Reprezentarile socializate si sociale ale alimentatiei

la copii Cristina Grabovschi

Doctorante en Sciences humaines appliquéesMilton N. Campos

Professeur, Département de communication

- a determina daca reprezentarile copiilor despre alimentatie sunt sau nu reprezentari sociale;

- a determina daca aceste reprezentari se construiesc in functie de varsta si de apartenenta culturala a copiilor

Obiective :

Factori individuali, sociali si culturali

Costul si disponibilitatea alimentelor

Mass media

Politicile privind nutritia

Obiceiuri alimentare

Cum pot fi ameliorate obiceiurile alimentare ale

tinerilor ?

Obiceiurile legate de alimentatie nu pot fi schimbate nici prin

decret, nici prin propaganda

……………………ce ramane de facut?

intelegerea alimentatiei si a simbolismului sau în toate dimensiunile sale (cognitiva, emoţionala, sociala)

luarea în consideratie a construcţiei colective a acesteia

Reprezentarea – individuala - sociala

Distinctie între:Reprezentarea

socializata : reprezentare mentală

individuala produsa sub influenta

societatii referindu-se la obiecte

sociale

Reprezentarea sociala:

un ansamblu dinamic (si impartasit in cadrul grupului social) de idei, de comunicari, de valori, etc.

ajuta la interpretarea şi la modelarea realitatii

se aplica la activităţi speciale

(Moscovici, 1961/1976)

Reprezentarea socialaNucleul central: ansamblul stabil şi

coerent de elemente unificatoare şi stabilizatoare care dau semnificatie reprezentarii

are o funcţie organizatoare şi generatoare de sens

Zona periferica cuprinde elemente mai

diversificate şi mai flexibile, cu rolul de a "proteja" nucleul de informaţiile contradictorii şi de a permite adaptarea subiectului la situaţiile cotidiene.

Dacă reprezentările individuale pe care copiii le au referitor la alimentatie sunt initial reprezentari socializate, aceste reprezentari se tranforma in reprezentari sociale pe masura ce copilul avanseaza in varsta.

Ipoteza :

teorie care are ca obiect operaţiile de gândire exprimate prin «limbaj natural» 

ia în considerare nu numai formele gândiri, cum o face logica formală, dar şi conţinutul acesteia

porneşte de la premisa că "fiecare actiune, fiecare comportament, şi, in particular fiecare discurs, sunt bazate pe modelul mental al unei realitati specifice" (Grize, 1996,p. 3).

Logica naturala (J.-B. Grize)

Acest model mental, care este de fapt un set de reprezentari, se exprima în procesul de comunicare cu ajutorul unui număr de operaţii :

logice  (deoarece sunt operaţii de gândire) si

discursive  (deoarece gândirea este exprimată prin intermediul discursului).

Logica naturala (J.-B. Grize)

« notiunile primitive » = sisteme de reprezentări complexe de proprietati fizico-culturale 

«fasciculele obiectului » = ansamblul de proprietati ale notiunilor primitive si relatiile dintre ele.

Logica naturala

Alex (12 ani) « Un copil care nu mananca bine este foarte gras, chiar obez, şi asta pentru ca mananca des la McDonald's »

Operatia α (alpha) privind obiectele :α(X) → O1{copil} (extragerea unei notiuni primitive) Operatia δ (gamma) privind fasciculele obiectele care

inconjoara obiectul principal) – Exista 4 operatii gamma :γ1(O1) → γ1

1{…,…..} (introduce partile obiectului)

γ2(O1) → γ21{copil, copil gras, obez} (marcheaza un proces

intern al obiectului) γ3(O1) → γ3

1{copil, copil foarte gras, chiar obez} (marcheaza o stare a obiectului)

γ4(O1.) → γ41{…,…..} (marcheaza o dimensiune, o extensie, o

pluralitate a obiectului)

Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs 

Alex (12 ani) « Un copil care nu mananca bine este foarte gras, chiar obez, şi asta pentru ca mananca des la McDonald's »

Operatia η (eta)(de predicare) :η(X) → P1{± a manca bine}→± a manca bine

(X,●) (se refera la faptul ca textul marcheaza o singura posibilitate : «nu mananca bine» )

Operatia λ (lambda) de localizare :λ1(P1.) → λ1

1{ca a manca la MacDonald’ } (localizare– in spatiu sau timp)

Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs 

«Asa, el consumă o mulţime de alimente nesanatoase, adică multa prajeala, multe chimicale si alimente nenaturale. Si alimente modificate genetic (…).»

Operatia θ (teta) (reia obiectul)θ0(O) → θ0

1{el} L’opération η (eta):η(X) → P2{± a consuma}→± a consuma (●, X)

(textul exprima o singura posibilitate : « consuma »)

Operatia α (alpha):α(X) → O2{alimente} (extragerea unei notiuni

primitive)

Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs 

«Asa, el consumă o mulţime de alimente nesanatoase, adică multa prajeala, multe chimicale si alimente nenaturale. Si alimente modificate genetic (…).»

L’opération δ (gamma) sur les faisceauxγ1(O2.) → γ1

1{alimente nesanatoase, prajeala, chimicale, alimente nenaturale, alimente modificate genetic} (parti ale obiectului)

γ2(O2) → γ21{alimente, alimente nesanatoase}

(proces intern al obiectului)γ4(O2.) → γ4

1{alimente, multe alimente} (dimensiune, pluralitate a obiectului)

Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs 

copii canadieni, copii romani si copii canadieni de origine romana, de trei grupe de varsta (7-8 ani, 9-10 ani şi 11-12 ani), pentru un total de aproximativ 50 de copii

interviuri individuale realizate într-o maniera semi-directivă, inspirate interviul clinic al lui Piaget (1932)

Esantion si tehnici de colectare a datelor

Copiii asociaza în mod spontan «a manca bine», cu o alimentaţie sănătoasă, şi «a nu manca bine» cu alimentatia nesanatoasa

Exista «urme» de reprezentări sociale incepand chiar cu vârstele cele mai mici

Rezultate partiale:

Reprezentarea sociala a alimentatiei sanatoaseRomaniaNucleu central

(notiuni primitive) : - «vitamine», - «alimente naturale» - «mancare gatita in

casa»

CanadaNucleu central

(notiuni primitive) : - «alimentatie

équilibrata» - «alimentatie

diversificata»

Reprezentarea sociala a alimentatiei nesanatoaseRomaniaNucleu central

(notiuni primitive) : - «E-urile», - «mancare de la

fast-food» - «alimente prea

grase, prea sarate sau prea dulci»

CanadaNucleu central

(notiuni primitive) : - «dulciuri» - «grasimi»

(obezitate)- bauturi gazoase

indiferent de varsta, copiii care provin dintr-un context cultural comun partajeaza, in general, acelasi nucleu central al reprezentarii sociale

Concluzii provizorii

Se observa diferente legate zona periferică: elementele din zona periferică a

reprezentărilor care aparţin copiilor mai in varsta sunt:

- mai numeroase - mai bogate la nivelul vocabularului,

argumentatiei şi operaţiilor de logica naturala implicate.

Concluzii provizorii

Merci!