din punctelecare fac obiectul platformeiprogram a majorităţii parti-

delor, dar ceea ce particula-rizează grupul pe care îl co-ordonează este dorinţa de aîi ajuta şi îndemna pe ita-lieni să înţeleagă dorinţelecelor care nu s-au născut înaceastă ţară, dar trăiesc şimuncesc aici.

Marius Neculai, venit spe-cial din România pentru a-lsusţine pe candidat, este celmai tânăr reprezentant dinParlamentul României. El aîmplinit de curând 36 deani.

Viorel Cărare, celălalt oas-pete român, a declarat căapreciază în mod deosebitce face Consorţiul Eurofidi,de care numele lui Giu-seppe Pezzetto ((preşedintedin 2006) este strâns legat.Întreprinzătorii români audoar de câştigat: mai multăvizibilitate, logistică, pla-nuri fiabile.

Toţi cei prezenţi la întâlnireau fost apoi invitaţii luiSever Diaconu, preşedin-tele asociaţiei social politiceEst House din Cuorgnè.Oaspeţii au fost aşteptaţi cuacorduri ale muzicii noastrepopulare şi câteva "mostreculinare", care au punctatîncă o dată cunoscuta ospi-talitate românească.

Cuorgnè (To)De ce candidaţi?Experienţa de viaţă, expe-rienţa profesională, civică şipolitică acumulată m-au de-terminat să fiu convins căacum a venit momentul săfac ceva concret pentru co-piii mei, copiii celorlalţi ro-mâni şi chiar ai italienilordin zona în care locuiesc.Barriera di Milano din To-rino poate avea perspectivefrumoase de dezvoltare.Aerul pe care îl respirămpoate fi mai curat, locurilemai verzi, şcolile mai si-gure, bătrânii mai bine pro-tejaţi.Credeţi că aveţi şanse?Vor veni românii să văvoteze?Eu fac tot ceea ce pot înaceastă perioadă pentru caromânii să vină în primulrând la vot. Indiferent careeste opţiunea lor, importanteste să nu lase şansa de a-şiexprima părerea să treacăpe lângă ei. De 11 ani decând sunt la Torino, cred căam devenit cât de cât unmembru activ al comunităţiiromâneşti. De asemenea,mă cunosc şi italienii, ală-turi de care trăiesc şi mun-cesc.Cine sunteţi dumnea-voastră?În primul rând soţ şi tată,am două fete. Sunt ortodox,visul meu este acela de aavea o biserică a noastră laTorino, fac parte din Cen-trul de Ascolto, bisericaSanta Croce. La 25 aprilie2005, când România a sem-nat aderarea la Uniunea Eu-ropeană, am fost printrecele 200 de persoane careau facut parte din DelegaţiaRomâna Diaspora la Bruxel-les. Am vorbit personalatunci cu Prim MinistrulCalin Popescu Tăriceanu şiministrul de Externe MihaiRăzvan Ungureanu, cărorale-a propus înfiinţarea unuiConsulat Român la Torino.Am participat la diverse se-siuni, dezbateri şi congresepe diverse teme de interesnaţional şi european, de laLuxemburg. Am un proiectpentru cei care doresc să

obţină dubla cetăţenie. Ce faceţi în viaţa de zi cuzi?Muncesc, sunt designer de-corator, conduc o echipă,mă zbat... ca fiecare. Acumînsă îmi dedic timpul aces-tor alegeri. Mă întâlnesc curomânii şi nu numai.Care a fost cea mai re-centă activitate peagenda dumneavostră?Vineri, 25 februarie am fostprezent la şedinţa publicăintitulată "EmergenzaROM", organizată de PDL-NEW ITALIA, la care auparticipat Gian Luca Vig-nali, consilier regional, pre-şedintele comisiei "FlussiMigratori" şi AngeloD'Amico, preşedinte "Cir-coli Nuova Italia". Este ochestiune spinoasă şi deli-cată aceasta a romilor. Deexemplu, tabăra de nomazide la Stura (din cartierul pecare îl reprezint) este unailegală, sunt 70 de copii şco-lari acolo, dintre care doarvreo 30 merg la şcoală.S-au tot dat bani, s-au făcutproiecte, dar rezultatele nuse văd. Este ca teoria for-melor fără fond... vă amin-tiţi ce spunea TituMaiorescu.Ce vreţi să le transmiteţiromânilor?Să nu uite că sunt români,dar ca să ne putem face as-cultaţi, înţeleşi şi să ni serecunoască valoarea, tre-buie să nu mai fim nepăsă-tori.

Torino

Noua Dreaptă Italia vă in-vită sâmbătă, 26 martie2011, orele 15.00 la confe-rinţa dedicată Zilei UniriiBasarabiei cu România.Evenimentul va avea loc laPerugia, în sala de confe-rinţe a Hotelului Rosettadin centrul istoric (lângăPiazza Italia).

Anul acesta celebrăm 93 deani de la unirea Basarabiei cuţara mamă – act cu caracterdemocratic şi plebiscitar.Voinţa de unire a fost un per-manent crez al fraţilor noştrirămaşi dincolo de Prut, astfelcă, în 25 Septembrie 1917,cu prilejul Congresului osta-şilor moldoveni de la Chişi-nău s-a constituit organulreprezentativ numit SfatulŢării. Odată instaurat, SfatulŢării intră în activitate: la 15decembrie 1917 proclamaRepublica democrată moldo-venească, iar la 2 Martie odelegaţie formată din Ion In-culeţ, Pan Halipa şi Dr. Ciu-gureanu se întâlneşte la Iaşicu Primul Ministru al Româ-niei stabilind cadrul de desfă-şurare a evenimentelorpremergătoare unirii.

La 27 Martie 1918 a avut locAdunarea Sfatului Ţării. Însală au fost prezenţi toţimembri cabinetului Republi-cii Moldovenesti, Primul Mi-nistru Român, AlexandruMarghiloman, trimisul spe-cial al Regelui Ferdinand,făuritorul României Mari.Sfatul Ţării cuprindea: 103moldoveni, 13 ucrainieni, 7ruşi, 6 evrei, 5 găgăuzi, 2nemţi, 1polonez şi 1 armean.În urma rezultatului de la vot(86 pentru, 3 contra, 36 abţi-neri, 13 absenţi) s-a declaratunirea Basarabiei cu ţaramamă. Ziarul “Tribuna” din30 Martie publică: MoţiuneaUnirii, Tedeum-ul şi tele-grama transmisă regelui Fer-dinand, anunţând Unirea cuţara mamă.

Pentru a reuși să obţină voturile românilor dinPeninsulă, candidaţii italieni la funcţia de pri-mar își aduc întăriri de la București. GiuseppePezzetto i-a invitat pe deputaţii PDL Marius Ne-culai și Viorel Cărare la întâlnirea cu românii dinlocalitate.

Doru Vasile Ungurean este primul român careși-a depus candidatura pentru funcţia de con-silier, la circumscripţia 6 Torino.

Basarabia, pământromânesc

de Sanda Uţă de Sanda Uţă

PE SCURT

Doru Vasile Ungurean

5 - 18 martie 2011

Sunt de părere cănu ne naştem ras-işti. La fel cum nune naştem creştinisau musulmani. De-venim rasişti, creş-tini sau musulmanidatorită mediului în

care ne dezvoltăm. Dar dacă re-ligia o putem schimba, de regulă,ceva mai greu, nu acelaşi lucruse poate spune şi despre rasism.Asta pentru că mesajele şi ideilecare ne sunt inoculate, mai alesîn clipe grele, ne ajută să identi-ficăm sursa tuturor necazurilor.Cei diferiţi, străinii, imigranţii. Încazul românilor, vinovaţi vor fi ţi-ganii şi în cazul occidentalilor,vor fi românii. Ţi-ai pierdut loculde muncă? E vina imigranţilor.Ţi-au călcat casa hoţii? Aveau ac-cent est-european, deci tot im-

igranţii. Au apărut boli noi în pa-trie? Ghici cine a adus virusul?Dar divaghez. De fapt cum por-neşte filonul rasist / xenofob ? Şimă voi referi la Macaronia. Adicăla Italia. Italia e ţara în care s-adezvoltat până la implozie fascis-mul, asta pentru a ne face o ideedespre origini şi trecutul nu toc-mai îndepărtat. Dar să nu intramîn astfel de detalii. În Friuli, mai exact în Pordenone,îşi are sediul încă de la naştereunul din principalii producătoride frigidere şi alte electrocasnicenecesare omului modern. Acestproducător se numeşte Electro-lux. De când a coborât criza înItalia Electrolux merge la fel debine precum o bicicletă fără lanţ.Astfel că de câţiva ani tot facedisponibilizări. Anul ăsta au pre-văzut despărţirea de 500 de an-

gajaţi. Şi cum au anunţat ei astaau şi apărut reacţii. Astfel se facecă un Gigel, pe numele din bule-tin Danilo Narduzzi, mare staborîn Lega Nord din regiunea Friuli,a zis că mai bine să se renunţe lamuncitorii străini căci italieniiproduc bunăstare în această ţarăde mai multă vreme. Cumvalogic, nu? Încercând o analogievă sfătuiesc să nu puneţi pariu cuvecinul vostru italian pentru avedea cine trage apa la budă demai mult timp. Veţi pierde şi lo-gica se înscrie în ceea ce a decla-rat nea Danilo. Dar să revenim.Declaraţia lui nenea ăsta nu afost făcută în vreun bar sau prinvreun cotlon umbrit. Nu, decla-raţia a fost făcută unui ziar dis-tribuit la nivel naţional. Reacţii?Multe, dar marea majoritate s-auînscris în aceeaşi linie. Colegii d-

lui Danilo n-au schiţat vreun gestconform căruia ar fi intenţionatsă-i taie măcar şi banii de suc pecare-i primeşte lunar de la stat.De asemeni şi opoziţia a tăcutmâlc. Reacţiile cititorilor înlumea asta modernă se pot ur-mări direct pe site-ul ziarului res-pectiv care a postat acel articolşi în spaţiul virtual. Cu două ex-cepţii absolut toţi cititorii au fostde acord cu ce a afirmat DaniloNarduzzi. Oamenii merg chiarmai departe găsind explicaţii şivinovaţi pentru tot ce li se întâm-plă lor naşpa în ultima vreme.Ideea e simplă: imigranţii suntcauza dezastrelor din familiileitaliene. Pentru că aşa li s-a spus.Nu aveţi locuri de muncă? Sun-teţi bolnavi? Tocmai ce vi s-aspart casa sau maşina? Imigran-ţii au făcut toate astea.

Dacă nu mă credeţi pe cuvânt în-cercaţi să cercetaţi cam cum auînceput naziştii cruciada împo-triva evreilor. Şi nu, nu exagerezdeloc. Probabil veţi spune căevenimentul ăsta e unul izolat.Da, atât de izolat că se întâmplăîn fiecare regiune din Italia, înfiecare an în ultima decadă. Ne-am putea iluziona că încă maiavem soluţii, că mai putem re-plica şi ne putem apăra. Dar înacest conflict, noi (adică imigran-ţii) vs. ei (adică italienii), cu spec-tatori cu mâneci albe şi butoni(Europa Occidentală,) putem fiesă punem punct conflictului pă-răsind ringul (adică Italia), fie ac-ceptând, răbdând şi sperând căvom rezista (adică anul ăsta şirulde disponibilizări ne va sări).Adică orice am face tot vompierde.

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5Actualitatearomâneascã

Comentarii cu vitriol

Jawohl, mein FührerOPINII

de Mihai Duţu

Imigranţii din PD propun soluţiipentru Italia de mâine

La sfârşitul lunii martie vaavea loc Conferinţa Naţionalăa PD-ului pe tema imigraţiei.În vederea participării la acesteveniment, Forumul Imigran-ţilor PD a decis să organizezeo întâlnire cu membrii săi cuscopul de a pregăti o propriepropunere pe care să o pre-zinte în cadrul Conferinţei. Şedinţa a fost deschisă de co-ordonatorul Forumului, MarcoPacciotti, care a ţinut să subli-nieze importanţa realizăriiunei “alianţe” între imigranţişi italieni pentru a putea con-

strui o Italie de mâine în carerasismul şi xenofobia să fiedoar o tristă amintire. “Ca partid pentru noi este fun-damental să reuşim să-i facempe imigranţi să se simtă cetă-ţeni ai acestei ţări. Problemase pune mai ales în cazul co-piilor care se nasc pe teritoriulItaliei şi care ar trebui să aibăcetăţenia italiană în mod auto-mat”, a mai subliniat acesta. Ulterior au intervenit nume-roşi reprezentanţi ai comuni-tăţilor de străini care auabordat întreaga paletă de

probleme ale imigraţiei, înce-pând de la isteria creată petema unei probabile migraţiiîn masă din ţările africane şipână la propuneri ce au vizatdiversificarea documentelorde şedere în funcţie de tipolo-gia contractului de muncă.

O bună parte dintre cei careau luat cuvântul au propusmărirea numărului de candi-daţi de origine străină pe lis-tele PD-ului. Şi problema restricţiilor pepiaţa muncii din Italia pentruromâni şi bulgari, precum şiproblema înscrierilor acestorape listele electorale suplimen-tare pentru a putea vota la ale-gerile administrative şieuropene, au făcut parte dintemele puse în discuţie decătre relatori. Consiliera româncă Nona Ev-ghenie a vorbit despre expe-rienţa sa politică la Padova şidespre proiectele puse în apli-care pentru imigranţii din

acea localitate, un model pecare şi alţi administratori dinPD ar putea să îl urmeze şi înalte localităţi din Italia.

