1

Intrebări tip pentru Examenul de Licență

NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

Sesiunea Septembrie 2014

2

A. NUTRIŢIA ADULTULUI SĂNĂTOS

I. Stilul de viață și alimentația sănătoasă – evaluare nutrițională

1. Care afirmaţie este adevărată referitor la alimentaţia sănătoasă:

A). aportul caloric la un individ normoponderal cu efort fizic minim trebuie să fie de 45 kcal/zi

B). glucidele rafinate trebuie să fie de cca 20% din raţia calorică C). lipide sub 30% din ratia calorica D). aportul de fibre alimentare trebuie să fie de cca 40 gr/zi E). colesterolul ingerat zilnic sub 2000 grame

2. * Necesarul caloric la un bărbat de 100 Kg sedentar este de:

A). 35 Kcal/Kg/zi B). 0,8 Kcal/kg/zi C). 40 Kcal/Kg/zi D). 15-20 Kcal/kg/zi E). 50 Kcal/Kg/zi

3. Aportul de nutrienţi poate fi influențat de:

A). comportament alimentar B). obiceiurile alimentare C). starea economică D). nu depinde de nimic E). boală

4. Valoarea energetica corecta a elementelor calorigene ale organismului este:

A). glucide=4 kcal/g B). alcool=7 kcal/g C). lipide =4 kcal/g D). proteine= 3 kal E). trigliceride cu lant mediu=9 kcal/g

5. * Care sunt datele antropometrice care nu evalueaza starea de nutriţie?

A). înăţimea B). greutatea C). măsurarea imc (g/î) D). măsurarea circumferinţei calotei E). măsurarea grosimii pliului cutanat

3

6. Nevoile nutriţionale optime nu depind de: A). creştere B). stres psihologic C). infecţii, boală, febră, D). statut socio-cultural E). activitate fizică

7. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice cuprinde:

A). hidraţii de carbon: 25% B). proteine: 45% C). lipide: < 30% D). colesterol < 300 mg

8. Care sunt testele de laborator pentru evaluarea nutriţională:

A). albumina B). VSH C). glucoza D). proteina C reactivă E). pH sanguin

9. * Obezitatea cu IMC 37 denotă următoarele:

A). grad II B). grad III C). suprapondere D). grad I E). normal

10. Denutritia de grad IV înseamnă:

A). IMC ≤10 B). IMC intre 17-18,4 C). IMC intre 16-16,9 D). IMC intre 10-12,9 E). IMC intre 18,5-24,9

11. * Care sunt parametrii biochimici ce nu se utilizează în evaluare nutrițională:

A). proteine circulante B). transferinemia C). balanta azotată D). fibronectina E). transaminaze

12. Metodele fizice de evaluare a statusului nutriţional sunt:

A). impedanţa biolectrică B). măsurarea apei corporale

4

C). densitometria osoasă D). rezonanta magnetica nucleara E). electroencefalografia

13. Măsurarea consumului energetic total se face prin:

A). metoda apei dublu marcate B). metoda de calorimetrie directă C). metoda masurarii ritmului cardiac D). metoda podometrică E). metoda accelometrelor

14. Evaluarea masei musculare se face prin:

A). măsurarea forţei musculare B). măsurarea pliului cutanat abdominal C). măsurarea indicelui de masă corporală D). măsurarea circumferinţei brahiale E). măsurarea circumferinţei soldului

15. * Ancheta alimentară nu evaluează:

A). cunoaşterea ingestiei ca aport energetic B). cunoaşterea obiceiurilor alimentare C). cunoaşterea variatiilor sezoniere D). cunoaşterea antecedentelor familiale patologice E). cunoaşterea valorilor nutritive a ratiei ingerate

II. Echilibrul energetic și calculul caloric – exercițiu fizic și rolul în organism

16. Care sunt componentele principale ale consumului energetic:

A). activitatea fizică B). termogeneza C). lipoliza D). metabolismul bazal E). neoglucogeneza

17. * Depozitele energetice al unui bărbat adult de 70 Kg de ţesut adipos conţin:

A). 36 Kcal B). 120.000 Kcal C). 2700 Kcal D). 450 Kcal E). 2000 Kcal

18. * La un adult normal valoarea metabolismului bazal este de:

A). 3 Kcal/h/Kg la ambele sexe

5

B). 10 Kcal/h//Kg (b) si 0,9 cal C). 1 Kcal /h/Kg(B) şi 0,9 Kcal /h/Kg (F) D). 0,5 cal/h/kg(B) si o,1 Kcal/h/Kg(F) E). 25 cal/h indiferent de Kg

19. * Factorii care nu influenţează metabolismul bazal:

A). masa şi compoziţia corporală B). vârsta C). ingestia de glucide D). ereditatea E). climatul şi factorii de mediu

20. * Care sunt hormonii care nu influenţează metabolismul bazal:

A). tiroxina B). leptina C). catecolamine D). STH E). insulina

21. * Factorii care nu influenţează acţiunea dinamică specifică a alimentelor:

A). cantitatea şi compoziţia alimentelor B). gastrotehnia C). compoziţia aerului D). sexul E). ritmul nictemeral

22. Care sunt componentele termogenezei:

A). termogeneza indusă de alimente sau efectul termic al alimentelor B). termogeneza spontana C). termogeneza termoreglatoare D). termogeneza transportatoare E). termogeneza complexa

23. Valoarea cea mai mare a metabolismului bazal este la:

A). copii în perioada de crestere B). adulţi C). sarcina D). vârstnici E). adolescenţa

24. * Factorii care nu influenţează energia cheltuită în cursul activităţii fizice:

A). tipul activităţii desfăşurate B). masa şi compoziţia corporală C). antrenamentul persoanei respective

6

D). dorinta persoanei E). sexul

25. Sursele de energie la un individ antrenat sunt în:

A). muşchi B). ficat C). sânge D). creier E). ţesut adipos

26. Care din afirmațiile următoare privind metabolismul bazal (MB) sunt eronate?

A). MB reprezintă nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii B). MB reprezintă energia necesară activitatii fizice C). MB nu se poate măsura practic D). MB se mai numeşte basal energy expenditure(BEE) E). MB = consumul energetic total

27. Activitatea fizică are următoarele caracteristici:

A). intensitate B). durata efortului fizic C). antrenamentul şi condiţia fizică D). sursa de energie: glucoza E). IMC

28. * Care din următoarele afirmații sunt eronate:

A). un efort fizic de intensitate foarte mare şi durată scurtă se bazează pe rezervele ATP existente

B). un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea acţiunii caii glicolitice anairobe

C). efectuarea unui efort fizic de intensitate moderat – redusa va presupune utilizarea energiei provenite in principal din metabolizarea acizilor grasi

D). carbohidratii reprezinta o sursa energetica minora proportional cu intensitatea efortului fizic

E). dupa perioade lungi de efectuare a exercitiilor fizice apare oxidarea compensatorie a lipidelor pentru resinteza depozitelor de glicogen epuizate

29. * Consumul energetic cel mai mare la un adult în repaus este în:

A). ficat B). creier C). cord D). rinichi E). muşchi

7

30. * Antrenamentul fizic și condiția fizică a unui individ nu produce: A). îmbunătăţirea sistemului cardiovascular B). cresterea capacitatii organismului de a metaboliza acizii grasi C). efecte antidepresive D). slabirea imunității organismului E). creşterea consumului periferic de glucoză

III. Sursele de calorii - macronutrienții 31. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice cuprinde:

A). hidraţii de carbon: 40% B). proteine: 10 - 20% C). lipide: < 40% D). colesterol <500 mg/zi E). fibre alimentare: 40 gr/zi

32. Indexul glicemic slab (sub 50) este pentru următoarele alimente:

A). linte B). pâine alba C). curmale D). cartofi E). cirese de mai

33. Fructele care conțin 5% glucide sunt:

A). pepene verde B). banane C). căpşuni D). grapefruit E). prune

34. Recunoașteți rolul fibrelor alimentare în organism:

A). asigură tranzit intestinal normal B). cresc nivelul trigliceridelor C). reduc LDL colesterol D). stimulează masticaţia E). cresc glicemia

35. * Piramida alimentaţiei sănătoase are la bază:

A). carnea B). dulciurile concentrate C). legumele D). cerelalele E). grăsimile saturate

8

36. Care din următoarele alimente au index glicemic peste 90: A). cozonac B). soia C). portocale D). orez nedecorticat E). lapte îndulcit

37. * Care din următoarele afirmații privind rolul lipidelor în organism sunt greșite:

A). energetică si de rezervă B). structurală C). incetinesc absorbţia glucidelor D). de pigmenți E). izolatori termici

38. Referitor la recomandările aportului de lipide, care afirmaţiile de mai jos sunt

valabile: A). lipidele sa fie sub 40% din ratia calorică B). 1/3 aport de grăsimi saturate C). 1/3 polinesaturate D). 1/3 aport de grasimi mononesaturate E). cantitatea de colesterol îngerat zilnic să fie sub 1000 mg/zi

