teologie morala

Download Teologie Morala

Post on 16-Dec-2015

67 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

asdadas

TRANSCRIPT

Teologie Morala

Crestinismul este o doctrina religioasa sau o invatatura de credinta (lex credenti = legea credintei), dar este si un mod de viata (experienta credintei).Crestinismul = Doctrina + Morala Si Cult.Adevarul de credinta care este cuprins in dogme devine convingere launtrica si se exprima in formule de cult, rugaciune, gesture, semen, care constituie un limbaj nonverbal.Continutul normelor morale prezinta aspectul obiectiv , ca si actele in care se exprima, si ele constituie domeniul teologiei morale.MORALA (etimologie)In limbajul usual se folosesc doi termini: Morala EticaLa acesti termini se adauga atributele: Crestina FilosoficaEtica (gr.) = ithos = locuinta, patrie, (apoi) convingerile, caracterul sau felul statornic de a actiona.eFolosoful Aristotel foloseste termenul pentru a desemna virturile care se intemeiaza pe obicei, pe experienta si timp; virtuti etice.Intreaga filosofie ulterioara lui Aristotel utilizeaza termenul in acest sens.La ganditorii greci, ithos = morala.Ethos (gr.) = morala unui grup social, popor.Lingvistii afirma ca ithos si ethos au aceeasi tulpina in greaca.Filosofii afirma ca morala grupului social a fost cea dintai norma de viata.In Noul Testament ithos datina, liturgica (luca 1:9) Morala = mos, moris (lat.) moralis.Filosoful Seneca foloseste pentru prima data termenul Phylosofia moralis.Desi aproape echivalente, intre cei doi termini exista o diferenta.Etica = stiinta teoretica ce defineste viata morala arata esenta moralitatii.Ea este o refectie filosofica asupra principiilor generale ale moralei sau studiul sistematic al doctrinelor morale.Morala = faptele morale legate de anumite conditii (ex.: timp si loc) cu aspect subiectiv si colectiv.In limbajul teologic folosim sintagma teologie morala sau morala crestina, care conduce mai degraba spre aspectul practice al Crestinismului.Obiectul moralei reprezinta faptele sau actiunile omenesti, dar acestea fac si obiectul altor discipline sociologia, dreptul, psihologia, politicaDomeniul morale il constituie insa numai faptele constiente si libere ale omului (faptele morale).Faptele morale atag dupa ele responsabilitatea morala.Instinctele, actele facute din frica sau constrangere, nu intra in domeniul faptelor morale.Scopul cercetarii morale. Morala procedeaza la stabilirea unor principia morale, dupa care trebuie sa se indrume conduita omului = morala stiinta normativa nu doar descriptiva. Ea expune in mod sistematic normele dupa care omul trebuie sa-si indrumeviata pentru realizarea virtutii.Metodele Teologiei Morale.Metodele = calea pe care aceata disciplina teologica o urmeaza in expunerea invataturii morale crestine.Metodele utilizate de teologiea morala stau in legatura cu scopul disciplinei calauzirea crestinismului la desavarsire (indumnezeire).Morala filosofica utilizeaza ca metode de cercetare si de sistematizare: Observatia Introspectia

Iar datele obtinute sunt prelucrate prin inductie, deductive, analiza, sinteza, analogie, ceea ce inseamna ca ea foloseste atat metoda: Empirica RationalaPrin cele doua metode se ajunge la formularea unor principii si norme morale care sunt recomandate spre a fi urmate si anume: notiunile de baza ale morale: Constiinta Datoria ResponsabilitateaTeologia Morala nu ignora aceste metode dar, avand un specific propriu, nu poate ramane exclusive la acestea. Astfel, pentru ca Teologia Morala isi are fundamentul in revelatia divina, metoda empirica o va utiliza limitat, ca o ilusitrare prin fapte concrete, a unor adevaruri cuprinse in revelatia dumnezeiasca.Cat priveste metoda rationala, care consta in reflectia asupra datelor obtinute prin metoda empirica, prelucrarea si sistematizarea acestora, aceasta este utilizata de teologia morala pentru sistematizarea materialului ei, chiar daca aceasta provine din revelatie.Plecand de la scopul ultim al morale crestine (preamarirea lui Dumnezeu si fericirea omului) s-au individualizat trei metode, care corespund a trei deziderate:1. Cunoasterea adevarului metoda rational - dedcutiva2. Implinirea poruncilor - metoda practica 3. Unirea cu Dumnezeu metoda ascetic-mistica (duhovniceasca) - (invatatura despre vituti, avand ca scop viata in Hristos)Trei cai: Purificarea Iluminarea Unirea cu DumnezeuTeologia Morala disciplina teologica, care pe temeiul revelatiei Dumnezeiesti, expune sistematic si metodic normele morale dupa care crestinul trebuie sa se condica pentru a-si realiza mantuirea.

Caracteristicile Teologiei Morale:

1. Isi intemeiaza intregul continut pe autoritatea divina Binele moral care trebuie infaptuit este expresia voii lui Dumnezeu Poruncile morale porunci ale lui Dumnezeu, avand o autoritate absoluta. Din revelatie noi cunoastem menirea noastra, cauza slabiciunii noastre si posibilitatea si mijloacele de sfintire ale credinciosilor.Din punct de vedere practic, morala cuprinde principia cu valoare educativa2. Din punct de vedere al mijloacelor folosite: Naturale Supranaturale Sf. Tane, rugaciunea, postulHristos nu este doar un model exterior, ci e si o prezenta harica permanenta in viata crestinului, prin harul dumnezeiesc.3. Asprectul sinergetic conlucrarea credinciosului cu harul Dumnezeiesc, exemplu viata si mladitele.4. Caracterul ecclesiologic, sobornicesc si duhovnicesc al moralei ortodoxe.Binele absolut are un chip personal Dumnezeu (Sf. Treime), iar viata crestina este comuniune de viata intre noi, Hristos si intreaga creatie.