În încheiere a luat cuvântuldeputata Livia Turco, preşe-dinta Forumului. “Întâlnirea de astăzi demons-trează că imigranţii pot şi tre-buie să fie parte activă aacestei societăţi, iar nouă PD-ului ne revine rolul de a creao clasă politică formată şi din“noi italieni”. Am văzut deja laAdunarea Generală a partidu-lui contribuţia importantă pecare membrii Forumului nos-tru au dat-o în diferitele comi-sii în care au lucrat.Mulţumită lor, documenteleprogramatice ale partidului aufost cu mult îmbunătăţite.Pentru mine este un semnalimportant şi momentan doar

noi PD-ul am decis să discu-tăm despre imigraţie cu imi-granţii. “

Un număr de 20 de reprezen-tanţi ai diferitelor comunităţisunt începând din acest anmembri ai Adunării Generalea Partidului Democrat, dintrecare 2 reprezentanţi români.În următoarea perioadă PD-ulare în vedere prezentareaunei întregi serii de propunerilegislative în favoarea imigra-ţiei. Întâlnirea s-a încheiat cuîndemnul adresat tuturor stră-inilor din Peninsulă de a parti-cipa la greva imigranţilor depe 1 martie.

de Alina Harja

Mai mulţi candidaţi deorigine străină pe lis-tele electorale ale PD-ului

Livia Turco: “Imigranţiipot și trebuie să fieparte activă a acesteisocietăţi”

Sâmbătă, 26 februarie, Partidul Democrat italian a organizat o ședinţă ex-traordinară a Forumului Imigranţilor PD, o structură formată aproape în to-talitate din reprezentanţi ai comunităţilor străine din Peninsulă. Doar treiromâni au fost prezenţi la întâlnire.

5 - 18 martie 2011

“Agenţia Tu a fost creată în2006 pentru a oferi servicii, cuun model specific, noilor prota-gonişti de pe piaţa economică şia muncii din Italia, şi anume ce-tăţenii străini rezindenţi şi mun-citorii care lucrează cu diferitecontracte atipice, şi are ca şi ca-racteristică faptul că oferă pro-duse şi servicii gândite pentru asatisface necesităţile acestora şipentru a favoriza integrareaacestora. Aceşti cetăţeni au în comun di-ficultatea de a construi o relaţiecu lumea bancară, perceputăca fiind distantă şi complicată.Tocmai pe această bază agenţiaTu oferă servicii care ţin cont despecificitatea acestor clienţi şide diferitele condiţii de muncăale acestora. Produsele pe carele oferim sunt orientate în spe-cial către sectorul de credite:împrumuturi personale, acor-darea anticipată a unei cincimidin salariu, credite imobiliare şiîmprumuturi pentru necesită-ţile firmelor mici.În plus, agenţia noastră oferăun pachet care cuprinde, prin-tre alte beneficii, acela de aputea trimite bani în ţara de ori-gine fără comisioane (pentruprimele şase operaţiuni onlineclienţilor care au “Conto Tu”)mulţumită acordurilor interna-ţionale încheiate de Grupul Uni-credit, şi o asigurare careacoperă cheltuielile de trans-port către ţara de origine în

cazul decesului unei rude şicosturile de transport al uneirude în cazul în care asiguratuleste internat în spital. În ceea ce priveşte ofertele pen-tru România, Agenţia Tu oferăposibilitatea de a deschide un“cont oglindă” numit “FamiliaTa” la UniCredit Tiriac Bank.Două conturi, în două ţări dife-rite la aceeaşi bancă: UniCredit. Avantajele principale ale aces-tor conturi sunt: siguranţa, în-trucât banii circulă în interiorulaceluiaşi circuit bancar, rapidi-tatea şi condiţiile. Clientulromân are posibilitatea de a-şialimenta contul “Familia Ta” cuun cost scăzut şi într-o perioadăscurtă de timp: primele 6 trans-feruri online sunt gratuite, iarpentru următoarele costul estede 1 Euro, iar banii ajung într-ozi. În plus, operaţiunile se potface comod de acasă cu ajutorulunui computer prin sistemul deinternet banking.“Ce oferiţi în plus faţă deconcurenţii dumneavoastră?Oferim clienţilor posibilitateade a folosi postaţiile noastre deinternet banking în interiorul fi-lialelor noastre. În fiecare agen-ţie clienţii pot discuta cu uncompatriot în limba sa. Şi pro-gramul de lucru l-am construit

pentru a veni în întâmpinareacelor care muncesc, respectivde le 10.20 la 14.20 şi de la15.45 la 18.15. Pentru a veni în întâmpinareadificultăţilor clienţilor noştri amlansat la sfârşitul anului 2009un curs de formare a mediato-rilor culturali străini în “Cunoş-tinţe Bancare de Bază”. Acest curs, cu o durată de 2 zileexplică într-un limbaj accesibiltuturor funcţionarea sistemuluifinanciar, normativele în vi-goare şi produsele şi serviciilebancare comune, într-un cu-vânt: cum funcţionează obancă. Până acum am organizat9 ediţii la Milano, Treviso, Bo-logna, Roma, Torino, Brescia,Firenze, Genova şi Verona, aufost instruiţi aproximativ 270 demediatori culturali de 31 de na-ţionalităţi diferite. Încă cinci ediţii sunt progra-mate pentru anul 2011 la Tre-viso, Bologna, Roma, Milano şiTorino la care poate participaorice mediator cultural. Câţi din clienţii dumnea-voastră sunt români?23% din clienţii noştri sunt ro-mâni, cea mai mare comuni-tate. Cum este clientul român?Care sunt necesităţile sale?

În noiembrie-decembrie 2009,Unicredit a făcut un sondaj peun eşantion de 1000 de noiclienţi dintre care 418 români. Din acest sondaj rezultă că ro-mânii vor în primul rând stabi-litate de la o bancă şi că suntatraşi de o marcă care să le in-spire încredere. Cei care cu-nosc UniCredit România,consideră în 90% din cazuri cafiind importantă prezenţa noas-tră în România. Ca şi clienţi românii tind să eco-nomisească şi au un comporta-

ment excelent în materie decredite, ceea ce ne permite să-isusţinem în necesităţile pe carele au. Cei mai buni clienţi suntfemeile românce şi în generalfemeile ce provin din Estul Eu-ropei care lucrează ca mena-jere.

Avem şi 16 colegi de originestrăină, dintre care 3 români:Andreea Bexa, Ionuţ VladSandu şi Nina Guiggiani. Ace-ştia lucrează la sediile din To-rino, Treviso si Florenţa.

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA ECONOMICĂ

PAGINA

6

Agenții bancare dedicate străinilorNumărul în creștere destrăini din Italia a făcut catot mai multe bănci săcreeze produse și departa-mente special pentru stră-ini. O astfel de agenţiededicată străinilor este“Agenţia Tu” din grupulbancar UniCredit. Pentru aafla mai multe am stat devorbă cu directorul acesteiagenţii, doamna CristinaProci.

Ionuţ este unul dintre cei mai tineri angajaţi ai agenţiei Tu. Aredoar 26 de ani şi este în Italia de când avea 5 ani. Locuieşte la Tre-viso dar a terminat facultatea în mediere lingvistică la Padova. Estepasionat de basket, iar în timpul liber participă ca secretar la acti-vităţile asociaţiei Columna, din Padova.

Andreea are 32 de ani şi locuieşte în Italia din 2001. De trei anieste angajată a băncii la Torino. "Când vin dimineaţa la serviciu găsesc deja clienţi care aşteaptăla rând ca să intre. Ne salutăm cu un surâs călduros. Provin dinmulte lumi şi culturi diferite, dar au un comun acelaşi lucru: încre-derea pe care o au în noi. Ştiu ca le vom oferi sfatul just şi un su-port adecvat exigenţelor lor. Sunt mândră că sunt româncă într-oţară în care compatrioţii mei reprezintă o realitate din ce în cemai relevantă."

Nina este ultima care a intrat în Agenţia Tu la jumătatea lunii fe-bruarie 2011. Are 25 de ani şi este absolventa unei facultăţi pecare a urmat-o la Iaşi, unde a trăit până în luna ianuarie, lucrândpentru UniCredit România.

de Darian Glod

5 - 18 martie 2011

Evenimentul care a monopolizat la acest început de an 2011toate primele pagini ale ziarelor şi toate buletinele de ştiriradio-TV l-a constituit “VÂNTUL DE LIBERTATE” care, îndoar câteva săptămâni, a spulberat dictaturi, guverne,constituţii, tradiţii - în mai tot nordul Africii şi nu numai.

Teoria complotului estetipică tuturor dictaturilor

Similitudini pot fi găsite atâtde multe încât am puteaumple cu ele zeci de pagini;dar ne oprim aici. Nu înaintede a menţiona cum anume in-terpretează "raisul" revoltacare a cuprins aproape în-treaga Libie. Vorbind de ceicare îl contestă şi îi cer pleca-rea, el îi denumeşte "un micgrup de terorişti care cer săvină americanii ca să facă dinţară un alt Afganistan" pentrucă "Italia şi SUA sunt cele careau furnizat rachete rebelilordin Bengasi". Iar despre tineriirăsculaţi spune că "suntdrogaţi de Al Qaida, altfel arsta cuminţi acasă". ŞiCeauşescu vorbea de "loviturăde stat cu ajutor extern". Nu ?Rămas fără armată, Gaddafise bazează acum pe mercenaristrăini: africani, sârbi, ucrai-nieni, italieni... Ne întrebăm:pe care din membrii celordouă tabere îi putem numiterorişti ? Şi: după ce conflictulse va stinge va mai auzi cinevaceva despre ei ? Sau vor dispă-rea misterios, cum au dispărutşi teroriştii care trăgeau în ca-petele copiilor la revoluţia ro-mână din 1989 ?

Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA SOCIALĂ

PAGINA

7

Libia, februarie 2011

1. Chiar dacă Ben Ali, dictatorultunisian, fusese nevoit să fugă dinţară, iar Hosni Mubarak "abdi-case" de la preşedinţia Egiptului,colonelul Muammar Gaddafi sedeclara liniştit, pentru cărevoluţia libică a avut loc deja, cu42 de ani în urmă (!)La numai câteva zile însă dupădeclaraţia mai sus citată el se as-cundea într-un buncăr de undeordona mercenarilor să tragă înpropriul său popor.2. Când revolta populară plecatădin Bengasi reuşise să cuprindătot estul Libiei, ameninţând capi-tala Tripoli, Gaddafi s-a grăbit săpromită - pe lângă profundeîmbunătăţiri politico-administra-tive şi constituţionale - câte 10 di-nari fiecărui libian.

3. Militarii trimişi a înăbuşi "rebe-liunea" din Bengasi şi Tobruk audezertat în masă, fraternizând curevoluţionarii.Ministrul de justiţie şi cel de in-terne au demisionat, refuzând săexecuta ordinele dictatorului.Ambasadorul adjunct al Libiei laONU s-a declarat de acord cuprotestatarii, denunţând publicatrocităţile comise de dictator îm-potriva opozanţilor.

România, decembrie 1989

1. După căderea zidului Berlinuluişi după consumarea "Revoluţieide catifea" de la Praga, NicolaeCeauşescu declara că "întoarce-rea la capitalism a României caavea loc atunci când va face plo-pul pere şi răchita micşunele".Peste nici o săptămână un plopdin vecinătatea sediului CC alPCR era plin de pere, legate încopac cu sârmă ghimpată.2. Cu Timişoara scăpată de subcontrol şi informat că şiBucureştiul a început "să semişte" pe 21 decembrie 1989Ceauşescu a ţinut să precizezepublic că îi va trage la răspunderepe cei vinovaţi de nemulţumireapoporului şi a promis că vaadăuga cîte 100 de lei la orice sa-lariu.3. Ostaşii armatei române trimişisă înăbuşe focul ce cuprinsesePiaţa Universităţii fraternizeazăcu cei nemulţumiţi.Generalul Milea, ministrulForţelor Armate, pentru a nu finevoit să ordone a se trage în pro-priul popor, se sinucide.Alt general, Teodor Mazilu, ataşatal României pe lângă NaţiunileUnite, denunţă într-o scrisoaredeschisă opoziţia sa faţă de dicta-tura ceauşistă.

Revoluţii la indigoDecembrie 1989 - Februarie 2011

Asemănată cu cele din Europa de la 1848 şi 1989, revoluţia dinlumea islamică de la această oră surprinde şi dă speranţe. Dar naşteşi alte multe temeri şi întrebări; ca orice schimbare.Ideea acestui articol mi-a venit privind o fotografie. Căţăraţi pe untanc - înspăimântătoare armă aparţinătoare până mai ieri unei ar-mate ce jurase credinţă şi supunere unui dictator - adulţi, tineri, copiifluturau plini de speranţă, stindarde noi. Câtă asemănare cu un alt"instantaneu" fixat pe celuloid la 22 decembrie 1989 în Bucureşti !De aceea, din tot "domino-ul" revoluţionar în curs, ce cuprinde Al-geria, Tunisia, Egipt, Yemen, Bahrein, Libia, Oman... care nu s-a opritşi nici nu cred să se oprească prea curând, am ales "piatra" cea maitragică, mai violentă şi mai edificatoare: Libia. Pentru că am găsitîn ea multe, concluzive, asemănări cu ultima revoluţie română. de Ghighi Puieșteanu

Foto: Alaguri / AP

5 - 18 martie 2011

VIP-UL ACTUALITĂȚIIPAGINA

8Actualitatearomâneascã

Grădina blestemată

Cine este Elena Ignat? Este"mamma di Giorginio". Tână-rul ucis anul trecut de alţi ti-neri, români şi ei. GiorgioMunteanu a murit la data de30 ianuarie 2010, într-o sâm-bătă după-amiaza. Mergea săse întâlnească, aşa cum făceade fiecare dată, cu colegii.

Femeia de 43 de ani spune cănu mai are nimic de pierdut.Fiul ei, pe care l-a crescutaşa cum a ştiut ea mai bine,nu mai este. Sunt însă între-bări fără răspuns, sentimentecontradictorii, neputinţă

amestecată cu revoltă. Darexistă şi un crez, acela că toţi"copiii mei", după cum spunedoamna Elena, colegii luiGiorgio şi alţi tineri de vârstalui, merită tot ce e mai bun.

Din dorinţa de a face cevapentru aceşti adolescenţi, adeschis o asociaţie. Iniţial arfi dorit să fie una de luptă îm-potriva drogurilor, însă a rea-lizat că, cel putin pe moment,ar fi fost doar un ideal fru-mos. S-a concretizat însă aso-ciaţia care poartă numelefiului său, pe care ElenaIgnat o coordonează şi în ca-drul căreia au loc tot felul deevenimente sportive şi artis-tice. Simţea că trebuie să deaun sens suferinţei, că golullăsat de fiul său trebuie um-plut cu lumina din ochii atâ-tor tineri care participă la

concursuri de fotbal sau dedans. Lui Giorgio îi plăceamult să danseze "art style".