39. Care de mai jos sunt polizaharidele substanțe de rezervă?

A). amidonul B). galactoza C). glicogenul D). maltoza E). hemiceluloza

40. Fructoza se găsește în proporție importantă în:

A). miere B). fructe coapte C). lapte D). struguri E). rosii

41. Surse de fibre alimentare insolubile sunt:

A). hemiceluloza B). pectina C). lignina D). amidon E). mucilagii

9

42. Rolul proteinelor în organism: A). rol structural B). rol functional C). rol de pigmenti D). rol energetic E). rol de izolatori termici

43. Care sunt aminoacizii esențiali?

A). leucina B). lisina C). alanina D). aspargina E). tirozina

44. Alimentele ce conţin proteine complete sunt:

A). lapte B). fasole C). ouă D). cartofi E). peşte

45. Acizii graşi mononesaturati se găsesc în:

A). lapte B). nuci C). somon D). unt E). carne de pasăre

IV. Micronutrienti şi vitaminele. Apa şi rolul în organism

46. * Doza zilnica recomandată de calciu este:

A). 2500 mg B). 850-1500 mg C). 15-20 mg D). 100-150 mg E). 5-6 gr

47. Care din următoarele alimente nu constituie o sursă importantă de iod:

A). cartof B). mere C). scoici D). creveţi E). banana

10

48. Rolul vitaminei D în organism este în: A). osteogeneză B). funcţia de reproducere C). antioxidant D). troficitatea tegumentelor şi mucoaselor E). anticorpogeneză

49. Carenţa de vitamina A produce:

A). dermatite B). hipotonie musculară C). hemeralopia nocturnă D). anemie microcitară E). tulburări de coagulare

50. * Care este necesarul hidric zilnic la un individ:

A). 1000 ml B). 500 ml C). 2500 ml D). 100 ml/kcorp E). 1 ml/Kcal de energie consumată în repaus

51. Lipsa vitaminei C produce:

A). fragilitate capilară B). atrofie musculară C). anemie D). cefalee E). peteşii, epistaxis

52. Procentul de apă din organism variază în funcție de:

A). masa adipoasă B). sistemul osos C). sex D). sistemul digestiv E). vârsta

53. Care sunt hormonii implicaţi în reglarea balanței hidrice:

A). aldosteronul B). insulina C). hormonul antidiuretic D). tiroxina E). parathormon

11

54. * Eliminarea apei din organism nu se face pe următoarele căi: A). pulmonară B). renală C). hepatică D). intestinală E). cutanată

55. Necesarul de apă crește in următoarele circumstanţe: A). femei gravide B). hipertermie C). insuficienta cardiacă D). hipotiroidism E). sedentarism

56. Surse alimentare importante de fier sunt:

A). grăsimile vegetale B). pâinea albă C). ficatul de porc D). ouăle E). mierea de albine

57. Surse importante de vitamina B 12 se găsesc în următoarele alimente:

A). ficat de raţă B). brânză C). salata verde D). fasole boabe E). mămăligă

58. Rolurile magneziului în organism sunt: A). faciliteaza asimilarea vitaminei c, a calciului, fosforului si potasiului; B). calmant natural cand este utilizat impreuna cu calciul C). faciliteaza reglarea glicemiei si eliberarea de insulina; D). intareste sistemul imunitar datorita actiunii sale antioxidante; E). funcţionarea sistemului cardiovascular

59. Carența de vitamina B1 (tiamină) produce:

A). pelagra B). beri beri C). encefalopatia Wernicke D). anemia Biermer E). scorbut

60. Hipopotasemia nu apare în:

A). pierderi gastrointestinale

12

B). utilizarea de diuretice C). rabdomioliza D). aport crescut de fructe E). acidoza metabolica

V. Grupele alimentare. Recomandări nutriţionale

61. Principalii nutrienți din cereale sunt:

A). polizaharide de tipul amidonului B). acizi grasi polinesaturati C). fibre alimentare D). vitamine din complexul B E). vitamina c

62. * Care dintre componentele de mai jos nu sunt prezente în laptele de vacă:

A). calciu, fosfor B). hidrati de carbon sub forma lactozei C). fibre alimentare D). vitamina A E). grăsimi într-o forma emulsionată

63. Care sunt alimentele care contin acizi graşi trans:

A). untul B). margarina C). uleiul de măsline D). untura de porc E). uleiul de somon

64. Care sunt alimentele cu continut de peste 300 mg colesterol/100 gr?

A). urda B). ficat de de porc C). piept de curcan D). albuş de ou E). rinichi de vită

65. * Oul, ca aliment de baza în alimentaţie, nu conţine:

A). proteine cu valoare biologică înaltă B). complex de vitamina liposolubile C). fosfolipide D). vitamina C E). colesterol în galbenuş

13

66. Care este continuţul corect de proteine din următoarele tipuri de carne: A). pui - 21% B). porc - 50% C). ficat - 20% D). vită - 80% E). vânat- 45%

67. Care este specia de peşte cu continut slab de grăsime:

A). șalău B). hering C). somon D). cod E). sardina

68. Acizii graşi mononesaturaţi nu se găsesc în:

A). unt de cacao B). avocado C). ulei de floarea soarelui D). migdale E). unt

69. Legumele şi fructele sunt importante în alimentaţie datorită:

A). conţinutului mare de carotenoizi B). vitaminelor liposolubile C). continuţului mare de aminoacizi esenţiali D). continuţului mare de potasiu E). continuţului redus de colesterol

70. * Care din următoarele legume au conţinutul cel mai mare de carbohidraţi: A). roşia B). mazărea C). vânata D). spanacul E). castravete

71. Piramida alimentaţiei sănătoase are în vârf:

A). carnea B). dulciurile concentrate C). legumele D). cerelalele E). grăsimile saturate

72. * Care este procentul din raţia calorică de produse zaharoase recomandat să se

consume in alimentaţia sănătoasă: A). 25%

14

B). 50% C). 2% D). 10% E). 40%

73. Stilulul de viată sănătos se caracterizează prin:

A). consum minim sub 50 gr alcool pur B). greutate corporală normală ideal IMC sub 28 C). nefumător D). 5 ore de somn E). controale medicale periodice

74. Care sunt metodele pentru minimizarea distrugerii acidului ascorbic din alimente:

A). prepararea termica cât mai lung timp B). folosirea apei deja fierte la supe sau sosuri C). folositrea de legume proaspete D). consumarea legumelor imediat dupa prepararea termica E). nu există nici o metodă

75. Recunoașteți procentul corect de glucide conţinut în grupele alimentare de mai

jos: A). produse zaharoase: 80 – 100% B). pastele fainoase fierte: 75% C). pâinea intermediară: 10% D). legumele verzi: 5% E). fructele de padure: 10%

76. Anorexia nervoasă se caracterizează prin :

A). refuzul de a consuma alimente B). alimentaţie forţată cu hidraţi de carbon C). pierderea în greutate D). insomnia E). abuz de laxative, diuretice

77. “Binge-eating” se caracterizează prin :

A). nevoia de a consuma carbohidraţi, alimente cu gust dulce B). nevoia de gustări nocturne C). disconfort psihic D). slăbire în greutate E). ingestia de alimente în timp scurt

B. NUTRIŢIA COPILULUI

I. Alăptarea exclusivă

78. * Alimentaţia femeii care alăptează trebuie să conţină: A). condimente B). un plus caloric de 2.200 kcal/zi C). conserve D). un mic supliment de lichide E). usturoi, ceapă, conopidă, fasole

79. * Care dintre manifestările de mai jos, reprezentând incidente în alimentaţia

naturală, NU SUNT datorate sugarului: A). vărsăturile B). hipogalacţia C). regurgitaţiile D). diareea postprandială E). colicile abdominale

80. * Laptele de mamă conţine cantităţi optime de vitamine care acoperă nevoile

sugarului în primele 6 luni de viaţă, CU EXCEPŢIA următoarelor vitamine (care trebuie suplimentate medicamentos): A). vitaminele D şi K B). vitamina A C). vitaminele C D). vitamina E şi PP E). vitaminele B1, B6 şi B12

81. Care dintre următoarele metode de alimentaţie a sugarului corespund noţiunii

de ”Alăptare preponderentă”? A). hrănirea sugarului numai la sân, fără niciun alt aliment, fără ceai, fără apă B). hrănirea sugarului la sân, cu un plus de apă sau ceai C). hrănirea sugarului la sân, care se suplimentează cu un alt tip de lactat D). hrănirea sugarului cu lapte de mamă colectat (muls), cu apă, ceai sau suc

fructe administate periodic E). alimentaţia cu lapte (de mamă sau alt tip de lapte) şi cu alimente solide

82. Selectaţi din următoarele afirmaţii despre colostru pe cele adevărate:

A). are efect laxativ, favorizând eliminarea meconiului B). este bogat în vitamine şi anticorpi C). este un lichid gălbui secretat din ultimul trimestru de sarcină D). nu conţine vitamine şi imunoglobuline E). este laptele cel mai bine suportat în perioada neonatală

