semne bune anul nu prea are… d e t r e i z i l emedia.lmmm.ro/uploads/timona/nr. 136 - ianuarie...

EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 136 • ANUL XIV • IANUARIE-FEBRUARIE 2010 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: [email protected]

A \nceput anul 2010… Se duceiarna! U[or-u[or, dar se duce.R`m~n, pentru a ne „bucura”sufletele, ve[tile despre traiul fericitce ne a[teapt`, pe care le primim aproape zilnic prin inter-mediul radioului, televiziunii sau le citim prin pres`. Toateastea ne fac s` tremur`m, dar nu de frig, ci de team`! Teamazilei de m~ine…

Falimentul ]`rii noastre a devenit o certitudine. Vrem saunu s` pricepem acest lucru, are mai pu]in` importan]`. Cifreleincluse \n Buget demonstreaz` c` Rom~nia este o ]ar` unde s-aajuns la fundul sacului, patronajul g`[tilor politice de diferiteculori [i nuan]e nu numai c` a ratat, cel pu]in \n ace[ti 20 deani de libertate, construirea unei ]`ri noi [i prospere, dar au [iadus-o \n cea mai grav` criz` economic` [i moral` cunoscut`de istoria noastr` modern`.

Bie]ii rom~ni, vorbesc decei foarte mul]i, care numai [tiu cum s`-[idr`muiasc` bruma desalariu sau de pensie, suntnùci]i de actualul haosexisten]ial, ce vine pecapul lor din diversepuncte cardinale defor-m~nd dimensiunea fires-cului. Spiritul caragialesc[i voca]ia pentru parodiade cel mai prost gust

\ncep s` ]in` locul, tot mai mult, de hran` [i de c`ldur`, deparc` „bravii” no[tri politicieni tocmai asta [i urm`resc, pen-tru c` tot ce le st` \n putere este de a ne oferi circ \n loc dep~ine!… Ne „hr`nim” cu ce-a mai zis cutare sau cutare zeu almomentului, cine a mai fost plimbat pe la DNA sau ParchetulGeneral, dar toate acestea [i \nc` multe altele sunt false solu]iila o situa]ie de avarie, solu]iile acestea nef`c~nd altceva dec~ts` sporeasc` [i s` ad~nceasc` marile neajunsuri.

A \nceput anul 2010… Apele, \n loc s` se limpezeasc` c~tde c~t, devin mai tulburi, iar valurile vie]ii [i mai mari. Dup`ce muni]ia din bunc`rul electoral a fost consumat`,dezam`girea [i revolta s-au instalat rapid \n sufletul [i stoma-cul aleg`torului mai tot timpul dus cu pre[ul. ßtirile, tot maialarmante, despre disponibiliz`ri masive, despre sc`dereadrastic` a veniturilor bugetarilor, cre[terea pre]urilor la o gam`larg` [i diversificat` de produse, la energia electric`, la servicii[.a.m.d. anuleaz` scenariile mirobolante despre umplereabuzunarelor goale ale rom~nilor emise de „l`trìi” politici \ntimpul campaniilor electorale, ace[tia flutur~nd acum, pe subnasul rom~nilor, mascota scheletic` a bugetului, \ntr-adev`rs`rac, dar din vina cui? La \ndem~n` mai au [i criza ce acuprins mapamondul, care chipurile poart` toat` vina acesteisitua]ii ce pare f`r` ie[ire \n Rom~nia, uit~nd c` \n urm` cuc~teva luni descopereau „resurse bugetare” la fiecare col] destrad`.

A \nceput anul 2010… Pe noi ne chinuie grija zilei dem~ine, iar guvernan]ii, pu[i fa]`-n fa]` cu insatisfac]iile popu-lare, din ce \n ce mai numeroase [i mai virulente, se \nv~rt \ncercul vicios al propriei neputin]e… Mare-i atrac]ia ciolanului,dar ce ne facem c` 2010 a \nceput, iar… semne bune anul nuprea are!

Eu, unul, am \nceput s` cred, din ce \n ce cu mai mult`convingere, c`: çnainte era mai rù, dar mai bine. Acum e maibine, dar mai rù! Poate gre[esc, dar asta cred eu la acest\nceput de an 2010…

Dumitru MIHåILESCU

Semne bune anul nu prea are… Minunea care a ]inut ceva mai multde trei zile!Minunea ce a avut ca obiect \nfiin]area \n 2006 a

func]iei de consilier al ministrului ap`r`rii pentru pro-blemele subofi]erilor [i mai[trilor militari, nu aveacum s` cunoasc`, pentru c` `sta este rostul minunii,dec~t un caracter efemer, aspect dovedit la \nceputullui 2010, c~nd [i-a dat ob[tescul sf~r[it!…

De ce nu a mai fost nevoie de acel personaj carefurniza ministrului ap`r`rii informa]ii referitoare laproblemele cu care se confrunt` solda]ii grada]i volun-tari, subofi]erii [i mai[trii militari, venind cu propuneri[i solu]ii concrete ce priveau rezolvarea acestora nuputem \n]elege, oric~t ne-am str`dui. S` nu mai existeasemenea probleme [i de aceea s` nu mai fie nevoie derespectiva func]ie?! Chiar a[a s-au l`murit toate nea-junsurile cu privire la traseul \n carier` a acestor cate-gorii de personal, moralul acestor oameni, instruc]ia,nivelul de salarizare, promovarea precum [i calitateavie]ii at~t a lor c~t [i a familiilor? Nici pe departe. ßiatunci, care s` fi fost motivul?… S` fi contribuit la des-fiin]area acestei func]ii anemicul buget repartizatministerului? Iar nu ne vine a crede, pentru c` \nasemenea situa]ie nu se mai f`ceau avans`ri cunemiluita - numai \n luna decembrie Mo[ Cr`ciun ad`ruit o stea sau chiar dou` la 26 de purt`tori ai uni-formei militare, f`c~nd s` creasc` [i mai [i corpulgeneralilor Armatei Rom~ne! Foarte bine, meritul emerit, \ns` multitudinea de avans`ri presupune [i ridi-carea nivelului de salarizare, nu? E posibil ca bugetuls` nu sufere tocmai datorit` desfiin]`rii unei func]ii deplutonier adjutant, a[a cum era cea a consilierului min-istrului ap`r`rii?! Mai [tii, o fi [i asta vreo minune…M` opresc aici, c` nu [tiu ce s` mai cred!

Anonimus PRIGOANå

1 Decembrie 2009: Ziua Na]ional` a Rom~niei a fost un bun prilejpentru Liga Mai[trilor Militari de Marin`, care a conferit Medalia jubi-liar` a C.M.M.M. unora dintre membrii asocia]i, oameni care dovedescprofesionalism \n meseria aleas`, dar sunt [i mereu al`turi, atunci c~ndconducerea asocia]iei le solicit` prezen]a. çn fotografie, aspect din sediulligii, aici desf`[ur~ndu-se ceremonial decern`rii.

çN ATEN¥IA MEMRILOR L.M.M.M.S~mb`t`, 20 februarie, orele 10.00, se vor desf`[ura, \n sala

de concerte a Cercului Militar Constan]a, lucr`rile Adun`riiGenerale ordinare a membrilor asocia]i, av~nd urm`toarea ordinede zi:

1. Dare de seam` privind activitatea desf`[urat` de c`treConsiliului Director \n perioada februarie 2009 – februarie2010;

2. Raportul Comisiei de Cenzori3. Prezentarea spre aprobare a Planului privind activit`]ile anu-

lui 2010, precum [i sus]inerea financiar` a acestora;4. Discu]iiDemonstra]i, printr-o prezen]` numeric` [i activ`, c` sunte]i

interesa]i de modul \n care cei ale[i de dumneavoastr` au \n]eless`-[i \ndeplineasc` misiunea, aceast` misiune urm~nd a le reveni

Fregata „Regele Ferdinand”, av~nd la bord un echipajinstruit [i responsabil, este gata oric~nd s` execute misiunileprimite, multe dintre acestea urm~nd a fi executate \n afarabazinului M`rii Negre.

Adres`m \ntregului echipaj urarea: La mul]i ani!

[i \n acest an.Pentru informa]ii mult mai concrete, con-

tacta]i-v` reprezentan]ii pe care \i ave]i \nConsiliul Director, sau pe m.m.pr. AlexandruGrecu, secretarul L.M.M.M., num`rul de tele-fon al acestuia fiind: 0722 156 267.

PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor

http://www.cvisiontech.com/

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Sigur c` nimeni nu dore[te acest lucru, dar…Pentru a veni \n ajutorul familiilor membrilor ligii, atunci c~nd via]a le

umple sufletul de durere, conducerea asocia]iei noastre a \ncheiat un Protocolcu firma de pompe funebre S.C „Casa Niculescu” – servicii funerare S.R.L,aceast` amiabil` \n]elegere presupun~nd ajutorul imediat pe care respectivaSocietate \l va acorda, la solicitare, bine\n]eles, familiei ce sufer` pierdereaunuia dintre membrii sì. Concret, acest ajutor se refer` la un pachet completde servicii, inclusiv depunerea defunctului \n salonul amenajat \n acest sens,pre]ul perceput fiind, numai pentru familiile membrilor ligii, cu 25 % mai micdec~t cel existent la momentul solicit`rii.

S` nu ave]i nevoie, dar dac` se \nt~mpl`, contacta]i S.C. „Casa Niculescu”la telefoanele: 0241 544 344 sau tel. mob. 0722 422 944..

SE STING VETERANII…

Suntem ca ni[te lum~n`ri care, \n b`taia v~ntului,se sting c~nd nu te a[tep]i!

31 DECEMBRIE 2009… Bucuria finalului de an nu a maifost prezent` \n familia contraamiralului (r) Ioan Postic`, aces-ta, spre nedumerirea [i durerea tuturor care l-au cunoscut,trec~nd \n nefiin]` chiar \n aceast` zi a finalului de an.

N`scut la 25 iulie 1944 \n localitatea Comrad din Basarabia,Ioan Postic` s-a \ndreptat din tinere]e c`tre profesia de marinar,devenind elev al ßcolii Militare Superioare de Marin`Constan]a, imediat dup` absolvirea Liceului de Marin` dinGala]i.

De la prima sa func]ie: comandant de vedet` torpiloare,\ndeplinit` dup` acordarea \n anul 1966 a gradului de locote-nent de marin`, drumul profesional [i l-a continuat p~n` lagradul de contraamiral de flotil`, cerin]ele func]iilor ocupatede-a lungul timpului fiind rezolvate cu profesionalism [iresponsabilitate.

çn august 1999, av~nd calitatea de comandant al Brig`ziiRachete Navale Mangalia, a trecut \n rezerv` cu statutul de pen-sionar. Activ [i mereu dornic de a face ceva, Ioan Postic` a fostales pre[edintele L.N.R. Filiala Mangalia, \n aceast` nou` pos-tur` dovedindu-[i calit`]ile de \ntreprinz`tor, precum [i pe celeale unui foarte bun organizator.

… S-a stins, a[a cum o lum~nare se stinge \n b`taia v~ntu-lui, l`s~nd \n urm` o familie pe veci \ndurerat`. A plecat del~ng` noi un OM! A plecat de l~ng` noi cel care a [tiut s` con-duc`, frumos [i constructiv, „trenul” asocia]iei ce ne-a unit at~tde mult…

Adio, domnule contraamiral IOAN POSTICå! Adio, pri-etene Ioane…

Consiliul Director al L.N.R. Filiala Mangalia

La data de 24 februarie se\mplinesc 8 ani de c~nd cel carea fost Viceamiral MUßAT I.IOAN a trecut \n lumeaumbrelor, l`s~nd ad~nc` ran` \nsufletul familiei pe veci \ndure-rat`, dar [i amintiri de ne[terspentru cei care l-au cunoscut a[acum a fost el: unofi]er marinar de-votat profesiei sale,chiar dac` exigen]asa a nemul]umitadesea pe mul]i.

