Stil nominal, stil verbal

RODICAZAFIUUnivcrsilalca Bucure§ti

Recomandam adesca elevilor, cu mdreplalirc, sa cvile aglomerarea dc dcterminariin gcnitiv; o constructic dc lipul ,,caularea solutiei problemei propitse de pfofesonilcoleguluimeu"cs\.c,.evident, cxtrem degreoaiesi artificials'; fara af i incorccta din punetde vedcrc strict gramatical, ca trcbuic considcrata ca inacceplabila stilistic.

Riscul dc a folosi asemenea conslructii nefiresti c mic m cazul ,,mcepatorilor", alcclor prea putin obisnuiti sa redacteze un text mai complex; el crcste pc masura cc opersoanaemaidcprinsacuscrisul: smtcm in fa taunuia dintreabuzurilepccare lecomitdoar oamcnii relativcultivati, ,,scoliti". Acedia ajung adesca, deslul dc rapid, sa practiceun stil grcoi si confLIZ, pcntru care nu smt vinovate doar gcnitivcle dc tipul cvocal maisus. Profesorii ar trebui, probabil, sa recomande mai des folosirea verbdor — ca mijloc dea simplified $i de a face mai explicit un enunt — si redncerea la un minimum necesar asubstantivelorsiaadjeciivelor. Din pfleatc, elevii smt sfa t i i i t i de nniltc ori sa-§i ,,dczvollc"vorbirea imitfnd tcxtc litcrarc, folosind eft mai multe adjective, ,,citvmle $i expresiifnunoase". Rccomandarile dc t ipul ,,Fii dar, concis; evita tibxtractiiinile" so aud mai rardecTt rndcmnui,,/ro/o.vt')7fi un limbaj cil mai expresiv, pitoresc, poetic, sugestiv etc.".

Dona modalilati fundamenta ic dc construetie a lexlului se pot dcsemna prin for-mufelc dv stil nominal pistil verbal; mai putin folositc fn stilistica romaneascfl, clean fostfoartc convingator aplieatc prozci engle/,c; intr-un cunoscul sludiu din 1960 , R. Wellssistcmatiza achixiliiie unei respectabile traditi i rctorice, conlinuatc dc allfcl demanualelc conlemporane de tchnica a rcdactarii. Stillil nominal c caracterizat deprezcnta masiva a-substantivelor eu multe alribute, alcatuind deci gnipuri nominaleample (grupul nominal este format dintr-un subslantiv si din toti determinantii sai);vcrbcle la moduri pcrsonale sint rcduse la minimum; mulle verbe apar la participiu, lagcrunziu sau ea infinitive lungi, deci substantivizalc (plecarea, acordarea, amplasareaetc.). Majoritatca verbelor past rate au sens static, valoare descriptiva sau de indiearc aunci relatii: este, i'nseamna, constitute, reprezinla; in cazul cxtrem, se mrcgistreaza chiarcfipsa verbului (dc obicci, a verbului copulativ).

Un cnunt m stil verbal este organi/at in jurul verbului la mod personal (avlnd decimarci de limp §i de persoana); nu lipsesc, desigur, substantivclc, dar aecstca smt doarcele cerute dc verb pcntru a-§i prceiza scmnificalia; vcrbul a oferi, dc excmplu, arc trcivalcnle (cine ofera? cui? cc?), deci se poate combina cu trei substantive sau miocuitoridc substantive (pronume, numcralc), fara ca accstca sfl piira-prca multc; lipsesc, Inschimb, grupurilc nominale extinse.

1 Rulon Wells, Nominal and Verbal Style, in D. C. Freeman (cd.), Linguistics and Literary Style, I loll,1970 (articol aparui ini t ial fn T. A. Scbcok, cd., Style in Language, 1960), p. 2'J7 - 306.

Linilm si lileriiluni romfinn • 15

Ilustrari amu/anle ale celor doua modalitali dc rcdactarc a cnunlurilor pot ofcrilillurile din prcsa. Inlre UtUizarea anergiilorneconvcniioncilc — o problenia prioritara peagenda cdililor si Ghcorglie Georgescu a omorit la Gciesti doitafemei si tin barbat distanlaostc foarte mare: primul titlu anunla un comcntariu si foloscs,te un limbaj marcatncologislic; ccl de-al do'ilea inlroducc un fapl divers, rcdaclal in limbaj curent, chiarcolocvial; principala difercnia dinire cclc doua lilluri este insa chiar cca dc organi/.aresinlaelica: stilul nominal c i'mpins la cxircm, in primul exemplu, prin subinlelegereavcrbului copulativ; slilul verbal se manifest a, in eel dc-al do'ilea, prin pre/enla doar asubslanlivelor eu i 'unetii siniactice dependente dc verb (cine a omorit? pe cine? unde?).Inlrc cclc doua tilluri cxislfi si o difercnta dc plasare in limp; primul ilustrea/a stilulaproape exctusiv folosit de prcsa redaclala in ,,limba dc lemn" (Bogatsi msitfletitorraportmuncitoresc:Femeile — prezenla activa in viala tarii; Munca, factor hotaritor...); al doilea- maniera nouS, naratwa, mai polrivita publicisticii, dar aluneeind dc muite ori, prin

exagerarc, in comic.E posibila transformarea unui text, Ircccrea lui din stil nominal in slil verbal si invcrs?

