procedee nutriŢionale inovative pentru · pdf filela fabricarea uleiului de soia şi de...

CENTRU NAŢIONAL DE MANAGEMENT DE PROGRAME

PROGRAMUL - CERCETARE DE EXCELENŢĂCONTRACT NR. 146/15.19.2006

Denumire proiect:

Perioada de desfăşurare a proiectului: 2006-2008

DIRECTOR DE PROIECTDr. CARMEN ANA PIVODĂ

PROCEDEE NUTRIŢIONALE INOVATIVE PENTRU STIMULAREA SECREŢIEI

LACTATE LA OI ŞI CAPRE

CONTRACTOR:INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELORPALAS-CONSTANŢA

PARTENERI:STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR REGHIN

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR CARANSEBEŞ

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR SECUIENI BACĂU

STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR POPĂUŢI

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA

COMPANIA DE CERCETARI APLICATIVE SI INVESTITII S.A. DEPARTAMENT CERCETARI ALIMENTARE

BIOBAZA ICDCOC PALAS-COFINANŢATORCRESCATOR PARTICULAR -

COFINANŢATOR

Obiectivul generalal proiectului este perfecţionarea tehnologiei de alimentaţie a ovinelor şi caprinelor şi experimentarea utilizării lecitinei vegetale în hrana ovinelor şi caprinelor, a efectul ei asupra producţiei de lapte, a compoziţiei chimice a laptelui şi a produselor lactate, după procesare.

OBIECTIVEoptimizarea tehnologiei de alimentaţie la ovine şi caprine;introducerea în raţiiile ovinelor şi caprinelor a lecitinei de origine vegetală, reziduul de

la fabricarea uleiului de soia şi de floarea soarelui;stabilirea cantităţii optime de lecitină vegetală din raţiile diferitelor categorii de

ovine/caprine;sporirea cantităţii de lapte la ovine şi caprine;îmbunătăţirea valorii nutritive a laptelui şi produselor lactate de la oaie şi capră, prin

scăderea conţinutului în acizi graşi saturaţi şi creşterea conţinutului în acizi graşi nesaturaţi;

reglarea metabolismului oilor şi caprelor prin administrarea suplimentului furajer de lecitină vegetală;

scăderea cantităţii de acid piruvic şi reducerea cetogenzei;creşterea randamentului la procesarea produselor lactate;optimizarea tehnologiei de creştere a tineretului ovin şi caprin de prăsilă;creşterea indicilor de reproducţie la ovine şi caprine;creşterea eficienţei economice a exploataţiilor de ovine şi caprine

Faza I , 2006

Elaborarea raţiilor furajere care să conţină lecitină vegetală, controlul producţiei de lapte, controlul masculilor

reproducători, efectuarea montei, asigurarea condiţiilor de întreţinere corespunzătoare în funcţie de starea fiziologică a

oilor şi caprelor

OBIECTIVE

alcătuirea raţiilor furajere în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor şiadministrarea unui supliment de lecitină vegetală;

controlul materialului seminal la berbecii şi ţapii pepinieri înainte de campania de montă şi stabilirea calităţii acestuia;

efectuarea montei şi stabilirea neîntoarcerilor la oi şi capre;determinarea producţiei de lapte pe întreaga lactaţie, alcătuirea curbei de

lactaţie;determinarea parametrilor calitativi ai laptelui de oaie şi de capră.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin - Mureş,

SCDCOC Caransebeş (Caraş-Severin), la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine şi caprine (Techirghiol-Constanţa).

Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performanţelor proprii, înregistrându-se date privind: controlul producţiilor; principalii indicii de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale pe toatã perioada de creştere şi exploatare; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte).

Organizarea reproducţiei: potrivirea perechilor, recoltarea probelor de sânge pentru examenele de laborator, stabilirea berbecilor încercători, efectuarea însămânţărilor artificiale şi a montei naturale dirijate, calcularea neîntoarcerilor şi efectuarea montei de completare.

S-a efectuat supravegherea sanitară-veterinară a reproducătorilor, s-au recoltat probe de sânge de la berbeci pentru examenul serologic, pentru paratuberculoză şi orhiepididimită. S-au efectuat recoltări ale materialului seminal pentru determinarea valorii biologice a acestuia şi s-a efectuat examenul bacteriologic.

S-au efectuat 20-25 recoltări pentru fiecare berbec şi ţap, pentru îndepărtarea rezervelor spermatice de la nivelul testiculelor, care s-au adunat în perioada de repaus reproductiv. S-au efectuat analize calitative ale spermei, determinându-se numărul de spermatozoizi pe ml de material seminal, mobilitatea spermatozoizilor, numărul de spermatozoizi morţi (%) şi numărul de spermatozoizi cu anomalii (%).

Indiferent de raţia pe care au primit-o oile şi caprele, atât în perioada de gestaţie, cât şidupă fătare, acestea au primit un supliment de lecitină vegetală, reziduu de la fabricarea uleiului de soia, o cantitate de 100g/zi. Lecitina vegetală a fost achiziţionată de la S.C. ULEROM S. A. Vaslui, însoţită de certificatul de calitate care atestă compoziţia chimică a acesteia: umiditate 1,30%, substanţe grase 37%, fosfatide 61% şi acizi graşi esterificaţi 0,70%.

Lecitina vegetală s-a administrat dimineaţa, împreună cu fânul tocat sau amestecul de concentrate, după o prealabilă înmuiere cu apă caldă, în proporţie de 1/1. S-a constatat că lecitina vegetală nu modifică palatabilitatea furajului şi este bine suportată de oi şi capre.

