psihoterapia si filosofia zen · pdf filefilosofia zen şi psihoterapia giulia negură motto:...

of 4 /4
Filosofia Zen şi Psihoterapia Giulia Negură Motto: „ZEN nu este o practică spirituală, ci mai mult decât atât, căci se situează dincolo de spiritual şi de material. ZEN înseamnă a-ţi concentra toată fiinţa în ceea ce faci, orice ai face. Înseamnă A FI. Înseamnă a mânca atunci când mănânci, a merge atunci când mergi. A FI aici şi acum, în orice moment. Nu este un mijloc de a atinge un scop. Este doar ceea ce este deja, la intensitate maximă. ZEN nu serveşte la nimic anume ... Şi totuşi ...” (Dokusho Villalba Roshi) Rezumat: Zen nu este un sistem terapeutic în sensul vestic al termenului. Dar principalul său scop este să identifice şi să soluţioneze problemele existenţiale. În acest sens, Zen şi psihoterapia vestică au în comun încercarea de a ajuta oamenii să sufere mai puţin. Abstract: Zen is not a therapeutic system in the western sense of the term. But his aim is to identify and dissolution of existential suffering. In this sense, Zen has in common with western psychotherapy aim to help beings to suffer less. Întrebat odată cum vede relaţia dintre Zen şi psihoterapie, Dokusho Villalba, maestru Zen, scriitor şi filosof, fondatorul Comunităţii Budiste Soto Zen din Spania, afirma că elementul comun celor două îl reprezintă obiectivul acestora de a ajuta fiinţele să sufere mai puţin. Potrivit adevărului universal, multe dintre cauzele durerii emoţionale îşi au originea în faptele biografice care ne-au structurat personalitatea. Acestea constituie câmpul de lucru al psihoterapiei. Conform filosofiei Zen însă, noi toţi experimentăm o durere mai profundă, care nu ţine de natura emoţională sau psihologică. Putem să o numim durere existenţială şi vine din faptul că suntem fiinţe conştiente, mai ales conştiente de propria noastră moarte. Stim că, mai devreme sau mai târziu, vom muri, aşa cum vor muri toate fiinţele pe care le iubim. Această durere vine din viciul fundamental pe care îl simţim în existenţa noastră individuală şi din vicierea existenţei celor pe care îi iubim. Meditaţia şi învăţătura Zen ne ajută să ne eliberăm de acest viciu şi să trăim viaţa cu mai mare libertate interioară, acceptând că tot ceea ce începe, se şi termină, mai devreme sau mai târziu.

Author: ngodieu

Post on 06-Feb-2018

224 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Filosofia Zen i PsihoterapiaGiulia Negur

    Motto:ZEN nu este o practic spiritual, ci mai mult dect att, cci se

    situeaz dincolo de spiritual i de material. ZEN nseamn a-i concentra toat fiina n ceea ce faci, orice ai face.

    nseamn A FI. nseamn a mnca atunci cnd mnnci, a merge atunci cnd mergi. A FI aici i acum, n orice moment.

    Nu este un mijloc de a atinge un scop. Este doar ceea ce este deja, la intensitate maxim. ZEN nu servete la nimic anume ... i totui ...

    (Dokusho Villalba Roshi)

    Rezumat:Zen nu este un sistem terapeutic n sensul vestic al termenului. Dar principalul su scop este

    s identifice i s soluioneze problemele existeniale. n acest sens, Zen i psihoterapia vestic au n comun ncercarea de a ajuta oamenii s sufere mai puin.

    Abstract:Zen is not a therapeutic system in the western sense of the term. But his aim is to identify and

    dissolution of existential suffering. In this sense, Zen has in common with western psychotherapy aim to help beings to suffer less.

    ntrebat odat cum vede relaia dintre Zen i psihoterapie, Dokusho Villalba, maestru Zen, scriitor i filosof, fondatorul Comunitii Budiste Soto Zen din Spania, afirma c elementul comun celor dou l reprezint obiectivul acestora de a ajuta fiinele s sufere mai puin.