N`scut la 6 sep-tembrie 1928, aabsolvit liceul dinIa[i, apoi ßcoala deOfi]eri de Marin`,promo]ia 1952. Peparcursul anilor a \ndeplinitdiverse func]ii, precum: coman-dant de vedet` torpiloare, [ef destat major la nivel Divizion,comandant Divizion navepurt`toare de rachete, comandantal Centrului de Instruc]ie alMarinei Militare. Fiind absol-vent al Academiei Militare,

promo]ia 1966, [i av~nd o expe-rien]` vast` \n domeniul specificacestei categorii de for]e, \n anul1979 a fost numit \n func]ia deComandant al Marinei Militare,pe care a \ndeplinit-o p~n` lafinele anului 1989, c~nd, f`r` ase ]ine cont de meritele sale, de

d e c o r a ] i i l erom~ne[ti [i strìneprimite, de boalacare \l m`cina, afost obligat de„elanul” revolu]io-nar al celor care,motivat sau nu, \icereau „debarca-rea”, s` p`r`seasc`marina prin pen-sionare..

A suportat greu lovituraprimit`, dar [i-a dus crucea cufor]a [i curajul omului cu mareexperien]` de via]` p~n` \nmomentul c~nd, la v~rsta de 74de ani, suferin]a i-a \ntreruptfirul vie]ii.

Dumnezeu s`-l odihneasc` \ndeplin` pace!

IN MEMORIAM…

Str`bunicul profesiei noastre prive[te-n zare,a[tept~ndu-i parc` pe cei de la lig`, oameni care i-au fostaproape p~n` la sf~r[itul vie]ii… Am venit, str`bunicule,dar de acest` dat` ]i-a fost prea grea a[teptarea [i… aicedat! Dumnezeu s`-]i ocroteasc` ve[nica odihn`.

Veteranul Marinei Militare, maistrul militar GHEOR-GHE BUCUR, cel c`ruia, \n semn de pre]uire, LigaMai[trilor Militari de Marin` i-a organizat \n luna aprilie aanului 2007 s`rb`toarea \mplinirii venerabilei v~rste de 100ani, a plecat dintre noi duminic`, 13 decembrie 2009.

Se sting veteranii, o spunem cu triste]ea neputin]ei de-ai]ine c~t mai mult aproape. Se duc spre eternitate, acolo undedestinul ne-a h`r`zit fiec`ruia locul, singurul mare secretfiind… data plec`rii!

çn respect pentru cuvintele a[ternute, mai mult cu sufle-tul dec~t cu condeiul, pe albul h~rtiei de c`tre Ion TI¥A-C`lin, jurnalist la cotidianul const`n]ean „Cuget liber”, pub-lic`m integral necrologul celui mai v~rstnic marinar alRom~niei, \nserat \n paginile apreciatului cotidian, apari]iadin ziua de vineri, 18 decembrie 2009.

„Pe data de 13 decembrie 2009, a plecat spre m`rileVe[niciei GHEORGHE BUCUR, cel mai v~rstnic marinaral Rom~niei. çmplinise v~rsta de 102 ani pe 18 aprilie,g~ndurile sale \ndrept~ndu-se spre urm`toarea aniversare,cea care ar fi trebuit s`-i marcheze cel de-al 103-lea an devia]`… Nu a mai fost s` fie a[a!

çn 1920, la v~rsta de 13 ani, Gheorghe Bucur a intrat laInstitutul Maritim – tocmai atunci \nfiin]at -, pe care l-aabsolvit la 24 decembrie 1925, regele Ferdinand semn~nddecretul prin care l-a \naintat la gradul de maistru militartorpilor. Dup` absolvirea cursurilor Institutului Maritim,t~n`rul maistru marinar a activat, mai \nt\i, pe distrug`torul„M`r`[ti”, apoi, pe torpiloarele „N`luca”, „Zmeul” [i„Sborul”, pe distrug`torul „Regele Ferdinand” [i, \n cele dinurm`, pe nava baz` „Constan]a”, destinat` echipajelor de pesubmarine.

çn calitate de maistru torpilor a supravegheat, laNeapole, lucr`rile de construc]ie a torpilelor [i tuburilorlans-torpile, destinate dot`rii distrug`toarelor „RegeleFerdinand” [i „Regina Maria”.

çn 1933 a fost trimis la Fiume, \n Italia, s` participe lainspec]ia [i preluarea submarinului „Delfinul”, care abia pe5 mai 1936 a fost lansat la ap`. Apoi a fost numit [eful ate-lierului pentru \ntre]inerea [i repararea torpilelor, care eraamplast pe Dana zero a Portului Constan]a.

Gheorghe Bucur a fost martor ocular al intr`rii ru[ilor\n Portul Constan]a, dup` ce regele Mihai a dat comunica-tul c`tre ]ar`, la 23 august 1944. Profund afectat de dramaflotei militare rom~ne [i ar`t~ndu-[i mai mereunemul]umirea, a fost scos din armat` de c`tre regimulcomunist, anul 1950 \nsemn~nd finalizarea at~t de\ndr`gitelor sale leg`turi profesionale cu marina militar`.Au urmat ani [i mai buni [i mai grei pentru GheorgheBucur: c~]iva ani ofi]er III punte pe motonava„Transilvania”, dup` care tehnician energetic la UzinaElectric` Ovidiu [i apoi, \n aceea[i meserie, la I.H.R.Mamaia, de aici, \n anul 1968, ie[ind la pensie.

Dup` Revolu]ia din decembrie 1989, fostul maistru tor-pilor a fost avansat la gradul de locotenent-comandor \n re-

Adio, prietene Ioane!B`tr~ne lup de mare, mai ieri fost-au zilele

C~nd st`team la mas` dep`n~nd pove[ti,Uit~nd de ale vie]ii rele [i alung~nd grijile Prin glume, r~set [i prin c~ntece lume[ti!…

Ca niciodat` ai trecut z~mbind voiosCiocnind cu fiecare paharul cu t`rie.Ba chiar ne-ai spus, cu-n ton sf`tos,S` bem acum, c` m~ine, cine [tie?

E datin` la noi, pensionarii de la lig`,S` \nchin`m paharul la fiece sf~r[it de anPentru cei ce iubesc din suflet marea aprig` çn largul ei, trìndu-[i al vie]ii intim plan!

Urmai ca tu, Ioane, s` fii cur~nd s`rb`toritßi pl`nuiam s-o facem cum [tiam mai bine!Dumnezeu, \ns` ni te-a r`pit,

Spun~ndu-ne: Ion al vostru, nu mai vine!

Hai pahar, paharVino l~ng` mine iar.E t~rziu, dar zù de-mi pas`:Rea e via]a uneorißi at~t de dureroas`

Venit-am cu chitara, a[a cum m-ai rugat!Doreai un c~nt de dor, cum des eu ]i-am c~ntat...ç]i c~nt [i-acum, Ioane, dar strunesc cu greu chitara:F`r` tine… goal` mi se pare sala!

E ziua drag` ]ie, cea a Sf~ntului Ioan,Pentru tine, acum curg` strop de vin \n van!La lig`, chiar de-i greu venim [i-o s` venim,Dureros e c` aici, pe tine… nu te mai \nt~lnim!

La ultima noastr` „chindie”,Ne \ntreb`m acuma noi:De ce-ai c~ntat cu at~ta bucurie?Sim]eai cumva c` va s` vieClipa de apoi?

Ah, via]` cu ale tale toane,C` rea mai e[ti tu uneori…

Adio! Adio, prietene Ioane!

Colonel (r) George ßerbanvicepre[edinte L.N.R. Filiala Mangalia

Remember…UN OM – O VIA¥å – O ISTORIE

Consiliul Director al Ligii Mai[trilor Militari de Marin`mul]ume[te domnului contraamiral Dorin D`nil`, [eful StatuluiMajor al For]elor Navale, pentru pioasa recuno[tin]` ar`tat` \n memo-riam celui care a fost maistru militar torpilor GHEORGHE BUCUR.Prezen]a la funeralii [i depunerea unei coroane de flori la locul deveci al regretatului disp`rut de c`tre reprezentantul Statului Major alFor]elor Navale, domnul comandor dr. Virgil Asofie, a impresionat\ndurerata familie, aprecierile celor prezen]i cu privire la respectular`tat fa]` de cei care [i-au servit Patria sub pavilionul For]elorNavale bucur~ndu-ne sufletul [i nou`, reprezentan]ilor ligii, afla]ipentru ultima dat` al`turi de cel pe care l-am considerat \ntotdeuna„str`bunicul” profesiei noastre.

zerv`. Astfel, pentru prima oar` \n via]`,celui ce servise cu at~ta pasiune [i cinste,sub trei regi, \n Marina Militar` Rom~n`,i-au fost recunoscute meritele.

Pe data de 15 decembrie 2009, GHEO-RGHE BUCUR a fost \nmorm~ntat cuonoruri militare. Familia \ndoliat`mul]ume[te, prin intermediul ziarului„Cuget liber”, Ligii Mai[trilor Militari deMarin` [i tuturor celor care l-au condus peultimul drum pe cel care a fost cel maiv~rstnic marinar al Rom~niei.”



PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

çn dialog cu cititorii…Predescu Nicolae: Da, domnule

Predescu, pute]i deveni membru al LigiiMai[trilor Militari de Marin`, chiar dac` nulucra]i [i nu a]i lucrat \n armat`. Statutul aso-cia]iei noastre permite asemenea lucru, a[ac` dac` dori]i, contacta]i-ne.

M.m.I St`nic` Cristian: Dac` ve]i citimaterialul de pe prima pagin` a acestuinum`r de ziar, o s` realiza]i c` [i pe noi ne\ngrijoreaz` desfiin]area func]iei de consilieral ministrului ap`r`rii pe probleme ceprivesc mai[trii militari, subofi]erii [isolda]ii grada]i voluntari. Dumneavoastr` ne\ntreba]i dac` efectul desfiin]`rii nu se va\ntinde [i sprefunc]iile de con-silieri de la cele-lalte e[aloane alearmatei rom~ne.Pì, noi de unde s`[tim? S` sper`mc` ini]iatorul des-fiin]`rii se va opri aici sau, a[a cum ar ficorect, va reveni asupra deciziei, anul~nd-o!

M.m. II Serpariu Titel: Era]i foartesup`rat, atunci c~nd am vorbit la telefon, [inu cred c` m-a]i \n]eles. Copilul dumnea-voastr` nu a primit daruri de la Mo[ Cr`ciunpentru c` a dep`[it 8 ani, aceasta fiind v~rstalimit` stabilit` de c`tre Consiliul Director.Pì, la 15 ani crede]i c` lui Serpariu jr. \i maistau g~ndurile la povestea cu mo[ul [i saniatras` de cei patru reni?!

Agent P.F. B`rìtaru Iulian: L`sa]i-o\ncolo de treab`, c` doar nu sunte]i JamesBoond. Chiar a[a, s` nu reu[i]i s` v` face]itimp s` trece]i pe la sediul ligii pentru a v`pl`ti cotiza]ia? Atunci c~nd a]i avut nevoiede ajutor financiar cum de v-a]i „descurcat”?V-am a[teptat 11 luni, nu trei c~te precizeaz`statutul, [i asta pentru c` ne tot promitea]i latelefon c` veni]i. De la 1 decembrie, \ns`,a[teptarea noastr` a luat sf~r[it. Sunte]iexclus din efectivul ligii, f`r` dreptul de amai reveni \n aceast` asocia]ie.