"Mamma Elena" a spus căeste o mamă puternică. A fostşi până acum un an, în toţianii în care a trebuit să îşicrească singură fiul şiaproape că a renunţat laviaţa personală. Ea spuneînsă că nu vede ca pe o re-nunţare faptul că nu şi-a re-făcut viaţa după divorţ.Prioritatea ei a fost băiatul

care avea darul de a atrageîn jurul sau mulţi copii şi maiapoi tineri de vârsta lui, fie căera aici in Italia, sau acasă înRomânia. De fapt, "acasă"era pentru Giorgio, Torino.Dar îi făcea plăcere sămeargă vara la ţară, la bu-nici. "Giorgio avea un dar cutotul special: respectul pecare îl oferea celorlalţi ne-condiţionat. Ştia să îi res-pecte pe cei din jur. În rest,era un băiat obişnuit, care seîmbrăca la fel ca ceilalţi ado-lescenţi, participa la aceleaşievenimente" a spus ElenaIgnat.

Discuţia cu aceasta decurgeliber, însă încărcătura emo-ţională este maximă, astfel căfirul întrebărilor gândite "re-portericeşte" este adesea în-trerupt. De o lacrimă sau de

o amintire. Mama rămasăfără copil are puterea de azâmbi când îşi aminteşte cumfiul ei aproape că îi punea înîncurcătură pe cei cărora lise recomanda cu o francheţeşi inocenţă specifice lui:"Sono Giorgio di Torino".Acestea erau cuvintele, careînsoţeau o mână întinsă sin-cer.

În după-amiaza fatidică, Gior-gio a rămas la calculator,mama sa a plecat cu treburişi ultimele replici dintre ceidoi au fost cele de fiecare zi,când unul din ei pleca deacasă "Ne vedem diseară. Teiubesc". În acea zi, nimeni nuavea să intuiască faptul căaceste cuvinte atât de desrostite erau de fapt ultimele.Mama a aflat despre cele în-tâmplate fiului de la o rudă.Mai multe apeluri pe telefo-nul mobil, la care femeia nu arăspuns, pentru că nu cunoş-tea numerele de telefon alecelor care sunau. A urmat unurlet de durere. "Nu ştiu cumam reuşit să ajung cu maşinadin locul în care eram până lalocul faptei" îşi aminteştemama lui Giorgio. Cam 45 deminute medicii de pe ambu-lanţă au încercat să îl resus-citeze. Elena şi-a văzutcopilul mort, la spital.

În zilele care au urmat, omare de tineri au aprins lu-mânări pentru cel care fu-sese colegul sau amicul lor.În ziua înmormântării, toatemagazinele de pe stradă aufost închise. Au ramas des-chise doar florăriile. Italieniiau fost cu precădere cei carei-au stat aproape mamei în-durerate.

O sală de sport a unei şcolidin Torino, Scuola Saba,poartă numele băiatului ucisde alţi tineri. La un an de latragicul eveniment, la data

de 8 ianuarie 2011, un părcu-leţ a primit numele de Gior-gio Cristian Munteanu. A fosto decizie a municipalităţii to-rineze.

Am avut tăria să o întreb pemama devastată dacă îşi vi-sează băiatul. "Îl visez des,îmbracat în alb, cu ruxaculsău în spate... <mama, EUSUNT!> Adorm cu dorinţa dea-l visa, cu gândul de a nu mămai trezi. Dar dimineaţa vineşi e un coşmar... nu visul, rea-litatea este un coşmar." Estegreu să priveşti în ochi omamă care şi-a pierdut fiul. Ofemeie înca tânără şi fru-moasă care îşi framântă mâi-nile. Ochii ei se îndreaptă decele mai multe ori spre pă-mânt. Nu prea se uită catrecer.

Mi-a spus că îmi va răspundeoricărei întrebări, pentru cănu mai are nimic de pierdut.Repetă aproape obsesiv "numai am nimic de pierdut". Amîntrebat-o dacă mai crede înDumnezeu după cele întâm-plate. Mi-a răspuns apăsat:"O spun în fiecare zi: dacăexista un Dumnezeu nu lăsasă se întâmple asta, poate căexistă o entitate ... nu am cer-titudinea asta. Dar pentrumine Dumnezeu nu există."

Sunt afirmaţii şocante pentruun om care trăieşte şi se bu-cură de viaţă. Însă ElenaIgnat spune că ea nu mai areviaţă. Plânge când îşi aduceaminte de biletelele pe carefiul ei i le lăsa, de cuvintelepe care Giorgio i le spunea"mama, daca tu eşti bine,sunt şi eu".

Au fost generoşi şi iubitoriunul cu celălalt, au fost totulunul pentru altul. Acum arămas o mamă care aşteaptăun grup de tineri într-o zi desâmbătă, într-un parc. Şi di-lema unui reporter răvăşit dedurerea cu chip de femeie ...ce întrebare aş mai putea săpun unui suflet rămas fără cee mai drag pe lume?!

Elena Ignat simte că nu înţe-leg puterea ei, este obişnuităca lumea să nu înţeleagă deunde îi vine forţa. Mă ajută,dând răspunsul la întrebareanerostită: "Copiii ăştia, copiiimei, cum le spun eu, sunt totce mi-a mai rămas. Ei măajută să merg mai departe".

Giorgio Cristian Munteanu amurit la 15 ani, în parcul dinVia Vibò, Torino. Asasinii, Ca-talin Jitaru şi fratele săuminor, Cosmin, au fost con-damnaţi la 30, respectiv 15ani de închisoare.

Visa să devină grafician

Coșmarul numit realitate

Pierduse prea multsânge

Discuţia cu Elena Ignat a avut loc într-o sâmbătă însorită de februarie. Locul întâlnirii, aleschiar de ea... Parcul Ruffinio din Torino. Nu pentru că i-ar plăcea foarte mult în parc, ci pentrucă urma să se desfăşoare un eveniment la care au participat mai mulţi adolescenţi: "TorneoNazionale di Calcio Giovanile. Memorial Giorgino Munteanu", aflat la prima ediţie.

(Un articol altfel, intitulat aşa la dorinţa interlocutoarei)

de Sanda Uţă

INTERVIU

5 - 18 martie 2011

Actualitatearomâneascã

PAGINA

9

Muncitorii români de laPomezia în grevă de 10 zile130 de muncitori dintre care110 români au protestat lamijlocul lunii februarie pestrăzile oraşului Pomezia dinregiunea Lazio împotrivaconducerii firmei angaja-toare ”Dima Costruzioni Spa”pentru neplata salariilor.Greva salariaţilor a duratzece zile, în ultima zi munci-torii au blocat intrarea înşantier şi au scandat pe stră-zile oraşului: ”Vrem banii!”.Alături de muncitori s-auaflat şi sindicaliştii româniIulian Manta de la Feneal Uilşi Teofil Pop de la Filca Cisl.

Românii şi cei 20 de italieni nu şi-au primit salariile pe lunile de-cembrie 2010, ianuarie,februarie, precum nici cel de-al13-lea salariu. Organizaţiile sin-dicale italiene au intervenit ime-diat. ”Firma Dima CostruzioniSpa se află în momentul de faţăîn instanţă, fiind în faliment, îm-

preună cu alte zece firme aleGrupului DiMario” explică IulianManta, responsabil la sindicatulde construcţii Feneal Uil. Sindi-catele au cerut firmei să apelezede urgenţă - pentru cele 194 depersoane angajate - la amortiza-toarele sociale, respectiv laCassa Integrazione. În privinţarecuperării salariilor de către an-gajaţi se aplică anumite proce-

duri. ”Membrii Consiliului de ad-ministraţie vor face, în acestezile, o cerere către un alt judecă-tor pentru o procedură numităPRODI BIS care tutelează înmod avantajos muncitorii acesteifirme” precizează Iulian Manta. Potrivit sindicalistului român, înultimul an, numărul firmelorcare nu plătesc este într-o marecreştere, ”unii din cauza crizei

economice, alţii din motive maipuţin ortodoxe”. Tocmai deaceea sfatul sindicalistului este”ca în momentul în care firma în-târzie cu plata salariului sau acontribuţiilor muncitorii să ape-leze imediat la organizaţiile sin-dicale pentru a interveni promptşi rapid în rezolvarea situaţiei”.Firmele care intră în falimentsau în lichidare, în cadrul cărora

există muncitori care nu şi-auprimit salariile au posibilitatea săacceseze un fond de garanţie dela Istituto Nazionale della Previ-denza Sociale (INPS) care aco-peră ultimele trei salarii. Însă,potrivit lui Iulian Manta, proce-dura de recuperare a acestorbani ar putea să dureze între unan şi doi ani.

de E.P.

ACTUALITATEA SOCIALĂ

PROTEST

5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10Actualitatearomâneascã

Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,

PIR - Partidul Românilor din Italiaîn colaborare cu Uniunea AsociaţiilorRomâneşti din Roma sunt la dispoziţiadumneavoastră gratuit cu informaţii

legale şi sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Info: 329 31 21 699

Foarte des în procesele demuncă în care încerc să apărdrepturile cetăţenilor românimă trezesc în faţa unei pro-bleme tehnice.

Mai întâi de toate aş dori săfac o precizare: în Italia,atunci când un raport demuncă încetează, muncitoruleste tutelat din plin, chiardacă a muncit la negru sauchiar dacă a lucrat cu uncontract de muncă, însă nu i-au fost respectate anumitedrepturi.

Pentru muncitorii româniînsă, lichidarea, concediile şial treisprezecelea salariusunt considerate o chestieopţională de către angajatoriiitalieni care, foarte des,“uită” să le achite.

În orice caz, la sfârşitul unuiraport de muncă, angajatulpoate să deschidă un procesîmpotriva angajatorului laTribunalul de Muncă pentrua solicita plata tuturor obliga-ţiilor care nu i-au fost recu-noscute în precedenţă încursul raportului.

De altfel singura condiţie ne-cesară pentru a putea obţinerecunoaşterea drepturilor sa-lariale proprii este demons-trarea existenţei raportuluide muncă sau a încălcăriiacestor drepturi cu ajutorulmartorilor care să confirmeîn faţa judecătorului că aţi lu-crat efectiv în postul saufuncţia respectivă pentru an-gajatorul sau firma respec-tivă, sarcinile pe care le-aţiîndeplinit şi progamul demuncă.

Cu cât mai mulţi martoriaveţi, cu atât mai bine. În ge-neral 3 martori sunt sufi-cienţi pentru a câştigaprocesul. Important este caaceştia să fi văzut cu ochii săică muncitorul respectiv a lu-crat în orele prevăzute deprogramul de muncă, că adus la îndeplinirile sarcinilecare i-au fost încredinţate,etc. Dacă martorii declară căau auzit s-au că au aflat prinintermediul altor persoanede aceste lucruri, valoareamărturiei este nulă.

În anumite cazuri, atuncicând aveţi puţini martori deîncredere, puteţi să solicitaţimărturia unei rude; apoi va fijudecătorul cel care va de-cide să ia în considerare aceamărturie sau nu, în funcţie dedeclaraţiile acestuia.

Din păcate, am observat căromânii nu prea au înţelesimportanţa de a depune măr-turie în favoarea compatrioţi-lor lor crezând că este oproblemă a altora care nu-iafectează personal sau, mairău, aplicând veşnicul princi-piu sinucigaş “să moară şicapra vecinului”.

Această face ca angajatoriiitalieni care exploateazămuncitorii români să scapenepedepsiţi şi să nu plă-tească toţi banii cuveniţimuncitorului, deoarece înlipsa martorilor judecătorulnu are cum să-i condamne. Poate părea exagerat dar şiîn acest caz, unirea dă forţăşi, un mic efort făcut astăzi înfavoarea unui compatriot,poate însemna un ajutor

mâine din partea acestuia,iar în cele din urmă efectulpozitiv se va răsfânge asupraîntregii comunităţi de munci-tori români făcând ca aceştiasă fie mai respectaţi si, de cenu, un pic mai bogaţi…

Din punct de vedere juridic îisfătuiesc pe români să seajute între ei atunci cândsunt nevoiţi să meargă în Tri-bunal pentru a-şi vedea recu-noscute drepturile. Sfatulmeu este rezultatul faptuluică am observat de multe orică unora le este teamă, cre-zând că este mai bine să nuse amestece. Ei bine, este ex-trem de important să vă“amestecaţi” pentru a da unsemnal şi angajatorilor ita-lieni care, văzând lispa deuniune şi de solidaritate din-tre români, profită de acestlucru pentru a vă plăti maipuţin decât pe ceilalţi anga-jaţi din aceeaşi categorie pro-fesională.

În plus, în Italia, mărturiaeste considerată o datorie ce-tăţenească şi, în cazul în careun cetăţean care a fost citatca martor nu se prezintă laproces, acesta este adus cuforţa de Carabinieri la pro-ces.

Părerea mea este că, preven-tiv, ar trebui din când în cândsă vă invitaţi câte un prietenla locul de muncă, mai alesatunci când lucraţi ca mena-jere. Şi n-ar fi rău să aveţi câtmai mulţi prieteni: nu numaipentru că veţi fi mai veseli…Dar veţi putea câştiga maiuşor un proces de muncă.