Lecitina vegetală - deshidratată

Cântărirea lecitinei vegetale pentru administrarea la oi şi capre

Pregătirea lecitinei vegetale pentru administrarea la oi şi capre

Administrarea lecitinei vegetale la oi şi capre

REZULTATE ŞI DISCUŢII

NEÎNTOARCERILE CALCULATE LA OI ŞI CAPRE LA ÎNCHEIEREA CAMPANIEI DE MONTĂ

Femele întoarse după prima montă

Neîntoarceri la sfârşitul perioadei de montă

Specia/rasa sau populaţia (n)

n (%) n (%) Oi/Merinos de Palas 60 5 8,33 59 98,33 Oi/Populaţia prolifică-Palas 60 7 11,66 60 100,0 Oi/Populaţia de lapte-Palas 60 4 6,66 59 98,33 Oi/Ţigaie-Reghin 60 6 10,0 60 100,0 Oi/Ţigaie-Bacău 60 5 8,33 59 98,33 Oi/Ţurcană 60 4 6,66 59 98,33 Oi/Karakul de Botoşani 60 2 3,33 59 98,33 Oi/ Merinos (crescător) 60 5 8,33 59 98,33 Capre/ Carpatină 60 6 10,0 58 96,66 Capre/Carpatină (crescător) 60 5 8,33 57 95,0

PRODUCŢIA DE LAPTE ŞI PERIOADA DE LACTAŢIE

Producţia medie totală (l)

Producţia de lapte muls (l)

Rasa sau populaţia

n

- - X ± sx V%

Producţie medie zilnică

litri/zi

Perioada de lactaţie

(zile) - - X ± sx V%

Populaţia de lapte

Palas

130 172,94±7,62 50,23 0,971 178,14 59,15 ±2,15 41,44

Merinos de Palas

64 86,12±4,15 38,55 0,834 103,25 29,76 ±2,18 58,60

Populaţia prolifică

Palas

81 146,32±3,16 19,43 0,942 155,2 42,25±2,14 45,58

Ţigaie -Reghin

46 137,2 ±4,6 22,74 0,715 191,8 56,1±2,6 31,37

Ţigaie – Bacău

95 125,7 ±4,6 35,67 0,667 185,5 54,3±2,5 44,87

Ţurcană 83 141,8±4,7 30,20 0,732 195,5 55,2±3,4 56,13

Merinos Crescător particular

81 88,14±4,6 46,97 0,763 115,5 30,3±2,5 74,25

Capre de rasă

Carpatină

36 197,84±4,2 12,73 1,012 195,5 135,6±2,5 11,06

Capre de rasă

Carpatină Crescător

25 198,68±3,9 9,81 1,007 197,3 142,8±3,1 10,88

PARAMETRII CALITATIVI AI PRODUCŢIEI DE LAPTE LA OI

Rasa sau

Substanţa uscată (g%)

Proteina (g%)

Grăsimea (g%)

populaţia n - - X ± sx V%

- - X ± sx V%

- - X ± sx V%

Merinos de Palas

20 16,22± 0,38 10,47 5,8 ± 0,26 20,04 6,5 ± 0,28 19,26

Populaţia de lapte-Palas

20 15,76± 0,18 5,10 5,7 ± 0,31 24,32 6,5 ± 0,38 26,14

Populaţia prolifică-Palas

20 15,73±0,17 4,83 5,6 ± 0,33 26,35 6,4 ±0,23 16,07

Ţigaie (Reghin)

20 16,21± 0,16 4,41 5,7± 0,21 16,47 6,4 ± 0,53 37,03

Ţigaie (Bacău)

20 15,71±0,15 4,27 5,7±0,27 21,18 6,3±0,28 19,87

Ţurcană

20 16,13 ± 0,27 7,48 6,2 ± 0,22 15,87 6,4 ± 0,73 51,01

Merinos Crescător particular

20 16,25 ± 0,24 6,60 6,1 ± 0,21 15,40 6,4 ± 0,27 18,86

PARAMETRII CALITATIVI AI PRODUCŢIEI DE LAPTE LA CAPRE

n SU (%) Grăsime (%) Proteină (%) Lotul de

capre - -

X ± Sx V%

- -

X ± Sx V%

- -

X ± Sx V%

Lotul de la

ICDCOC

15 13,45 ± 0,31 8,93 3,57 ± 0,35 37,97 3,62 ±0,12 12,84

Lotul de la

crescătorul

particular

15 13,65 ± 0,23 6,53 3,77 ±0,21 21, 57 3,68 ± 0,22 23,15

CONCLUZIIS-au alcătuit raţii furajere în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor;S-a efectuat controlul materialului seminal la berbecii pepinieri şi la ţapii pepinieriînainte de perioada de montă şi s-a stabilit calitatea acestuia;S-au calculat neîntoarcerile: la oile Merinos de Palas au fost de 98,33%; la populaţia prolifică-Palas 100,0%; la populaţia de lapte-Palas 98,33%; la rasă Ţigaie de la Reghin 100%; la rasa Ţigaie de la Bacău de 98,33%; la rasa Ţurcană 98,33%; la rasa Karakul 98,33%; a crescătorul particular, la rasa Merinos, 98,33%; la caprele din rasa Carpatină, la ICDCOC Palas, de 96,66%, la crescătorul particular 95,0%;Determinarea producţiei de lapte pe întreaga lactaţie: oile din populaţia de lapte Palas au avut o producţie medie totală de lapte de 172,94±7,62 litri, într-o lactaţiei de 178,14 zile; la populaţia prolifică Palas producţia medie totală de lapte a fost de 146,32 ± 3,16 litri, cu o durată a lactaţiei de 155,2 zile; la rasa Merinos de Palas producţia medie totală de lapte a fost de 86,12 ± 4,15 litri, cu o durată a lactaţiei de 103,25 zile; la rasa Ţigaie (Reghin) producţia medie totală de lapte a fost de 137,2 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 191,8 zile; la oile din rasa Ţigaie (Bacău) producţia medie totală de lapte a fost de 125,7 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 185,5 zile;la rasa Ţurcană producţia medie totală de lapte a fost de 141,8 ± 4,7 litri, cu o durată a lactaţiei de 195,5 zile; la oile din rasa Merinos de la crescătorul particular producţia medie totală de lapte a fost de 88,14 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 115,5 zilei;la caprele din rasa Carpatină de la ICDCOC Palas producţia medie totală de lapte a fost de 197,84 ± 4,2 litri, cu o durată a lactaţiei de 195,5 zile; la caprele de la crescătorul particular producţia medie totală de lapte a fost de 198,68 ± 3,9 litri, cu o durată a lactaţiei de 197,3 zile.

Faza a II - aAsigurarea condiţiilor de întreţinere şi elaborarea raţiilor furajere,

pregătirea adăposturilor pentru fătare, supravegherea fătărilor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor, calcularea indicilor de reproducţie,

urmărirea dezvoltării evoluţiei corporale a mieilor şi iezilor, controlul producţiei de lapte, analiza chimică şi microbiologică a laptelui

de oaie şi de capră.