M.m.pr.(r) Maravela Petre: Mul]umimpentru frumoasele ur`ri, dar [i pentru faptulc` sunte]i un corespondent de marc` al ziaru-lui nostru. Revenim, \ns`, cu o mai vecherug`minte: \ncerca]i s` da]i cursivitate epic`materialelor pe care le trimite]i, pentru c` nude pu]ine ori ne este foarte greu s` facemanumite leg`turi, mai ales c~nd tematicaabordat` nu ne este cunoscut`. NEPTUN

Nimic nou sub soare!…Primim din partea Statului Major GeneralCa urmare a Scrisorii Deschise, adresat` la \nceputul lunii

octombrie 2009 de c`tre Liga Mai[trilor Militari de Marin` maimultor institu]ii [i personalit`]i ale statului Rom~n, Statul MajorGeneral al Armatei Rom~niei ne-a trimis \n scris un Punct deVedere, al c`rui con]inut \i red`m integral.

PUNCT DE VEDEREreferitor la scrisoarea deschis` a pre[edintelui

Ligii Mai[trilor Militari de Marin`Legea-cadru privind salarizarea unitar` a personalului pl`tit dinfondurile publice este rezultatul negocierilor purtate \ntrereperezentan]ii Guvernului, ministerelor [i sindicatelor.

Salarizarea personalului militar, conform acestei legi seface ]in~ndu-se seama de responsabilit`]ile, atribu]iile, rolul,

complexitatea [i importan]a social` a func]iei exercitate, de gradul de efort fizic,de preg`tirea [i competen]a profesional`, precum [i de interdic]iile [i restr~ngereaunor drepturi prev`zute de legisla]ia \n vigoare. Ca urmare, la stabilirea coefi-cien]ilor de ierarhizare s-a ]inut cont de nivelul studiilor, preg`tirea profesional`,atribu]iile ce revin fiec`rei func]ii, solicit`rile la efort, complexitatea [i gradul der`spundere cerut de \ndeplinirea acesteia, precum [i de e[alonul la care sedesf`[oar` activitatea.

Nivelul coeficien]ilor de ierarhizare ai soldelor de baz`, stabilite \n cadrul[edin]elor grupului de lucru interministerial, la care au participat at~t reprezen-tan]i ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (structuri centrale [i statele majore alecategoriilor de for]e ale armatei) c~t [i ai celorlalte institu]ii din sectorul deap`rare na]ional`, ordine public` [i siguran]` na]ional`, au fost sensibil diferite \nraport cu cele prev`zute \n lege.

Referitor la „lipsa de obiectivitate a comisiei interdepartamentale din sistemulna]ional de ap`rare fa]` de acest segmet de personal…”, aspect considerat dedumneavoastr` „factor perturbator al motiva]iei profesionale”, v` comunic`m c`grupul de lucru a avut permanent \n aten]ie problemele care asigur` motiva]iaprofesional` din punct de vedere financiar (N.r.: Asta s` o crede]i dumneavoas-tr`, nu noi!). çn acest sens, coeficien]ii stabili]i ini]ial pentru personalul militar aufost mai mari dec~t cei care sunt prev`zu]i \n lege, ace[tia suferind modific`risuccesive \n urma analizei la nivelul ministerelor cu atribu]ii \n domeniu, analiz`care s-a f`cut pe baza principiului sustenabilit`]ii financiare.

Totodat`, grupul de lucru a insistat pe includerea \n cadrul soldei lunare a sol-dei de grad [i grada]iilor, elemente de care beneficiaz` tot personalul militar, pre-cum [i pe luarea \n calcul, la stabilirea soldei, a sporurilor specifice domeniilorde activitate.

çn leg`tur` cu „nemul]umirea fa]` de incorecta apreciare a muncii, rolului [ilocului lor \n organigrama armatei” (N.R..Este vorba de mai[trii militari, sub-ofi]eri [i sgv-i[ti, dar e greu de precizat!) v` inform`m c` Statul Major General aacordat [i acord` \n continuare o aten]ie deosebit` acestei categorii de personal,aspect eviden]iat prin posibilit`]ile de evolu]ie \n carier`, de participarea la misi-uni desf`[urate \n interiorul sau \n afara teritoriului na]ional, de cre[tere anum`rului mai[trilor militari [i subofi]erilor \n corpul ofi]erilor (N.r.: Ni se pareabsurd ca meritele profesionale ale mai[trilor sau subofi]erilor s` fie recunoscutedoar atunci c~nd sunt trecu]i, \n via]` sau post-mortem, \n corpul ofi]erilor?!)

Privind ofi]erii forma]i pe filiera indirect`, v` aducem la cuno[tin]` faptul c`„modelarea” acestora nu se finalizeaz` odat` cu absolvirea cursului de formare,preg`tirea va continua [i \n cadrul unit`]ilor la care au fost repartiza]i, prin studiuindividual, participarea la convoc`ri [i alte forme de preg`tire menite s` le asi-gure perfec]ionarea deprinderilor [i dob~ndirea de noi competen]e necesare\ndeplinirii atribu]iilor func]iilor de]inute.

Referitor la faptul c` „Numai cine este rupt de realitate sau, mai grav, totalignorant, poate s` afirme c` \n planul competen]ei profesionale un t~n`r aspirant,indiferent de filiera pe care s-a preg`tit, se poate compara cu un maistru militarprincipal/plutonier adjutant/[ef…”, \ntr-adev`r, \n planul competen]ei profesio-nale, un t~n`r aspirant nu se poate compara cu un maistru militar principal/plu-tonier adjutant/[ef, \ntruc~t aspirantul este absolvent al studiilor universitare, aparcurs un program de preg`tire cu o arie curricular` diferit` fa]` de cea a pro-gramului parcurs de categoria de personal pe care o reprezenta]i. Datorit` acestuifapt, competen]ele aspirantului, formate \n concordan]` cu atribu]iile [istandardele prev`zute \n fi[ele posturilor pe care sunt repartiza]i, nu permit com-pararea acestuia, „\n planul competen]ei profesionale… cu un maistru militarprincipal/plutonier adjutant/[ef…” (N.r: Privind lucrurile numai din acest punctde vedere, deja se simte c` pe autorul acestui text, nu pe semnatar, c` doar n-aavut domnia sa timpul necesar s` scrie at~ta, l-au n`p`dit nervii!”.)

De asemena, regulamentele militare \n vigoare prev`d c`, „Prin modul dedefinire a func]iilor, \n cadrul fiec`rei structuri a armatei, se vor asiguraurm`toarele raporturi de subordonare \ntre categoriile de personal: ofi]erii subor-doneaz` celelalte categorii de personal, mai[trii militari [i subofi]erii subor-doneaz` solda]ii [i grada]ii voluntari [i, dac` exist` \n microstructurile pe care leconduc, personalul civil cu studii medii sau profesional”

Func]ie de responsabilit`]ile [i nivelul studiilor necesare ocup`rii postului,coeficientul de ierarhizare cre[te exponen]ial [i nu \n progresie aritmetic`, de lao func]ie la alta, fapt ce duce la decalaje mai mari la nivelul func]iilor de ofi]erifa]` de diferen]ele \ntre coeficien]ii de ierarhizare la nivelul func]iilor de mai[trimilitari [i subofi]eri.

Men]ion`m faptul c`, de[i coeficien]ii de ierarhizare ai soldei func]iei de baz`nu r`spund pe deplin a[tept`rilor personalului militar, men]inerea grada]iilor [i asporurilor care se acord` \n raport cu condi]iile concrete \n care \[i desf`[oaràctivitatea (N.R. Din p`cate procentual, nu \n sume fixe cum ar fi mult maiechitabil) acordarea \ndemniza]iei de comand` [i mai[trilor militari/subofi]erilorcare \ndeplinesc func]ii de conducere, actualizarea drepturilor specifice persona-lului din marina militar`, \n func]ie de evolu]ia tehnicii militare [i complexitateamisiunilor \ndeplinite, sunt numai c~teva elemente care pot determina majorareaveniturilor salariale totale.

Totodat`, conform art. 41 alin. (1) din Legea-cadru, „\ncep~nd cu 1 ianuarie2011 [i p~n` la 31 decembrie 2012 sistemul public de ierarhizare va fi reformatprintr-u proiect de lege” fapt pentru care, pe parcursul anului 2010, Legea privindsalarizarea unitar` a personalului pl`tit din fonduri publice va fi reanalizat` [i, cuacest prilej, reprezentan]ii Statului Major al For]elor Navale \mpreun` cureprezentan]ii celorlalte structuri au posibilitatea de a face propuneri pentruamendarea legii.

çn concluzie, coeficientul de ierarhizare alocat gradului de maistru militarprincipal nu poate fi egal cu cel al gradului de locotenent. Statul major Generaleste deschis identific`rii [i adopt`rii celor mai bune solu]ii de motivare a persona-lului, \ns` aceste demersuri nu depind \ntotdeauna de op]iunea institu]iei militare.

LOC¥IITORUL ßEFULUI STATULUI MAJOR GENERALGeneral-maior dr. ßtefan OPREA.

N.R. R`spunsul dumneavoastr`, domnule general, \l consider`m ca fiind doaro analiz` u[or mali]ioas` pe un text primit, de aceea ne-am [i permis acele miciinterven]ii. Oricum, noi v` mul]umim pentru amabilitatea dovedit` \n prezentareaacestui Punct de Vedere.

Apropo! Nu ne r`spunde]i \n niciun fel la \ntrebarea: de ce mai[trii militari nusunt considera]i a fi „cadre militare cu studii postliceale”, ci doar „cadre militarecu studii medii”? S` fie asta o „eroare prin uitare”, sau aceast` corect` [i legalìnterpretare ar contribui la cre[eterea veniturilor salariale, iar a[a ceva nu prea sepoate?!

Cu aceea[i considera]ie pe care ne-o ar`ta]i.M.m.pr.(r) Dumitru MIHåILESCU,

redactor-responsabil al ziarului „TIMONA”

ASPECTE JURIDICECARE NE POT FI DE FOLOS (III)

Continu`m discu]ia cu domnul avocat Aurel L`z`roiu pe temaDreptul la mo[tenire.

R: Domnule avocat, discu]ia anterioar` s-a oprit la clasa a II-ade mo[tenitori. Continua]i, v` rog, a ne da explica]ii referitoare laaceast` clas`.

A.L.: Clasa aceasta, a doua, este o clas` mixt` a ascenden]ilor[i a colateralilor privelegia]i care urmeaz` la succesiune \n lipsadescenden]ilor sau dac` ace[tia au renun]at la mo[tenire, ori aufost declara]i nedemni.

R: Cine sunt, de fapt, ascenden]ii privilegia]i?A.L.: P`rin]ii defunctului: tat`l [i mama, din c`s`torie, din

afara c`s`toriei [i din adop]ie. Dac` la mo[tenire sunt chema]inumai ascenden]ii privilegia]i ai defunctului (tat`l [i mama aces-tuia), mo[tenirea se \mparte \n mod egal. çn cazul c` exist` un sin-gur p`rinte, acesta culege \ntreaga avere.

çn categoria colateralilor privilegia]i sunt cuprin[i fra]ii [isurorile defunctului, precum [i descenden]ii acestora, p~n` la gradul IV de rudenie cu defunctul, inclusivnepo]ii [i str`nepo]ii de frate [i sor`.

R: Ce se \nt~mpl` dac` defunctul nu are mo[tenitori din primele dou` clase, deja analizate, sau ace[tianu vor s` mo[teneasc` renun]~nd, ori dac` nu pot mo[teni fiind declara]i nedemni sau exhereda]i?

A.L.: çn cazul acesta, apare cea de a III-a clas` de mo[tenitori – ascenden]ii ordinari, care sunt al]iidec~t p`rin]ii, bunicii, str`bunicii, str`-str`bunicii [.a.m.d., f`r` limit` de grad, limitare care nu exist` dincauze naturale. Ascenden]ii ordinari pot fi din c`s`torie, din afara c`s`toriei, din rudenia civil` rezultat`din adop]ia cu efecte depline. Dac` adop]ia a fost cu efecte restr~nse, vin la mo[tenire ascenden]ii ordinaridin r~ndul rudelor fire[ti.