83. Următoarele sunt enzime ale laptelui matern, CU EXCEPŢIA: A). lizozim B). hialuronidază C). lipază D). fosfatază E). coenzima Q10

84. Alimentaţia naturală este superioară celei artificiale deoarece:

A). furnizează o raţie alimentară dezechilibrată B). asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică C). favorizează dezvoltarea florei patogene D). asigură o bună toleranţă digestivă E). creează legătură afectivă mamă-făt

85. Selectaţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte privind tehnica alăptării:

A). la început se evacuează 1-2 picături de lapte din mamelon şi apoi se lasă 1-2 picături în gura copilului pentru a stimula suptul

B). mama va lăsa toată greutatea sânului în gura copilului C). după supt sugarul va fi aşezat pe burtă pentru a uşura evacuarea stomacului D). sugarul extrage mai mult lapte din canalele galactofore profunde dacă

mama oferă doar un sân la fiecare masă E). sugarii trebuie să fie alăptaţi din ambii sâni la fiecare masă, cantitatea de

lapte supt fiind direct proporţională cu durata suptului 86. Care dintre factorii enumeraţi mai jos reprezintă proteine bioactive şi peptide

din laptele de mamă? A). factorul antistafilococic B). factorul de creştere epidermală C). factorul de creştere insulin-like (insulin-like growth factor I) D). factorul de stimulare al interleukinelor E). factorul de stimulare al limfocitelor B

87. În ceea ce priveşte colectarea laptelui de mamă (mulsul) este adevărat că:

A). dacă mama are mult lapte şi copilul nu-l consumă tot, acesta trebuie muls pentru a goli sânii, altfel scade secreţia lactată

B). laptele colectat se poate păstra la temperatura camerei 48 de ore C). laptele colectat se poate păstra la frigider până la 12 ore D). laptele colectat se poate păstra în congelator (-300C) timp de 3 luni E). laptele refrigerat sau congelat se va încălzi la cuptorul cu microunde

88. Care din următoarele stări ale mamei sunt contraindicaţii ale alimentaţiei la

sân? A). epilepsie, psihoza de lactaţie B). mameloanele ombilicate C). tuberculoza activă a mamei D). mastita E). boli infecţioase grave

89. Care din situaţiile de mai jos constituie obstacole în alimentaţia naturală din

partea copilului? A). icterul B). gura de lup, dinţii congenitali C). lipsa forţei de sucţiune la prematuri D). obstrucţia nazală din cursul unor infecţii respiratorii E). eliminarea de meconiu

90. Următoarele semne confirmă că sugarul primeşte suficient lapte la sân:

A). sugarul are peste 6 micţiuni/ zi B). sugarul are 4-8 scaune/ 24 ore C). între supturi copilul este “nemulţumit” D). sugarul creşte în greutate 100-200 g/ săptămână în trimestrul I de viaţă E). urina este galbenă, urât mirositoare

91. Alegeţi din enunţurile următoare pe cele INCORECTE privind alăptarea

exclusivă şi controlul acesteia: A). cântărirea copilului trebuie făcută săptămânal în prima lună de viaţă B). dacă mama crede că sugarului îi este sete, ea însăşi trebuie să bea mai

multă apă C). cântărirea copilului nu este importantă în prima lună de viaţă D). copiii alimentaţi la sân au nevoie de apă, ceai, sau suc de fructe E). dacă mama crede că sugarului îi este sete, trebuie să alăpteze mai des

92. Care din următoarele sunt incidente în alimentaţia naturală?

A). colicile abdominale B). diareea postprandială C). eructaţia D). conflictele afective E). alăptarea ”la cerere”.

II. Alimentația sugarului

93. * Diversificarea alimentaţiei sugarului se face respectând următoarele reguli, CU EXCEPŢIA:

A). alimentul nou se intoduce treptat B). nu se introduc simultan două alimente C). un aliment nou va fi introdus doar dacă sugarul este perfect sănătos D). nu se va insista la introducerea unui nou aliment, dacă sugarul îl refuză E). alimentul nou introdus se va administra cu biberonul

94. * Se dau următoarele reguli de diversificare a alimentaţiei sugarului; selectaţi-le

pe cele reale: A). la prepararea alimentelor se foloseşte făina de grâu (cu gluten)

B). pentru ca sugarul să consume cu plăcere supa sau piureul de zarzavat, se poate adăuga lapte sau zahăr

C). noul aliment se dă înaintea suptului, cu linguriţa, pentru a învăţa sugarul să mestece

D). la prepararea alimentelor se adaugă condimente şi conservanţi E). nu se va ţine cont de personalitatea şi preferinţele copilului

95. * În alimentaţia cu substitute de lapte matern, sugarul între 6 luni şi un an va

avea: A). 8 mese/zi B). 12 mese/zi C). 5 mese/zi D). o masă la 5-10 minute E). o masă pe oră

96. Care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sunt false?

A). alimentul nou introdus va fi administrat iniţial cu biberonul B). alimente indicate pentru diversificarea alimentaţiei sunt administrate în

mod progresiv C). introducerea alimentului nou se face brusc D). după ce sugarul s-a obişnuit cu un aliment nou, se poate introduce altul E). dacă la introducerea unui nou aliment apar semne de intoleranţă, acel

aliment va fi suprimat 1-2 săptămâni 97. Diversificare alimentaţiei sugarului impune următoarele principii:

A). legea selectivităţii şi progresivităţii B). se începe cu cantităţi mici pentru a evita anorexia C). dacă apar tulburări digestive se continuă administrarea alimentului până ce

sugarul îl tolerează D). pentru un plus de savoare se poate adăuga sare în timpul preparării

alimentelor E). dacă apar vărsături se sistează alimentul nou introdus

98. În cursul diversificării alimentaţiei sugarului, la vârsta de 7-8 luni se pot da:

A). albuş de ou B). miere C). legume (morcovi, pătrunjel, cartof, dovlecel, mazăre) D). carne tocată E). brânză de vaci

99. Următoarele alimente sunt interzise în hrănirea sugarului:

A). gălbenuşul de ou B). fructele cu seminţe C). afumăturile D). carnea de porc E). alimentele mici, rotunde

100. Sunt interzise în hrănirea sugarului următoarele alimente, CU EXCEPŢIA: A). mărul, piersica B). mierea de albine C). prăjelile la cuptor D). stafidele, nucile, floricelele de porumb E). iaurtul

101. În alimentaţia cu substitute de lapte matern, rezultatele sunt inferioare

alăptării exclusive având în vedere că: A). mortalitatea generală este mai crescută în alimentaţia cu substitute de lapte

matern B). în alimentaţia cu substitute de lapte matern apar mai frecvent tulburări

digestive C). malnutriţia şi anemia sunt mai frecvente în alimentaţia cu substitute de

lapte matern D). nu se constată diferenţe între cele două tipuri de alimentaţie privind

morbiditatea E). anemia şi rahitismul sunt mai rare în alimentaţia cu substitute de lapte

matern 102. Intoleranţa la laptele de vacă este un incident al alimentaţiei cu substituente

de lapte matern şi se poate manifesta prin: A). eructaţii B). şoc anafilactic C). diaree - după orice ingestie de lapte, uneori cu sânge D). supraalimentaţie E). niciuna din manifestările enumerate

103. Selectaţi din elementele enumerate mai jos pe cele care reprezintă greşeli în

alimentaţia sugarului: A). lipsa stimulării alăptării B). începerea alăptării la ½ oră după naştere C). stimularea secreţiei lactate (alimentaţie corectă a mamei, cu supliment de

lichide, relaxare, alăptare mai frecventă, să nu slăbească brusc, etc) D). diversificarea foarte precoce a alimentaţiei E). folosirea suzetei

104. Alegeţi dintre următoarele afirmaţii referitoare la alimentaţia sugarului cu

lapte de vacă (LV) pe cele care sunt corecte: A). LV conţine proteine şi săruri minerale în cantitate optimă pentru sugar B). LV este steril C). LV pasteurizat nu mai necesită fierbere înainte de administrare la sugar D). LV se foloseşte în alimentaţia sugarului în cazuri cu totul şi cu totul speciale E). LV se poate steriliza prin procedee casnice, prin fierbere 5-10 minute la 101

ºC şi răcirea bruscă

105. Corectarea dezavantajelor laptelui de vacă se face prin: A). diluare B). zaharare C). acidulare D). refrigerare E). adăugare de bicarbonat de sodiu

106. Despre formulele de lapte praf Junior este adevărat că:

A). conţin proteine nemodificate din lapte de vacă B). conţin proteine modificate din lapte de vacă pentru o digestie mai bună C). nu conţin prebiotice D). conţin proteine modificate din lapte de vacă pentru reducerea alergiilor E). nu conţin probiotice