Obiective

Asigurarea condiţiilor de întreţinere şi elaborarea raţiilor furajere, pregătirea adăposturilor pentru fătare;

Supravegherea fătărilor oilor şi caprelor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor;

Calcularea principalilor indici de reproducţie la ovine;Calcularea principalilor indici de reproducţie la caprine;Creşterea şi îngrijirea mieilor şi iezilor în perioada de alăptare;Controlul producţiei de lapte la oi şi capre;Analiza fizico-chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUAnimalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub

raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF).Controlul producţiei de lapte s-a efectuat pe baza metodei româneşti a coeficientului de control, elaborată de Nica-Dermengi, prin care se controlează atât oile cu miei, cât şi cele care şi-au înţărcat mieii. Metoda se bazează pe raportul dintre producţia zilnică de lapte şi cantitatea la o singură mulsoare din aceeaşi zi şi se poate aplica pe întreaga durată a lactaţiei, lunar sau bilunar şi pe întregul efectiv de oi mame sau capre mame, începând din prima săptămâna de la fătare (după perioada colostrală), cu condiţia ca mieii sau iezii să fie suficient de dezvoltaţi, pentru a putea suporta separarea de mame, un timp cuprins între 10 şi 12 ore.

Pentru analiza furajelor s-au determinat: cenuşa brută prin metoda gravimetrică; proteina brută prin metoda mineralizării cu acid sulfuric; grăsimea brută, prin scindarea cu acid clorhidric şi determinarea gravimetrică pe calea extracţiei cu eter de petrol; celuloza brută prin hidrolizare; substanţele extractive neazotate prin metoda Weende

Pentru determinarile calitative ale lecitinei: determinarea acidităţii prin titrare cu NaOH, determinarea umidităţii prin uscare la etuvă, determinarea procentului de grăsime prin metoda Soxhlet, determinarea fospholipidelor.

SISTEM KJELDAHL, pentru determinarea proteinei

LACTICHECK aparat pentru determinarea compoziţiei chimice a laptelui

Greutatea mieilor la naştere (kg) Greutatea mieilor(kg)

Rasa sau Populaţia/ lotul n - -

X ± sx V% Merinos de Palas ICDCOC- Palas

Lotul experimental 45 4,23±0,12 19,03

Merinos de Palas ICDCOC- Palas Lotul martor

21 4,02±0,14 15,95

Populaţia prolifică- Palas ICDOC- Palas Lotul experimental

49 4,65±0,15 22,58

Populaţia prolifică- Palas ICDOC- Palas Lotul martor

23 4,53±0,12 12,70

Populaţia de lapte-Palas Lotul experimental

43 4,15±0,17 26,86

Populaţia de lapte-Palas Lotul martor

21 4,12±0,15 16,68

Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul experimental I

23 3,87±0,15 18,58

Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul experimental II

22 3,89±0,26 31,34

Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul martor

23 3,69±0,15 19,49

Ţigaie SCDCOC Bacău Lotul experimental

45 3,78±0,26 44,04

Ţigaie SCDCOC Bacău Lotul martor

22 3,66±0,15 19,22

Ţurcană SCDCOC Caransebeş Lotul experimental

41 3,25±0,21 41,37

Ţurcană SCDCOC Caransebeş Lotul martor

20 3,24±0,17 24,04

Merinos –crescător particular Lotul experimental

43 4,05±0,15 24,28

Merinos –crescător particular Lotul martor

22 4,01±0,18 21,05

Karakul SCDCOC Popăuţi Lotul experimental

46 4,11±0,17 28,05

Karakul SCDCOC Popăuţi Lotul martor

22 4,05±0,15 17,37


Greutatea iezilor la naştere Greutatea iezilor(kg)

Rasa /lotul n - -

X ± sx V% Carpatină/ICDCOC Palas

lotul experimental 47 2,95 ± 0,11 25,56

Carpatină/ICDCOC Palas lotul martor

22 2,83±0,15 24,86

Carpatină/SCDCOC Reghin lotul experimental

46 2,82±0,12 28,86

Carpatină/SCDCOC Reghin lotul martor

23 2,75±0,17 29,64

Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul experimental

45 2,68±0,11 27,53

Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul martor

23 2,62±0,15 27,45

Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş lotul experimental

49 3,17±0,14 30,91

Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş lotul martor

24 3,11±0,11 16,96

Rasa sau populaţia de ovine/lotul

Oi montate

Oi fătate

Miei obţinuţi

Fecunditate (%)

Prolificitate (%)

Merinos de Palas lotul experimental - ICDCOC Palas

40 39 45 97,50 115,38

Merinos de Palas lotul martor- ICDCOC Palas

20 19 21 95,00 110,52

Populaţia prolifică-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas

40 39 49 97,50 125,64

Populaţia prolifică-Palas lotul martor- ICDCOC Palas

20 19 23 95,00 121,05

Populaţia de lapte-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas

40 38 43 95,00 113,15

Populaţia de lapte-Palas lotul martor - ICDCOC Palas

20 18 21 90,00 110,52

Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental I

20 19 23 95,00 121,05

Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental II

20 18 22 90,00 122,22

Ţigaie SCDCOC Reghin lotul martor

20 19 23 95,00 121,05

Ţigaie SCDCOC Bacău lotul experimental

40 37 45 92,50 121,62

Ţigaie SCDCOC Bacău lotul martor

20 18 22 90,00 122,22

Merinos –crescător lotul experimental

40 37 43 92,50 116,21

Merinos –crescător lotul martor

20 18 22 90,00 122,22

Karakul SCDCOC Popăuţi lotul experimental

40 39 46 97,50 117,94

Karakul SCDCOC Popăuţi lotul martor

20 18 22 90,00 122,22

Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul experimental

40 39 41 97,50 105,12

Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul martor

20 19 20 95,00 105,26

Principalii indici de reproducţie realizaţi de oi

Principalii indici de reproducţie realizaţi de capre

Rasa /lotul Capre montate

Capre fătate

Iezi obţinuţi

Fecunditate (%)

Prolificitate (%)