    Potrivit adevrului universal, multe dintre cauzele durerii emoionale i au originea n faptele biografice care ne-au structurat personalitatea. Acestea constituie cmpul de lucru al psihoterapiei. Conform filosofiei Zen ns, noi toi experimentm o durere mai profund, care nu ine de natura

    emoional sau psihologic. Putem s o numim durere existenial i vine din faptul c suntem fiine contiente, mai ales contiente de propria noastr moarte. Stim c, mai devreme sau mai trziu, vom muri, aa cum vor muri toate fiinele pe care le iubim. Aceast durere vine din viciul fundamental pe care l simim n existena noastr individual i din vicierea existenei celor pe care i iubim. Meditaia i nvtura Zen ne ajut s ne eliberm de acest viciu i s trim viaa cu mai mare libertate interioar, acceptnd c tot ceea ce ncepe, se i termin, mai devreme sau mai trziu.

  • Pentru aceasta, a fi aici i acum reprezint calea. Simirea i trirea n prezent, departe de trecut i aproape de viitor, reprezint cea mai eficient form de a exista. Despre unele persoane care nu-i triesc viaa conform acestui principiu, F.Perls (2008, pg.109) afirma c (...) muli oameni sunt mereu la civa centrimetri sau kilometri de prezent. Ei nu se pot bucura niciodat de strdaniile lor fiindc proiectele lor nu au un corespondent n prezent, n realitate. Aceasta nu nseamn c (...) trebuie s neglijm complet viitorul (de exemplu proiectele) sau trecutul (situaiile incomplete); trebuie doar s nelegem c trecutul a rmas n urm, c el ne-a lsat un anumit numr de situaii incomplete i c aciunile noastre trebuie s aib la baz proiecte, c nu trebuie s le sublimm sau s nesubstituim lor (ibidem, pg.110).

    Practicat din cele mai vechi timpuri, pe msur ce oamenii primeau sfaturi i erau ascultai de ceilali, psihoterapia se poate spune c are o istorie ndelungat, asemenea filosofieii practicilor Zen. Dei cu tradiii strvechi, cele dou filosofii de viavin de pe continente diferite i, abia ncontemporaneitate, i-au fcut simit prezena una pe oaza de genez a celeilalte.

    Cnd spunem Zen, spunem Japonia. n Japonia, religia este altfel neleas dect n alte zone ale globului. Aici convieuiesc ntr-o ciudat interconexiune trei mari categorii de religii: shintoismul - religia autohton nipon; budismul - religie de origine indian care i-a fcut intrarea n Japonia sub forma influenelor chineze; precum i un reprezentant minor al cretinismului. ntre acestea, budismul este prima filosofie religioas introdus n Japonia, avnd, prin aceasta, un puternic impact cultural i filosofic asupra civilizaiei nipone. ntre sectele budiste cu cea mai mare rspndire i adepi, se numr i cea fondat pe

    filosofia Zen. Curentul filosofico-religios Zen a

    cunoscut cea mai larg rspndire n Japonia n perioada evului mediu, cnd devine religia oficial a clasei conductoare samuraii.

    Numele Zen vine de la pronunia japonez a cuvntului chinezesc chan, care se trage de la cuvntul sanscrit dhyna (meditaie sau stare meditativ). Ca stare meditativ static, Zenul este transmisia exact a practicii zazen. Este practica posturii i a respiraiei corecte, cu corpul i mintea unificate, abandonnd astfel orice idee sau spirit de cutare, detaat de orice produs al minii. Particularitatea acestei ci meditative este accederea la experiena trezirii. Trezirea este o experien existenial, o contientizare

    a naturii adevrate a lucrurilori o alt

    manier de a tri n realitate. Este

    aceea stare denumit SATORI.

    O contiin intuitiv,

    produs prin schimbri ale

    modului de a experimenta realitatea i prin acumularea acestor schimbri, starea de SATORI este o stare psihofiziologic foarte deosebit, n care corpul i mintea sunt ambele relaxate. Este o stare bine echilibrat a corpului i a minii nsoit de o anumit tensiune n contextul strilor de relaxare i mplinire.

    Acest scop iniial al Zen-ului, iluminarea spiritual, denumit la origine SATORI, era considerat a fi n exclusivitate religios. n timp ns, practicile Zen au fost treptat preluate de unele direcii terapeutice i incluse n cadrul acestora ca procedee distincte. Astfel, putem considera c n prezent, filosofia Zen are legtur direct cu vindecarea psihologic sau cu psihoterapia.

  • - Permit persoanei s se confrunte cu realitatea, s observe realitatea i s accepte realitatea aa cum este.

    - Produc ncetarea vederii lucrurilor dintr-un punct de vedere egocentric i nlocuirea acestuia cu un punct de vedere altruist sau unul mai cuprinztor.