Raportul Teologiei Morale cu celelalte disciplinePana in secolul 16, in Apus, Dogma si Morala se faceau impreuna, iar Rasarit pana in secolul 18.Apoi, relatia cu studiile biblice si apoi cu liturgica, cu dreptul canonicMoralele confesionaleDeosebirile dogmatice dintre diferitele biserici si confesiuni crestine au imprimat o structura deosebita moralei fiecarei confesiuni:A. Morala Ortodoxa: Fidelitate fata de revelatia Dumnezeiasca Hristocentrismul Induhovnicirea Eclesialitatea Sinergismul Comuniunea in BisericaB. Morala Catolica: Rationalism Legalism Cazuistica Teoria merituluiBiserica Catolica a proclamat, in 1879, scrierile lui Toma DAquino normative pentru Dogmatica si Morala.Cazuismul a dus la sistemele probabiliste.C. Morala protestanta urmeaza principiile generale ale protestantismului: Sola Scriptura Sola Fide Solus Cristus Sola GratiaIn privinta pacatului (stramosesc si): Coruperea iremediabila a naturii umane predestinatia

Realizarea ordinii moraleIn inteles moral, Dumnezeu, ca Bine absolut, este si norma absoluta a moralitatii si ultimul scop al actiunilor morale. Prin urmare, Dumnezeu este autorul intregii ordini morale, iar vointa Sa afanta este cel mai inalt principiu.Ordinea morala se realizeaza potrivit unor principia (unele sunt indeplinite de Dumnezeu, altele de om). Astfel Dumnezeu, Binele supreme, Isi descopera voia Sa spre a o cunoaste si a o urma. Voia lui Dumnezeu este cuprinsa in Legea morala (principiul obiectiv al moralitatii).La randul lui, credinciosul trebuie sa realizeze in activitatea sa aceasta ordine morala; constiinta morala si libertatea de alegere si actiune sunt principiul subiectiv al moralitatii.Actele noastre, pentru a fi considerate acte normale, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: Sa fie constiente Sa fie libereAstfel, faptele morale devinfapte morale bune (virtuti) si rele (pacate, vicii).Putem sintetiza:A. Conditii asigurate de Dumnezeu pentru realizarea ordinii morale: Legea morala Constiinta morala Libertatea moralaB. Conditii care privesc activitatea omului in raport cu ordinea morala: Caracterul moral al faptelor omenesti (virtutea si pacatul)In sens larg, prin lege se itnelege norma (dreptarul) dupa care actioneaza orice lucru sau fiinta. Ea este indrumarul actiunii omului.Statutul acestor legi poate sa fie enuntul al unor decrete devine ori adevaruri (formulari) ale ratiunii.Intrucat, potrivit invataturii crestine, orice autoritate isi are temeiul in Dumnezeu, intrucat scopul oricarei legi este realizarea binelui (comun si individual) legea morala este o prescriptie durabila in vederea realizarii binelui moral.Considerata astfel, legea are drept caracteristici: Necesitatea ObligativitateaIntrucat legea morala este obligatorie ea nu poate fi incalcata fara sanctiune. Ascultarea de lege se impune in mod neconditionat.

Insusirile legii morale:1. Necesitatea, care deriva din caracterul ei obligatoriu. Ea se exprima prin: forma imperativa (trebuie sau este intezis) Imperativul legii morale este categoric, in timp ce celelalte sunt ipotetice.2. Durabilitatea (permanenta) ea este valabila fara inrerupere (pentru legile divine, ea poate ajunge la vesnicie)Faptul ca legea morala este durabila, nu inseamna ca ea nu poate fi schimbata sau modificata 3. Vine, in mod direct sau indirect de la Dumnezeu 4. Intrucat atat persoana umana, cat si Biserica, isi desfasoara activitatea in societate. Societatea detine autoritatea jurisdictional care o indreptateste a fa legi.5. Scopul legii este promovarea binelui, atat pentru fiecare persoana,cat si pentru societate.6. Pentru a fi obligatorie, o lege trebuie promulgate.

Lege, porunca si sfat moralScopul vietii crestine este desavarsirea morala (asemenea cu Dumnezeu), motivul este iubirea, mijlocul este implinirea poruncilor.Sfera poruncilor este cea a binelui obligatoriu.In afara sferei binelui poruncit sau a ceea ce opreste legea morala, exista si un domeniu al binelui neobligatoriu, dar sfatuit pe langa porunci, exista si un spatiu al sfaturilor evanghelice (morale), al binelui sfatuit.In cadrul morale, sfaturile morale indica cele mai potrivite cai pentru realizarea desavarsirii morale. Sfaturile morale sunt mai presus de porunci, de aceea nu sunt obligatorii.Legea morala crestina este dispozitie in vederea realizarii binelui, care are caracterul cel mai general. Ea are forma unor porunci, care cer savarsirea unui bine obligatoriu sau opresc savarsirea anumitor fapte.Legea detine un loc de mijloc intre Dumnezeu (temeiul obiecti