Rubrica juridicăProcesele de muncă: importanţa martorilor Un român care se află de-

parte de ţară are de luptatcu o forţă căreia nu i sepoate opune. Adică trebuiesă se chinuie tot timpul săîşi scoată România dininimă. Oricât de bine s-arintegra, străinul are o lipsăce nu o umple cu nimic.Doar se mai amăgeşte cugândul că după o perioadăva ajunge din nou acasă. Deaici, din locul unde stau sevăd ca în palmă culmile se-vere şi pline cu zăpadă aleApeninilor din vecinătateaRomei. Ei bine, în maimulte rânduri m-am pome-nit aievea că văd Munţii Fă-găraşului ce se înalţă dinlocul unde este aşezată Mă-năstirea Brâncoveanu de laSâmbăta de Sus.Din nefericire o parte în-semnată a politicienior,preoţilor, judecătorilor,funcţionarilor din Româniaau pierdut legătura cu po-porul. Aş înclina să cred căacesta ar fi cauza care i-aîmpins pe românii lipsiţi deo minimă bunăstare mate-rială să îşi ia lumea în capNici prin minte nu le treceprea-puternicilor că luxul încare se lăfăie l-au luat pegratis de la popor prin leginedrepte – făurite de ei în-şişi – aşa cum spune Emi-nescu în poezia "Împărat şiproletar". În timp ce popo-rul se zbate în sărăcie şi ne-ştiinţă – conducătoriipolitici se gândesc cum să îlmai jupoaie de un rând depiele. Spunea Nicolae Iorgaîntr-o lucrare referitoare lapreoţi: “Preotul să nu uiteniciodată că vorbeşte în nu-mele lui Dumnezeu, nu înlocul lui Dumnezeu”. La fel

şi mai marii poporului artrebui să nu uite niciodatăcă vorbesc în numele popo-rului şi nu în locul poporu-lui. Din nefericire am lăsatsă se desfigureze chipulcreştinului (AL LUI HRIS-TOS) din inima noastră.Spun aceasta cu gândul săobservăm că nu mai suntemcapabili să împărţim dupădreptatea lui Dumnezeucele ce se află pe pământ. Şiştim din Filocalie că drepta-tea adevărată este iubire. În prezent avem de luptat şicu atitudinea indiferentă(aproape ostilă), a italieni-lor (atitudine insuflată înspecial de presa italianăcare a pus, într-un mod ira-ţional, întregii comunităţiiromâneşti o pecete ce nueste reală). Să procedămasemenea lui Iosif.Anume că, tocmai prin fap-tul că a fost vândut de fraţiisăi, a aflat un bine maimare, rezultat tocmai dinvrăjmăşia şi neîndurarealor. Stim că prin sfânta rân-duială a lui Dumnezeu ac-ţiunea duşmanilor are oinfluenţă binefăcătoare înviaţa creştinilor. Şi cunoaş-tem că tocmai în aceastaconstă şi superioritateacreştinismului: anume căDomnul în Predica de pemunte ne porunceşte săiubim duşmanii, ca şi cumar fi prietenii noştri. Adicăcum a făcut Iosif cu fraţiisăi. Până una alta Carpaţiinoştri au capacitatea trans-figuratorie de a lua înfăţişa-rea Apeninilor, venind astfelîn alinarea durerii (doruluide patrie) a românului.

România văzutădin Italia

de av. Giancarlo Germani de Valeriu Tănasă

5 - 18 martie 2011

Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA SOCIALĂ

PAGINA

11

Cu fetele, la un pahar

- Ciao fetelor, cum mergetreaba?- Prost, nene. E criză.- Șî ni mai hărţuiesc şîţagherii...- Nu toţi, unii din ei.

Ţagherii, în jargonul lor, suntvigilii urbani şi carabinierii.Marinela, Aura (de fapt Aurica)şi Lidia - aşa se numesc, nu-mele de familie nu le-am aflat.Ne ştim de multe luni pentru căfrecventăm acelaşi bar. Eu îmibeau zilnic aici aperitivul saubericica. Ele vin la prânz, la "ta-vola calda" apoi pleacă "la pro-dus" pentru a reveni spreseară, să mai stea la o bârfă.Eram de mult curios (ce vreţi,deformaţie profesională !) săaflu amănunte din activitatealor, dar nu îndrăzneam să ledescos de teamă să nu le supărşi să stricăm "relaţia".Aţi înţeles, cred, dragi cititori,că cele trei româncuţe ale

noastre profesează cea maiveche meserie din lume,prostituţia.Mi-am luat totuşi inima-n dinţişi le-am aruncat o primă între-bare, în aşa fel încât să nu mi-roase a investigaţie:- Vă văd mereu singurele. Nuaveţi niciun peşte, lucraţi pecont propriu ?- Juma'- juma', îmi răspundeLidia, olteanca.- Cum juma'- juma' ?- Adică avem pe cineva "spate",un italian pe care îl plătim să neprotejeze.- De cine să vă protejeze ?- De tâlhari, de albanezi, de ma-rochini, de români...- Dacî ti aflî cî ieşti sîngurî, ieştivictimî. Pi urmî, îţ' mai dă şîţapî - intervine şi Aura îndiscuţie.- Adică să plece fără să plă-tească ? o fac eu pe prostul.- Mai rău, poa' să te şi jecmă-nească. Nu ştii vorba româ-

nească ? Şi bătut, şi f...t şi cubanii luaţi !

Istoria Lidiei

Am stat, uite-aşa, la taclale maibine de o oră; timp în care amînţeles că, la fel ca oricine din-tre noi, şi fetele de la stradăsimt uneori nevoia să se confe-seze. Şi iată ce am aflat.Lidia este de locul ei dinCaransebeş. A fost căsătorită şiare un copil de 10 anişori pecare îl cresc părinţii ei. Fostulsoţ, de care încă nu a divorţat,e "un beţiv, un cartonar" (adicăbea vin ieftin, la cutie). Au venitîmpreună în Italia în 2005.La început ea a muncit un timpla "fix" iar el unde şi cândgăsea. Mai mult nu găsea...Erau pe atunci la Torino şi "erafrig. Mai frig ca la noi, nene,zău !" Se întâlneau joia după-amiază şi duminica. El îi cereamereu bani; n-a mai putut re-

zista. Aşa că, cu doi ani înurmă, în august, ea şi-a luatconcediu şi a plecat în Româ-nia, singură. De acolo l-aanunţat că a dat divorţ, chiardacă nu a făcut-o. Cînd a reve-nit, nu s-a mai oprit la Torino, cia venit la Roma la o prietenădin copilărie. Prietena, care"făcea strada" (aşa cum face şiea acum) a lămurit-o că sepoate trăi şi aşa.De bărbat nu mai ştie nimic. Aauzit c-ar fi ajuns "barbone"tocmai prin Sicilia, în Catania.- Şi prietena ta, unde e ?- Să mărită! Strînsă şi bănişorifrumoşi, iar acu' n-o maicunoşti. Femeie onorabilă, lalocul ei, în Caransebeş: casă,maşină !

Mutele

După plecarea amicei, Lidias-a mutat la gazdă cu Mari-nela şi cu Aurica, pe care le

cunoscuse "pe stradă". Amîncercat să aflu şi despre elecâte ceva dar nu m-am încăr-cat cu mari noutăţi; decâtdoar că sunt, de locul lor, deundeva de pe lângă PiatraNeamţ şi că nu erau "chei dibisăricî nişi în sat la ieli". Bamai mult, înainte de a veni înItalia "o mai dat-o şî prin Spa-nia, da' clienţ' puţîni,concurenţî mari..."- Totuşi, îmi zice în final Lidia,sunt fete de nota 10, ai bazăîn ele. Nu scoţi nimic de lamutele astea !La despărţire, înainte de adeschide gura să le spun larevedere, Marinela mi-a luat-o înainte:- Moşuli, sî nu ti punî dracu'sî ni zîşi baftî, cî nişiun bannu mai faşim pîn' disarî. Lanoi îi ca la pieşti !

Să nu omorâm speranţa (continuare din pagina 3)

Dănuţ e un nume fictiv. Arecirca 8 ani. În România, arfi deja în clasa a doua. Înitalia, nu merge la şcoală. Eîmbrăcat cu haine de căpă-tat. Nu pare curat, în tabărade tigani în care locuieştenu există curent electricsau apă curentă. Are ochiitrişti, dar vii. Sclipesc deinteligenţă. Vorbeşte per-fect dialectul zonei italieneîn care locuieşte .

Îl intreb : Dănuţ, cum devorbeşti aşa de bine ita-liana?-Pâi m-am născut aici . -Despre România ce ştii? -Mergem în fiecare anacolo. E sărăcie mare…. Ambunicii acolo, doar ei au mairămas in ţară. În rest toţisuntem aici: fraţii si surorilemele, mama, tata, verişorii,mătuşile….-A, înţeleg. De ce nu te ducila şcoală?- Păi eu muncesc. Şi laşcoală nu mă primesc. Aimei nu au acte.-Munceşti ? la opt ani ?-Cerşesc. Sau spăl geamu-

rile maşinilor oprite lastop.Ca să-mi ajut fraţii. Amdoi fraţi invalizi, mama ebolnavă, iar tata muncestedin când în când.

Oftează. Scotocesc pringeantă, mi-am adus amintecă am o bucată de ciocolata“Mars” , preferata mea. I-odau. O ia încet , cu grijă, şio strânge la piept. Dar nu odesface. -Mănâncă, Dănuţ ! -Nu, nu acum …mai târziu,vreau să o mănânc cu fraţiimei.

Începerea construcţiei e unlucru bun. Dar rămâne devăzut dacă lucrările vor figata peste 18 luni. Suntemîn Napoli, oraş în care nu serespectă nici un termen deedificare al vreuneiconstrucţii. Îmi propun sămă duc iar peste 18 luni şisă văd cu ochii mei rromiicare în sfârsit, pot trăi de-cent, în apartamente nor-male. Între timp, s-aanunţat evacuarea unei ta-bere de nomazi din Giuliano(Napoli).

Rromii din Napoli

de Ruxandra Elena Dragoescu

(continuare din pagina 2)Singur nu reuşeşte, are ne-voie de cineva care să aibăputerea să îl ajute şi nu ştiecă adevărata forţă este în el,o forţă care nu ţi-o dau banii,pentru că provine din suflet. Cine trăieşte bine nu se puneîn pielea celuilalt şi nici princap nu-i trece să se întrebe:“Şi dacă aş fi eu în locul ro-mânului, marocanului, alge-rianului?”Problema principală este căîn conştiinţa colectivă ita-liană acestor persoane li sedă o conotaţie negativă, depuşcăriaşi predestinaţi, “de-monstrată” de procente,date, statistici, mai mult saumai puţin alterate pentru ainfluenţa opinia publică. În timp ce eu, italiancă, mân-dră că m-am născut înaceastă ţară, sunt norocoasăsă pot să plâng, să râd, să iu-besc şi să sper în propria-miţară, mulţi nu-şi pot nicimăcar plânge morţii în pro-pria ţară pentru că nu se potîntoarce pe meleagurile na-tale. Uneori este nevoie demulţi bani pentru a ajunge înpropria ţară şi atunci, aceştioameni, preferă să trimitămica lor agoniseală propriilor

rude pentru a trăi mai bine.Mulţi dintre compatrioţii meisunt convinşi că faptul că imi-granţii trimit banii pe care îicâştigă în Italia în ţara de ori-gine este dăunător economieinoastre, ca şi cum datoria pu-blică, PIB-ul ar depinde de 4eşarfe şi trei umbrele vân-dute de un marocan sau deîngrijirea unei bătrâne decătre o menajeră româncă.Şi înaintaşii noştri au emigratîn America sau în Australia,şi ei trimiteau bani în Italia…de ce dacă ceilalţi fac acelaşilucru pe unii îi deranjează? Auzim des că imigranţii neiau casele, locurile de muncă,etc. şi că noi, italienii, vomrămâne “pe uscat”. Da, dar ia să vedem cum staulucrurile mai exact: noi italie-nii vrem o bucătărie şi unminim de două camere în lo-cuinţa noastră deşi suntemdoar două – trei persoaneîntr-o locuinţă… altfel nuavem aer. Ne aruncăm bătrânii în ospi-cii, ne încredinţăm copiii bo-nelor ca să avem libertateanoastră… Vrem să trăim con-fortabil. Ei, cei “diferiţi”, semulţumesc să stea mai mulţiîntr-o casă, nu contează ce

loc de muncă găsesc, impor-tant este să-l găsească, nupretind lux sau comodităţi…şi iată de ce-i judecăm ca şicum ar fi nişte animale.Noi ne înglodăm în datoriipână peste cap, ne punem gajpână şi ochii pentru a nu re-nunţa la o croazieră vara saula “săptămâna albă” la Cour-mayer iarna. Ei în schimb nuau datorii, sunt mai domni însărăcia lor. Dar noi vrem să dispară, săfie arşi de vii deoarece “sun-tem sătui de ei”… păi atuncide ce mai chemăm îngrijitoa-rele românce pentru bătrâniinoştri, zidarii ucranieni, polo-nezi, români ca să ne văru-iască casele? De ce nu neumezim până la piele cândne-am uitat umbrela acasă şiafară plouă cu găleata în locsă cumpărăm umbrela de lamarocanul care ne aşteaptăcu umbrele la ieşirea din me-trou? Cum de “uităm” că aceibani nu vor ajuta la creştereaeconomiei naţionale ci vorumple un buzunar sărac? Şi uite-aşa speranţa moare…pentru un cent în plus.

de Ghighi Puieșteanu

Motto: Există anumite dudui care, în loc să nenorocească unsingur bărbat, au ales să-i fericească pe mai mulți.

de Lorella Lattavo

CRONICA

5 - 18 martie 2011

Unul dintre cele mai impor-tante evenimente din în-treaga lume esteCarnavalul de la Veneţia.Din 1980, când a fost redes-coperit de municipalitate(după două secole de între-rupere), acesta atrage anu-lal sute de mii de turiştifascinaţi de amestecul detradiţie, distracţie, istorie şimai ales bună-dispoziţie. Lasuccesul acestui evenimentcontribuie şi un român. Estevorba despre un băimărean,care de peste zece ani facemăşti pentru Carnaval.

Dacă ajungeţi în oraşul-la-gună, indiferent de pe-

rioadă, îl găsiţi pe MarianOnţiu, la datorie, în magazi-nul – atelier „Ca'Macana"din cartierul Cannaregio, pedrumul dinspre Gara Vene-ţiei spre Piaţa San Marco.De altfel, el este şi singurulromân din oraş care face oastfel de meserie pur vene-ţiană.

Marian Onţiu, zis Nicu, ori-ginar din satul Fărcaşa,aflat la 27 de kilometri deBaia Mare, a venit în Italia,în urmă cu zece ani, pe„bani grei pe atunci", o vizăde 3.500 de mărci.

(continuare în pagina 17)

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

12Actualitatearomâneascã

De la tradiţionalul Car-naval de la Veneţia, des-făşurat între 26februarie şi 8 martie, nuau lipsit nici în acest anromânii. O parte dintreei, veniţi special din ţarăpentru o scurtă vacanţă,în vreme ce alţi conaţio-nali au parcurs doar câ-teva zeci de kilometripentru a ajunge în ora-şul – lagună, ei fiind sta-biliţi în Peninsulă.