Carpatină/ ICDCOC Palas lotul

experimental

40 38 47 95,00 123,68

Carpatină/ ICDCOC Palas lotul

martor

20 18 22 90,00 122,22

Carpatină/ SCDCOC Reghin lotul

experimental

40 38 46 95,00 121,05

Carpatină/ SCDCOC Reghin lotul

martor

20 19 23 95,00 121,05

Carpatină/ SCDCOC Caransebeş

lotul experimental

40 37 45 92,50 121,62

Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul martor

20 19 23 95,00 121,05

Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş

lotul experimental

40 39 49 97,50 125,64

Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş

lotul martor

20 19 24 95,00 126,31

Analiza fizico-chimica a laptelui de oaie la lotul martor şi experimental

02468

1012

Oaie martor 9.33 10.15 1.0330 3.83 5.68 0Oaie experimental 8.17 9.98 1.0301 3.78 5.52 0

Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza Apa

Analiza fizico-chimica a laptelui de capră

la lotul martor şi experimental

0

2

4

6

8

10

Capra martor 5.37 8.59 1.0274 3.30 4.65 0Capra experimental 4.81 8.42 1.0270 3.25 4.52 0

Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza Apa

CONCLUZIIDin datele parţiele se poate concluziona ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.Din analiza iniţială a parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră şi de oaie provenit de la loturi experimentale diferenţiate prin modul de furajare, rezultă o diferenţiere nesemnificativă a compozitiei laptelui, constatându-se totuşi o usoara reducere a continutului de grăsime şi de substanţă uscată în cazul loturilor de animale carora li s-a administrat lecitina.Analiza structurii grăsimii laptelui relevă o crestere a continutului de acizi grasi nesaturati în cazul probelor experimentale provenite de la animalele carora li s-a administrat în raţie lecitina vegetală.Se constată o reducere de 5,33% a consumului specific în cazul fabricării brânzei telemea din lapte de capră – lot experimental, comparativ cu laptele provenit de la lotul martor.Calitatea microbiologică a laptelui de oaie şi de capră a fost bună, majoritatea probelor s-au situat sub limita de 100 000 bacterii aerobe mezofile NTG/ ml iar bacteriile coliforme au fost absente sau, acolo unde au fost prezente, numărul lor a fost sub 10/ml. De asemenea accidental a fost prezentă Escherichia coli. Determinarea bacteriilor coliforme se realizează pentru verificarea gradului de contaminare microbiologică a laptelui, care constituie şi un indicator al calităţii igienice a acestuia, analiza efectuându-se conform SR ISO 5541/2:1994.

Etapa a III-a -2007

OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate;Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră;Analiza comţinutului ruminal la oaie şi capră;Analiza serului sanguin de la oi şi capre.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUPentru determinarile calitative ale laptelui s-au folosit: metoda Gerber pentru procentul de grăsime; metoda Kjeldahl pentru procentul de proteină; metoda termostatării (6-7 ore la 105±2°C), pentru procentul de substanţa uscată; analiza microbiologică a laptelui (însămânţări pe medii speciale şi uzuale), număr celule somatice/ml. În investigarea parametrilor calitativi ai laptelui s-au utilizat metodele: pentru analizele fizico-chimice, atât metodele de referinţă, standardizate, cât şi metode instrumentale – analiza laptelui la Lactoscan (Ekomilk) iar pentru analiza microbiologică a fost utilizată tehnica însămânţării pe medii selective- metoda însămânţării pe Petrifilm.S-au determinat principalii parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile( NTG) si bacterii coliforme (inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli). Pentru analiza sucului ruminal s-a efectuat fistulizarea ruminală a unei oi de rasă Ţurcană şi a unei capre din rasa Albă de Banat care au fost cazate în cuşti individuale, au fost hrănite cu fân de deal şi nutreţ combinat, sare bulgări la discreţie şi s-a asigurat apă potabilă la discreţie. Animalele au fost fistulizate cronic ruminal, utilizând tehnica de menţinere imobilă a canulei în fistulă, cu evitarea scurgerii de conţinut ruminal pe lângă canulă şi evitarea lărgirii fistulei, cu căderea canulei în rumen sau în afară. Postoperator s-a instituit o perioadă preexperimentală de acomodare la structura raţiei stabilindu-se consumul voluntar

Controlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate, înţărcarea mieilor şi iezilor la vârsta de 60 zile, calcularea sporurilor în greutate, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră, procesarea laptelui şi analiza produselor lactate, controlul berbecilor şi a ţapilor de reproducţie, monta oilor şi caprelor analiza comţinutului ruminal şi a serului sanguin

de la oi şi capre.


Producţia de lapte la loturile de oivne, experimentale şi martor

117.51

84.21

137.2

110.25

217.3

197.6

153.6

141.8

140.9

132.6

110.25

94.44

129.6

102.91

143.6

123.6

48.66

24.05

56.2

42.75

81.6

72.8

54.7

52.2

55.1

53.8

42.75

28.26

55.1

38.76

74.7

64.7

112.9

97.4

161.8

156.3

203.6

184.7

190.5

193.5

191.5

195.8

106.3

97.9

119.7

102.5

141.5

124.6

0 50 100 150 200 250

M erino s de P alas- lo tulexpeimental

M erino s de P alas- lo tmarto r

P o pulat ia pro lif ica P alas-lo tul experimental

P o pulatia pro lif ica P alasLo tul marto r

P o pulat ia de lapte-P alas-Lo tul experimental

P o pulat ia de lapte P alas-lo tul marto r

T igaie-R eghin- lo tulexperimental

T igaie R eghin Lo tulmarto r

T igaie B acau Lo tulexperimental

T igaie-B acau-Lo tul marto r

M erino s-C rescato r-Lo tulexperimental

M erino s-C rescato r-Lo tulmarto r

Karakul-Lo tulexperimental

Karakul-Lo tul marto r

T urcana-Lo tulexperimental

T urcana-Lo tul marto r

Productia medie totala de lapte (litri) Productia de lapte muls (litri) Durata lactatiei (zile)

Producţia de lapte la loturile de caprine, experimentale şi martor

233.01

146.73

129.67

283.89

266.59

285.15

270.76

147.42

128.47

82.56

78.98

124.81

163.72

172.8

164.61

211.44

184.65

177.18

151.45

201.76

218.44

221.12

204.34

0 50 100 150 200 250 300

C arpatina lo tul experimentalP alas

C arpat ina lo tul marto r P alas

C arpatina lo tul experimentalR eghin

C arpat ina lo tul marto rR eghin

C arpatina lo tul experimentalC aransebes

C arpat ina lo tul marto rC aransebes

A lba de B anat lo tuexperimental

A lba de B anat lo tul marto r

Productia medie totala de lapte (litri) Productia de lapte muls (litri) Perioada de lactatie (zile)

Analiza laptelui efectuată cu analizorul de lapte, pentru urmatorii parametri: densitate, conţinut de grăsime, substanţă uscată negrasă, conţinut de proteină, conţinut de lactoză.