R: Am \n]eles c` exist` [i o a IV-a clas` de mo[tenitori…A.L.: Da, a[a este, exist`, aceasta fiind a mo[tenitorilor legali – colaterali ordinari. çn aceast` clas` sunt

cuprin[i de codul civil: unchii [i m`tu[ile, verii primari [i fra]ii sau surorile bunicilor defunctului.çmp`r]irea mo[tenirii \ntre colateralii ordinari se face conform principiului proximit`]ii gradului de rude-nie, unchii [i m`tu[ile (rude de gradul III) \nl`tur` de la mo[tenire pe verii primari [i fratele sau sora buni-cilor defunctului (rude de gradul IV). çntre colateralii ordinari chema]i la mo[tenire care sunt de grad egalse aplic` principiul egalit`]ii.

R: Mul]umesc, domnule avocat, \n numele tuturor celor interesa]i de aceste aspecte juridice [i vàdresez rug`mintea de a continua discu]ia noastr`, cerin]e din partea cititorilor exist~nd [i \n problemati-ca drepturilor succesorale ale so]ului supravie]uitor. Sunte]i de acord?

A.L.: Desigur, voi r`spunde cu mare pl`cere.A consemnat M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

çn semn de respect fa]` deaprecierile ar`tate [i dovedite fa]` deLiga Mai[trilor Militari de Marin`de c`tre comandorul (r) NeculaiP`durariu, semnatarul, \n acest ziar,a multor materiale interesante [ibine documentate ce privesc lexiculprofesiei de marinar, ConsiliulDirector, prin unanim` hot`r~re, i-aacordat, \n luna noiembrie, anul

2009, calitatea de membru de onoare al respectivei aso-cia]ii socio-profesionale. Domnia Sa, profundrecunosc`tor, a ]inut s` adreseze pre[edintelui ligii oscrisoare de mul]umire, al c`rei con]inut \l prezent`mintegral.

Stimate domnule m.m.pr. (r) Ion Banu„0, ce veste minunat`…” am primit acum \n prag de

Cr`ciun [i Anul Nou!Mul]umindu-v` respectuos, Consiliului Director [i

dumneavoastr` personal, pentru c` mi-a]i acordat \naltultitlu de „Membru de Onoare” al L.M.M.M., v` asigur càt~t, c~t \mi mai permite s`n`tatea, voi continua s`militez pentru respectarea tradi]iilor marin`re[ti [iap`rarea demnit`]ii Marinei Rom~ne, \n cadrul c`reiaCorpul Mai[trilor Militari nu este cu nimic mai prejosdec~t celelalte structuri.

Cu acest prilej, \mi face pl`cere s` donez biblioteciiasocia]iei al c`rei pre[edinte sunte]i, albumul omagialbilingv (portughez` [i englez`) „For]ele ArmatePortugheze” (2007), pe care l-am primit \n dar de la pri-etenul meu portughez, sergentul-[ef para[utist ANTO-NIO ELEUTERIO SUCENA DO CARMO.

Dragi camarazi, v` felicit din inim` pe to]i [i v` urezmult` s`n`tate [i fericire pentru dumneavoastr` [i cei pecare \i iubi]i. La mul]i ani!

Comandor (R) Neculai P`durariu[ef Departament Rela]ii Externe

din cadrul Ligii Navale Rom~ne.Bucure[ti, 21 decembrie 2009

Anun] publicitarS.C. Phyto – Sapiens

S.R.L. – importator direct pro-duse fitoterapie av~nd loca]ia \nConstan]a, str. Valu lui Traiannr.35 (Cartier Medeea) v` punela dispozi]ie, la pre]uri mai multdec~t convenabile, o gam` larg`de produse naturiste ob]inuteprin metoda german`Schoenenberger. Aceste pro-duse, testate de mai multe mili-

oane de oameni, pot contribui esen]ial la refacereast`rii de s`n`tate, precum [i la luarea unor m`suri pro-filactice \n acest sens.

Pentru informa]ii concrete pute]i apela managerulsociet`]ii, doamna Petrica Cristocea, telefon fix: 0241587 769, telefon mobil: 0726 253 449.

Un gest frumos,dar [i un r`spuns

pe m`sur`…




CCeerreemmoonniiaalluull ddeezzvveelliirriiiiuunneeii ppll`̀ccii ccoommeemmoorraattiivvee

Pe 27 noiembrie reprezentan]ii ligiiau fost prezen]i la Baza Aerian` MihailKog`lniceanu, unde au asistat la cere-monialul dezvelirii unor pl`ci comemo-rative \nchinate pilo]ilor c`zu]i pe timpulzborurilor de instruc]ie. Lùdabilìni]iativa Asocia]iei Na]ionale „CultulEroilor” Filiala Constan]a, \n special avicepre[edintelui sù, comandorul deavia]ie (r) Toma Ioan, acest monument,dar mai ales numele inscrip]ionate pepl`cile comemorative, trezind celorprezen]i numeroase amintiri legate derela]iile de mare prietenie cu cei ce[i-au sf~r[it zilele at~t de tragic, at~t derepede.

çn fotografie (de la st~nga la dreap-ta): M.m.pr.Radu Nicolae – prim-vicepre[edinte L.M.M.M; generalmaior de avia]ie (r) ConstantinGheorghe – pre[edintele ANVR filialaConstan]a; contramiral (r) ing. DraguMarcel – pre[edintele Asocia]iei„Cultul Eroilor” filiala Constan]a [im.m.pr.(r) Banu Ion – pre[edinteleL.M.M.M., dup` depunerea coroanei deflori la baza Monumentului.

Interes doveditpentru buna func]ionare

a asocia]iei noastreçn num`rul anterior (Timona nr. 135) s-a publi-

cat, \n pagina a IV-a, materialul intitulat: SistemulFinanciar de çntrajutorare Camaradereasc` (SFIC),dup` 15 ani de func]ionare”. Prin con]inutul sùrealist, acest material se pare c` a st~rnit interes dinpartea membrilor ligii, mul]i r`m~n~nd impresiona]ide totalul sumelor b`ne[ti acordate drept ajutoarenerambursabile \n unitatea de timp analizat`. ßtiindc` sumele acordate, precum [i cele existente \nbugetul sistemului provin numai din cotiza]ia lunarà membrilor aderen]i, am fost \ntreba]i cum a evolu-at aceast` cotiza]ie \n ace[ti 15 ani?

Iat` cum: -august 1994 – martie 1996: 1000 lei;-martie 1996 – aprilie 1997: 5.000 lei;-aprilie 1997 – aprilie 1998: 8.000 lei;-aprilie 1998 – iulie 1999: 14.000 lei:- iulie 1999 – mai 2001: 25.000 lei (2,50 lei );-mai 2001 – martie 2002: 40.000 lei (4 lei);-martie 2002 – martie 2006: 60.000 lei (6 lei);-martie 2006 [i p~n` \n prezent: 80.000 lei (8 lei)Mul]umim celor care ne-au cerut asemenea pre-

ciz`ri, conving~ndu-ne c` interesul privind exis-ten]a [i evolu]ia acestui sistem de \ntrajutorare estemajor, a[a cum de fapt ne dorim [i noi, cei careavem misiunea de a-i asigura existen]a.

M.m. I Adrian CRISTOCEAvicepre[edinte L.M.M.M.

Aspecte din activit`]ile ligii

C` avem o ¥ar` frumoas`, nu se mai pune prob-lema. Cuno[team foarte bine acest lucru, pentru càm vizitat multe zone, dar l-am retrìt [i \n perioada2-8 noiembrie, c~nd, \mpreun` cu so]ia [i nepo]elul,am fost oaspetele Complexului de refacere a capaci-t`]ii de munc` nr.3 Ol`ne[ti, biletul pentru aceast`cur` de s`n`tate ob]in~ndu-l prin Asocia]ia CadrelorMilitare \n Rezerv` [i Retragere Filiala Constan]a,Complexul apar]in~nd Ministerului Ap`r`riiNa]ionale.

Am sosit aici cu o oarecare re]inere, [i astadatorit` faptului c` prea suntem intoxica]i cu aceleaspecte media ce pun \n eviden]`, parc` voit uneori,lipsa de afec]iune a rom~nilor pentru semenii sì. Amie[it foarte repede din aceast` nedorit` stare, pentruc` realitatea era - [i este - cu totul alta. Aici, laOl`ne[ti, dar cu siguran]` [i \n alte locuri din frumoasa noastr` ¥ar`, am\nt~lnit persoane de o aleas` omenie, unul dintre ace[tia fiind plutonieruladjutant B`z`van Petre, administratorul vilei „Plopul”, unde am fostcaza]i.

Condi]iile execelente: cazare, mas`, tratament, coroborate cu amabili-tatea personalului Complexului, f`r` a omite splendidul peisaj zonal, auf`cut ca acea s`pt`m~n` petrecut` aici s` r`m~n`, at~t pentru mine, c~t [ipentru so]ia mea, o amintire minunat`.

De pe litoralul M`rii Negre, familia Radu v` salut` cu tot respectul,domnule plutonier major [i v` roag` s` transmite]i \ntrega noastr` consi-dera]ie personalului ce asigur` buna func]ionare a Complexului…La mul]i ani!

M.m.pr.(r) Nicolae RADU

La locul de odihn` al eroilor dindecembrie 89

La final de an, L.M.M.M, prin reprezentan]iisì, depune o coroan` de flori la locul de ve[nicòdihn` al celor care au pierit \n tragicele eveni-mente de la finalul lui decembrie ‘89… Defiecare dat`, venim cu sufletul deschis [i cug~ndurile \nc`rcate de pio[enie, pentru a cinstimemoria acestor oameni nevinova]i. Grav e c`depun coroane de flori [i unii care ar trebui s` seru[ineze de incompeten]a [i pornirile total nemo-tivate dovedite \n acele momente, ceea ce a con-dus la pierderea de vie]i omene[ti! Depun cusenin`tate coroane de flori [i acei oameni politicicare, emana]i de revolu]ie, uit` de repetatele\ncerc`ri prin care ne p`c`lesc cu fel de fel depromisiuni mincinoase... Depun coroane de florisau particip` la ceremonialul depunerii acestora[i unii a[a-zi[i revolu]ionari, care, atunci, \ndecembrie 89, numai de revolu]ie nu le ardealor, ei urm`rind ori cum s`-[i ascund` trecutulsau, mai grav, cum s` pun` m~na pe diverselucruri [i obiecte ce le-ar putea aduce profit!…Ace[tia to]i, ne vor fi mereu aproape ladepunerea de coroane pentru c` de oprit nu-ipoate opri dec~t propria con[tiin]`, iar de undenu-I, nici Dumnezeu nu cere!…

Doamna Radu Ionela, \mpreun` cu scumpul sù nepot, admir` super-bele peisaje din zona Ol`ne[ti. Fotograf, chiar so]ul doamnei, maistrulmilitar principal (r) Nicolae Radu.

Nu mai „trage]i” \n autori…Foarte greu pentru o mic` parte din num`rul citito-

rilor no[tri de a \n]elege c` presa scris`, cea de dup`decembrie 89, nu cea de dinainte, are \n vedere [i lauda,dar mai ales critica, dorin]a de a prezenta lucrurile a[acum sunt ele fiind predominant`. Acesta este motivul cesus]ine apari]ia \n paginile „Timonei” [i a unor materi-ale mai pu]in „menajante”, care, irit~nd pe cei viza]i, \lfac pe autor s` suporte „aprecieri” nemeritate. Haide]i s`vedem unde gre[im [i cum putem s` nu mai c`dem \nasemena p`cat. E mai corect a[a, dec~t s` ne repezim cub~rfa sau amenin]`rile asupra celui c`re a \ndr`znit s`pun` degetul pe ran`. Corect, nu?!