107. Unele dintre dezavantajele alimentaţiei cu formule industriale de lapte praf

sunt: A). sunt uşor de preparat B). absorbţia fierului din laptele praf este mai mică decât cea din laptele matern C). au cantitate mare de proteine şi săruri minerale, ceea ce duce la sete,

suplimentarea cantităţii, supraalimentaţie şi obezitate D). sunt ambalate steril E). compoziţia standardizată a formuleleor de lapte nu permite reglarea

aportului în funcţie de necesităţile organismului sugarului

III. Alimentatia prematurului, copilului mic, preșcolar, școlar, adolescent

108. * În alimentaţia copilului mic sunt necesare zilnic:

A). condimente şi murături B). legume şi fructe C). sosuri D). afumături E). ciocolată

109. În ce constă ”nutriţia enterală agresivă”, metodă prin care poate fi combătută

insuficienţa creşterii la prematur? A). tratament de resuscitare B). administrarea de antibiotice cu spectru larg C). asocierea de lapte cu alimente solide D). combinarea nutriţiei parenterale cu cea enterală E). administrare de lichide în perfuzie

110. * Numărul de mese indicat în alimentaţia copilului mic este:

A). 3 mese principale şi 1-2 gustări B). de regulă 6 mese (uneori 8)

C). 8 mese pe zi D). 5 mese principale şi 3 gustări E). 12 mese pe zi

111. În alimentaţia şcolarului sunt necesare 25-30% lipide (1,5-2 g/kg/zi); acestea

vor proveni din următoarele alimente: A). grăsime de porc B). unt C). margarină D). smântână E). uleiuri vegetale

112. Alegeţi de mai jos enunţurile adevărate privind alimentaţia copilului mic

A). copilul mic necesită o alimentaţie variată, datorită completării treptate a dentiţiei de lapte

B). necesarul de calorii este 19 – 20 kcal/kg/24 ore C). copilul mic necesită o alimentaţie mai puţin consistentă, datorită

perfecţionării masticaţiei D). necesarul de calorii are variaţii în funcţie de activitatea fizică intensă din

această perioadă E). nevoile lichidiene sunt de 90 – 100 ml/kg/zi

113. În alimentaţia copilului mic sunt interzise următoarele alimente CU EXCEPŢIA:

A). cârnaţii B). şunca slabă C). vânatul D). porumbul, seminţele E). parizerul

114. Selectaţi care afirmaţii sunt corecte în legătură cu gustările din meniul unui

copil mic: A). gustarea se oferă la ora 10 şi/ sau 17 B). gustarea are 10 - 15 % din calorii C). gustarea constă în fructe, biscuiţi D). gustarea este reprezentată de compot, prăjituri de casă E). gustarea are 60 - 65 % din calorii

115. În hrana zilnică a copilului preşcolar şi şcolar, alimentele care trebuie

controlate zilnic - pentru a evita lipsa sau abuzul lor includ următoarele: A). fructe crude B). legume, zarzavaturi C). lapte, carne, ouă D). grăsimi, zaharoase E). pâine, făinoase

116. Calculul exact al caloriilor pentru regimul alimentar este necesar în unităţile preşcolare şi cantinele şcolare în următoarele situaţii:

A). când copilul nu creşte, fără a fi bolnav B). când copilul consumă excesiv fără să se îngraşe (diabet) C). când copilul slăbeşte progresiv D). când copilul este bolnav E). când copilul câştigă ponderal în mod excesiv (obezitate)

117. Bifaţi din afirmaţiile de mai jos pe cele adevărate în legătură cu alimentaţia

preşcolarului şi a şcolarului:

A). nevoile calorice sunt de 20-50 kcal/kg/zi între 3 şi 16 ani, indiferent de vârstă B). regimul alimentar necesită 75 – 85% glucide C). sunt interzise din hrana şcolarului brânzeturile fermentate (caşcaval) D). lipsa gustării sau oferirea unei cantităţi insuficiente de hrană constituie

greşeli alimentare E). la prepubertate şi la pubertate copilul are nevoi crescute de minerale

118. Regimul adolescentului va fi îmbogăţit cu:

A). oligoelemente B). grăsimi de origine animală C). vitamine D). alimente prăjite E). alcool, cafea

119. Legat de alimentaţia adolescentului sunt corecte următoarele reguli:

A). va consuma aproximativ 0,5-1 litru lichide/zi B). se restrâng cabohidraţii, surse de energie şi substanţe nutritive C). se vor alege alimente bogate în acizi graşi mono- şi polinesaturaţi D). nu se restrâng hidraţii de carbon E). se va creşte raţia zilnică de legume

120. La mulţi prematuri nutriţia este limitată din cauza:

A). incapacităţii de a suge B). concentraţiei plasmatice de glucoză şi calciu C). incapacităţii de a înghiţi în mod eficient D). dificultăţilor de termoreglare E). incapacităţii de a tolera alimentaţia enterală

121. La unii prematuri se poate impune necesitatea:

A). alimentaţiei prin gavaj B). nutriţiei prenterale C). diversificării alimentaţiei de la naştere D). administrării rapide de alimente solide E). opririi alimentaţiei cu lapte de mamă

122. Nou-născutul prematur trebuie să primească: A). foarte multă glucoză

B). un minim necesar de calciu, fosfor, magneziu C). aminoacizi (pentru asigurarea creşterii) D). un volum mare de lichid E). oxigen (conţinutul de oxigen al sângelui afectând creşterea)

IV. Alimentaţia copilului obez şi a celui diabetic

123. * Noţiunea de obezitatea reprezintă (BMI - body mass index - indice de masă corporală):

A). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 5 pentru vârstă B). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 50 pentru sex C). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 95 pentru vârstă D). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 5 pentru sex E). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 50 pentru înălţime

124. * Elementul cu ponderea cea mai mare în apariţia obezităţii este:

A). dezechilibrul între aportul caloric (crescut) şi consumul energetic (redus) B). subalimentaţia C). aportul insuficient de hrană D). efortul fizic crescut E). alimentaţia echilibrată, raţională

125. * La un copil diabetic la care creşterea nu este optimă se verifică dacă

primeşte cantitatea necesară de insulină, dacă asociază alte boli şi se impune revizuirea:

A). situaţiei financiare B). igienei C). stării psihice D). locuinţei E). dietei

126. Selectaţi dintre factori de mai jos pe cei implicaţi în apariţia obezităţii:

A). excesul de celule adipoase B). factori genetici şi metabolici C). factori neuroendocrini şi psihologici D). activitatea fizică intensă E). subalimentaţia

127. Dintre elementele enumerate mai jos, unele reprezintă obiceiuri nesănătoase

care favorizează apariţia obezităţii la copil; care sunt acestea? A). consumul unor alimente cu conţinut mic de grăsimi B). hrănirea cu biberonul C). creştere timpului alocat pentru activitate şcolară, lucru la calculator D). consumul de sucuri îndulcite, dulciuri concentrate E). alimentaţie bogată în fibre

128. Pentru profilaxia obezităţii recomandările privind nutriţia sugarilor constau în:

A). evitarea administrării de formule de lapte foarte dulci B). promovarea alăptării C). administrarea de alimente complementare foarte dulci D). diversificare precoce a alimentaţiei E). evitarea administrării cu sticluţa a alimentelor dense în energie

129. Scăderea aportului de calorii este un element important în tratamentul

patogenic al obezităţii şi se face prin: A). dietă hipocalorică B). administrare de medicamente C). tulburări de comportament D). activitate fizică E). intervenţii chirurgicale

130. Alimentele pentru consum limitat (culoarea roşie în dieta ”semafor” din

cadrul tratamentului obezităţii) se caracterizează prin: A). au densitate calorică redusă B). sunt bogate în grăsimi concentrate C). sunt bogate în zaharuri D). au densitate calorică mare E). au conţinut redus de grăsimi sau glucide

131. Alegeţi dintre recomandările de mai jos, legate de tratamentul obezităţii, pe

cele pe care le consideraţi corecte: A). stabilirea unui orar regulat al meselor B). prepararea alimentelor prin prăjire în grăsimi C). consumarea unor porţii mari de alimente la mesele principale şi gustări D). alegerea produselor lactate bogate în grăsimi E). luarea mesei împreună cu alte persoane, evitând mâncatul rapid

132. Ce scopuri are nutriţia copilului cu diabet zaharat?

A). să contribuie la optimizarea nivelelor glicemiei B). să promoveze consumul de alcool C). să minimalizeze complicaţiile secundare bolii D). să promoveze creşterea normală şi dezvoltarea E). să asigure un aport mare de dulciuri concentrate

133. Alegeţi dintre recomandările nutriţionale următoare pe cele adecvate în caz

de diabet zaharat: A). consum crescut de sucroză B). aport liber de dulciuri concentrate C). evitarea fructelor zaharisite, a mierii D). exces de ciocolată, bomboane E). înlocuirea îndulcitorilor cu aspartam, zaharină şi sucraloză