Analiza microbiologică a laptelui - Calitatea microbiologică a laptelui materie primă, a fost caracterizată prin determinarea principalilor parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile (NTG) şi bacterii coliforme, inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli.

Se constată o bună calitate microbiologică a probelor de lapte provenit de la animalele luate in studiu, atât în cazul loturilor de oi cât şi al loturilor de capre.

Analiza laptelui efectuata cu analizorul de lapte Probe de lapte pentru examen

chimic Lapte de oaie Nr.crt Proba medie Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza

1 4,8 10, 86 1,0342 5,25 5,60 Lapte de capra

2 Proba medie 4,4 8,91 1.0272 3,32 4,58

Nr.

Crt.

Proba medie NTG Bacterii

coliforme

E.Coli

1 Lapte de oaie <50.000 absent absent

2 Lapte de capra <100.000 absent absent

Caracteristici telemea (produs proaspăt)

Aciditate, o T 132 220/5,28

Grasime, % 17,0 23

Substanta uscata totala, % 41,28 43,42

Grasime/subst. uscata % 41,18 52,97

Proteine, % 14,00 15,31

Lactoza,% 2,78 1,89

Consum specific direct 4,273 l/kg 4,977 l/kg

Randament 23,40 20,09

Caracteristicile microbiologice ale produselor fabricate

Microorganisme de contaminare si patogene în branza telemea

Tipul produsului Bacterii coliforme Escherichia colli Drojdii şi mucegaiuri

Telemea din lapte de oaie (produs proaspăt) > 100 Absent < 100

Telemea din lapte de capra (produs proaspăt) Absent Absent < 100

Parametri biochimici pentru serul sanguin de oaie şi capră în urma adminstrării de lecitină vegetală

oi capre Specificare

Lot experimental

(n=25)

Lot martor

(n=25)

Lot experimental

(n=25)

Lot martor

(n=25)

Proteină totală g/dl 11,02±1,1 49,91 8,61±0,9 52,26 17,69±0,8 22,61 11,53±0,7 30,35

Acid uric mg/dl 2,17±0,19 43,77 3,02±0,17 28,14 1,96±0,11 28,06 2,81±0,15 26,69

Uree g/dl 11,73±0,4 17,05 22,74±0,6 13,19 17,08±0,9 26,34 22,78±0,8 17,55

HDL-colesterol mg/dl 22,55±1,1 24,39 29,66±1,2 20,22 16,48±1,3 39,44 18,25±1,1 30,13

LDL-colesterol mg/dl 51,37±2,3 22,38 57,82±2,1 18,15 51,37±2,5 24,33 55,82±2,8 34,03

Creatinina mg/dl 18,03±2,3 63,78 10,3±1,1 53,39 12,88±1,2 46,58 9,22±0,9 48,80

Creatinkinaza U/L 86,32±3,5 20,27 74,15±4,1 27,64 133,57±9,5 35,56 128,45±11,2 43,59

Fosfataza alcalină UL 593,79±25,5 21,47 568,25±28,7 25,25 717,17±29,1 20,28 648,5±22,9 17,65

Fosfataza acidă UL 24,26±1,6 32,97 27,39±1,3 23,73 22,45±1,1 24,49 24,57±1,4 28,49

Calciu mg/dl 21,23±1,1 25,91 22,45±1,2 26,72 21,04±0,9 21,38 22,65±1,3 28,69

TGP U/L 81,67±3,5 21,42 117,17±4,1 17,49 91,22±2,5 13,70 109,61±3,7 16,87

TGO U/L 71,39±7,5 52,52 95,44±6,8 36,62 99,71±5,1 25,57 103,32±11,8 57,11

Trigliceride mg/dl 2,1±0,1 23,80 3,88±0,2 27,77 2,02±0,1 24,75 2,96±0,2 33,78

Pentru analiza sucului ruminal, a întrgului procrs de digesie în cazul administrării în raţie a lecitinei vegetale s-a efectuat fistula ruminală la o oaie şi o capră.

Oaia şi capra la care s-a efectuat fistula ruminală, cazate în boxele special amenajate

Fistula ruminală la capră – canula ruminală aplicată pe peretele abdominal

Fistula ruminală la oaie – canula ruminală aplicată pe peretele abdominal

CONCLUZII

S-a determinat producţia de lapte la oi şi capre prin controlul bilunar, după metoda Nica-Dermengi, şi se poate concluziona ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.La loturile experimentale de oi şi capre, care au primit adaus de lecitină vegetală în raţiile furajere s-au constatat valori uşor mai ridicate la substanţa uscată, la grăsime şi proteină. Analiza microbiologică a laptelui recoltat de la oile şi caprele din loturile experimentale a constat în stabilirea numărului total de germeni (NTG) care s-a completat cu numărul de celule somatice. Valorile medii de conţinut ale acestor doi indici la ambele specii sunt sub limitele prevăzute de normele în vigoare şi nu se diferenţiază semnificativ prin administrarea suplimentară a lecitinei în hrană.Analiza structurii grasimii laptelui releva o crestere a continutului de acizi grasi nesaturati in

cazul probelor experimentale provenite de la animalele carora li s-a administrat în raţie lecitina vegetală.Prin determinarea parametrilor biochimici ai serului sanguin ovin şi caprin s-a constatat la oile şi caprele din loturile experimentale o creştere a proteinei totale, o scădere a conţinutului în acid uric, o scădere a cantităţii de uree, o scădere a creatininei, o creştere a creatinkinazei, o scădere a trigliceridelor, scăderea fosfatazei alcaline şi a fosfatazei acide, scăderea TGP şi TGO, celelalte constande având valori apropiate.