ßahul, un sportcu mul]i adep]i

\n cadrul ligiiBeneficiind de sprijinul unui

specialist \n domeniu, maistrul mili-tar cls. a II-a Iulian Mihailov –c~[tig`tor al campionatului 2009 pearmat`, dar [i arbitru al Federa]ieiRom~ne de ßah – L.M.M.M. a orga-nizat, al`turi de Cercul MilitarConstan]a, competi]ia dotat` cu tro-feul „Cupa L.M.M.M.”, activitateg~ndit` a veni \n \nt~mpinarea zileide 1 Decembrie – Ziua Na]ional` aRom~niei.

Bucur~ndu-se de o participarenumeroas` – elevi ai [colii militarede mai[tri [i cadre militare dinU.M.02159 [i U.M.02020 – com-peti]ia [i-a desemnat c~[tig`torii,trofeul \ntr~nd \n posesia maistruluimilitar cls.I Ion Florian (U.M.02159).

çn fotografie, pre[edintele ligii,m.m.pr.(r) Ion Banu, \nm~neaz` cupa celui ce s-adovedit a fi „primul dintre primii”. ANUN¥ PUBLICITARçncep~nd cu data de 01.05.2008, calcula-

toarele achizi]ionate prin abonamente RDSConstan]a au asigurat` garan]ia, service-ul [iupgrade-ul de c`tre S.C. ERIKA POWERSYSTEMS, zilnic \ntre orele 10.00 -18.00,punctul de lucru afl~ndu-se \n Constan]a, stra-da Porti]ei nr.5.

Abona]ilor ROMTELECOM sau clien]ilorce doresc servicii ROMTELECOM (internet,telefonie [i televiziune), le aducem lacuno[tin]` c` \ncep~nd cu data de 01.09.2009,S.C. ERIKA POWER SYSTEMS devinedealer ROMTELECOM pentru jude]ulConstan]a pe domeniile internet, telefonie [iteleviziune. çn aceast` postur`, S.C. ERIKAPOWER SYSTEMS v` st` la dispozi]ie cuoferte variate pe cele trei domenii, pre]urilefiind cele solicitate de ROMTELECOM.

C`l`tor pe drumurile ¥`rii…




Mo[ Cr`ciun, prezent \n mijlocul copiilormembrilor ligii, a oferit acestora daruri, sf`tuin-du-i s`-l a[tepte cu aceea[i ner`bdare \n fiecarean. çn fotografie, Mo[ul se \ntre]ine cudomni[oara Teodora Medeleanu, care, la fru-moasa ei v~rst` de 1 an [i dou` luni, \nc` mai arenevoie de \nso]itor [i translator, acesta fiind tat`lei, maistrul militar Medeleanu George.

La dans, reprezentan]ii a dou` familii prietene: Doamna Marica Nicoleta [iGheorghe Bocancea. Pentru Gheorghe Marica [i Gic` Bocancea, care ani de zileau fost colegi de serviciu la bordul navei „M`r`[e[ti” - acum ambii fiind pen-sionari – prietenia a r`mas lucrul cel mai de pre], sentiment \mp`rt`[it [i de c`tredoamnele inimilor lor.

S`rb`torile de Iarn` [i modul cum au fost acestea organizatede lig` pentru membrii sì.

Chiar dac` maistrul militar Chirea Pavel [i maistrul militar Florea Dumitru(cel care st` \n picioare) au \ncetat activitatea profesional` prin pensionare, eiau r`mas aceia[i buni prieteni, oameni ce s-au \n]eles [i \n ale muncii [i \n aledistrac]iei. çn noaptea Revelionului 2010 au fost al`turi, a[a cum le dorim s` fiemereu.

Dou` fotografii care ne sus]in aprecierile pozi-tive cu referire la minunata atmosfer` existent` \nseara de Revelion. Aici, \n elegantul salon alRestaurantului „CLEOPATRA” din Mamaia, amcunoscut, pe l~ng` o bun` servire, ce \nseamn` omuzic` de calitate, farmecul dansurilor, dar [i unprogram artistic \n con]inutul c`ruia\nt~ietate au avut obiceiurile popu-lare. Relevante sunt [i aspectele sur-prinse \n aceste dou` fotografii.

Daruri pentru veteraniDin ce \n ce mai pu]ini veteranii de r`zboi afla]i \neviden]a ligii, pentru c` v~rsta \naintat` [i multipleleafec]iuni ale st`rii de s`n`tate sunt „sursele” depierderea vie]ii, surse \mpotriva c`rora este aproapeimposibil de luptat. La constituirea asocia]iei noas-tre, \n eviden]` au fost 48 de veterani. Iat` c` azi,dup` aproape 20 de ani trecu]i de la acel istoric

La Revelion ne-a fost al`turi [i unoaspete olandez…

Domnul Harry van Dik, \mpreun` cu logodnica sa,domni[oara Elena Tomo[oiu, au hot`r~t [`-[i petreac`S`rb`torile de Iarn` \n Rom~nia, mai precis laConstan]a, ora[ul unde locuiesc p`rin]ii Elenei. El,olandezul \n v~rst` de 40 de ani, domiciliat \n localiteaMijdrecht (la mic` distan]` de ora[ul Utrecht), era dor-nic s` ne cunoasc` nu numai ¥ara, ci [i pe noi, rom~nii,a[a cum suntem \n realitate, nu cum probabil ni s-a dus,absolut nemeritat, „faima” \n lume.

Pe l~ng` aceast` dorin]`, t~n`ra pereche s-a dovedita fi avid` de distrac]ie, munca prestat` \n cadrul firmeiHENK KOOYMAN B.V.- care se ocup` cu comer-cializarea diverselor obiecte specifice gr`din`ritului –\ndemn~ndu-i s`-[i trìasc`, \n aceast` pauz` lucrativ`,tinere]ea la cote maxime… A[a au [i f`cut, al`tu-r~ndu-se nou`, membrilor Ligii Mai[trilor Militari deMarin`, pe timpul s`rb`toririi ultimei nop]i a anului,unde, dup` afirma]iile domnului Harry van Dik, dar [i

cele apar]in~nd domni-[oarei Elena Tomo[oiu,s-au sim]it minunat [i nuvor uita niciodat` aceastàt~t de frumoas` noaptepetrecut` la malul M`riiNegre. Concluzia \iapar]ine olandezuluiHarry van Dik:

„Rom~nia este o ]ar`minunat`, cu oameni pri-eteno[i [i dornici de petre-cere. Mul]umesc organi-zatorilor acestei seri pecare mi-ar fi foarte greu sò uit…” M.m.pr.(r)Alexandru GRECU

moment, mai sunt \n via]` doar… 9! At~t c~t s-a putut, conducerea ligii le-a fost mereu aproape. O modalitate de a

ne face sim]it` prezen]a al`turi de domniile lor este oferirea de daruri \n ajunulCr`ciunului.

çn fotografie, reprezentan]ii ligii, m.m.I Adrian Cristocea (st~nga) [i m.m.pr.(r) Nicolae Radu, ofer` daruri plutonierului adjutant (r) Marin Hudi]eanu, un omat~t de drag sufletului nostru.

Veselia l-a cuprinsdefinitiv pe oaspe-tele olandez, dar [ipe logodnica sa....




TTiimmiiddiittaattee,,ccuumm \\nnvv`̀]]`̀mmss`̀ ttee ddeepp`̀[[iimm??

Noi, oamenii, reprezent`mun amestec de timiditate [i\ndr`zneal`. çn anumite si-tua]ii sau \n prezen]a anumi-tor persoane ne sim]im timizi,\n alte situa]ii sau cu alt gende persoane ne sim]im perfect\ncrez`tori \n puterile noastre.

çn spatele timidit`]ii, decele mai multe ori, se afl` o imagine nerealist` despre noi\n[ine, precum [i teama excesiv` de e[ec. Unii, de exemplu,cred c` ar trebui s` fie \n stare s` se descurce \n societate, \norice situa]ie, cu maximum de naturale]e [i aplomb. Atunci,\ns`, c~nd nu reu[esc s` se ridice la \n`l]imea propriei imagini,pe care [i-au fùrit-o \n mod nerealist, au sentimentul e[ecului[i se tem s` \ncerce din nou.

Al]ii simt nevoia s` fie aproba]i [i accepta]i de toat` lumea– ceea ce nu este, practic, imposibil – dar cea mai mic` respin-gere, real` sau imaginar`, \i afecteaz`.

Pentru a dep`[i timiditatea trebuie descoperit, \n primulr~nd, cine sau ce o provoac`. Efortul const` \n \nregistrarea,timp de o s`pt`m~n` dup` unii psihologi, a tuturor ocaziilorcare ne-au provocat timiditatea, numele persoanelor implicate[i propriile reac]ii (g~nduri, sentimente). Noti]ele, studiate cuaten]ie, vor contura un anumit tipar, de exemplu: Exist` anu-mite persoane, situa]ii sau subiecte de conversa]ie care neintimideaz`? Ce g~nduri, temeri [i sentimente am avut \n aces-te situa]ii [i cum ne-am comportat?

Ne jen`m de multe ori c~nd abord`m o autoritate – medici,profesori sau func]ionarii autorit`]ilor locale – tem~ndu-ne cìnforma]iile oferite sau cerute s` nu par` ridicole. Alteori,devenim reticen]i, r`m~n~nd f`r` grai \n prezen]a persoanelorcu care am dorit s` fim amabili, crez~nd \n mod ira]ional càceste persoane nu ne vor agrea. Nu mai vorbesc de at~t de des\nt~lnita team` de a-]i privi \n ochi interlocutorul sau epuizarearapid` a subiectelor de conversa]ie.

Asemenea mod de comportare se poate schimba numai dac`vom \ncerca s` ne modific`m g~ndurile [i sentimentele carestau la baza timidit`]ii. Dac`, de exemplu, trebuie cerut` oinforma]ie, s` ne spunem cu insisten]` c` nu suntem mai ridi-coli dec~t al]ii, c` \ntrebarea este perfect legitim` [i c` avem totdreptul s` o punem. Trebuie s` vorbim curat, for]~ndu-ne s`privim c~t mai mult \n ochii celuilalt. Nu trebuie s` ne chinuiepresupunerile c` cineva nu ne simpatizeaz`. Observarea modu-lui de comportare \n diverse situa]ii a persoanelor pe care lerespect`m, \nseamn` mult pentru a ne ajuta s` \nl`tur`m timi-ditatea.

çncerc~nd ini]ierea unei conversa]ii, sau \ntre]inerea aces-teia, folosind complimente sincere, cer~nd clar [i cinstit aju-torul sau oferindu-ne s` ajut`m, \n mod sigur contribuim la dis-pari]ia timidit`]ii, devenind, treptat-treptat, cei care ne dorim s`fim. D.M.

Balcic (sau Balchik \n limba bulgar`), este un or`[elsituat pe ]`rmul M`rii Negre, \n Bulgaria, la circa 60 dekm de localitatea rom~neasc` Vama Veche. çntre anii1913-1940, \n urma celui de al doilea r`zboi balcanic(iunie-august 1913), Balcicul a apar]inut Rom~niei. çn1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redob~nditde Bulgaria.

çn Balcic se afl` celebrul Castel „Cuibul lini[tit”,re[edin]a preferat` a reginei Maria a Rom~niei, \nconju-rat de o la fel de celebr` gr`din` botanic`, unicat \nEuropa central` [i de est, \n special datorit` colec]iei decactu[i.

Pentru mult timp, Balcicul a fost supranumit Ora[ulAlb, din cauza dealurilor albicioase din jur. De altfel,\ntregului ]`rm i s-a spus, din acelea[i motive, Coasta deArgint. çn prezent, bro[urile turistice bulg`re[ti \lnumesc „perla litoralului”.

S` ne reamintim c~teva date istorice cu referire laregina Maria, dup` care s` mai vorbim c~te ceva despreCastelul „Cuibul lini[tit”.