    Practica Zen poate produce asupra personalitii i aciunilor unei persoane urmtoarele schimbri:

    1. Schimbri care se observ n viaa real:- apar resurse interioare pentru a tri orice clip cu ntreaga energie a persoanei;- persoana devine capabil s accepte realitatea aa cum este; scade tendina de a fugi

    de situaiile dificile sau de a face orice pentru a le evita;- apar sentimente de mplinire i vigoare.2. Anxietatea i teama se diminueaz. n Zazen emoiile sunt eliberate i apare

    desensibilizarea ntr-o stare de echilibru dinamic.3. Devine o obinuin executarea muncilor cotidiene pe baza respiraiei abdominale:- executarea funciilor fizice este declanat prin respiraia abdominal;- este redobndit echilibrul n sistemul nervos vegetativ;- sunt ntrite i revigorate funciile organelor interne;- este mrit rezistena la stres.4. Persoana este eliberat de ataamentul la sine. Energia persoanei poate fi folosit n

    ntregime n aciuni reale. De exemplu, aceasta se poate observa n tehnicile sportive, n exprimarea artistic, n perfecionarea comportamentului, n executarea NO (drama clasic japonez care se danseaz) sau n SADO (ceremonia ceaiului).

    5. nceteaz punctele de vedere egocentrice:- devine posibil s vezi lucrurile dintr-un punct de vedere mai cuprinztor sau din punct

    de vedere al altei persoane;- ideile creative nu vor mai fi restricionate de un cadru rigid de gndire.Prelund n tehnicile sale crmpeie din filosofia Zen, psihoterapia (cu precdere cea de

    influen Gestalt) are, deasemenea, drept scop fundamental trezirea contiinei individuale prin creearea acelei realiti pure i simple a lui aici i acum, indus n psihic, dincolo de cuvinte. A.Moreau (2005, pg.12) sublinia esena psihoterapiei prin urmtoarele: Pentru a contientiza ceea ce simi, pune accentul pe aici i acum. Realitatea palpabil este prezentul. Ieri reprezint o realitate trecut. Mine, o realitate viitoare. Ieri nu mai exist, mine nc nu a venit.

    Prin practica Zen sunt produse fenomene psihologice. Practicani i Zen observ c personalitatea lor se modific n direcii pozitive. Dei Zen nu este un sistem terapeutic n sensul occidental al termenului, prin exerciiu, starea SATORI conduce la schimbarea personalitii. Experienele de SATORI afecteaz cunoaterea i modelele cognitive, modificnd astfel modalitatea de a privi lucrurile. Se poate spune c schimbrile specifice SATORI pot avea urmtoarele finaliti (Shoji Nakamura, profesor, departamentul de psihologie al Universitii Komazawa, Tokyo, Japonia, apud www.gnspy.org):

    Surse bibliograficeDokusho, V.R., Zen are o enorm putere de transformare, n www.psychologies.ro.Moreau, A., (2005), Viaa mea, aici i acum. Gestalt-terapia, drumul vieii, Editura Trei, Bucureti.Nakamura, S., Practica Zen i autocontrolul, n www.gnspy.org.Pearls, S.F. (2008), Eul, foamea i agresivitatea, Editura Trei, Bucureti.

  • - Permit persoanei s se confrunte cu realitatea, s observe realitatea i s accepte realitatea aa cum este.

    - Produc ncetarea vederii lucrurilor dintr-un punct de vedere egocentric i nlocuirea acestuia cu un punct de vedere altruist sau unul mai cuprinztor.

    Practica Zen poate produce asupra personalitii i aciunilor unei persoane urmtoarele schimbri:

    1. Schimbri care se observ n viaa real:- apar resurse interioare pentru a tri orice clip cu ntreaga energie a persoanei;- persoana devine capabil s accepte realitatea aa cum este; scade tendina de a fugi

    de situaiile dificile sau de a face orice pentru a le evita;- apar sentimente de mplinire i vigoare.2. Anxietatea i teama se diminueaz. n Zazen emoiile sunt eliberate i apare

    desensibilizarea ntr-o stare de echilibru dinamic.3. Devine o obinuin executarea muncilor cotidiene pe baza respiraiei abdominale:- executarea funciilor fizice este declanat prin respiraia abdominal;- este redobndit echilibrul n sistemul nervos vegetativ;- sunt ntrite i revigorate funciile organelor interne;- este mrit rezistena la stres.4. Persoana este eliberat de ataamentul la sine. Energia persoanei poate fi folosit