Etapa a IV-a – 2008Urmărirea neîntoarcerilor, asigurarea condiţiilor de întreţinere corespunzătoare şi elaborarea raţiilor furajare cu adaus de lecitină vegetală, în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor, pregătirea adăposturilor pentru fătare, supravegherea fătărilor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor, calcularea indicilor de reproducţie, urmărirea dezvoltării corporale a mieilor şi iezilor, controlul producţiei de lapte, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră

OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate; Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră;

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin, SCDCOC Caransebeş, la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine si caprine (Techirghiol-Constanţa). S-a urmărit: studierea documentaţiei privind utilizarea lecitinei vegetale în hrana rumegătoarelor, elaborarea raţiilor furajere pe categorii de ovine şi caprine; controlul producţiei de lapte. Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF ).


Principalii indici de reproducţie realizaţi de oi Rasa sau populaţia de ovine/lotul Oi

montate

Oi

fătate

Miei

obţinuţi

Fecunditate

(%)

Prolificitate

(%)

Merinos de Palas lotul experimental - ICDCOC Palas 85 83 95 97,64 114,45

Merinos de Palas lotul martor- ICDCOC Palas 58 55 59 94,82 107,27

Populaţia prolifică-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas 79 77 96 97,46 124,67

Populaţia prolifică-Palas lotul martor- ICDCOC Palas 43 41 50 95,34 121,95

Populaţia de lapte-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas 68 65 74 95,58 113,84

Populaţia de lapte-Palas lotul martor - ICDCOC Palas 125 115 126 92,00 109,56

Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental 55 52 63 94,54 121,15

Ţigaie SCDCOC Reghin lotul martor 57 53 63 92,98 118,86

Ţigaie SCDCOC Bacău lotul experimental 78 76 92 97,43 121,05

Ţigaie SCDCOC Bacău lotul martor 64 61 71 95,31 116,39

Merinos –crescător lotul experimental 40 37 43 92,50 116,21

Merinos –crescător lotul martor 20 18 22 90,00 122,22

Karakul SCDCOC Popăuţi lotul experimental 40 39 46 97,50 117,94

Karakul SCDCOC Popăuţi lotul martor 20 18 22 90,00 122,22

Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul experimental 40 39 41 97,50 105,12

Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul martor 20 19 20 95,00 105,26

Principalii indici de reproducţie realizaţi de capre

Rasa /lotul Capre

montate

Capre

fătate

Iezi

obţinuţi

Fecunditate

(%)

Prolificitate

(%)

Carpatină/ ICDCOC Palas

lotul experimental

65 62 76 95,38 122,58

Carpatină/ICDCOC Palas

lotul martor

95 88 104 92,63 118,18

Carpatină/SCDCOC Reghin

lotul experimental

43 41 50 95,34 121,95

Carpatină/SCDCOC Reghin

lotul martor

40 37 44 92,50 118,91


lotul experimental

60 59 71 98,33 120,33


lotul martor

64 60 70 93,75 116,66

Analiza microbiologica a laptelui

Lotul de oi martor

Numarul total de germeni

-

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

1

Nr. Proba 221

Nr. Proba 222

Nr.proba 223

Nr.proba 224

Nr. Proba 225

Nr. Proba 226

Nr.proba 227

Nr. proba 228

Nr proba 229

Nr.proba 230

Nr. Proba 231

Nr. Proba 232

Nr. Proba 233

Nr.proba 234

Nr.proba 235

Nr. Proba 236

Nr.proba 237

Nr.proba 238

Nr proba 239

Nr.proba 240

Lotul de oi experimental


-

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

1

Nr. Proba 121Nr. Proba 122Nr.proba 123Nr. Proba 124Nr.proba 125Nr. Proba 126Nr.prba 127Nr.proba 128Nr. Proba 129Nr.proba 130Nr.proba 131Nr.proba 132Nr. Proba 133Nr. Proba 134Nr. Proba 135Nr. Proba 136Nr. Proba 137Nr. Proba 138Nr. Proba 139Nr. Proba 140

Lotul de capre martor


-

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

1

Nr. Proba 321Nr.proba 322

Nr. Proba 323

Nr. Proba 324

Nr. Proba 325Nr. Proba 326

Nr. Proba 327


Nr. Proba 330

Nr. Proba 331


Nr.proba 334


Nr. Proba 337

Nr. Proba 338


Lotul de capre experimental


-

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

10.000.000

1

Nr. Proba 421Nr. Proba 422Nr. Proba 423Nr. Proba 424Nr. Proba 425Nr. Proba 426Nr. Proba 427Nr. Proba 428Nr. Proba 429Nr. Proba 430Nr. Proba 431Nr. Proba 432Nr. Proba 433Nr. Proba 434Nr. Proba 435Nr. Proba 436Nr. Proba 437Nr. Proba 438Nr. Proba 439Nr. Proba 440