Alte]a sa, principesa Maria (Maria AlexandraVictoria) s-a n`scut la 29 octombrie 1875, la EastwellPark, \n Marea Britanie, fiind fiica principelui Alfred alMarii Britanii, principe de Saxa Coburs Gotha [i duce deEdinburg, [i a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. Deasemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

Principesa Maria s-a logodit la 16 ani cu prin]ulFerdinand de Hohenzollern, mo[tenitor al tronuluiRom~niei, iar c`s`toria a avut loc la 29 decembrie 1892,regina Rom~niei devenind \n anul 1914. A fost mam` a[ase copii, printre care [i principele Carol.

Legat` suflete[te de dou` locuri: Balcic [i Bran, nude pu]ine ori a afirmat c` „Balcicul [i Branul sunt case-le mele de vis, inima mea”.

çn 1924, la insisten]ele pictorului Alexandru Satmari,regina Maria viziteaz` pentru a doua oar` Balcicul, iarun an mai t~rziu \ncepe construc]ia castelului, planurileapar]in~nd arhitec]ilor italieni Augustino [i Amerigo,al`turi de ei fiind [i renumitul decorator de gr`dini,elve]ianul Jules Jany.

Construc]ia castelului a fost finalizat` \n anul 1936.Gr`dina are o zon` care imit` celebrul labirint cretan, [io alta, foarte frumoas`, cunoscut` sub denumireaGr`dina lui Alah, cu alei pavate cu piatr` adus` dinMaroc.

çn timp, parcul a fost transformat \ntr-o splendid`gr`din` botanic`, care con]ine 3.000 de specii de plante,unele dintre ele foarte rare, precum [i o colec]ie deaproximativ 250 de cactu[i. Din 1955, gr`dina a intratsub tutela Universit`]ii din Sofia.

Ing. navalist Ilarion BARBU

Enigmasirenelor

De-a lungul timpului, sirenele\[i schimb` \nf`]i[area. Primul lor

istoric, rapsodul c`r]ii a dou`sprezeceadin ODISEEA, nu ne spune cumerau, l`s~nd fantezia s` lucreze:Ovidiu le vedea ca pe ni[te p`s`ricu penele ro[iatice [i cu fe]e defecioare; pentru Apollonios dinRhodos, partea de sus a trupului e defemeie [i cea de jos, de pas`re mare;maestrul Tirso de Molina le vedeajum`tate femei, jum`tate pe[ti.

Genul lor e la fel de controversat:dic]ionarul clasic al lui Lampriere

spune c` sunt nimfe, cel al lui Quicheratspune c` sunt mon[tri, iar cel a lui Grimal, c` sunt demoni. çnprivin]a re[edin]ei, aceasta era pe o insul` din Apus, aproapede Insula lui Circe, \ns` cadavrul uneia dintre ele, Parthenope,a fost g`sit \n Campania [i a dat numele vestitului ora[, carepoart` acum denumirea de Neapole.

ODISEEA relateaz` c` sirenele atr`geau [i duceau la pieirecor`bierii [i c` Ulise, pentru a nu c`dea \n aceast` capcan`, aastupat cu cear` urechile v~sla[ilor, poruncind ca pe el s`-llege de unul dintre catarge.

O tradi]ie culeas` de mitologul Apollodor, spune c` Orfeu,aflat pe corabia argonau]ilor, a c~ntat mai mieros dec~tsirenele [i c` acestea s-au aruncat \n mare fiind preschimbate\n st~nci, [i asta pentru c` ele trebuiau s` moar` dac` cineva arfi rezistat la farmecul lor. A[a s-au petrecut lucrurile [i cuSfinxul, acesta arunc~ndu-se de pe un v~rf de munte c~nd i s-aghicit taina.

çn secolul al VI-lea, o siren` a fost prins` \n nordul ]`riiGalilor, aceasta figur~nd ca o sf~nt` \n unele calendare vechi,fiind botezat` Murgen. Alta, \n 1403, a trecut printr-o sp`rtur`dintr-un dig [i a locuit \n Harlem p~n` \n ziua mor]ii ei.Nimeni nu o \n]elegea, dar a fost \nv`]at` s` ]eas` [i, ca prininstinct, venera crucea. Un cronicar din secolul al XVI-lea ademonstrat c` nu era un pe[te, fiindc` [tia s` ]eas`, [i nu erafemeie pentru c` putea s` trìasc` \n ap`.

SIRENA din mitologia greac`, precum o explic` [iDic]ionarul limbii rom~ne, este fiin]a fabuloas` \nchipuitàv~nd partea superioar` a corpului de femeie [i partea infe-rioar` de pe[te, care, prin c~ntecele ei, ademenea pe cor`bieri\n locuri periculoase. De unde [i expresia; siren` = femeiepericuloas`. M.m.pr. Neculai MANOLE

Comandor Nicolae Ionescu Johnsonçn prim`vara anului 1875, \ntr-o familie s`rac` din maha-

laua S`r`riei a Ia[ului, se n`[tea unul dintre acei ofi]eri aimarinei noastre, care va urca \n ierarhia militar` p~n` lagradul de comandor, iar prin pasiunea pentru scris se va

ridica la rangul de marinar-scriitor. Numele sù eraNicolae Ionescu, dar mai t~rziu, \n anii c~nd va navigape m`ri [i oceane, i se va spune [i Johnson, corespon-

dentul englez al numelui sù de familie.Cel care avea s` devin` un adev`rat „om al m`rii”,

de care se va lega prin toate fibrele sale, at~t prin activi-tatea desf`[urat` ca ofi]er \n marina militar` [i maiapoi \n marina comercial`, c~t [i prin scrisul sù de-dicat prin excelen]` m`rii, s-a format la [coala aceluidasc`l [i pedagog ie[ean, care a fost Ion Creang`.

Spre sf~r[itul vie]ii, dup` ce ani de zile s-aremarcat prin cinste exemplar` [i devotament,dovedite at~t \n conducerea unor nave militaresau comerciale, c~t [i \n func]ia de director alServiciului Maritim Rom~n, Nicolae Ionescu

Johnson va publica o lucrare cu caracter memoria-listic, \n dou` volume, intitulat` „çnsemn`rile unui marinar”,\n stilul c`reia se face sim]it` influen]a scrierilor lui Creang`.çnt~mpl`rile rememorate \n lucrare debuteaz` cu perioadacopil`riei, cu acei primi ani de [coal`, \n care, pentru copilulr`mas orfan la o v~rst` fraged`, \nv`]`torul Ion Creang` a\nsemnat mult mai mult dec~t \nseamn` de obicei un dasc`lpentru elevii sì. De alfel, primul capitol al lucr`rii, capitolcare marcheaz` [i sf~r[itul primilor ani de [coal` ai autoruluise intituleaz` „R`m~i cu bine, domnule Creang`” [i prezint`,printre altele, momentul desp`r]irii autorului de iubitul sùdasc`l. Cu aceast` ocazie Nicolae Ionescu Johnson reali-zeaz` un minunat portret al celui care avea s`-i r`m~n` pen-tru toat` via]a \n amintire: „Era simplu, prietenos nevoiemare cu copiii, \ng`duitor [i \n]eleg`tor la solicit`rile noas-tre, ve[nic cu un sur~s \nflorit pe buzele lui c`rnoase [i cu ovorb` de duh pentru acela care gre[ea ca [i pentru acela careizbutea s`-l mul]umeasc` \n \mplinirea \ndatoririlor[col`re[ti”

Ce a \nsemnat Ion Creang` pentru marinarul – scriitorNicolae Ionescu Johnson, afl`m din \ncheirea aceluia[i capi-tol al lucr`rii: „Pe Creang` l-am iubit toat` via]a, cu o iubirefilial` \n care respectul se amestec` cu admira]ia. Figura luitrìe[te \nc` [i ast`zi vie \n inima mea. Cu dragoste \mi aducaminte de snoavele [i zicerile sale. De ele m-am sim]it legatca de un testament. Mi le amintesc [i le folosesc ori de c~teori se ive[te prilejul potrivit. Ba \nc`, le-am [i dus prin lumealarg` prin care am cutreierat [i am cinstit pretutindeni acestnume scump al poporului nostru”Vedem \n aceste r~nduri recunoa[terea faptului c` pentruviitorul marinar [i scriitor, Ion Creang` a reprezentat unmodel demn de imitat, de cinste [i omenie, un idol de via]`de la care comandorul Nicolae Ionescu Johnson nu s-a ab`tutniciodat`. M.m.pr. (r) Neculai MANOLE.

Minighid turistic:ora[ul bulgar BALCIC

Cuv~ntul cadou provine din latinescul caput [i derivatulcapitellus. çn epoca Sabinelor, se ofereau ramuri verzi, de v~scsau de m`slin, boga]ii ofereau vase pline cu vin, flori, opai]ede argil`, co[uri cu bun`t`]i, unele \nvelite \n foi]e de aur.Femeile mai primeau cadouri [i cu ocazia Matronaliei,s`rb`toare dedicat` zeului Marte. Tot romanii respectau [is`rb`toarea Saturnaliilor (Saturn – ocrotitorul agriculturii),data fiind 17 decembrie, c~nd ofereau figurine de lut. Odat` cuCezar, obiceiul s-a extins ca durat` la trei zile.

Persanii ofereau, \n prima zi a anului, ou` – simbol al ferti-lit`]ii. Egiptenii ofereau mici sticlu]e, druizii plante miracu-loase, iar grecii ofereau copiilor de ziua lor dulciuri. Evreiiofer` cadouri timp de opt zile – s`rb`toarea Hanuka, at~t c~tezile a ]inut incendiul \ntr-un templu.

Na[terea lui Hristos a \nsemnat darul cel mai de pre] pen-tru omenire, de aceea fiecare cre[tin va oferi un mic cadoucelor apropia]i, dar [i celor s`raci.

Secolul IV vine cu legenda Sf~ntului Nicolae din Patara,marele generos al copiilor, cadourile puse \n ghete devenindobicei permanent \n Europa.

çn secolul XVII, de la \nfloriturile unui discurs s-a trecut lao aten]ie acordat` doamnelor [i domni[oarelor dar [ib`rba]ilor.

* La chinezi, cadoul (liwu: ritual [i obiect), \ncepe prinoferirea de produse alimentare, ciocolata \nsemn~nd pasiune;

* Germanii ofereau cuplurilor cadouri din lemn, dup` 5 anide c`s`torie, din argint dup` 25 de ani [i din aur dup` 50 de ani;

* Niponii ofer` de miyage dulciuri sau bùturi persoanelor\nt~lnite pentru prima oar`, colegilor sau vecinilor pe care nui-au v`zut de mult timp. De sambetsu, ofer` asemenea daruricelor care pleac` \ntr-o c`l`torie, ace[tia primind daruri [i c~ndse \ntorc. De ohuge [i o-seibo, \n iulie [i decembrie, niponiiofer` bùturi, alimente sau uleiuri mirositoare, dar numai \nnum`r impar, persoanelor fa]` de care au anumite obliga]ii.

* Domnii rom~ni, aruncau cu bani la ie[irea din biseric`sau ofereau haine [i m~ncare celor s`raci.

Apogeul oferirii de cadouri este atins de Cr`ciun, Mo[ulcel cu plete dalbe d~nd tuturor, albi sau negri, catolici sauortodoc[i, eschimo[i sau aborigeni.