“Eu sunt îmbrăcat în domnde Veneţia din anii 1600, iarea la fel, în contesă” îşi des-crie costumul de conte ve-neţian, Cosmin, 21 de ani, labraţ cu prietena sa, Ioana,21 de ani. Cei doi, primuloriginar din oraşul Roman,judeţul Neamţ, iar fata dinBacău, trăiesc de doi ani laPadova, dar se află pentruprima dată la faimosul Car-naval. ”Peruca este foarteimportantă ca să pot imitabine personajul – mai cevadecât Casanova” mai ex-plică bărbatul. Ei sunt în-cântaţi că lumea îi opreştepentru a face cu ei fotgrafii. Cei doi tineri au mers laCarnaval însoţiţi de părinţi,Cristina şi Lucian, stabiliţiîn Italia din anul 2003.”Este minunat, este superb.Intri în atmosfera anilor tre-cuţi. Este o senzaţie spe-cială” consideră Cristina,fascinată în special de cos-tume. Soţul ei, Lucian, ”unadevărat conte” cum se des-crie chiar el, consideră căeste normal să participe laacest Carnaval, la toate eve-nimentele de zi cu zi.

Costumul Cristinei de con-tesă a fost făcut de o ita-liancă într-o lună. Femeiarecunoaşte că a admiratdouă costume aproape iden-tice - cele ale regelui şi re-ginei şi un costum dedoamnă de curte, ”pentrufelul în care era cusut”.

Concediu pentru a-i dis-tra pe turişti

De trei ani, Marian, 40 deani, din Mestre se deghi-zează în Charlie Chaplin.Românul, originar din Plo-ieşti, trăieşte la Mestre de10 ani, este muncitor, darcolaborează, când este soli-citat, cu Teatrul din locali-tate, unde interpreteazăanumite spectacole mici ro-luri. ”De mic doream să jocîn spectacole de teatru. ÎnRomânia nu am avut nicio-dată această şansă. Aici însăda” mărturiseşte bărbatul.Dimineaţa lucrează pe şan-tier, iar seara merge la repe-tiţii la teatru. De Carnavalcere concediu de odihnăpentru a ”agăţa” cu basto-nul şi amuza turiştii. ”Oa-

menii râd când mă văd! În-cerc pentru câteva minutesă îi fac să nu se gândeascăla problemele de zi cu zi”povesteşte Marian, îmbră-cat într-un costum negru,cămaşă albă, cu papion, pă-lărie şi un baston în mână.Faţa lui este vopsită în alb.

Vacanţă de Carnaval

Alţi români au venit specialpentru Carnaval din ţară.”De mult timp visam să îmicumpăr o mască, să măplimb printre fel de fel depersoane costumate, să res-pir aer de Carnaval. Anulacesta am reuşit” mărturi-seşte emoţionată Anca Tar-turu, 39 ani, venită dinBucureşti pentru trei zile laVeneţia. ”Din păcate costăcam mult această distracţie:cazare, drum, masă, dar me-

rită” mai completează fe-meia, economist deprofesie, care pentru treizile – două nopţi de cazare aplătit 400 de euro.

Ioana Fratu, 50 de ani, avenit împreună cu familiasa, de la Roma pentru douăzile de Carnaval. ”Am venitşi în alţi ani. Ne place. Estemult mai frumos decât Car-navalul de la Roma” spunefemeia, care trăieşte în ca-pitala italiană din anul2000. ”Avem ocazia să nedestindem, să mai ieşim dincotidian şi să stăm îm-preună cu prietenii” com-pletează românca.

Ediţia din acest an a Carna-valului este dedicată femeii.

Conţi româno – veneţieni la carnaval

Un român cusucces în artamăştilor

de E.P.

(continuare din pagina 3)

...îşi săvârşeau ritualul de îm-bunare a zeului lor, pe 14 fe-bruarie, în grota în care sespune că lupoaica i-a alăptatpe fondatorii Romei, Remus şiRomulus (a nu se confunda cuRomulus Mailat care aparemult mai tarziu la Roma, tot caom al grotelor şi tâlhar la dru-mul mare). Sângele animalelorsacrificate era stropit pe stră-zile cetăţii ca semn al fertilită-ţii. Roşul sângelui era pestetot.Dar cel mai aşteptat eveni-ment pentru tineretul Romei,era aşa zisa “loterie a dragos-tei”. Numele fetelor erau intro-duse într-o urnă şi apoi fiecarebăiat extragea câte un numeca la “6 din 49”. Se formau ast-fel cupluri, care pentru un ande zile trăiau în intimitate con-tinuarea ritului fertilităţii.După încheierea unui an, prinacelaşi joc al sorţilor se formaualte cupluri.

În secolul IV, Biserica a con-vertit obiceiul păgân, înlo-cuindu-l pe Lupercus cuValentin, un episcop desprecare se spune ca fusese de-capitat din ordinul împaratu-lui roman Claudiu al II-lea înanul 270, pe 24 februarie. In-teresant este că această datăcorespunde şi cu ziua îndră-gostiţilor de rit mioritic,“Dragobete’s Day”. E drept ca sărbătoarea au-tohtonă nu reuşeşte să se ri-dice la nivelul cultuluimercantil al lui Valentin înprivinţa încasărilor. Dar nicicomerciantul zilelor noastre,nu trebuie să creadă atât demult că zeul cu înfăţişare delup va naşte aşa de multi leiîntr-o singură zi încât să-lscoată din actuala criză fi-nanciară. Nu există afacere de o zi,cum nu există nici dragostede o zi.

Valetul de inimăroşie

de Robert Thomas

5 - 18 martie 2011

Acesta este şi motivul pentrucare compatrioata noastrăGianina Ghiuţă a decis să im-plementeze în şcolile din Gui-donia un proiect care săpermită tocmai acest lucru.

Proiectul este intitulat “Labo-ratorio interculturale per lavalorizzazione delladiversità” (laborator intercul-tural pentru valorificarea di-versităţii) şi s-a desfăşurat laşcoala din Montecelio (Gui-donia).

Una din temele principale alelaboratorului a fost “sărbă-toarea mărţişorului” la ro-mâni. La realizarea acestuiproiect, desfăşurat pe toatenivelele: preşcolar, şcoalăprimară şi gimnaziu, au con-tribuit directorul şcolii, Ro-berta Moncado, primarulEligio Rubeis şi responsabilulcultural al primăriei AndreaDi Palma. Au participat elevide toate nationalităţile.

Nu este primul proiect deacest gen realizat de Gianina.

Anul trecut aceasta a realizattot în şcolile din localitate un

curs de întrajutorare a elevi-lor străini.

MAGHI Caricatura zilei

de Alina Harja

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

13Actualitatearomâneascã

5 - 18 martie 2011

Cultura românească în şcoli la GuidoniaCalea cea mai simplă pentru a elimina preju-decăţile este aceea de a face cunoscut celuilaltpropria cultură, propriile obiceiuri, propriulmod de a gândi.

Într-o societate multietnică şi multiculturală, cumeste cea italiană, proiectele care să pună în contactculturi diferite, făcute la nivel şcolar sunt cu atâtmai importante cu cât tendinţa este aceea de aavea cât mai mulţi copii străini în interiorul şcolii.

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA RELIGIOASĂ

PAGINA

14 5 - 18 martie 2011

Biserica Penticostalăromânească din ItaliaDuminică, 27 februarie, co-munitatea penticostală dinRoma a fost vizitată de cătrepastorul Marius Livanu, pre-şedintele comunităţii creş-tine penticostale româneştidin Italia. Împreună cu pasto-rul Agostino Masdea al bise-ricii Evanghelice PenticostaleItaliene “Alfa şi Omega”acesta a ţinut o prelegere petema “Paşii credinţei” în ca-drul căreia s-au citit frag-mente din “Daniel, VechiulTestament”. Am profitat de ocazie pentrua-i lua un scurt interviu Pas-torului Livanu, venit tocmaide la Trieste unde predică.

În primul rând, cum sun-teţi organizaţi în Italia?Câte biserici aveţi?“Aş dori să fac o mică preci-

zare. Eu sunt Preşedintele Bi-sericii Penticostale Evanghe-lice româneşti din Italia. Noisuntem cea de a 10-a filialăromânească, întrucât în Ro-mânia mai sunt alte 9. În Ita-lia avem 50 de biserici: mareparte dintre ele sunt auto-nome, dar în multe localităţidin Peninsulă ne sprijinim pespaţiile bisericii evangheliceitaliene , aşa cum se întâmplăşi aici la Roma, cu care avemun strâns raport. Aceste bise-rici sunt conduse de 20 depastori, majoritatea lor predi-când în Nordul şi în SudulItaliei.“Pe lângă misiunea evan-ghelică va ocupaţi şi deproiecte sociale.“Da, organizăm cursuri gra-tuite de limbă română pentrucopii români născuţi pe teri-

toriul Italiei, dar şi cursuri debucătărie tradiţională româ-nească. Asta pentru că nutrebuie să uităm de unde amplecat. Ca biserică încercăm în pri-mul rând să oferim un sprijinspiritual persoanelor. În tre-cut însă am strâns fonduriatunci când au fost inunda-ţiile din România, bani pecare i-am trimis la sinistraţi. În general, pe cât posibil, în-cercăm să oferim asistenţătuturor celor care au nevoie.”Mesajul pe care l-aţitransmis în această searămi-a dat impresia că sun-teţi de părere că lumea aluat-o pe o direcţie gre-şită. “Este adevărat. Oamenii numai au grijă de mediul încon-jurător şi tehnologia este fo-

losită într-un mod greşit. Me-nirea tehnologiei este săîmbunătăţească viaţa oame-nilor, nu să o altereze. Ceeace este însă îngrijorător estefaptul că lumea nu mai credeîn Dumnezeu. Ar fi fost unmesaj important şi extrem defolositor dacă, credinţa în

Dumnezeu ar fi fost trecutăîn Constituţia Uniunii Euro-pene măcar la nivel declara-tiv, însă nu s-a întâmplat. ÎnSUA formula “God blessAmerica” (Dumnezeu să bi-necuvânteze America, ndr) adevenit aproape un simbol.“

de Darian Glod

Deşi mai puţin cunoscută, comunitatea creştina penticostală românească are peste 50 debiserici răspândite pe întreg teritoriul Italiei, una dintre acestea fiind la Roma.

Pastorul Marius Livanu de la Trieste

În duminica Ortodoxiei, PSPărinte Episcop Siluan vasăvârşi Dumnezeiasca Li-turghie la Sediul Episcopieide la Roma. Tot în duminicaOrtodoxiei, 13 martie, laorele 16:00, va avea loc laSediul Episcopiei OrtodoxeRomâne a Italiei de la Romatradiţionala Procesiune cuSfintele Icoane din dumi-nica I din Post, a Ortodoxiei,

la care vor participa preoţiişi credincioşii de la paro-hiile din Roma şi din împre-jurimi. Toate parohiileparticipante vor purtaicoana hramului şi alteicoane ale praznicelor şi alesfinţilor şi vor intra în pro-cesiune în incinta SediuluiEpiscopiei, cântând tropa-rul hramului şi troparul Du-minicii Ortodoxiei.

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15Actualitatearomâneascã

Donaţii pentru construirea bisericiiortodoxe Naşterea Sfântului IoanBotezătorul din Pordenone se pot faceîn contul:

IBANIT46V0835612503000000032119 ABI08356 CAB12503CC 000000032119

intestato a Parrocchia OrtodossaRomena Natività di San Giovanni Battista,deschis la Banca di Credito CooperativoPordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3

5 S Sfantul MucenicConon din Isauria

6 D Sfintii 42 de Muce-nici din Amoreea - Ap.Romani XIII, 11-14XIV, 1-4Ev. Matei VI, 14-21glas 8,voscr. 8Predica la Duminica lasatu-lui sec de branza - Ap. Ro-mani XIII, 11-14XIV, 1-4Ev.Matei VI, 14-21glas 8,voscr. 8

7 L Sfintii Mucenici Epis-copi din Cherson; Incepu-tul Postului Sfintelor Pasti8 M Sfantul Teofilact Mar-turisitorul, episcopul Nico-midiei9 M † 40 de mucenici, inSevastia Armeniei Dezlegare la ulei si vin10 J Sfintii Mucenici Co-drat, Ciprian, Dionisie,Pavel, Anecton si Crescent Post

11 V Sfantul Sofronie, pa-triarhul Ierusalimului12 S Sfantul Teofan Martu-risitorul; Pomenirea morti-lor - Dezlegare la ulei si vin

13 D Aducerea moaste-lor Sfantului Nichifor,patriarhul Constantino-polului - Ap. Evrei XI, 24-2632-40Ev. Ioan I,43-51glas 1, voscr. 9Duminica Ortodoxiei - Ap.Evrei XI, 24-2632-40Ev.Ioan I, 43-51glas 1, voscr.9

14 L Sfantul Benedict dinNursia Post15 M Sfantul MucenicAgapie si cei sapte muce-nici16 M Sfantul MucenicSabin Egipteanul17 J Sfantul Cuvios Alexie18 V Sfantul Chiril al Ieru-salimului

Calendar ortodox5 - 18 martie 2011

Joi, 24 februarie 2011 s-asemnat Acordul de Colabo-rare cu Spitalul Universitar„San Luigi Gonzaga” (Orbas-sano, Torino). Acest acord fa-cilitează accesul preoţilorortodocşi în spital în vedereaacordării asistenţei religioasebolnavilor internaţi aici.La semnarea acordului, pelângă conducerea spitalului,au participat reprezentanţiidiferitelor culte religioase ne-catolice din Torino. Din par-tea Bisericii Ortodoxe

Române, cu binecuvântareaPreasfinţitului Părinte Epis-cop Siluan, a participat preo-tul Lucian Roşu, parohulParohiei Ortodoxe RomâneSfânta Cruce (Torino 2).Acordul semnat face partedintr-un proiect mai ampluintitulat „Culturi şi Religii”(Progetto Culture e Reli-gione). Proiectul, iniţiat decătre Spitalul „San GiovaniBattista” (Molinette) din To-rino, după ce Comitatul Inter-fedi a semnat acest acord cu

Regiunea Piemonte, îşi pro-pune facilitarea dreptuluibolnavilor la asistenţa reli-gioasă, ţinând cont de pro-pria lor cultură şi religie.La acest proiect au mai ade-rat până acum Spitalul CTO„Marie Adellaide” şi Spitralul„Umberto I” (Mauriziano) dinTorino. În viitorul apropiat sedoreşte ca acest Acord să fiesemnat cu toate spitalele dinProvincia de Torino.