ANALIZA CONŢINUTULUI RUMINAL LA OI ŞI CAPRE

CUD ai SN din hrana suplimentată cu lecitină la oaie şi capră

Specificare SU SM SO PB GB NDF SEN

M 72,94 69,98 73,27 58,86 52,03 78,09 69,30

L100 76,32 ±3,68

65,76 ±7,01

77,46 ±3,35

62,63 ±10,06

86,17 ±1,63

82,98 ±3,93

71,03 ±0,32 O

aie

L200 79,16 ±9,02

73,91 ±11,92

79,72 ±8,74

67,71 ±15,13

91,63 ±3,47

84,76 ±5,78

69,54 ±16,16

M 67,96 71,21 67,57 50,10 67,02 73,21 64,72

L100 72,22 ±2,99

56,48 ±8,37

73,98 ±2,51

59,29 ±5,67

84,28 ±1,96

77,30 ±2,15

71,84 ±2,42 C

apră

L200 75,96 ±2,56

61,29 ±±2,55

77,50 ±2,50

57,68 ±2,92

73,44 ±2,37

82,41 ±0,8

75,67 6,62

Exprimarea procentuală a CUDSU la oaie şi capră în raport cu doza de

lecitină Specificare oaie capră

CUD M % 100 100

CUD L100 104,63 106,27

CUD L200 108,33 111,18

CONCLUZIIGreutatea mai mare la unii miei şi iezi din loturile experimentale, la care oile şi caprele pe tot parcursul gestaţiei au primit adaus de lecitină vegetală în raţiile furajere ne fac să concluzionăm că această substanţă a putut să aibă un efect benefic asupra metabolismului oilor şi caprelor gestante.Se poate concluziona din datele obţinute ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.Din analiza parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră şi de oaie provenit de la loturi experimentale diferenţiate prin modul de furajare, rezultă o diferenţiere o imbunătăţire a caracteristicilor tehnologice ale laptelui de la ambele specii, În cazul animalelor carora li s-a adminstrat lecitină, şi anume o creştere semnificativă a conţinutului de grăsime şi de proteină, ceea ce va contribui implicit la creşterea randamentelor la fabricarea produselor lactate.Calitatea microbiologică a laptelui de oaie şi de capră a fost analizată prin determinarea principalilor parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile( NTG) şi bacterii coliforme, inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli. Din analiza rezultatelor s-a constatat o calitate microbiologică bună a probelor, majoritatea probelor s-au situat sub limita de 100 000 bacterii aerobe mezofile (NTG) ml iar bacteriile coliforme au fost absente sau, acolo unde au fost prezente, numărul lor a fost sub 10/ml. Suplimentarea hranei rumegătoarelor mici (oi şi capre) cu lecitină până la un aport de 7% grăsime în substanţa uscată a ingestei are efecte favorabile şi proporţionale cu doza de lecitină asupra digestibilităţii aparente a SU, SO, PB, GB, NDF şi SEN.

Etapa a V-a – 2008Controlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate, analiza laptelui şi a

produselor lactate, înţărcarea iezilor la vârsta de 60 de zile, calculare sporului mediu şi a sporului mediu zilnic, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră şi a produselor lactate, prezentarea şi demonstrarea tehnologiei de sporire a producţiei de

lapte, a tehnicii de procesare

OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate;Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră şi a produselor lactate;Prezentarea şi demonstrarea tehnologiei de sporire a producţiei de lapte, a tehnicii de

procesare

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin, SCDCOC

Caransebeş, la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine si caprine (Techirghiol-Constanţa).

Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF ).

Pentru o apreciere mai corectă a consumurilor specifice realizate la fabricaţiile experimentale de brânza telemea s-au recalculat parametrii laptelui şi produselor la valorile standard ale substanţei uscate totale

Parametri laptelui şi produselor recalculaţi la valorile standard ale substanţei uscate totale

Produs recalculat Oaie martor

Oaie experimental

Capră martor

Capră experimental

Lapte oaie rec. 17,5% s.u.t. 9,634 9,742 11,23 11,10 Brânza telemea de oaie proaspătă recalculată la 43% s.u.t.

2,581 2,510 1,629 1,696

Consum specific l lapte/kg brânză

3,732 3,881 6,893 6,544

Diferenţe % +4% -5,33% Se constată o reducere de 5,33% a consumului specific în cazul fabricării brânzei telemea din lapte de capră – lot experimental, comparativ cu laptele provenit de la lotul martor de capre (explicat şi prin pierderile mai mici de substanţă uscată în zerul fabricării laptelui provenit de la lotul experimental). La fabricaţiile din lapte de oaie, consumul specific este mai ridicat în cazul lotului experimental, fapt justificat prin utilizarea unui lapte cu aciditate mai mare (26 oT), ceea ce a antrenat pierderi mai mari de substanţă uscată în zerul rezultat din prelucrarea laptelui.


Analiza microbiologică a brînzei telemea Nr. Crt.

Lotul Nr probei

NTG Coliformi E.Coli

1 Oi -martor 1 <100.000 absent absent 2 Oi -martor 2 100.000 absent absent 3 Oi -martor 3 <100.000 absent absent 4 Oi -martor 4 <100.000 absent absent 5 Oi -experimental 5 <10.000 absent absent 6 Oi –experimental 6 10.000 absent absent 7 Oi –experimental 7 <10.000 absent absent 8 Oi -experimental 8 <10.000 absent absent 9 Capre-martor 9 <100.000 2 absent 10 Capre -martor 10 200.000 absent absent 11 Capre -martor 11 300.000 absent absent 12 Capre -martor 12 300.000 absent absent 13 Capre -experimental 13 <100.000 absent absent 14 Capre –experimental 14 <100.000 absent absent 15 Capre –experimental 15 <100.000 3 absent 16 Capre -experimental 16 200.000 absent absent

Realizarea soluţiei tehnologie de sporire şi îmbunătăţirea producţiei de lapte la oi/capre

În procesul de extracţie a uleiurilor vegetale din soia şi floarea soarelui rezultă în cantităţi mari un produs secundar denumit zaţ, mucilagiu, care poate fi denumit şi „lecitină brută”. Cercetările întreprinse au vizat valorificarea superioară a produsului prin introducerea în hrana animalelor(oilor şi caprelor) şi totodată de anihilare a efectelor de poluare a mediului (poluare cantitativă).În vederea administrării lecitinei brute în hrana rumegătoarelor mici (oi şi capre) s-a procedat la stabilirea compoziţiei chimice brute şi apoi a valorii nutritive a acesteia. Rezultatele analizelor chimice au relevat că lecitina brută are un conţinut mediu în apă de 54,61% respectiv de 45,39% substanţă uscată (SU) formată din 2,79% cenuşă brută, 2,12% proteină brută, 26,30% grăsime brută şi 14,18% SEN brut. La această compoziţie chimică aportul nutritiv al produsului s-a evaluat la 2220 Kcal EM/kg, la 1395 Kcal ENL/kg, la 1481 Kcal ENC/kg respectiv 0,96 UNL sau 1,00 UNC şi 16,2 g PD/kg. S-a stabilit că o calitate de efect productiv la oi şi capre este de administrare zilnică a 100g Lecitină brută.

Prin experienţele de nutriţie efectuate s-a putut elabora soluţia tehnologică de sporire şi îmbunătăţire a producţiei de lapte la oi/capre, a calităţii laptelui de la oi/capre. Rezultatele experienţelor ne îndreptăţesc să recomadăm folosirea în raţiile oilor şi caprelor în lactaţie a lecitinei vegetale din rezidul de la fabricarea uleiului de soia si a celui de floarea soarelui.