çn zilele noastre, fiecare ofer` c~nd crede c` e cazul,cadoul, acest str`vechi obicei fiind „dependent” de posibilit`]i.Unii ofer` un automobil, o hain` de blan`, iar al]ii o ciocolat`sau o floare. Oricare i-ar fi valoarea, tot CADOU se nume[te,iar primirea sa aduce bucurie [i fericire. M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

Mari b`t`lii navale (VI)…B`t`lia de la Trafalgar

La 21 octombrie 1805, cam pe la orele13.30, nava comandant „Victory” purt~nd lacatarg vestitul semnal „Anglia se a[teapt` cafiecare marinar s`-[i fac` datoria”, seapropia de [irul navelor franco-spaniole, \nimediata vecin`tate afl~ndu-se navafrancez` „Redoutable”. Un ]inta[ de elit`francez trage cu arma, r`nindu-l foarte gravpe amiralul Nelson. Cu ajutorul navei„Temeraire”, este capturat bastimentul„Redoutable”, nav` care mai t~rziu se vascufunda. Alte nave din [irul comandat deamiralul Collingwood, vor captura \n scurttimp navele „Bucentaure” [i „SantissimaTrinidad”, aceasta fiind cea mai mare nav`de lupt` din acele timpuri, singura de altfel care aveapatru pun]i. Comndantul escadrei franceze, amiralulVilleneuve, a fost luat prizonier. Pe la orele 16.00, cupu]in timp \nainte ca Nelson s` moar` din cauza r`niiprovocate de ]inta[ul francez, acesta, auzind de rezulta-tul favorabil al b`t`liei navale, istoria consemneaz` c` arfi spus: Mul]umesc Domnului c` mi-a permis ca s`-mifac datoria.

Din apriga \ncle[tare au sc`pat cinci nave franceze,acestea refugiindu-se \n portul Cadiz, unde au fost blo-cate de britanici, apoi capturate de spanioli \n 1808, c~ndspaniolii s-au ridicat \mpotriva francezilor.

Informa]ie preluat` din Calendarul 2008,edtat de L.N.R. filiala Bucure[ti.

CADOUL- obicei ce aducebucurie [i fericire…

çncep [tirile orei 17.00 la PROTV…




çntr-o pia]` mare, l~ng` o tarab`,Prive[te b`tr~na [i oft~nd \ntreab`:- Cum dai, maic`, ceapa? – Ca de obicei,Uite scrie aici, c~te kile vrei?…Merge mai departe [i-[i exprim` oful:- Maic`, dumneata, cum mai vinzi cartoful?Bruneta se uit` la ea cu repro[:- Ca [i ieri, m`tu[`, vrei s`-]i pun \n co[?…Ar dori [i-o ro[ie, dar cum vede pre]ulSimte c` \n suflet „bate” iar \nghe]ul.C~nd z`re[te carnea, ea \nghite-n sec,Nu-i mai [tie gustul de un an \ntregßi se-ndep`rteaz` socotind \n minteC-ar fi mul]umit` [i cu-n pumn de linte.Dar de unde bani? Toate-s scumpe, zù,Traiul „mu[c`” tare, ca un c~ine rù.I-a venit, ce-i drept, pensia (c~t o felioar`)ßi a dat-o gata din zori p~n`-n sear`.A pl`tit restan]ele ce le-avea la blocßi rata din \mprumutul la doamna Boboc(\i ceruse banii pentru o re]et`[i o implorase pe doamna cochet`s`-i restituie \n cinci-[ase luniiar ea acceptase… mai sunt [i minuni!).A venit lumina, achit~nd facturaA sim]it, cum brusc, o prinde c`ldura,C`ci i-au mai r`mas 20 de lei,Cum s` te hr`ne[ti o lun` din ei?Ce s` fac`, deci? De muncit nu poateC` e [i bolnav` [i prea \n etate,Nu are pe nimeni ca s` o ajute,L~ng` ea s` fie-n clipe nepl`cute.Ca s` se descurce, vine la cer[itLa chio[cul de p~ine – locul potrivit.Unul d` o p~ine, al]ii las` restul,Mul]i, prin nep`sare, \i condamn` gestul,Dar \i \n]elege, nu face accese,Au [i ei necazuri, de ea s` le pese?Dup` multe ore se trage deoparte,Num`r` monedele, apoi le \mparte:Astea de cartofi, astea-s pentru ceap`(simte pe la spate cum un junghi o-n]eap`,parc` [i-ame]eala o cuprinde iar, ia vreo trei pastile, poate c` dispar).Apoi iar`[i socote[te mai pe \ndelete:Dou`-trei ridichi… \i r`m~ne [i de-un castravete,P~inea \i ajunge pentru dou` zile…ßi porne[te c`tre cas` l`crim~nd pe sub lentile.

Gheorghe I. GHEORGHE

La pia]`…(parodie dup` poezia

„Muma lui ßtefan cel Mare”, de D. Bolintineanu)

☛ La biseric`, preotul se \nt~lne[te cu un t~n`renoria[:

- Ce te aduce la biseric`, Ioane?- Iaca, am venit s` m` spovedesc, p`rinte.- Nu-i nevoie, ]i-am citit blogul…

☛ Un psihopat tr`gea dup` el o feti]` printr-op`dure \ntunecat`. Feti]a:

- Mi-e fric`!Psihopatul o lini[te[te.- Da mie, c` m` \ntorc

singur?☛ Trebuie s` te men]ii \nform`!Bunica mea a\nceput s` merg` 5 km pe zic~nd avea 60 de ani. Acum are 97 [i habar nuavem unde a ajuns…

☛ Ce g~ndesc un optimist [i un pesimist desprecriza economic` mondial`?

Optimistul: „Vai, vom ajunge cu to]ii s`cer[im!”

Pesimistul: „ De la cine?!”

☛ Poli]istul \i zice [oferului:- ßtii, am avut eu presim]irea c` voi da o

amend`, d-aia te-am [i a[teptat toat` ziua.- Pì, [i eu am venit c~t am putut de repede!…

☛ Se apuc` unul cu un bomfaier s` taie lac`tulde la o cas` de schimb valutar. Vine poli]istul [i-l\ntreab`:

- Ce faci aici?- C~nt la vioar`! - Pì, nu aud nimic!- Las`, c` o s` auzi m~ine din ziare!

☛ Dou` blonde stau de vorb`…- Auzi, am fost ieri [i mi-am f`cut un test de

sarcin`, fat`.- ßi, au fost grele \ntreb`rile?

☛ Doi tipi la \nchisoare. Primul \ntreab`:- C~]i ani ]i-au dat?- 15!- Pentru ce?- Am spart c~teva geamuri la locul de munc`.- Dar unde lucrai?- Pe un avion…

EMINESCU, univers de inspira]ieAt~t de genial a fost Eminescu, \n titanica sa oper`, \nc~t aproape c` nu este

domeniu \n care s` nu fi avut ceva de spus: Eminescu [i dragostea, Eminescu [ipatria, Eminescu [i istoria, Eminescu [i marea. Sau, natura \n opera lui Eminescu,suferin]a \n poezia eminescian`, dorurile eminesciene etc., etc. Pretutindeni - EMI-NESCU!

Dovad` a universalit`]ii versului eminescian este [i frecven]a cu care apar poezi-ile, strofele, expresiile, metaforele, titlurile din literatur`, muzic`, pictur`, art` \ngeneral. Iat` [i motivul pentru care redau c~teva crea]ii spirituale, de natur` umoris-tic`, \n care au fost \nserate fragmente din opera Luceaf`rului, tocmai pentru a con-firma c`, f`r` Eminescu nu se poate…

■ De treci codrii de aram`… nu te cost` nici un ban/ De treci pragul de lacr~[m`, dai salariul pe un an!

■ C~nd cu gene ostenite, seara suflu-n lum~nare/ M` \ntreb cu \nciudare, veci-nul meu de al`turi curent oare de unde are?

■ Pe dealul plin de buruieni, agronomul explic` unui grup de turi[ti: „Pe acestelocuri vom planta pomi fructiferi”. Un chefliu din grup \ntreab`, retoric: „De ce nuvii? De ce nu vii?”…

■ Un poli]ist prinde c~]iva tuciurii, romi, \n momentul c~nd furau fructe dintr-olivad`, [i-i admonesteaz`: „Am s` v-at~rn de to]i pomii! Voi sunte]i urma[ii?Romii!?”

■ Sosit acas`, destul de cl`tinat de bùtur`, so]ul este \nt~mpinat de nevast`: „Cete legeni, omule/ F`r` rost, f`r-un cuv~nt/ Cu moralul la p`m~nt?” De ce nu m-a[leg`na/ C~nd s-a dus chenzina mea?”…”

Sunt doar c~teva exemple. Rom~nul, h~tru ca-ntotdeauna, a g`sit valen]ecomice, inspir~ndu-se din inegalabila crea]ie a titanului poeziei rom~ne[ti, MihaiEminescu. Le-am prezentat pentru a adùga, la amintirea Luceaf`rului, al`turi de olacrim`, un z~mbet.

Comandor (r) Ananie GAGNIUC

ßi dac`…ORIZONTAL: 1) Scriitor „ve[nic

t~n`r [i ferice”, care la 14 octombrie1883 \[i cite[te la Ateneu piesa„F~nt~na Blanduziei”, banii \ncasa]ipe v~nzarea biletelor (2000 de lei)fiind da]i la Viena, pentru tratamentullui Eminescu. 2) O dragoste s`lbatic`– „A-nfloririi lor bogate, ce m~nat segr`m`de[te/ çn… de ninsoare care raz`str`luce[te…” (sing. „MementoMori”). 3) A proceda \n esen]` la des-facerea cu am`nuntul (pop.) - „Atunci\ntr` \n colib` [i pe cap`tu-unei lai]i/ Lumina cu mucul negru \ntr-un h~rb unro[…” („C`lin”). 4) Aflat \n urma unui e[ec – Crai! 5) Invita]ie mai pu]in politi-coas` – La 9 noiembrie 1886, Eminescu a fost internat \n acest stabiliment de laM~n`stirea Neam]. 6) Fotbal Club (sig.) – Bun`, la Rebus!. 7) Chaos eminescian– Inso]itoarea crea]ilor sale. 8) Citate din Socrate! – „Trecut-au… ca nori lungi pe[esuri (sing. „Decembrie”) – Adres` (presc.). 9) Leag`n pe ape – Burduf, sac(trans.). 10) Poezie publicat` de Eminescu la 1 septembrie 1876 – Fluviu de coast`\n Italia.

VERTICAL: 1) „çngerul cu ele negre, mi[c`-n doliu a lor inimi de aram`” („Lamoartea principelui ßtirbey”) – Hexaclorciclohexan (abr.) 2) çn luna aprilie 1883apare acest poem \n Almanahul societ`]ii studen]e[ti „Rom~nia jun`” din Viena.3) Nepot al lui Avraam (Vechiul Testament) - H~rtie pentru scris. 4) O scrierescurt` (esperanto simplificat) - Aceste! 5) Cu[ete! – Antisubmarin (abr. mil.). 6)C`rturar bucovinean la care Eminescu a stat \n gazd` \n toamna anului 1865, \ngri-jind de biblioteca acestuia ( 2 cuv.) 7) „ O dulce-al … meledomn”/ De ce nu vii tu? Vin`! (pl. „Luceaf`rul”). 8) Primele ladialog! – Eroina nuvelei cu acela[i nume. 9) Actor iugoslav(Ivo) – A[a cum trecea poetul pe l~ng` plopii f`r` so] (var.). 10)Venit f`r` s` fie invitat – Editur` rom~neasc` de carte (abr.).Dic]ionar: UTREA, ETUR

M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

hh

hh

h

hh

h hhhh h

1

23456789

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

hh

Acordarea unui… credit bancar!La banc` se \nf`]i[eaz` un b`tr~nel care cere s` i se acorde un

credit destul de mare. Pu]in jenat, angajatul b`ncii \l \ntreab`:- Ce v~rst` ave]i?- 85 de ani, r`spunde senin b`tr~nelul.- ßti]i, la aceast` v~rst` ave]i nevoie de cineva s` garanteze c` ve]i

achita \mprumutul, \i explic` func]ionarul.- A, nici o problem`, vin cu tata!Blocat, func]ionarul exclam`:- Cu tat`l dumneavoastr`? Nu se poate! Dar ce v~rst` are?- 110, r`spunde b`tr~nul. Haide]i, v` rog, acorda]i-mi creditul, pentru c`

avem nevoie de bani pentru nunta bunicului.Din ce \n ce mai uimit, angajatul b`ncii \ntreab`:- Dar c~]i ani are, domnule, bunicul dumneavoastr`?- 140, veni r`spunsul.- 140 – strig` func]ionarul. ßi la v~rsta asta mai vrea s` se \nsoare?- El nu vrea s`racul, dar \l \mping p`rin]ii, r`spunde b`tr~nelul f`c~nd cu

ochiul, \ns` nu prea mai avea cui, pentru c` func]ionarul era pe jos… le[inase,ori de r~s, ori de uimire!