Încă un pas pentruasistarea bolnavilordin spitale

Biroul de presă

Duminică , pe 27 februarie,Mănăstirea Sfântul Ioan Se-cerătorul din Bivongi (Cala-bria) şi-a prăznuit hramul.Anul acesta PS Părinte Si-luan, al Episcopiei OrtodoxeRomâne a Italiei, a decis să-ldelege ca reprezentant ofi-cial al său la prăznuirea celuide al treilea hram, de la tre-cerea mănăstirii sub păstori-rea Episcopiei Române, peIeromonahul Dionisie. Manastirea Sf. Ioan Theristisse află în Calabria, pe terito-riul localitatii Bivongi, într-ovale sălbatică numită Vallatadello Stilaro, renumit loc denevoinţă ascetică unde totulvorbeşte despre monahismul

bizantin de la sfârşitul celuidintâi mileniu creştin.Mănăstirea "Sf. Ioan Theris-tis", care este declarată Mo-nument Naţional, cuprindeun complex monastic de ori-gine bizantină, compus dintr-o biserică în stil bazilical dinsecolul al-X-lea şi câteva cor-puri de chilii.Monumentul este situat înpartea declarată "zona sacra"a Patrimoniului Bizantin dinValea Stilarului, fiind primuldintre edificiile restauratedintre cele peste 40 careexistau la începuturile celuide-al doilea mileniu creştin înaceastă parte a Italiei Meri-dionale.

Această "perlă" a Calabrieifuncţionează ca mănăstire demonahi, înscriindu-se astfelîn continuitatea vie cu ceeace ea a reprezentat până înurmă cu 300 de ani.

Hram la Bivongi

Biroul de presă

13 martie 2011:DuminicaOrtodoxiei la Roma

5 - 18 martie 2011

Actualitatearomâneascã

PAGINA

16 ACTUALITATEA DIN ITALIA

Est House, o nouă asociație socio-politică românească în Peninsulă

“Sunt din Sibiu. De peste 12 anisunt în Italia şi nu am plecat derău de acasă.”Cum puteţi descrie, în câtevacuvinte, experienţa în Italia?Eu sunt un caz mai special, însensul că nu trăiesc aici aşa cumface majoritatea. Nu am fost ni-ciodată nevoit să fac o muncă fi-zică, nu ştiu nici cum se ţine înmână cazmaua, nici cum este săcari cu spatele. Am diferite ocu-paţii care îmi permit să trăiescrelaxat. Nu consider că exagerezdacă atunci când vreau să mergla ski sau la Londra, o fac. Nor-mal că acest lucru nu este văzutde toată lumea cu ochi buni saucă au existat măcar perioade încare unii au fost mai curioşi. Cum este comunitatea româ-nilor în Cuorgnè, localitateaîn care trăiţi?

Viaţa este liniştită, oamenii îşivăd de treabă, pe unii îi cunoscîndeaproape fiind şi angajaţiimei. Care este sfatul dumnea-voastră pentru cei care vor săse stabilească în Italia, că totse vorbeşte atât de mult deintegrare?Eu nu dau sfaturi, dar ţinândcont de realitatea din România,aş putea spune că cei care alegsă ducă o viaţă în afară, cu puţinnoroc ar putea face mult maimult decât fac acum acasă. Esteclar că Italia pentru români numai este ce era cu câţiva ani înurmă. Şi poate că nici româniinu mai sunt umili ca la început.Integrarea trebuie să se facă,vrei nu vrei. Eşti aici sau în altăparte, trebuie să respecţi legilescrise şi nescrise ale locului.

Este mai greu sau mai uşorsă alegi acum Italia?Este la îndemână, pentru cămulţi din cei care vin, au dejarude aici. Dar dacă e să alegi, artrebui să te îndrepţi către ţări caGermania sau Marea Britanie.Sau chiar mai departe, nu ne-apărat Europa. Însă cei care vinîn Italia, o fac pentru ca suntconstrânşi de o anumită situaţie. Cum v-a venit ideea înfiinţă-rii Est House. De ce nu o de-numire în italiană?Aproape că a venit de la sine. Lamine oricum veneau românii, sămai cumpere un preparat româ-nesc, să servească o mâncareromânească... Vreau să avemactivităţi care să ne ajute, să nedestindem împreună. Şi ne vomadapta din mers. Bineînţeles,fiind o asociaţie social politică,

ne vom îndrepta atenţia şi sprelucruri cu adevărat serioase. LaEst House este un loc special,unde cei care sunt în căutareaunui loc de muncă pot lăsa CV-uri sau referinţe pentru a puteafi contactaţi. Avem multe în plan,cu siguranţă se va auzi de noi.Denumirea este o combinaţieîntre un cuvânt românesc cesimbolizează partea de Europa

de unde am venit cu toţii, iar"house" este un mod de a spune. Şi sună bine, sună familiar.Oamenii sunt încântaţi, suntcam 200 de membri, dintre carevreo 20 sunt italieni.Care este orientarea dum-neavoastră politică referitorla Romania/ Italia?

(continuare în pagina 17)

Sever Diaconu este unul dintre cei 250 de români cu drept de vot din Cuorgnè, Torino.Aici trăiesc 382 de români rezidenţi (din 10.141 totalul rezidenţilor). Este președintelenou înfiinţatei asociaţii social-politice, Est House. Si poate fi un punct de referinţă în con-textul viitoarelor alegeri, pentru că românii nu trebuie să fie marginalizaţi.

5 - 18 martie 2011

(continuare din pagina 16)

În România este totul o apă şiun pământ. E clar că nu pot fidecât de dreapta, dar asta nuînseamnă că dau vreun creditpoliticienilor români. Cât des-pre Italia, mai bine am vorbidespre politici financiare, căele sunt baza, peste tot, lamodul general. Mă intereseazăpolitica atât cât să fiu în temăcând creşte sau scade preţulpetrolului, ce plasamente suntprofitabile. Citesc presa, con-ştientizez că sunt publicaţiicare prezintă acelaşi lucru dindouă unghiuri diferite... ca săfiu diplomat. Dar aşa este pestetot. Poate că doar pe perioadafascismului lucrurile erauclare, acum... stânga, dreapta,important este ca fiecare înparte să îşi gestioneze bineviaţa.

V-aţi gândit la o carierăpolitică ?

Nu sunt nici atât de frumos niciatât de deştept pentru politică.Eu observ, dar nu sunt omulcare să iasă în faţă. Vorbescdespre politică, partide şi con-texte care au generat anumitecurente în Italia şi în general înEuropa. Sunt un om informat.

Două lucruri pe care le avetiîn Italia şi nu le aveaţi înRomânia şi viceversa.

Pot spune doar atât: băiatulmeu, Ştefan. Are 9 ani şi îmi dămereu senzaţia că nu îmiajunge timpul să mă ocup de el.Mama lui este italiancă, bonaitaliancă, bunicii alături de carecreşte, la fel. Dar am ales unnume românesc.

La o simplă căutare pe in-ternet, se poate citi că aţifost implicat într-un scan-dal ...

Nici măcar. Eram pe pârtia deski cu fiul meu care obosise. Şiam cerut să fim lăsaţi să cobo-râm, deşi ştiam că pe acolo sepoate doar urca, dar copilul numai putea. Lucrurile au dege-nerat în momentul în care bodyguard-ul nu a vrut să ţină contde niciun argument. Au dege-nerat este mult spus, ca dovadăcă totul s-a clarificat după. Iarpatru ziare locale au avut în ul-tima vreme doar menţionăripozitive la adresa mea şi a Aso-ciaţiei.

Urmează alegerile. Votaţi?Cu cine? Veţi discuta desprecui va fi dat votul românilorîn cadrul întâlnirilor de laAsociaţie?

Votez. Deocamdată nu potspune cu cine, pentru că încănu mi-am dat seama. Dar cu si-guranţă că vom lua o decizie,eu şi alţi români din Cuorgnè.Va fi în funcţie de oferta candi-daţilor, în sensul că românii tre-buie să aibă şi ei un cuvânt despus, mai ales pe viitor, după cese vor fi încheiat alegerile şi seva trece efectiv la treabă.

Aţi spus că vă place să călă-toriţi. Vorbiţi româneşte peacolo pe unde mergeţi?

Vorbesc în funcţie de context.Dacă sunt în Londra şi chelne-rul e român, vorbesc româ-neşte. Vă repet: pe fiul meu îlcheamă Ştefan şi eu i-am expli-cat că acesta a fost un domni-tor român.

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

17Actualitatearomâneascã

5 - 18 martie 2011

(continuare din pagina 12)

Bărbatul recunoaşte că la înce-put i-a fost greu „să prindă" se-cretele acestei meserii. „ÎnRomânia am făcut cu totul al-tceva, eram sticlar. Eu am venitsă lucrez în construcţii şi uitecă am ajuns să fac cu totul al-tceva" îşi aminteşte acum, su-râzând, românul.

Reduceri pentru români

În perioada carnavalului, turi-ştii vin într-un număr mult maimare la Veneţia. Printre ei suntşi mulţi români, pe care Ma-rian îi lasă să îşi aleagă singurimasca şi abia la casă, când săplătească, le spune că au o re-ducere pentru faptul că suntromâni. Artistul avertizează tu-riştii să fie atenţi asupra origi-nalităţii măştilor. ”În toatăVeneţia, cum cobori din trensau din autobuz, te împiedicide măşti. Acum de unde vinele, China, Italia sau din altăparte, nu se mai ştie de unde,de Carnaval e o harababură”descrie bărbatul atmosferacare se crează an de an în tim-pul tradiţionalei sărbători. ”Tu-ristul român trebuie săcumpere numai din magazi-nele unde văd că se lucrează.Asta înseamnă că este marfalor. La tarabe este numai marfădin China. Sau sunt multe ma-gazine unde scrie 50% redu-cere. Toate sunt magazine cu

marfă chinezească. Doar căscriu acum non UE” explicăMarian. Deşi băimăreanul lu-crează de zece ani la un maga-zin aflat în centrul Veneţiei, elvede Carnavalul doar de pegeam, la televizor şi în ziar.”Vezi doar lume, lume, lume,atâta vezi. Şi în rest vezi în ziarşi la televizor. Deci eu nu amreuşit în zece ani de zile să vădun Carnaval, să ajung până înpiazza San Marco, pentru căfiind lume multă trebuie săstăm la magazin. Da. E frumossă vezi lumea afară, se dis-trează, toţi voioşi..e o altă at-mosferă” completeazăbărbatul.

Măştile de fier mai căutatedecât cele clasice

O altă recomandare făcută deartist este aceea de a proba

masca, deoarece fiecare faţăare masca sa, identitatea sa. Lao faţă rotundă nu merge omască largă sau lungă, învreme ce la o faţă mică se po-trivesc toate tipurile de mască.Anul acesta sunt la mare cău-tare măştile cu pene, cât maiîncărcate. ”Este o modă, dacăputem să-i spunem aşa, de doi– trei ani” mărturiseşte Ma-rian. ”În urmă cu şase - şapteani se foloseau mai mult măş-tile clasice, de teatru” comple-teză românul.

O nouă tendinţă apărută anulacesta este cea a măştilor demetal. Preţul acestora este dela 20 de euro în sus, în vremece al celor clasice este de la 4euro în sus. Cea mai scumpămască ajunge la 1200 de euro.

Un român cu succesîn arta măștilor deCarnaval

Est House, o nouăasociaţie

de E.P. de Sanda Uţă

ACTUL I: HOŢII ȘI VARDIȘTII

Serialul şpaga în vămi conti-nuă la cel mai mare punctvamal din estul României,vama Albiţa. Noi arestări înforţă, autodenunţuri şi acuza-ţii în sistem de domino. Câteieşiri, atâtea tentacule. Câtetentacule atâtea încrengăn-turi, politice bineînţeles. Deremarcat, în ecuaţia scanda-lului de la Albiţa, este faptulcă nici un vameş nu a fost ri-dicat de procurorii DNA, cidoar poliţişti de frontieră. Iarunii dintre ei, deşi au case,vile şi bolizi, susţin că suntcuraţi ca lacrima.

Într-un ritm ameţitor, dosarulcorupţiei din vămi răscoleşteistoria murdară a unui sistemscăpat de sub control. Înurma unui autondenunţ alfostului şef la Vama Giurgiu,aflăm că lideriul sindical Va-sile Marica a primit şpagăconstant timp de şase anipentru a trece cu vedereaafacerea vameşilor. Mai mulţilideri sindicali intră apoi înecuaţie şi se jură că nu fură,dar încep să se acuze în lanţunii pe alţii.

În pofida efectului artistic, fil-mele cu hoţii şi vardiştii, carese joacă în vămile Românieide câteva săptămâni, frizeazămai degrabă absurdul. „Esteun serial la care scenariştiinu au prea multă imaginaţie,recuzita este simplă, costu-mele şi ele, ieftine, aflate înstoc. Treaba începe pe la cră-patul zorilor, când detaşa-mente de mascaţi înconjoarăVama şi se iau la scormonit

buzunarele, sacoşele, dulapu-rile, sertarele – adică locurilepe unde se pune ciordeala lapăstrat. După o oră-douăsunt duşi spre arest poliţiştiide frontieră care au avut ghi-nionul să fie programaţi la fil-mări, niscaiva vameşi slobozila gură. Probele marii corup-ţii sunt ciubucurile de câţivaeuro, ţigări, ciocolată, ciorapişi alte marafeturi care se dauşi se iau la porţile ţării. Înco-lonaţi milităreşte, săltaţiisunt audiaţi în grup şi tot îngrup trimişi la arest. Unii, di-nainte desemnaţi, mai scapăspre procurori vorbe nechib-zuite – cică şpaga se duce însus spre şefi. Până acum dinserialul devenit plicticos n-am aflat cât de sus”, scrieDan Constantin în JurnalulNaţional.

ACTUL 2: ALTERNATIVACONTINUITĂŢII

E clar ! Ceva e putred şi sis-temul nu merge. Aflăm dinRomânia Liberă că "preşe-dintele Traian Băsescu a de-

clarat, la sfârşitul întâlnirii cuparlamentarii PDL, că Guver-nul trebuie să găsească un altstil de guvernare." Un timpse vehiculează informaţii des-pre întâlniri secrete şi schim-bări de premier. Speculaţiilerămân nefondate şi Emil Bocrămâne în continuare pescaunul de premier, dar… secaută alternativa. Asta pânăla congresul UDMR. Căcipână atunci, nimic nu seschimbă. Congresul UDMR afost. S-a ales un nou preşe-dinte după aproape două de-cenii.