134. Selectaţi care din enunţurile de mai jos corespund principiilor generale de

nutriţie la un copil cu diabet zaharat: A). dieta trebuie să includă carbohidraţi proveniţi din fructe B). nu se vor alege pentru consum cereale integrale C). se vor consuma doar dulciurile concentrate D). dulciurile rafinate se vor înlocui cu carbohidraţi complecşi E). dieta trebuie să includă carbohidraţi proveniţi din legume

135. Bifaţi enunţurile de mai jos care sunt adevărate privind dieta copilului cu

diabet zaharat: A). pâinea albă, cartofii copţi, orezul au indice glicemic scăzut B). copiii care se joacă cu mingea, aleargă, vor necesita aport mai mare de

glucide C). sucul de mere, grapefruitul, laptele, iaurtul au indicele glicemic cel mai mare D). până la 8-10 ani, familia va coordona alimentaţia copilului cu diabet E). după 8-10 ani, copilul cunoaşte conţinutul în glucide al alimentelor

136. Care dintre următorii factori influenţează răspunsul glicemic la alimente?

A). sursa de provenienţă B). tipul zaharului C). structura alimentului D). preţul de achiziţionare E). concentraţia de microelemente

137. După ce aportul de nutrienţi a fost prescris la un copil cu diabet zaharat,

proporţia de macronutrienţi poate fi modificată după necesar în funcţie de:

A). glucoza sanguină B). nivelul sanguin de lipide C). calcemie D). necesarul pentru creştere şi dezvoltare E). ionograma urinară.

26

C. ALIMENTAŢIA ÎN COLECTIVITĂŢI

I. Necesarul nutriţional al vârstnicului

138. * Care este raţia zilnică de glucide recomandată vârstnicului? A). 1,5 g/kgc B). 1 g/kgc C). 70% din necesarul caloric D). 4 g/kgc E). 700 g pe zi

139. * Măsuri preventive în osteoporoză recomandate la bătrâni?

A). reducerea activităţii fizice zilnice B). combaterea sedentarismului şi fumatului C). suplimente alimentare cu vitamina D3 D). meniu hiperproteic E). meniu alcalinizant şi hidratare

140. * Regimurile din insuficienţa renală la vârstnici sunt:

A). hiperproteice B). hipoproteice C). indiferente la aportul de proteine D). aport redus de apă şi lichide E). aport redus de vegetale, făinoase şi zaharoase

141. Evaluarea nutriţională a pacientului vârstnic se bazează pe:

A). anamneză medicală şi alimentară B). examen clinic şi date de laborator C). date antropometrice D). doar anamneză alimentară E). toate cele de mai sus

142. Care este raţia zilnică de lipide recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc B). 1 g/kgc C). 30% din necesarul caloric D). 4 g/kgc E). 200 g pe zi

143. Menţionaţi câţiva dintre factorii care pot determina malnutriţie la vârstnici:

A). imobilizarea, alcoolismul, alterările psihice B). unele boli cronice, vegetarianismul C). sărăcia, neoplaziile, toxicomania D). abuzul de medicamente, alcoolismul E). nici una de mai sus

27

144. Când este justificată recomandarea unui regim de slăbire la vârstnic? A). artroză invalidantă B). insuficienţă cardiacă cu dispnee de efort C). DZ tip I D). toate de mai sus E). oricând

145. Cum poate fi combătută constipaţia, ce apare frecvent la vârstnici?

A). reducerea numărului de mese pe zi B). masticaţie corectă C). consumul de fibre neiritante (legume verzi preparate), de alimente care

conţin lactoză (fructe uscate) şi hidratare D). reducerea aportului de lichide E). creşterea aportului zilnic de apă/lichide

146. Regimul alcalinizant al pacientului vârstnic se bazează pe:

A). carne şi preparate din carne B). preparate condimentate C). legume şi fructe D). lapte şi derivate lactate E). toate de mai sus

147. Menţionaţi câţiva dintre factorii care scad necesarul energetic/caloric la

vârstnici: A). scăderea masei musculare B). creşterea termogenezei postprandiale C). scăderea termogenezei postprandiale D). scăderea activităţii fizice E). scăderea metabolismului

148. Ce tip de deficienţe sunt caracteristice la vârstnici?

A). calciu, fier, potasiu B). sodiu, potasiu C). vitaminele E şi K D). vitaminele C, D, B6 E). deficit proteic şi de lactază

149. Care este raţia zilnică de proteine recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc B). 1 g/kgc C). 10% din necesarul caloric D). 4 g/kgc E). 60 g pe zi

150. Menţionaţi câteva dintre simptomele malnutriţiei la vârstnici:

A). hipotensiune, bradicardie B). piele umedă şi caldă

28

C). anemie şi imunodeficienţă D). polinevrită, spasmofilie E). albuminurie

151. Menţionaţi câteva din cauzele care duc la deshidratarea vârstnicului?

A). alterarea funcţiei renale B). pierderi crescute prin transpiraţie C). scăderea senzaţiei de sete D). insensibilitate la hormonal diuretic E). toate de mai sus

152. Cauzele care conduc la constipaţie frecventă la vârstnici sunt:

A). vârsta peste 80 de ani B). atonia tractului digestiv C). reducerea secreţiilor digestive D). carenţe hidrice E). aport crescut de fibre alimentare

II. Alimentaţia la copii şi adolescenţi

153. Care sunt parametrii antropometrici la adolescenţi: A). greutatea B). regimul alimentar C). sexul şi indicatorii de maturizare pubertară D). talia E). vârsta

154. * Care este cea mai comună problemă de nutriţie în copilărie, la fete? A). anemia B). anorexia C). bulimia D). obezitatea E). subnutriţia

155. Un adolescent prea slab poate avea ca şi cauză principală: A). creştere prea rapidă B). o alimentaţie insuficientă caloric C). lipsa poftei de mâncare într-o afecţiune cronică D). anorexie mintală E). sportul de performanţă

156. Cauzele obiceiurilor alimentare necorespunzătoare la tineri sunt: A). sărăcia şi educaţia insuficientă B). tradiţia familială şi reclamele C). nesupravegherea şi familia dezorganizată D). sedentarismul E). activitatea fizică exagerată

29

157. Gravidele adolescente prezintă un risc nutriţional crescut pentru: A). anemie feriprivă B). deficit de calciu C). deficit de acid folic D). obezitate E). subnutriţie

158. Măsurile principale de prevenire a comportamentelor cu risc la adolescenţi sunt:

A). educaţia pentru sănătate B). monitorizarea continuă şi monitorizarea medicală C). măsuri legislative D). măsuri restrictive în colectiv E). studiile de evaluare

159. Ghidul dietetic al copilului şi adolescentului încurajează următoarele acţiuni:

A). alăptarea B). activitatea fizică susţinută C). aportul eficient de fier, iod şi proteine superioare D). consumul de apă în loc de băuturi răcoritoare E). dietele cu un conţinut crescut în grăsimi

160. În scopul prevenirii obezităţii la copii se recomandă: A). să mănânce cât mai puţine cereale şi dulciuri B). sport de performanţă de la vârste mici C). produse cu conţinut scăzut de grăsimi D). ingerarea moderată de zaharuri de către şcolari E). consumul de apă în loc de răcoritoare carbogazoase

161. Câştigul în greutate la copii şi creşterea depind de factori ca: A). nutriţia şi educarea în familie B). constituţia genetică C). funcţia endocrină D). diete cu conţinut ridicat de cereale E). diete cu conţinut adecvat de grăsimi

162. * Modul optim de evaluare a subnutriţiei sau obezităţii este prin: A). măsurarea cu regularitate a greutăţii B). măsurarea pliului cutanat C). parametrii de laborator specifici D). starea clinică generală a copilului E). măsurarea înălţimii

163. Cauzele principale ale subnutriţiei la copii sunt: A). copii mofturoşi B). consumul ridicat de cereale şi dulciuri C). hrana insuficientă şi interacţiunea cu diferite boli infecţioase

30

D). prezenţa în tractul gastro-intestinal a patogenilor ce scad absorbţia E). probleme psihosociale ale părinţilor sau neglijenţa în regimul alimentar

164. Obiceiurile alimentare frecvente, nesănătoase ale adolescenţilor sunt: A). consumul de sandwich-uri preparate acasă B). sărirea peste mese, mai ales peste micul dejun C). creşterea consumului de băuturi răcoritoare D). consumul de produse fast-food şi de cofetărie E). consumul de legume şi fructe proaspete

165. Prevenirea osteoporozei trebuie să pună la adolescenţi accentul pe: A). încurajarea să bea mai mult lapte şi produse lactate, precum iaurtul B). exerciţiile fizice în copilărie şi adolescenţă C). băuturile răcoritoare înalt calorice să fie reduse D). evitarea expunerii la soare pt vitamina D E). evitarea sportului de performanţă

166. * Prevenirea anemiei la adolescenţi trebuie să pună accentul pe: A). băuturile răcoritoare înalt calorice să fie reduse B). consumul de carne de câteva ori pe săptămână sau alimente fortificate cu

fier C). exerciţiile fizice în copilărie şi adolescenţă D). expunerea la soare pt vitamina D E). încurajarea să bea mai mult lapte şi produse lactate, precum iaurtul

