Comunicări fundamentaleComunicări fundamentale

AAsistensistentta fazelor terminalea fazelor terminale

Victor Cojocaru

Iasi 2009

Comunicări fundamentale ce Comunicări fundamentale ce notifică statutul existenţial al notifică statutul existenţial al

pacientuluipacientuluiHANDICAPUL ŞI DECESUL

Varsta si speranta de viataVarsta si speranta de viata

Date de pornireDate de pornire

• Nimanui nu-i plac vestile proaste• Doctorii au fost intotdeauna purtatorii

vestilor proaste• Modul de prezentare a vestilor se poate

rasfrange asupra evolutiei pacientului, comportamentului familiei si viitorului medicului mesager

• Oricum, doctorii nu plac nimanui

Vesti releVesti rele• Vestile au semnificatii variate• Orice informatie care afecteaza si agreseaza

prin chestiuni referitoare la individ si la viitorul acestuia,

• la situatii fara speranta, • la amenintari fata de integritatea mintala sau

fizica a persoanei,• la riscul de a altera un stil de viata sau • la un mesaj care, odata transmis, ii lasa

receptorului mai putine sanse.• COMUNICAREA VESTILOR RELE NU ESTE

O OPTIUNE, CI O OBLIGATIE PROFESIONLA

...distrugatoare de visuri si de ...distrugatoare de visuri si de sperantesperante

• Recurenta unei boli

• Potentialul contagios

• Esecul terapiei

• Aparitia de efecte adverse ireversibile

• Rezultatul testelor de paternitate

• Rezultatul analizelor

• Problema iminentei resuscitarii sau a ingrijirilor paliative

Corvoada doctoruluiCorvoada doctorului

• Purtator de vesti rele=intansa emotionalitate, anxietate,

• frica de raspunsul receptorului• Incertitudinea expectantelor pacientului• Frica de a distruge sperante• Frica de propria neputinta in tratarea pacientului• Frica de propria lipsa de experienta in

negocierile emotionale• Jena de a fi dat anterior prognostice optimiste

Ce vor pacientii?Ce vor pacientii?

• Atitudine onesta• Compasiune• Ingrijire• Speranta• Informatie referitoare la tot ce se intampla

cu ei

• Prezenta fizica a doctorului

SPIKESSPIKESPREGATIREA PROPRIEPREGATIREA PROPRIE

Baile W, Buckman R. et al. (2000) SPIKES- A Six Step Protocol for Delivering Bad News: Applicationto the Patient with Cancer. The Oncologist 5:302-311

• CUNOASTEREA PACIENTULUI SI A AFECTIUNII SALE. CE VA URMA?

• REPETITIA MINTALA A EPISODULUI, VARIANTE DE RASPUNS

• RETINETI CA VESTILE SUNT TRISTE PENTRU PACIENT SI IMPLICA VIITORUL SAU.

• CINEVA CALIFICAT TREBUIE SA VA ASISTE SI VA RAMANE LANGA PACIENT

• DACA PACIENTUL DORESTE SA AIBA ALATURI PE CINEVA APROPIAT, ASTA TREBUIE SATBILIT INAINTE. LUCRUL POATE FI SUGERAT DIN MOMENTUL EFECTUARII TESTULUI RELEVANT.

SPIKESSPIKESPREGATIREA SPATIULUIPREGATIREA SPATIULUI

• Spatiu intim, eventual batiste la indemana.• Nu stati langa pacient. Stati jos (mai putin

intimidant) si nu aratati graba. Nu lasati bariere intre dumneavoastra si pacient. Sa se imbrace daca a fost consultat.

• Tineti cont de bagajul cultural si de varsta.• Se poate inchide telefonul aratand

totodata ca nu sunteti interesat de spatiul din jur

SPIKES pregatirea pacientuluiSPIKES pregatirea pacientului

• Perceptiile pacientului, e importanta adaptarea la conditia sa. Astfel, veti corecta neintelegerile si veti putea continua dialogul daca pacientul va intra in negare, gandire de unoptimism exagerat sau va avea expectante nerealiste de la tratament.