DIVERTISMENTO poveste dintr-o

c~rcium`…Pe unul dintre scaunele din fa]abarului st`tea, total dus peg~nduri, un tinerel sl`bu], av~ndo bere \n fa]a sa. La un momentdat apare un individ ciocolatiu,

care de la o po[t` se vedea c` e pus pe har]`.Se uit` \n st~nga, se uit` \n dreapta [i p~n` la urm` vine l~ng` acel tinerel. çlprive[te zeflemitor, dup` care \i d` dou` palme, \i ia berea [i o bea. Cel lovit set`v`lea pe jos de disperare.

- Ce ai, m` gagiule? – \l ia \n r~s [mecherul mardeia[. Pl~ngi pentru o bere?Ce b`rbat e[ti tu, b`, zdrean]`?!

- Cum s` nu pl~ng, m`, boule: Azi diminea]` m-a p`r`sit nevasta, mi-a golitcontul [i mi-a luat tot din cas`. La pr~nz am aflat c` sunt concediat de la loculde munc`… Disperat, am \ncercat s` m` arunc \n fa]a trenului, dar acesta aluat-o pe alt` linie. Am \ncercat s` m` sp~nzur, dar s-a rupt funia. Am vrut s`m` \mpu[c, \ns` s-a blocat pistolul. Iar acum, cu ultimii bani, mi-am luat o bere,mi-am pus otrav` \n ea [i vii tu [i mi-o bei…

Informa]ie de ultim` or`!Ca s` combat` efectele crizei economice, [efulguvernului le-a promis tuturor [omerilor din ]ar`c~te o slujb`. Aceasta va fi oficiat` gratuit depreo]ii din parohia de care apar]ine fiecare.

Curat murdar, coane F`nic`!

Statisticienii care dau „m`sura” [i „canti-tatea” co[ului zilnc, ar trebui s` ia \n calcul multmai serios semnul indicatorului de… grafic!

Iaca ni[te glumede… r~sul lumii (V)



SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

136

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66


O carte ce poate face pu]in` ordine \nmintea celor care se mai g~ndesc

din c~nd \n c~nd la ce a fost \n acelfinal de decembrie 89.

Nout`]i editoriale…O CARTE – DOCUMENT

CåREIA I SE SIM¥EA LIPSAS.O.S. PE DRUMUL SPERAN¥EI, o carte prin careautorul, comandor dr. (r) Ioan Damaschin, dezarticu-leaz` demolator acuza]iile precum c` \n Rom~nia evreiiar fi avut parte, \n timpul celui de-al doilea r`zboi mon-dial, de un regim de exterminare. Con]inutul acestei c`r]i– \n fapt un mesaj bazat pe o mare for]` argumentativ` –prezint` beneficiarilor unor cuno[tin]e de istorie aproxi-mative o scurt` istorie a evreilor, din cele mai vechi tim-puri p~n` \n secolul al XX-lea, dup` care exprim`, binedocumentat, strig`tele de desn`dejde ale sutelor de emi-gran]i evrei pleca]i pe calea m`rii, urm~nd a ajunge, \nacele momente ale nimicitorului r`zboi, acolo unde \nc`din antichitate locul le era cunoscut sub denumirea deP`m~ntul F`g`duin]ei. Din p`cate, a[a cum reiese [i dinpaginile acestei pre]ioase carte-document, o parte dintreei au ajuns doar \n str`fundurile m`rii!

Nou`, cet`]enilor acestei ]`ri, ni s-au adus \n repetater~nduri nedrepte acuza]ii privind Holocaustul dinRom~nia. Iat` c` un ofi]er marinar, un intelectual iubitorde adev`r, scutur` prin aceast` carte povara mize-rabilelor acuza]ii despre care [tiam c` sunt nedrepte, darnu reu[eam s` dovedim asta printr-o argumenta]ie f`r`fisur`.

Felicit`ri, domnule comandor. S.O.S. PE DRUMULSPERAN¥EI - rodul muncii dumneavoastr`, las` fapteles` vorbeasc` conferind atractivitate [i, lucru de mareimportan]`, credibilitate.

Lansat` \n holul cl`dirii Prefecturii Constan]a tot luni, 21decembrie, a[a cum a fost lansat` [i revista „ARMA PONTI-CA”, lucrarea „LA REVOLU¥IE SE ßI MOARE, NU-I AßA”este rodul „\ncumet`rii” autorului, colonel \n rezerv` RemusMacovei, de a reconstrui trecutul nu prea \ndep`rtat, o misiuneingrat`, dar, \n acela[i timp, nobil`.

Iat` c\teva din cuvintele scrise \n Prefa]`, de c`tre profe-sorul universitar dr. Marian Cojoc, prorector al Universit`]ii„Ovidius” din Constan]a: „Parcurg~nd \ns` noua sa \ntre-prindere retrospectiv` asupra unui timp al \ncle[t`rilor, ce audus la schimbarea profund` a Rom~niei contemporane, nu pots` nu remarc pasul \nainte f`cut de autor \n direc]ia a[ez`rii totmai aproape de frontul istoriografic autentic al mai nounumitei istorii immediate. Spun~nd acestea remarc [i deaceast` dat` talentul deosebit, dincolo de pasiunea cercet`toru-lui autorizat, de a structura armonios un material, nu foarteamplu, dar bine sistematizat, referitor la ultima decad` a luidecembrie 1989…. Ce are \n plus scriitura domnului col. (r)Remus Macovei, \n raport cu lucr`rile ap`rute deja \n spa]iultomitan referitoare al evenimentul epocal al Revolu]iei, sepoate sintetiza \n c~teva cuvinte: rigoare, curaj \n emitereaunor ipoteze, putere de argumenta]ie, logic` demonstrativ`,bun sim] [i nu \n ultimul r~nd, capacitatea de a recunoa[te f`r`niciun fel de re]inere c` s-a gre[it atunci, la \nceputul timpului\ns~ngerat amintit, \ndr`znind chiar s` dea nume posibililorvinova]i pentru efectele nefaste ale schimb`rii din decembrie1989”

Este o carte-document ce merit` a fi citit`. Felicit`ri, dom-nule colonel (r) Remus Macovei.

ARMA PONTICA – o revist`binevenit`

Despre aceast` revist`, lansat` luni, 21 decembrie2009, ac]iunea av~nd loc \n holul de la parterul cl`diriiPrefecturii Constan]a, v` l`s`m s` aprecia]i dumnea-voastr` cuvintele scrise pe interiorul paginii \nt~i dec`tre colectivul redac]ional: Iat` o nou` publica]ie pet`r~m dobrogean care dore[te s` pun` \n aten]ia citito-rilor sì o tematic` menit` s` sensibilizeze \n sufletele [icon[tiin]a oric`rui trìtor pe aceste meleaguri rom~ne[ti,acele sentimente de pre]uire, de admira]ie, de cunoa[tere[i de \n]elegere a ac]iunilor [i faptelor din trecutulistoric, din vremurile imemorabile [i p~n` \n zilele noas-tre. Da, este un sentiment de m~ndrie s` [tii [i s`con[tientizezi c` pe aici, pe unde ne duc pa[ii ast`zi, atrìt c~ndva Sf~ntul Andrei [i marele poet Ovidius, càceste meleaguri au fost ap`rate cu fermitate de mariivoievozi Mircea [i Vlad, iar mai t~rziu de marele om destat Kog`lniceanu. La fel trebuie s` [tim c` pe acestemeleaguri au fost destule vremi de furtun`, de marinecazuri pentru b`[tina[i, dar d~rzenia, hot`r~rea, spiri-tul de sacrificiu pentru continuitatea \n glia lorstr`moseasc` au invins!”

Ap`rut` sub auspiciile Asocia]iei Na]ionale pentruCultul Eroilor filiala Constan]a, revista ARMA PONTI-CA se dore[te a fi, a[a cum st` scris chiar pe primapagin`, o publica]ie de cultur`, de informare, de atitu-dine [i de opinie care s` contribuie la \mbog`]irea patri-moniului de cuno[tin]e a fiec`ruia dintre noi [i, implicit,a trezi o reac]ie de opinie pozitiv` la demersurile [iideile exprimate \n paginile sale. S` dea Domnul s` aib`c~t mai multe apari]ii!

La har]` cu DEX-ul…PILOTINå

Dic]ionarul limbii rom~ne moderne (1958)consider` c` acest cuv~nt, pilotin`, s-a format \nrom~ne[te dup` englezescul „piloting boat”, ceea ce\ns` nu corespunde fonetic [i nici semantic, c`ci \nenglez` se spune pilot (nu „piloting”)boat/cutter/launch/vessel. DEX-ul (1975) nu a repetataceast` gre[eal` dar, \n schimb, lu~ndu-se dup`Dic]ionarul de neologisme, a f`cut una [i mai mare,d~nd drept etimologie fran]uzescul pilot, care nu

\nseamn` altceava dec~t „elev marinar”, \n timp cepilotul trebuie s` fie un marinar cu experien]`. çn plus,echivalentul fran]uzesc al lui pilotin` estebateau-pilote.

Pilotin` provine din italian` sau greac`, ambelelimbi av~nd acest cuv~nt, \n]elesul sù fiind acela[i ca[i \n rom~ne[te. Noua edi]ie a DEX-ului (1966) a igno-rat propunera mea, r`m~n~nd la varianta Dic]ionaruluide neologisme, \nsu[it` [i de Dic]ionarul limbiirom~me (DLR)

Comandor (r)Neculai PåDURARIU

Dac` \n casa dumneavoastr` se g`se[te [i un computer, este foarte bine.Iar dac` sunte]i conecta]i la Internet este [i mai bine, pentru c`, dac` ave]icuriozitatea, pute]i r`sfoi sau citi TIMONA chiar cu ceva timp \nainteaie[irii sale de sub tipar. Singurul „efort” presupune s` naviga]i pe site-ulligii, acces~nd www.lmmm.ro … V` multumim!

23 DECEMBRIE 1989…Sunt ofi]er secund pe o nav` militar`, pe Dun`re. Primim alarm` [i ni

se solicit` s` navig`m cu luminile stinse, f`r` s` facem niciun zgomot.Mergem \ncet, \n [ir, [ase nave. Ne deplas`m a[a, \n lini[te, p~n` c~nd unsoldat scap` arma din m~n`, pe punte. Zgomot a fost, dar nu prea mare.çn schimb au urmat adjectivele [i ur`rile de bine ale maistrului militarDan, b`rbat voinic, cu o voce baritonal`, gata oric~nd s` zic` ceva, chiardac` era sau nu cazul. C~nd vorbea el, se auzea \n toat` unitatea…Lini[tea s-a terminat. Din bezna de pe mal, cineva \ntreab`:

– Tu e[ti, Dane?– Da eu sunt. Da tu cine e[ti?… Urmeaz` un strig`t: Sta]i! Nu trage]i!

å[tia sunt ai no[tri!Erau gr`nicerii care primiser` ordin s` trag` cu AG-urile \n navele

care circulau f`r` lumini pe Dun`re. V` \nchipui]i ce s-ar fi \nt~mplat!ßi astfel, o arm` sc`pat` de un soldat pe punte ne-a salvat via]a…

Lauren]iu Manuel MACARIE


semne bune anul nu prea are… d e t r e i z i l emedia.lmmm.ro/uploads/timona/nr. 136 - ianuarie...

Documents