167. Anorexia mintală este o boală gravă care se manifestă prin: A). scădere în greutate mai mare de 15% din greutatea iniţială B). apariţia patologiei după de vârsta de 25 de ani C). doar o treime dintre paciente se vindecă D). apare amenoree şi bradicardie E). consumul exagerat de alimente urmat de vărsături induse

III. Alimentaţia în graviditate

168. Care sunt cele mai des întâlnite toxiinfecţii alimentare din perioada de graviditate?

A). salmoneloza B). botulismul C). toxoplasmoza D). listerioza E). trichineloza

169. Menţionaţi care sunt cele mai frecvente simptome ale sarcinii legate de aportul alimentar:

A). greţuri, pirozis B). constipaţie şi hemoroizi

31

C). edeme şi hipertensiune D). acuze uro-genitale E). obezitate

170. Care este câştigul ponderal recomandat în timpul sarcinii: A). peste 20 Kg B). sub 12 kg C). peste 11 kg D). între 12-16 Kg E). sub 10 kg

171. Factorii cu risc prezenţi la gravida adolescentă sunt: A). vârsta şi greutatea mică B). obezitatea C). creştere mică în greutate în sarcină D). anemie, abuz de noxe E). suport social scăzut, necăsătorită

172. * Necesitatea calorică va creşte în ultimul trimestru de sarcină cu: A). 450 kcal/zi B). 800 kcal/zi C). 1200 kcal/zi D). 2800 kcal/zi E). 3500 kcal/zi

173. Modificările fiziologice obişnuite din sarcină la nivelul aparatului digestiv sunt:

A). creşte frecvenţa cardiacă şi scade tensiunea B). constipaţie, arsuri retrosternale C). dureri abdominale, diaree D). crampe abdominal, diaree E). greaţă, vomă

174. * Care este cantitatea de energie necesară în cursul alăptării? A). 2500 calorii pe zi B). 3000 calorii pe zi C). 4000 calorii pe zi D). 5000 calorii pe zi E). 5500 calorii pe zi

175. Deficienţa de acid folic la gravide poate conduce la: A). anemie feriprivă B). avorturi spontane C). hipertensiune de sarcină D). malformaţii ale tubului neural (spina bifida) E). naşterea prematură sau greutatea mică la naştere

32

176. Care sunt alimentele de evitat în sarcină: A). alcool B). conserve, afumături, prăjeli C). condimente D). lichidele în cantităţi mari E). legume şi fructe cu multe fibre

177. * Care este cea mai periculoasă toxiinfecţie alimentară la gravide?

A). gripa B). listerioza C). salmoneloza D). toxoplasmoza E). fluoroza

178. Recomandarea de suplimente nutritive se face doar la gravidele cu risc, adică cele:

A). subponderale sau adolescente B). care sunt expuse la noxe (fumat, alcool, droguri) C). vârstnice D). cu alimentaţie vegană E). cu obezitate

179. Gravidele obeze prezintă un risc crescut de: A). travaliu prelungit B). prematuritate C). diabet zaharat D). hipertensiune arterială E). constipaţie

180. Care din cele de mai jos ar trebui evitate în timpul alăptării de către mame: A). acidul ascorbic B). alcoolul C). cafeina D). carnea şi produsele carnate E). unele medicamente

181. Recunoaşteţi recomandările date în sarcină pentru greţuri şi vărsături supărătoare:

A). evitarea fumatului, oboselii excesive, a mirosurilor neplăcute B). evitarea mişcărilor bruşte si a stresului excesiv C). ingestia unei mici gustări dimineaţa înainte de ridicarea din pat D). lichidele să fie consumate în timpul mesei E). mese reduse cantitativ, cu “uscături” ca glucide

182. Măsurile de minimalizare a constipaţiei prin dietă la gravide cuprind: A). alimente bogate în fibre şi ingestia de lichide suficiente B). evitarea alcoolului şi fumatului C). exerciţiul fizic regulat

33

D). evitarea legumelor şi fructelor proaspete, crude E). sedentarismul.

IV. Alimentaţia în bolile cronice

183. Care sunt principalele caracteristici ale bolilor reumatismale: A). afectare frecventă la tineri B). degenerare C). durere D). inflamaţie articulară E). vindecare rapidă prin tratament adecvat

184. * Cancerul mamar poate fi favorizat nutriţional prin excesul de: A). calciu B). dulciuri/glucide C). grăsimi D). proteine E). suplimente vitaminice

185. Poliartrita reumatoidă: A). prinde în general articulaţiile mari B). prinde în general articulaţiile mici ale degetelor mâinii C). este mai frecventă la bărbaţi D). prinde şi articulaţiile mici şi cele mari E). este mai frecventă la femei

186. Care sunt persoanele cu riscul cel mai mare de a dezvolta subnutriţie? A). bătrânii B). copiii C). femeile însărcinate D). persoanele cu venituri mici sau spitalizate îndelung E). vegetarienii

187. Care sunt suplimentele recomandate în poliartrită reumatoidă? A). acid folic B). calciu C). fier D). vitamina C E). vitamina D

188. Artroza afectează următoarele articulaţii: A). articulaţiile de genunchi sau şold B). articulaţiile mâinii C). coloana vertebrală D). doar articulaţiile mici ale mâinii E). în general articulaţiile mari (genunchi, şold)

34

189. Guta apare mai frecvent la persoanele care sunt: A). slabe B). mari consumatoare de carne şi alcool C). sedentare D). cu antecedente de gută în familie E). sedentare

190. Artroza este mai frecventă la: A). bărbaţi B). femei C). fumători D). obezi E). slabi

191. Care sunt principalele surse alimentare de purine? A). carnea roşie B). nuci, alune, măsline C). organele interne D). produsele marine, peştii E). vegetalele cu frunze

192. * Care sunt suplimentele contraindicate în poliartrită reumatoidă? A). calciu B). vitamina D C). acid folic D). vitamina C E). nu sunt alimente contraindicate

193. Menţionaţi condiţiile care duc la criza de gută: A). abuz de alcool B). abuz de exerciţii fizice C). mese copioase D). sedentarismul E). traumatisme sau emoţii puternice

194. Guta este: A). o boală acută, frecventă la femei B). o afecţiune în care se acumulează niveluri serice anormale de acid uric C). o afecţiune legată de consumul ridicat de produse lactate D). o boală cronică, frecventă la femei E). o tulburare congenitală a metabolismului purinelor

195. * Care este raţia zilnică de lipide recomandată vârstnicului? A). 1 g/kgc B). 1,5 g/kgc C). 4 g/kgc D). 10% E). 65%

35

196. Monitorizarea vârstnicului se face de către: A). doar de medicul geriatru B). doar de medicul de familie C). de medic şi dietetician D). multidisciplinar: medic, asistent medical, nutriţionist E). multidisciplinar: medic, asistent social, psiholog, fizioterapeut

197. Evaluarea nutriţională a pacientului vârstnic se bazează pe: A). anamneza medicală, socială şi alimentară B). datele antropometrice C). doar anamneza nutriţională D). doar consult medical şi psihologic E). examenul clinic şi datele biochimice.

V. Comportamente alimentare la risc

198. Cauzele obiceiurilor alimentare necorespunzătoare sunt: A). depresia B). educaţia pentru sănătate şi legislaţia C). reclamele şi nesupravegherea D). sărăcia E). tradiţia familială

199. Măsurile principale de prevenire a comportamentelor cu risc la adolescenţi sunt:

A). analizele medicale de rutină B). educaţia pentru sănătate C). monitorizarea medicală D). măsuri legislative E). triajul epidemiologic

200. Riscurile pentru sănătate induse de comportamentele alimentare la risc sunt:

A). carenţa de calciu B). carenţa de fier C). excesul de grăsimi, calorii şi dulciuri D). excesul de iod E). excesul de proteine

201. Ce efecte asupra sănătăţii au gustările tip snack sau fast-food: A). au un conţinut scăzut de calciu şi vitamina A B). induc alergii C). sunt bogate în sare D). sunt grase E). sunt produse bogat calorigene

36

202. * De ce nu se recomandă renunţarea la micul dejun? A). din cauza tradiţiei familiale B). din cauza obişnuinţei de a consuma dimineaţa C). deoarece dimineaţa solicitarea fizică şi psihică este maximă D). deoarece este consistent E). de fapt se recomandă renunţarea la micul dejun

203. Pentru care din afecţiunile de mai jos obezitatea este un risc A). artritele B). bolile cardio-vasculare C). constipaţie şi hemoroizi D). diabetul zaharat E). litiaza renală

204. O alimentaţie săracă în proteine de calitate superioară, poate determina: A). obezitate B). performanţe intelectuale scăzute C). scădere în greutate D). scăderea imunităţii E). un deficit de creştere şi dezvoltare