Celc doua titluri dc mai sus par sa sugcrezc un raspuns mai curind negaiiv. Pentru atrcce primul titlu in slil verbal, avcm ncvoic de prccizari suplimcnlarc; din accst punctde vcdcrc, verbul apare ca un indicator al earcnlclor de loglea si de conerelcle alecnunlului. Inccrcati sa inlroduceti un verb inir-un text confu/. sau ambiguu: confu/ta siambiguilatea sa vor dcveni mull mai evidenlc. In ca/ul dat, inccrearca de reformulareatragc atcnlia asupra imprcci/.ici din eliseul a fi pe agenda (cuiva). Daca ti t lul ar fidcvenil, sfl spunem, Edilii intenlioncaza sa ntilizezc energii neconventiona/e, informaliatransmisa ar fi presupus mai multa conerclete si exaclilalc, adica exact ccea cc for-mularca vaga inccrca sa cvite.

Treeerca din slilul verbal in eel nominal se lace mull mai usor — dar eu riseul unciinad'cevari dusc pma la ridicol. Un li l lu ca Omorfrea da catre Gheorghe Georgescu laGaesti a doua j'eniei si a unui barbat ar parea prclcnlios ^i arlifieialj De fapt, limbajuluipublieislie ii eslc foarte putin potrivit slilul nominal: prcsa este dinamica, dependentsde eoncret, intcresala de delaliul exact; m aeclasi limp, ca eauta sa stabilcasca eucititorul o relalic cil mai clirccla, prin folosirca unui limbaj acccsibil si chiar cordial,apropiat de slilul oral. Toale accsle conditii impun limilc slilului nominal; abuzurile pecare le mlilnim lotusi sc expliea in parlc ca rcminiscenle ale ,,limbii dc lemn". Acesleiaii convenea perfect slilul nominal', deoareCc opera cu idci abslracie, n^fixale in limp sispa|iu, acumulind clisce goale de sens (;,ridicarca nemlrerupla a nivelului de Irai alintregului popor", ,,rodul acliviialii tuluror oamcnilor muneii, fara deosebire denalionalilatc, a intregului popor" etc.).

Ar Ii insil o gre$cai5 ca, pornind de la ca/ul ),limbii de lemn", sa consideram stilul nominalun ca/ de patologie a limbajului; el e foarte firesc — si chiar indispensabil — in limbajelesliintifice. Tn limbajul juridic si mai ales in eel admlnislraliv; in general, in toate domeniilc careprCvSupun speciali/are, abslraclixarc si impcrsonali'/arc. De allfel, penlru multa lume slilulnominal se confunda aproape cu varianla scrisa a limbii, slilul verbal Hind asocial oralilalii.

Tbom, .̂1/1160 dclann, irad. rom., Bucurcsti, l id i tura Humani tas , 1993, p. 41 — 42.

L(i • I jiiibit si Hlentlora runi;'mn

In articolul citat, R. Wells cmtarea avantajelc si dczavanlajclc celor dona manieresiilistice; o marc partc din observatiile sale sinl valabilc si pentru limba romana. Stilulnominal arc dexavanlajul monotonici, al lipsci dc vivacilalc: tcxtul se lasa mai greudescifrat si pare mai stalic. Stilul'verbal fi csSc dec! superior prin d inamism<si aoccsibilitatc.

Stilul nominal pre/inla msa si avantajc considerable: cliiar faplul de a men raj agenerali/area si abstraclia e important pentru diverse variantc ale limbii. Fiind foartcdiferit tic s t i lul conversalici familiare, a dobindit calilatea de ,,stil malt" — limbaj savanl,cu marca intelecluala. E prefcral de spiritcle mai sislemahce. tcntatc sa surprinda orcalitate in concuptc si in rclatiilc dinlre clc. In fine, poate sa para paradoxal, dar s t i lulnominal c mai usor, de ulil ixat: penlru cine i-a deprins mccanismelc fundamenlalc,\cldcvinc cxtrcm de coined.

Pentru cullivarea abi l i ta t i lor stilislicc, exerciliilc tie truccrc dinlr -o manicra,,norninala"*intr-una ,,vcrbala" pot fi foartc utilc; cu limitclc lor inerentc, dcsigur, sivi/md doar rcgistrul ncspeclali/at al comunicarii curcntc; allfcl s-ar ajunge la mccrcariimposibile, cum ar fi aceca de a iranspunc in stil verbal un c,nunt calincscian dc tipu).nHanulAncutei estc capodopcra idi l icului jovial si a sublili latii barbarc" . Sau, cine stie,poatc ca cxercitiul ar mcrita facut pentru a Tmpiedtcn formuiclc criticc sase Iransformcin clisee,

In oricc cax, o discutic asupra cclor doua stiluri (verbal si nominal) m raport cunormcle limbii romanc literarc ni sc pare indispcnsabila: pe oil dc mult sint dc/balulcchesliunilc tic ortografie sau dc vocabular (e drcpt, mai frapante si mai iisor dcdel imi ta t ) , pc ati't dc ncgiijatc rami'n tehnicilc dc constructic a fra/.ci si a lexlult i i .