Introducerea în hrana oilor şi caprelor în lactaţie a unei cantităţi zilnice de 100 g. lecitina brută a generat modificări nutritive ale raţiilor furajere.

Raţia pentru o oaie în lactaţie, de rasă Merinos, cu greutatea de 55-60 kg

Specificare SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g

Necesar 1,5-1,7 1,3-1,5 70-80 70 4-5 3-4

Fân de lucenă – 1 kg 0,89 0,57 75 65 10 1,9

Porumb murat - 1 kg 0,26 0,21 13 17 1,2 0,5

Porumb uruit - 0,2 kg 0,18 0,25 15 22 0,04 0,46

Orz 0,3 kg 0,25 0,34 20 26 0,54 1,14

Asigurat (1) 1,58 1,37 123 130 11,78 4

Lecitină brută –0,1 kg 0,04 0,09 1,2 1,2 - -

Asigurat (2) 1,62 1,46 124 131 11,78 4

Raţia pentru o oaie în lactaţie, de rasă Ţurcană, cu greutatea de 50 kg

Specificare SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g

Necesar 1,3-1,5 1,07 61 61 4,2 2,7

Fân de deal – 1,5 kg 1,27 0,86 68 76 7,6 3,9

Amestec concentrate*

– 0,2 kg 0,17 0,23 19 20 0,7 1,2

Asigurat (1) 1,44 1,09 87 96 8,3 5,1

Lecitină brută –0,1 kg 0,04 0,09 1,2 1,2 - -

Asigurat (2) 1,48 1,18 88,2 97,2 8,3 5,1

Raţia pentru o capră în lactaţie, de rasă Carpatină, cu greutatea de 50 kg

Specificare SU kg UIDO UNL PDIN g PDIE g Ca g P g Necesar 1,3 1,62 0,94 67 67 3,5 2,5 Fân de deal – 1,3 kg 1,10 1,3 0,74 59 67 6,6 3,4

Amestec concentrate* –0,2 kg

0,17 - 0,023 19 20 0,7 1,2

Asigurat (1) 1,27 1,3 0,97 78 87 7,3 4,6 Lecitină brută –0,1 kg 0,04 - 0,09 1,2 1,2 - -

Asigurat (2) 1,31 1,3 1,06 79,2 88,2 7,3 4,6

Amestecul de concentrate folosit la oi şi capre în perioada de gestaţie avansată şi de alăptare

Specificare % SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g Porumb 68 58,5 83 4910 7779 13,6 204 Ovăz 10 8,7 9,3 638 658 9 35 Grâu 20 17,2 21 1640 1480 12 68 Sare 1 Fosfat dicalcic 1 260 185 TOTAL 100 84,4 113,3 7188 9917 294 492 Revine la 1 kg 0,84 1,13 72 99 2,9 4,9

În ceea ce priveşte introducerea lecitinei în raţia furajeră, în urma experienţelor efectuate, recomandăm încorporarea într-o structură de amestecuri de concentrate, mucilagiul (zaţul) ne influenţând palatabilitatea furajelor. Având o consistenţă mai fluidă decât melasa se poate adăuga „în fir subţire” într-un amestec de uruieli care supus omogenizării poate asigura obţinerea unui preparat furajer fără aglomerări. Datorită conţinutului ridicat în apă (cca.55%) pentru a se preveni instituirea fermentaţiilor se recomandă ca lecitina să se introducă zilnic în structura amestecului de concentrate, acesta fiind şi soluţia tehnologică de preparare a hranei cu acest produs furajer.

O altă modalitate de aministrare a lecitinei la oi şi capre este aceea de a o introduce în apa de băut, realizându-se o suspensie care este consumată bine de animale. Recomandăm diluarea mucilagiului (zaţului) proaspăt cu 10-12 litri de apă şi apoi această suspensie se toarnă peste apa din jgheabul de adăpare. Pentru conservarea mucilagiului, acesta se amestecă cu clorură de sodiu, în proporţie de 3-5%, evitându-se fermentarea. În cazul în care zaţul se află în stare deshidratată se recomandă diluarea acestuia cu apă încălzită la temperatura de 80-85 oC.

CONCLUZIIOile şi caprele care au primit în raţie adaus de lecitină vegetală au avut o producţe medie totală de lapte şi o producţie medie de lapte muls mai mare comparativ cu aceste producţii de la loturile martor. La examenul calitativ al producţiei de lapte, la lotul experimental format din oi de rasa Merinos de Palas, care au primit în raţie adaus de lecitină vegetală s-au constatat valori uşor mai ridicate la substanţa uscată, grasime şi proteină.La examenul calitativ al producţiei de lapte de la caprele din rasa Carpatină, la lotul experimental s-a constatat o creştere a procentelor de substanţa uscată, grăsime şi proteină. La experimenările efectuate pentru verificarea parametrilor tehnologici la fabricarea brânzei telemea din lapte de oaie şi din lapte de capră, în scopul stabilirii randamentelor de producţie s-a evidenţiat o îmbunătăţire a caracteristicilor tehnologice ale laptelui de la ambele specii,. Tehnologia de furajare aplicată la loturile experimentale poate fi benefică atât din punct de vedere nutriţional cât şi tehnologic, în măsura în care administrarea de lecitină se face constant şi pe loturi mai mari, pentru a se exclude diferitele influenţe care afectează anumiţi indivizi, iar rezultatele trebuie raportate ca valori medii ale lotului.Prin determinarea parametrilor biochimici din serul sanguin de la oaie şi capră, în urma adminstrării de lecitină vegetală, ca adaus în raţiile furajere, s-au constatat modificări ale constantelor sanguine: la oile şi caprele din loturile experimentale s-a produs o creştere a proteinei totale, o scădere a conţinutului în acid uric, o scădere a cantităţii de uree, o scădere a creatininei, o creştere a creatinkinazei, o scădere a trigliceridelor, scăderea fosfatazei alcaline şi a fosfatazei acide, scăderea TGP şi

procedee nutriŢionale inovative pentru · pdf filela fabricarea uleiului de soia şi de...

Documents