205. Recunoaşteţi riscurile posibile aduse de industria alimentară modernă: A). promovează produse alimentare prelucrate şi rafinate B). promovează produse alimentare bogate în grăsimi şi zahăr C). promovează produse alimentare sărace în micronutrienţi şi vitamine D). nu aduce nici un risc în consum E). aduce doar beneficii în consum

206. Cercetarea şi evaluarea comportamentelor alimentare cu risc în colectivităţi se face prin:

A). chestionare, interviuri B). seminarii şi cursuri C). teste D). măsuri legislative E). măsuri administrative

207. * Factorii interni ce influenţează dezvoltarea copilului sunt: A). climatici şi microclimatici B). educativi C). genetici, metabolici şi endocrini D). legislativi E). sociali şi familiali

208. Programul de viaţă al copilului şi adolescentului se organizează ţinând cont de:

A). nevoile de activitate B). nevoile de alimentaţie C). nevoile de somn

37

D). starea socială familială E). timpul liber în familie

209. Factorii de influenţă a capacităţii de lucru a copilului sunt: A). lipsa de proteine şi vitamine din alimentaţie B). abuzul de alcool şi tutun C). oboseala fizică şi intelectuală D). vârstă, sex, stare de sănătate E). excesul de grăsimi

210. Enumeraţi cauzele consumului de alcool etilic la tineri: A). conflictele cu părinţii B). dorinţa de experimentare, curiozitatea C). efectele negative rezultate din consum D). presiunea grupului, mediul social E). terenul ereditar

211. Riscurile pentru sănătate în abuzul de alcool: A). accidente, agresivitate, suicid B). afectarea sistemului nervos, digestiv, cardiovascular C). alcoolism acut (demenţă, intoxicaţie, delincvenţă) D). alergii E). creşterea orientării în timp şi spaţiu

212. Măsurile principale de prevenire a alcoolismului pleacă de la : A). educaţia tinerilor şi monitorizarea celor expuşi B). efectuarea de studii, cercetări, în domeniu C). interzicerea vânzării de băuturi alcoolice la copii şi adolescenţi D). menţinerea preţului de consum pe piaţă E). restrângerea spaţiilor de expunere a băuturilor alcoolice

VI. Evaluarea clinică nutriţională

213. Amintiţi parametrii de laborator de bază urmăriţi pentru evaluarea stării nutriţionale:

A). proteine (albumine) şi lipide (colesterol, TG) B). hemoglobină, hematocrit C). uree, creatinină D). glicemie E). nivel hormonal

214. Care sunt principalele acţiuni pe care se bazează evaluarea nutriţională? A). activitatea fizică zilnică B). anamneză (medicală, socială, alimentară) C). date antropometrice D). examen clinic şi date biochimice E). preferinţele alimentare ale pacientului

38

215. Pe ce se bazează un plan nutriţional? A). stabilirea problemelor ce trebuie rezolvate B). stabilirea unui diagnostic C). stabilirea scopurilor terapeutice şi tipului de intervenţie D). educaţia şi evaluarea rezultatelor E). monitorizarea pacientului

216. Evaluarea nutriţională a pacientului vârstnic se bazează pe: A). activitatea fizică B). anamneză C). date de laborator D). examen clinic E). interviu, chestionar

217. Aportul alimentar este influenţat de: A). climatul emoţional B). comportamentul alimentar C). metabolism şi factori endocrini D). starea economică şi cultură E). stări patologice

218. Subnutriţia are următoarele cauze: A). alergii alimentare B). aport inadecvat, caloric şi de nutrienţi C). excreţia crescută a nutrienţilor esenţiali D). intoxicaţii alimentare E). tulburări de digestie sau procese metabolice disfuncţionale

219. Evaluarea deficitelor nutriţionale se realizează prin: A). climatul emoţional B). examen fizic (inclusiv măsurarea greutăţii corporale) C). examene de laborator D). istoric medical, alimentar şi al utilizării medicamentelor E). starea economică şi de cultură

220. Deficitele nutriţionale pot fi influenţate de consumul de medicamente prin: A). apariţia hipervitaminozelor B). interacţiunea alimente-medicamente C). utilizarea cronică sau polipragmazia D). utilizarea medicamentelor în asociere E). utilizarea medicamentelor naturiste

221. Screening-ul nutriţional se bazează pe: A). folosirea de întrebări simple adresate la domiciliu, spital sau în ambulator B). identificare a caracteristicilor asociate cu problemele nutriţionale C). acţiunea psihologului sau sociologului D). doar examenul unui nutriţionist E). doar examenul de laborator

39

222. Scopul evaluării nutriţionale este: A). identificarea persoanelor care necesită susţinere nutriţională agresivă B). identificarea tratamentului nutriţional adecvat C). menţinerea sau refacerea stării de nutriţie şi monitorizarea eficienţei

acestor măsuri D). obţinerea undor date populaţionale pt măsuri legislative E). obţinerea unor date de evaluare comparativă în colectivităţi

223. * Anamneza medicală din cadrul evaluării nutriţionale presupune: A). identificarea afecţiunilor cronice, a bolilor consumptive, a intervenţiilor

chirurgicale recente, a prezenţei alcoolismului sau a consumului de medicamente

B). se referă la factorii de risc importanţi pentru apariţia malnutriţiei (venituri sociale, handicapuri, dependenţe)

C). caută cauzele aportului alimentar defectuos (anorexie, alcoolism, edentație)

D). estimarea frecvenţei cu care sunt ingerate anumite grupuri alimentare E). un set complet de analize de laborator

224. * Deficitele nutriţionale pot fi depistate la examinarea fizică medicală de la nivelul:

A). extremităţilor B). doar tegumentar C). probelor de laborator D). stării şi funcţiuni glandelor endocrine E). tegumentului, părului, limbii, dinţilor, conjunctivelor

225. Valori scăzute ale albuminei apar în: A). alergii alimentare B). cazul sportivelor C). infecţii cronice generale D). malnutriţie, ciroză, neoplasme E). sarcină, insuficienţă cardiacă

226. Valori crescute ale hemoglobinei apar în cazul: A). cirozei B). deshidratării C). hemoragii severe D). infecţiilor E). policitemiei

227. * Valorile normale ale creatininei sunt: A). 5-11 μmol/l B). 5-11 mmoli/l C). 0,3-1,2 mg% D). 3-12 mg% E). 50-110 mg%.

40

D. TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

I. Inocuitatea alimentelor şi sisteme de management

228. * In ce constă contaminarea alimentelor?

A). în modificarea compoziţiei normale a alimentului prin prezenţa unor bacterii sau substanţe chimice, care prin consumul lor pot duce la îmbolnăvirea consumatorilor

B). în prezenţa unor componente străine de compoziţia normală a alimentelor ce produc respingerea acestora

C). în modificarea caracterelor organoleptice ale alimentelor, sub acţiunea unor bacterii, ca urmare a proceselor de putrefacţie, fermentaţie sau râncezire

D). în modificarea compoziţiei normale a alimentului prin prezenţa unor aditivi sub limitele normale

E). în depăşirea termenului de valabilitate al alimentului

229. In ce constă falsificarea alimentelor? A). în modificarea compoziţiei normale a alimentului prin prezenţa unor

bacterii sau substanţe chimice, care prin consumul lor pot duce la îmbolnăvirea consumatorilor

B). în prezenţa unor substanţe chimice străine de compoziţia normală a alimentelor ce produc respingerea acestora

C). în adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar, cu scopul mascării unor defecte

D). în adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar, cu scopul conferirii unor proprietăţi pe care produsul nu-l justifică prin originea şi compoziţia sa

E). în depăşirea termenului de valabilitate al alimentului

230. Contaminarea bacteriană a alimentelor are loc cel mai frecvent prin: A). Antrax, Trichinella spiralis B). Cl. Botulinum C). E. Coli, Stafilococ D). Listeria E). Salmonella

231. Factorii fizico-chimici care influenţează proliferarea bacteriilor sunt:

A). prezenţa apei în aliment în cantitate redusă B). prezenţa proteinelor în aliment în cantitate crescută C). soluţiile saline în care sunt păstrate alimentele D). temperatura şi umiditatea ridicată E). timpul lung de păstrare

41

232. În ce condiţii de comercializare a alimentelor se consideră contravenţie şi se sacnţionează cu amendă:

A). nerespectarea condiţiilor de prelucrare culinară de către consumator B). nerespectarea prevederilor legale privind depozitarea alimentelor în

unitate C). nerespectarea prevederilor legale privind prelucrarea alimentelor în

unitate D). nerespectarea prevederilor legale privind depozitarea alimentelor la

consumator E). nerespectarea prevederilor legale privind transportul alimentelor

233. Principalele sisteme de monitorizare a calităţii alimentelor sunt:

A). GMP - Bune Practici de Producţie B). HACCP - Analiza riscului şi Punctele Critice de Control C). QAS - Standarde de Asigurare a Calităţii D). OPC – Oficiul pentru Protecţia Consumatorului E). ANSVSA – Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi de Siguranţa

alimentului

234. Obiectivele sistemului HACCP sunt: A). creşterea costurilor pentru analiza alimentelor B). creşterea pierderilor legate de retragerea de produse C). prevenirea bolilor cauzate de alimente D). reducerea pierderilor legate de retragerea de produse E). sistem mai eficient de asigurare a calităţii