Opoziţia de la USL, aliasdreapta, centru, stânga dar şipartenerii portocalii de coali-ţie de la PDL l-au peţit cupromisiuni ferme pe viitorullider. Liberalul Crin Anto-nescu a chemat UDMR laoaste împotriva lui Băsescu,în timp ce Emil Boc a garan-tat pentru stabilitate. Ma-ghiarii au ales continuitateaşi actualul ministru al culturiiKelemen Hunor a preluat de-taşat şefia partidului, « după

18 ani în care a fost condusde actualul vicepremier,Marko Bela. Cunoscut ca dis-cipolul lui Marko, Kelemen acâştigat funcţia fără emoţii şii-a asigurat pe colegii săi căUDMR va rămâne la guver-nare alături de PDL atâtavreme cât va fi respectat dinpartea democrat-liberalilor„cuvântul dat”. El a adăugatcă în UDMR nu există un cu-rent majoritar pentru o alătu-rare la Opoziţie şi pentrupărăsirea Coaliţiei de guver-nare. Cât despre eventualaschimbare a lui Emil Boc cuun premier independent, Ke-lemen a pledat pentru unpremier politic, relatează pu-blicaţia Puterea, care adaugăironic că singura şansă caremai rămâne opoziţiei estediscreta relaţie amoroasă pecare ministrul maghiar sepresupune că ar avea-o cu oo deputată PSD.

ACTUL 3: AVEM EROI

Alternativa politică nu e uncapriciu ci o necesitate. Şi

asta pentru că românii o ducprost. Prost de tot ! Aflăm dinAdevărul că „peste 40% din-tre români trăiesc în locuinţecare nu au toaletă conectatăla reţeaua de apă-canal şi nudispun de baie sau duş, aratăun raport Eurostat. Astfel,România este pe ultimul locîn Europa în privinta condiţii-lor de locuit. Potrivit Euros-tat, mai mult de jumătatedintre români trăiesc în lo-cuinţe supraaglomerate, iaraproape un sfert spun căexistă infiltrări de apă prinacoperiş, umezeală în pereţi,pardoseală sau fundaţie.»

Dacă material stăm prost,măcar tinerele vlăstare săspere la mai bine. Greşit ! Vii-torul nu sună deloc bine.

"Peste 30% din copiii cu vâr-ste cuprinse între 3 şi 6 anivor fi nevoiţi ca de la toamnăsă stea acasă, în cazul în careparinţii nu-şi permit să le plă-tească studiile la o unitateparticulară", aflăm din Liber-tatea.

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

PAGINA

18

Actualitatea socio-[o piesă de teatru absurd

REVISTAPRESEI

5 - 18 martie 2011

România stă bine totuşi launele capitole, nu tocmaiesenţiale dar profund existen-ţiale. «România ocupă primulloc în Europa într-un top alvânzărilor de bilete de cinema.În comparaţie cu 2009, anultrecut s-au vândut cu 28,8%mai multe bilete, totalul fiindde 6,8 milioane», aflăm de laAntena 3, citată de Adevărul.

Ne plac filmele pentru că pen-tru că ne plac eroii. Şi dincând în când, unii românichiar se identifică cu ei. Da,avem eroi ! "Un jandarm dinTârgu-Jiu a descoperit lângămaşina sa, în parcare, ogeantă. A deschis-o şi a văzutcă în ea se află suma de50.000 de euro. Lângă bani,jandamul a mai descoperit şicâteva documente din care şi-a dat seama cine pierdusegeanta. L-a căutat pe proprie-tar şi i-a restituit-o" Atât desimplu !

ACTUL 4 : UMOR INVOLUNTAR

Şi mai avem şi umor! Un umorabsurd, desigur, de situaţie, genaberaţie. Potrivit România Li-beră, «ţara noastră exportă ba-nane, curmale, citrice şi chiarcafea, mai mult decât produseletradiţionale specifice climei lo-cale, precum roşii, castraveţi sauporumb. Paradoxul abia aici în-cepe: cantitatea vândută este înunele cazuri de două ori maimare decât cea de morcovi saude tomate. Cum se poate aşaceva? Pe piaţa românească suntdiverse firme care importă ba-nane din ţări producătoare pre-cum Ecuador şi apoi le exportă laun preţ mai mare. Există însă şicazuri în care românii noştri get-beget produc anumite soiuri debanane sau chiar kiwi.”

În tumultul informaţiilor de ac-tualitate absurdă se mai stre-coară o ştire ştiinţifico-fantastică.De data aceasta este vorba des-

pre puterile supranaturale aleserviciilor de securitate. Dinsursă sigură, aflăm şi apoi ime-diat uităm că Securitatea a fostinformată apriori de înfiinţarea«spontană» a FSN. “ApariţiaFrontului Salvării Naţionale cudouă luni înainte de Revoluţie şiplanurile acestuia pentru răstur-narea lui Nicolae Ceauşescu dinfruntea PCR erau cunoscute de

Securitate înainte de evenimen-tele din decembrie 1989. Con-form informaţiilor primite deSecuritate, FSN urma să acţio-neze pentru schimbarea regimu-lui la Congresul al XIV-lea al PCR- noiembrie 1989”. Informaţiileapar în publicaţia Puterea şi seregăsesc în dosarul trimis deCNSAS către Curtea de Apel Bu-cureşti, prin care se cere să se

decidă dacă Holdevici Irina-Alice,general SRI în rezervă, a colabo-rat cu fosta Securitate. Întrebatde jurnalişti cum explică toateacestea, Ion Iliescu, întemeietorulFSN, a spus că la mijloc s-a stre-curat o eroare, o coincidenţă maiexact, de nume şi… intenţie.

O altă victimă colaterală a coinci-denţelor şi intenţiilor neclare estepreţul carburantului. Urmeazăîncă o scumpire a carburanţilorla pompele OMV Petrom foartecurând, aflăm din Gândul. "Ves-tea scumpirii a fost dată de oficia-lii companiei care nu au făcutînsă vreo referire la dimensiuneamajorării. De data aceasta, şoferiiromâni vor plăti mai mult dincauza conflictelor din nordul Afri-cii şi din Orientul Mijlociu". Întretimp, ca un biet David care-i cere,pe drept, socoteală lui Goliat, pre-mierul Emil Boc continuă luptacu marile companii producă-toare, bănuite că ar fi crescut ne-justificat preţul carburanţilor.«Boc a cerut Consiliului Concu-renţei să refacă analiza asuprapieţei carburanţilor, nemulţumitcă primeşte doar date generale»,au declarat surse oficiale citatede Mediafax.

Actualitatearomâneascã

PAGINA

19ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

de Ana Panait

politică în Româniaîn mai multe acte]

5 - 18 martie 2011

VEȘTI DIN COMUNITATEPAGINA

20Actualitatearomâneascã

Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia și administraţiaBucureşti, str. Justiției nr. 54, et. 2,

Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorialAlina Harja

RedacţiaCălin Cristian, Luiza Ciorcăşel,

Florin Stan, Irina Stinghe,Ghighi Puieşteanu, Mihai Duțu,

Mihai-Victor Bucur, Daniela Vițelaru,Ana Panait, Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena

Dragoescu, Diana Rusu, E.P.

ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Sanda Uță,

Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă, Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu

ReferentCostel Cune

Art directorMarius Lupu

Director comercial și CoordonatorItalia

Cristiano Acquaroli

Editat deS-PRESS Internațional România

Administrator unicDr, Adrian Vladimir Ciorcăşel

***Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacției, societății sau persoa-nei căreia i se încredințează acest drept.

Împreună împotriva drogurilor !

Pe 15 martie, de la 9 la 13, com-patrioata noastră NicoletaSprînceană, o figură extrem deactivă în panorama culturală ro-mânească din Roma, cunoscutămai ales pentru cursurile delimbă şi cultură română organi-

zate pentru italieni la CentrulComercial “La Strada”, va fioaspete în cadrul Conferinţei petema “Drogurile şi efectele co-laterale” la Teatrul Principe dinPalestrina (o mică localitate delângă Roma).

Evenimentul, patronat de pri-măria din Palestrina, a fost or-ganizat de Marco Campilani şiDario Di Vito, membri ICAA (In-ternational Crime Analysis As-sociation ), organizaţie din careface parte şi compatrioata noas-tră. În deschiderea conferinţei, oas-peţii vor primi salutul Episcopu-lui catolic din Palestrina,Domenico Sigalini, şi a primaru-lui localităţii, Rodolfo Lena.Tema întâlnirii, ce va avea înprim plan drogurile, abuzul dealcool şi efectele colaterale aleacestora asupra mediului socialşi asupra individului, va fi ex-pusă de Prof. Marco Strano, psi-holog şi criminolog, directorştiinţific al ICAA şi de Giovannide Giovanni, responsabilulSERT din Palestrina.

“Am dorit să organizăm aceastăîntâlnire cu tinerii, părinţii şi ca-drele didactice – ne povesteşteMarco Campidani – deoareceam observat datele anuale cereies din raportul asupra consu-mului de droguri publicat deOEDT (Observatorul Europeanasupra Drogurilor şi Dependen-ţei de Droguri)”. Sunt date alarmante cele cereies din raportul observatoru-lui din Lisabona: vârsta consu-matorilor de droguri este din ceîn ce mai scăzută, cantitatea dedroguri amestecate asumatăeste în continuă creştere şi, maiales, numărul de femei ce con-sumă astfel de substanţe estedin ce în ce mai mare, cu efecteatât asupra propriei dezvoltăricât şi asupra fiilor acestora. În acest context, “pentru o pre-

venţie eficientă - afirmă Dariode Vito – ne-am gândit că tineriiar trebui informaţi încă de la ovârstă fragedă. Este primul pasşi este absolut necesar c apelângă informarea tinerilor să în-cercăm să sensibilizăm şi părin-ţii şi cadrele didactice ,recomdandându-le să organi-zeze seminarii prin care să le ex-plice tinerilor riscurile la care sesupun atunci când consumădroguri.”

“Problema consumului de dro-guri este o problemă care afec-tează tineretul indiferent denaţionalitate. Tentaţiile suntmari şi mi-aş dori ca şi părinţii şitinerii români să participe la ast-fel de întâlniri. Este mult maiuşor să previi decât să vindeci,”ne spune Nicoleta Sprînceană.

de Alina Harja

Muzeul de Artă Contempo-rană din Roma - prezintă onouă operă a artistuluiromân Dan Perjovschi. Ofrescă sarcastică a societăţiicontemporane desenată înprezenţa publicului curioscare încearcă să fotogra-fieze “detalii originale” dar şiartistul.Dan Perjovschi exploreazăsubiecte politice şi sociale,inclusiv extinderea recentă aUnionii Europene, dar şi cro-nica neagră. Tema pe care opropune stârneşte interesulpublicului. La prima vederedesenele şi textele simplescrise pe pereţi, inspirate demulte ori din titluri de jurnalesau din evenimentele de ac-tualitate de la televiziune,provoacă un zâmbet amar.Nu întâmplător a intitulataceastă operă: THE CRISISIS (NOT) OVER. Arta lui Dan Perjovschi estemai mult decât o aventură.Astăzi, este un artist recunos-cut în lumea întreagă: de lacelebrul Museum of ModernArt (MoMA) din New York,Tate Modern din Londra şipână la Muzeul de Artă Con-temporană din Roma, eveni-mentele politice şi sociale,“actualităţile” însoţite deaprecierile lui ironice au de-venit un leit motiv pentrucreaţia sa.Am avut ocazia să stau devorbă cu Dan Perjovschi cuocazia filmărilor pe care lerealizam pentru arts & opi-

nions. L-am intrebat dacăexistă o diferentă substan-ţială între ce a prezentat laNew York şi ceea ce prezintăastăzi la Roma. Răspunsul luiDan a fost destul de clar, darprobabil mai greu de înţelespentru cei care nu cunoscîncă opera lui, operă desprecare se pot spune multe. Am impresia că a devenitun leit motiv pentru tineaceastă propunere de “ac-tualităţi”. La New York aiprezentat un fel de graf-fitti, o caricatură intelec-tuală cum spuneai într-uninterviu mai vechi. Ai de-clarat că te foloseşti deumor şi de un limbaj popu-lar ca să intri în discurs,dar propui nişte subiectecomplicate; vorbeşti depolitică, de social.Ai dreptate, aşa este, toţi ziccă parcă fac acelaşi proiect,dar nu este adevărat, pentrucă nu va mai fi niciodată înfelul ăsta; peste 3 luni se pic-tează peşte, dar e o retros-pectivă pentru că reiaudiferite desene care le-amfăcut în cadrul altor proiecte,le readuc la viată, pentru căsunt “omorâte” la sfârşit, dareu le reinventez, ca în poves-tea cu Meşterul Manole …Ai avut un model de artistîn tinereţe ?Nu. Am avut chiar antimo-dele, am evitat modelele, aşaam crescut şi pe urmă cândam fost liberi, într-o societatesă zicem democratică, am

vrut să nu semăn cu nimeni,să am ceva diferit, să amceva de spus diferit. Era preatârziu să mai am modele,aveam 30 de ani aproapecând a venit revoluţia, şieram deja aproape format şiam vrut să nu semăn cu ni-meni, iar când eram mic, totce arătau ei ca model nu eraîn regulă… În opera ta eşti ironic, cri-tici un sistem, dar tu faciparte azi din acest sistem.Dacă ai fi fost in afara sis-temului ai fi avut posibili-tatea să te exprimi public?Nu, dar atenţie ! că aici tre-buie să spun că eu fac 25 deproiecte pe an din care 5poate sunt în parteneriat cuICR, nu ICR-ul mă trimite. Eiau facut un lucru extraordi-nar, s-au pliat pe limbajulcontemporan, film, teatru,dans contemporan, arte vi-zuale, care e cerut în vest.Degeaba noi vrem să impu-nem ale noastre, plătim tra-

duceri etc; chestiile astea vinmai greu, dăm ceea ce secere pe piaţă, ei au făcut par-teneriate, foarte bine, eu res-pect instituţia (ICR), dar nuea m-a creat pe mine. În mo-mentul în care ICR-ul s-a înfi-inţat eu participasem deja labienale, expuneam în marilemuzee.Să revenim totuşi la operaprezentată aici la Roma.Ai scris pe acest perete :

1989 - EAST, 2011 - MID-DLE, WEST, de ce ? În ’89 au fost revoluţiile înest, în 2011 sunt în OrientulMijlociu şi poate vor fi şi înVest .Città Eterna ?Cu “Città Eterna” - estefoarte greu să locuieşti într-un oraş etern. Tu eşti trecă-tor. Aici la fiecare colţ teloveşti de un monument, nupoţi să sapi o gaură că dai deceva.Aici, ai desenat DrapelulEuropei, ai scris ceva mic,Made in China . E o aluziela ce se fabrică în China ?Deci să înţeleg că Europanoastră cea veche şi puter-nică… fabrică şi steagulîn China, ca şi încălţămin-tea ?Da, dacă e făcut în China,asta e. De orice ţară cândvorbim azi, vorbim într-uncontext internaţional, şi unuldin actorii cei mai importanţiastăzi, în acest context esteChina.