• Obtinerea permisiunii pacientului. Unii vor detalii, altii, nu.

• Furnizati informatile la nivelul de intelegere al pacientului.

• Sugestii “Cum ati dori sa va dau rezultatul?” sau “V-ati gandit pana acum la ce ar putea fi in neregula cu dumneavoastra?”

• Avertizari de vesti rele: “Din pacate, am niste vesti proaste sa va dau” sau “Imi pare rau sa va spun...”

SPIKES sprijinulSPIKES sprijinul• Urmariti emotiile: tacerea, plansul, socul.• Cand tace, intrebati-l cum se simte, ce gandeste. Il va ajura sa

lasati-i timp pentru lacrimi si plans.• Nu spuneti “Stiu ce simti”. Cel mult, puteti sa-i marturisiti ca il

intelegeti• Cautati sa intelegeti cauzele raspunsului. De obicei, acesta e legat

de vestea primita sau de impactul pe care aceasta o va avea asupra familiei sau copiilor.

• Incurajati-l sa-si exprime emotiile si lasati-l sa inteleaga ca nu este singur in fata trairilor sale, ca va pasa.

• Furnizati-i unplan de viitor coerent pentru el, dar si pentru atitudinea terapeutica

• MENTIONATI ACEST PLAN, PRECUM SI DESFASURAREA INTREVEDERII IN FOAIA DE OBSERVATIE !!!!!

URMARITI INTELEGEREA SI ATENTIA PERSOANEI

BANUIESTE ADEVARUL?

EXPLORATI NIVELUL DE CUNOASTERE

TRAGETI UN „FOC DE AVERTIZARE”

DATI VESTILE CU, CALM , IN DOZE

ADECVATE

CONFIRMATI VESTILE CU CALM

URMARITI REACTIILE IMEDIATE

ASTEPTATI SA TREACA PRIMUL SOC

INTERVENITI IN REACTIILE

EMOTIONALE SI RASPUNDETI LA

INTREBARI

OFERITIVA AJUTORUL ADECVAT

DA NU

BMJ 316 10 IAN 1998

NegareaNegarea

• E un mecanism de lupta psihica

• E incurajata de rude

• Este arareori totala

• Poate fi ambivalenta

• Nivelul ei se schimba in timp

• Ascunderea diagnosticului poate fi mai pagubitoare in timp si mai dureroasa

Intrebari dificileIntrebari dificile• Exista un tratament de vindecare?• De ce eu?• Cat timp mai am?• Ce se intampla dupa?• Ce alternative (terapii complementare) exista?

• Incercati sa va aratai interesati in intimitatea gandirii sale: De ce intrebi asta acum?

• Cautati dominanta testand diverse opinii> Ce parere aidespre ?• Confirmati-i sanatatea gandirii (Ai dreptate!) dar elaborati(Ai

dreptate DAR terapiile astea complementare, de fapt, imbunatatesc doar calitatea vietii, ele nu vindeca!)

• Fiti pregatiti sa recunoasteti ce nu stiti• Aratati empatia in fata nedreptatii vietii

Reactii emotionale majoreReactii emotionale majore

• FURIE- adesea indreptata gresit, asupra medicinei si a practicantilor ei

• VINA senzatia ca boala e o pedeapsa

• ACUZE- convingerea este ca situatia este cauzata de altii

Intervenţia psihoterapeutică Intervenţia psihoterapeutică imediată şi principiile comunicării în imediată şi principiile comunicării în

asistenţa fazelor terminaleasistenţa fazelor terminale • Terapia suportiva• Terapia cognitiva si comportamentala• batranetea: “Alo, e cineva acasa?”• Depresia si dezorientarea-memorii extinse• Mediul familiar, o ancora• Terapii adresate fiecarui simptom in parte• Terapii cognitive scurte, libertatea fata de

simptom• Atentia fata de “ultimele pietre de hotar”

Mijloace de apaare ale medicului Mijloace de apaare ale medicului in fata stresului comunicarii de in fata stresului comunicarii de

vesti relevesti rele• Pregatirea profesionala

• Umorul negru – Fratii Grimm

• “Avantajele” mortii vegheate