Un artist român cucerește Roma

de Ovidiu Paulescu

Dialog cu Dan Perjovschi în cadrul inaugurării expoziţiei sale intitulată “THE CRISIS IS (NOT) OVER. DRAWINGS AND DIORAMAS”

5 - 18 martie 2011

Cel mai important meci alanului din boxul profesio-nist românesc, Lucian Butevs Brian Magee, are toateşansele să nu fie văzut şi înţara noastră după ce niciuna dintre televiziuni nu aajuns la un acord cu Inter-box pentru transmitereagalei. Surse apropiate clubului ca-nadian au dezvăluit pentru"Puterea" că mai multe tele-viziuni din ţară s-au intere-

sat de gală, însă nu au făcutnici o ofertă concretă, iarcel mai probabil vor încercaun ultim asalt cu câteva zileînainte de meci. Până acum, televiziuni dinnu mai puţin de 160 de ţăriau semnat contracte cu In-terbox pentru transmitereagalei în care va mai boxa şiun alt român, Viorel Simion.Dintre acestea, nu maipuţin de 30 vor transmite îndirect, în timp ce restul vorda reluare a doua zi. Lucian Bute, care de curanda împlinit 31 de ani, îşi vaapăra titlul mondial IBF lasupermijlocie pentru a 7-aoară în carieră pe 19 mar-tie, la Centre Bell din Mon-treal, în faţanord-irlandezului BrianMagee, cel care deţine cen-tura de campion europeanEBU din ianuarie 2010.

Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA SPORTIVĂ

PAGINA

21

Regiunea Marche

Se caută urgent casieriţăpentru agenţie de voiaj,cu experienţă în domeniuşi care cunoaşte binelimba engleză. Se facecontract "a progetto" .Trimiteţi C.V. cu poză lamail: info@mariver.net;telefon: 329 2162109 (An-cona).

Se caută persoane deambele sexe pentru asis-tenţă clienţi, chiar şi fărăexperienţă, full-time, te-lefon: 0712905549 (An-cona).

Bar-pizerie caută perso-nal, program part-time,se cere aspectplăcut zona Monte SanVito, telefon:071743853(Ancona).

Se caută îngrijtoare ,program full-time,cu ex-perienţă în îngrijrea per-soanelor în vârstă cuhandicap (noţiuni medi-cale de bază) şi să vor-

bească bine limba ita-liană. Se face contract demuncă după perioada deprobă. Contact:3383713354- pănă inorele 20:00(Ancona).

Restaurant din Pesce(Stella di Monsampolo)deschis doar la ocaziispeciale - caută bar-man/ospătar expert, pro-gram part-time. Trimiteţicurriculum vitae la mail:g.pieragostini@libero.itsau sms la nr.3294760664 şi veţi re-contactat.

Se caută personal pentrumagazin WIND în Pe-saro(centru). TrimiteţiC.V. la mail: candi-dati@windpesaro.it

Regiunea Piemonte

Cautăm îngrijitoare pen-tru fată cu handicap,program part-time(max.3 ore pe zi). TrimiteţiC.V. la mail: carla.gra-ziana@libero.it (Torino).

Se caută instalator cu ex-

perienţă ,în instalaţii ter-mice civile şi industriale.Contact: 0119969822(To-rino).

Cautăm ospătăriţă cu ex-perienţă, program part-time şi în weekend uri.Contact: 0112076230-Ca-fetteria Carlo Alberto(Torino ).

Se caută îngrijitoare pen-tru doamnă în vârsta cuhandicap, cu următorulprogram: luni-vineri dela 07:30-09:30 şi de la16:00-19:30, sâmbăta şiduminica de la 08:00-19:30(cu o duminică şi osâmbătă libere pe lună),salariu 600 Euro.Contact: 3382608209(sunaţi între orele 17:00-19:00). În Nichelino.

Se caută sudor în alumi-niu, se cere experienţă îndomeniu, firma este dinVilastellone.Trimiteti C.V. la mail:personale@agmoto.com.

Regiunea Lombardia

Agenţie de muncă cautăbărbaţi şi femei, pentrumagazine în zonele :Arese, Origgio, LonatePazzolo. Program : full-time sau part-time. Con-tact :0270005124(Milano).

Agenţie imobiliară dinMilano caută electricianexpert. Se oferă : salariufix, cazare + premii. Tri-miteţi curriculum vitae lamail:risorseumane@gmail.com

Se caută doamnă în casă,cu vârsta între 30-40 ani,oferim cazare şi masă.Persoană contact GianPiero Riva, Tel :3334669072 (Milano).

Se caută menajeră, vâr-sta maximă 50 ani, seoferă : cazare şi masă+salariu. Contacte fix:031681764; celular :3279489075 (Milano).

Se caută ospătăriţă pen-tru bar-pizzerie in zona

Cavriana (lacul Garda).Cerinţe : aspect plăcut,amabilă, chiar şi cu expe-rienţă minimă, nefumă-toare şi care vorbeşteitaliana foarte bine. Seoferă : contract pe pe-rioada aprilie-septembrie2011, program în 2schimburi, cazare şimasă + salariu de nego-ciat. Contact :3459926800.

Regiunea Veneto

Selecţionăm pe perioadaestivă recepţionist/ă,pentru sediu din Caval-lino Treporti. Se cere ex-perienţă în domeniu.Trimiteţi C.V. si scrisoarede prezentare.

Massimo Ceotto HR Ma-nagerGruppo Baia HolidayMobile: +39 3927403065E-mail:massimoceotto@gmail.com

www.baiaholiday.com

ANUNȚURI

(continuă la pagina 23)

Vincenzo Montella, fost jucă-tor şi tehnician al echipei ASRoma de juniori este noul an-trenor al formaţiei romane,după ce Claudio Ranieri adecis să demisioneze. Hotă-rârea a fost luată după apatra înfrângere consecutivăa echipei, 3 la 4 cu Genova, înCampionatul Italie şi a eşecu-lui în optimile de finală a LigiiCampionilor, în faţa echipeiucrainene conduse de MirceaLucescu - Şahtior Doneţk,meci jucat pe stadionul Olim-pic de la Roma. Partida de în-

toarcere dintre italieni şiucrainieni va avea loc inUcraina, la Donetsk, pe 8martie, de această dată an-trenorul român confrun-tându-se cu VincenzoMontella, 36 ani.Fost atacant al echipei ro-mane între 1999 şi 2009,Montella a jucat în 267 demeciuri şi a marcat 118 go-luri. El a strâns 20 selecţiisub tricoul Italiei, pentrucare a marcat trei goluri. Îniulie 2009, Montella a ieşit depe teren şi a preluat ca antre-nor echipa de juniori sub 15ani de la AS Roma.500.000 euro este salariul pecare Montella îl va primipână la sfârşitul lunii iunie cubonusuri şi alte premii în ca-zuri de câştig.Deja presa din Peninsulă seintreabă dacă acest tânărtehnician, care "nici măcar

carnet de antrenor de seria Anu are", va reuşi să-i stimu-leze pe fotbaliştii romani săjoace.De când a fost preluată denoul antrenor, AS Roma s-aridicat doar cu două locuri înclasamant, ocupând în pre-zent cu 43 de puncte locul 6în campionatul Italiei, la 15puncte distanţă de liderul ACMilan şi la 5 puncte de locul4, calificativ pentru viitoareaediţie a Ligii campionilor.Pentru a rămâne în Cham-pions League, Roma trebuiesă câştige în meciul de marţiseara, 8 martie, de la Do-netsk, cu două goluri faţă deechipa lui Mircea Lucescu,Şahtior Doneţk. La echipa AS Roma figureazăca al treilea portar din 2009şi românul Bogdan Lobonţ.

AS Roma areun nou antrenor

Meciul lui Buteva fi televizat în160 de ţări

de E.P.de Glod Darian

Echipa lui Mircea Lucescu va întâlni pe 8 martie AS Roma

5 - 18 martie 2011

Un vameş vine mai repededecît de obicei acasă şi îşigăseşte soția dezbrăcată.- Unde l-ai ascuns, că-lomor!Se uită sub pat :- Aici nu e nimeni.Se uită în şifonier:- Nici aici nu-i nimeni.Dă să intre în baie cîndvede cum iese o mână cu ohârtie de 100 de euro.- Nici aicea nu-i !

***

Profesorul: Dacă Universulşi implicit Pămîntul suntnăscute din haos, atunci...

Bulă: Dăn haus ? Păi atun-cea România s-a născutdăn manele !

***

De ce nu poate o blondă săscrie numărul 11? Pentru cănu ştie pe care 1 să-l punăîn față.

- Scusami prego, oggi sono un po' inquieto.- Păi şi ce, vrei să te descui eu ?

***

- Un MS, te rog !- Morbide o dure ?- Dă-mi dure, că n-am de gînd să mor azi.

***- Un aperitiv !- Una grappa, un'amaro, brandy ?- Băi, eu în România eram tractorist. Dă unbrandy, că de grape şi de amar în gît suntsătul !

***- Cosa dici, prendiamo una faraona ?- Fugi de-aici ! Ce, eu mănînc mumii egip-tene ?

***- Una frana in mezzo la strada ! Non pos-siamo piu' passare...- Ia lasă frâna nene şi accelerează !

Actualitatearomâneascã

PAGINA

22

Balada melcului Adam

Colțul poetic al diasporei

de Ghighi Puieşteanu

Dialoguriîn două limbi

Bancul zilei

Ca locatarii lui moș OlimpÎmi torn agale, din Spațiu-TimpIureșul lumii nu mă pătrunde,Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ?Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ?

-----

Ea se grăbește, o aleargă-n vanSperanța - curva zeului Ban;Goana ei, moartea faunei, florei...Golită-i goală Cutia Pandorei,Golită-i goală Cutia Pandorei !

-----

Golită-i goală lumea de saț,Descarcă, încarcă imensul maț.Nu-i ostoiesc poftele uraNici Demiurgul și nici Natura,Nici Demiurgul și nici Natura !

-----

Nici Demiurgul nu s-a grăbitCînd, din țărînă, m-a plămădit.Așa eu, melcul, în expectativăRumeg Ambrozia contemplativă,Rumeg Ambrozia contemplativă !

MOTTO | Cine spune că banii nu aduc fericirea, vorbește desigur de banii altora. (Sacha Guitry)

DIVERTISMENT

"Actualitatea Românească" este un ziar distribuit gra-tis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor.

Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziar sunteţirugat să contactaţi redacţia la e-mail:

actualitatea.romaneasca@gmail.com şi la numerelede telefon (+39) 3394142640 sau (+39) 339

4695973.

În curînd la chioşcuri:

Magazinul Românesc

5 - 18 martie 2011

Căutăm tâmplar pentrufabrică de mobilă, nu secere experienţă, în zonaVicenza,tele-fon:3386634656.

Se caută ospătar/iţă, vor-bitor de engleză şi ger-mană, cu program seral,pentru perioada estivă.Restaurantul este situatîn Caorle. Stefania :3465103161.

Regiunea Lazio

Se caută baby-sitter înRoma. Se oferă : cazare

şi masă + salariu. Tele-fon : 3939863108.

Căutăm dadacă în Roma,oferim: salariu (900euro) + cazare şi masă,cu o zi şi jumătate liberpe săptămână. Telefon :3274696772 .

Căutăm dădacă şi mena-jeră cu maşină perso-nală, în zona Ciampinopentru 4 ore după-amiaza. Trimiteţi C.V. lae-mail: anscor@alice.it .

Azil de batrâni în FianoRomano caută îngriji-toare . Pentru mai multe

informaţii telefon0690084778 .

Restaurant în zona CasalPalocco caută ospătarprogram full-time. Infor-maţii : 0650915376 sau33927700077.

Regiunea Campagnia

Se caută o persoană cuexperienţă, pentru dife-rite munci în bucătărie,în zona Scafati. Telefon :3382282202.

Cautăm recepţionistă cuexperienţă în agrotu-rism(4 stele), în zona

Castelnuovo. Contact :0974715074.

Companie din sectorulturistic (din Battipaglia)caută personal pentru :bar, restaurant şi pentrucurăţenie. Persoană decontact Brezza Marianatel: 3312492315.

Se caută o persoană(M/F) pentru un bar si-tuat în Salerno (centru),care să acopere următoa-rele funcţii : barman, os-pătar şi casier. Contact :3382323248.

Actualitatearomâneascã MISCELLANEA

PAGINA

23

Alina, 28 de ani, ro-mâncă - caut de lucruurgent la Torino ca ba-dante, babysitter, colf:pulizie-giornata-ore,dogsitter. Disponibilăimediat.Telefon :3888981873E-mail:alina_benko@yahoo.it

***

Primesc în gazdă 2fete (sunt fată, 28 ani)în zona Torino-Ovest,via Ghemme. Telefon3888981873 E-mail:alina_benko@yahoo.it

***

Electrician cu expe-rienţă caut urgent unloc de muncă în dome-niu, însă mă adaptezcu ușurinţă și altormeserii. Zona Roma șilocalităţile adiacente.Stelian - Telefon: 333-29.24.331

***

Grafician profesionistpreiau comenzi decataloage și mape deprezentare, reclamepentru presă, designde publicaţii, designfirme și panouri de re-clamă, realizare site-uri internet.

Importante reduceride preţ pentru clienţiiromâni.

Contact: Marius LupuTelefon: 329 71 41 455excentricdesign@gmail.com

ENIGMISTICĂ

ANUNȚURI

ANUNȚURI

INTEGRAMA : ZECE REGIUNI ITALIENE

de Ghighi Puieșteanu SOLUȚII

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: actualitatea.romaneasca@gmail.com

Romb cu 2 puncte(dezlegare din numărul trecut)

Criptogramă: Adopție(dezlegare din numărul trecut)

IȚĂ+LIANE+A ÎN FIATITALIA NE-A INFIAT

5 - 18 martie 2011