235. Analiza pericolelor din cadrul planului HACCP se bazează pe:

A). analiza informaţiilor privind pericolele cu risc pentru sănătate B). analiza condiţiilor ce favorizează pericolele din alimente C). luarea măsurilor în care pericolele potenţiale trebuie puse sub control,

inainte de a deveni riscuri D). luarea deciziilor care ţin de siguranţa alimentului E). recomandări privind manipularea şi depozitarea corectă a alimentelor

236. Ce este un plan HACCP?

A). un document specific fiecărui produs şi fiecărei linii de producţie B). un document important în asigurarea siguranţei alimentare C). un document specifc în care se descrie ce este necesar să se facă, unde şi

când D). un document necesar pentru recepţia mărfurilor alimentare E). un document necesar la oficiul pentru protecţia consumatoruluui

237. Indicatorii urmăriţi în controlul igienei din sistemul HACCP sunt:

A). indicatorii de calitate a materialelor de contact cu alimentele B). indicatorii de calitate a ambalajelor de contact cu alimentele C). posibilităţile de contaminare încrucişată şi indicatorii microbiologici D). temperatura şi umiditatea din microclimat

42

E). timpul de acţiune/intervenţie şi temperatura mediului

238. * Boala transmisă prin carnea de pui cu risc ridicat pentru gravide este: A). trichineloza B). enterocolita acută C). toxoplasmoza D). listerioza E). salmoneloza

239. * Preparatele culinare calde se păstrează la temperaturi de:

A). peste 40C B). sub 40C C). peste 600C D). sub 600C E). peste 1000C

240. Organele de management şi control alimentar pot dispune oprirea

temporară a comecializării unui produs dacă acesta: A). este confirmat ca fals sau substituire B). nu are certificate de conformitate cu standardele naţionale C). nu îndeplineşte caracteristicile calitative D). nu prezintă elemente de identificare E). prezintă elemente de identificare

241. Inocuitatea alimentelor constă în lipsa modificărilor de tip:

A). contaminare B). falsificare C). alterare D). ambalare E). dezinfecţie.

II. Bunele practici de igienă aplicate în unităţile alimentare

242. Codul privind igiena personală din unităţile alimentare se bazează pe:

A). purtarea echipamentului de protecţie a alimentului, curat, complet, adecvat

B). spălarea frecventă a mâinilor C). tăierea unghiilor scurt şi menţinerea lor permanent curată D). ţinerea în permanenţă a părul acoperit E). utilizarea de produse cosmetice ca estetică

243. Când se recomandă spălarea mâinilor într-o unitate alimentară?

A). după fiecare pauză, la reintrarea în zona de lucru B). după ieşirea de la WC şi curăţenia locurilor de muncă C). dupa manipularea materiei prime şi a ambalajelor D). la inceperea muncii şi la schimbarea operaţiei de lucru

43

E). la terminarea turei de lucru

244. Cum se întreţine echipamentul de protecţie din unitatea alimentară? A). apretat si călcat (cu fierul încins) B). în stare de integritate şi curăţenie C). prin spălare frecventă la domiciliul fiecăruia D). prin spălare la unitate autorizata si transportat atent E). spălat şi călcat în cadrul unităţii

245. Manipularea igienică a alimentelor refrigerate recomandă ca:

A). alimentele perisabile să fie păstrate în condiţii de refrigerare, dar nu prea mult timp

B). alimentele perisabile se pot păstra oricât prin refrigerare, mai puţin carnea crudă

C). carnea de pasăre, cea roşie şi peştele trebuie decongelate complet înainte de preparare

D). doar peştele trebuie decongelat complet înainte de preparare E). reziduurile lichide acumulate în timpul decongelării cărnii trebuie

îndepărtate

246. Manipularea igienică a alimentelor preparate, încălzite recomandă ca: A). alimentele preparate să fie păstrate la temperatura de cel puţin 60oC B). alimentele preparate să fie păstrate la temperature sub 60oC C). alimentele preparate trebuie pastrate separat de materiile prime D). alimentele preparate termic pot fi atinse cu mâna numai după ce au fost

pregătite E). reîncălzirea alimentelor gătite, păstrate în frigider, să se facă la cel puţin

70oC

247. Igiena corectă din bucătărie precizează următoarele: A). bucătăria şi zonele de depozitare pentru alimente trebuie protejate

împotriva insectelor şi altor dăunători B). în spaţiile de preparare iluminatul nu este aşa de important ca în cămară C). prosoapele si celelalte textile utilizate în bucătărie trebuie schimbate cel

puţin o dată pe lună D). substanţele dezinfectante se păstrează în bucătărie, la îndemână E). substanţele periculoase/toxice trebuie păstrate înafara bucătăriei, în

recipiente sigure şi etichetate

248. * Procedurile de curăţenie din unităţile alimentare implică: A). aplicarea de detergent, clătirea cu apă şi uscarea B). clătirea cu apă, aplicarea de detergent, clătirea şi uscarea C). dezinfecţia şi uscarea D). îndepărtarea murdăriei şi clătirea cu apă E). îndepărtarea murdăriei, aplicarea de detergent, clătirea cu apă şi uscarea

44

249. Factorii care influenţează eficacitatea dezinfectantelor sunt: A). concentraţia şi pH-ul detergenţilor B). natura “murdariei” de tratat şi compatibilitatea cu detergenţii C). timpul de contact şi temperatura D). tipul de aliment şi de ambalaj folosit E). umiditatea şi presiunea osmotic

250. Metodele de dezinfecţie chimică se bazează pe folosirea de:

A). aburi sau căldură umedă B). arderea şi căldura uscată C). compuşi clorigeni D). dezinfectanţii tensioactivi E). spălarea şi fierberea

251. Care sunt factorii favorizanţi pentru apariţia vectorilor într-un depozit de

alimente: A). alimentele aglomerate şi suprapuse B). căldura şi umiditatea C). depozitarea de alimente mixte D). lipsa aplicării eficiente metodelor de deratizare şi dezinsectizare E). prezenţa hranei

252. * Bunele practici de producţie reprezintă:

A). un set de analize de laborator de control alimentar B). combinaţie de proceduri de producţie şi de control a calităţii alimentului C). o combinaţie de proceduri de testare a valabilităţii alimentului D). un set de proceduri de protecţia muncii în unităţi alimentare E). un set de proceduri sterile din fluxul tehnologic de producţie al alimentului

253. Spaţiile şi echipamentele dintr-o unitate de alimentaţie public trebuie

astfel amplasate încât să asigure: A). accesul la alimente B). accesul consumatorilor şi personalului la bucătărie C). întreţinere, curăţare, dezinfecţie corespunzătoare D). protecţia împotriva dăunătorilor şi controlul lor E). risc minim de contaminare

254. Vectorii prin care pot disemina germenii patogeni pe alimente sunt:

A). alimentele aglomerate şi suprapuse în depozit B). muşte, gândaci, furnici C). pH-ul acid al alimentelor D). rozătoare E). temperatura şi umiditatea ridicată

45

III. Aspecte igienico-sanitare ale unităţilor alimentare

255. Construirea circuitelor funcţionale din unităţile alimentare trebuie să evite:

A). încrucişarea alimentelor tratate termic cu cele crude B). încrucişarea ambalajelor curate cu cele murdare C). încrucişarea ambalajelor murdare cu deşeurile D). încrucişarea personalului de deservire cu consumatorii E). încrucişarea veselei folosite cu cea curată

256. Încăperile de lucru din bucătărie trebuie să aibă pereţii şi pavimentul:

A). nealunecoşi, rezistenţi la lovituri şi la greutate B). netezi, neputrescibili, nealunecoşi C). plafonul fonoizolant în camerele unde se produc căldură şi aburi D). podeaua cu înclinare spre uşa de acces E). uşor de spălat şi dezinfectat

257. Utilităţile unei unităţi alimentare prevăd asigurarea minimului de:

A). apă potabilă, microclimat corespunzător şi evacuarea deşeurilor B). apă şi evacuarea deşeurilor C). aprovizionare şi depozitare alimente D). ambalare alimente şi depozitare E). apă potabilă, iluminat şi ventilaţie

258. În construcţia încăperilor de producţie alimentară cu degajare de căldură şi

fum se prevede: A). amplasarea în partea de jos a clădirii B). instalaţie de ventilaţie mecanică cu scoaterea aerului poluat C). înălţimea sub 4 m D). amplasarea în partea de sus a clădirii E). spaţii fără instalaţie de ventilaţie mecanică

259. Unităţile de alimentaţie publică şi colectivă trebuie să fie prevăzute cu: A). anexe social-sanitare şi de depozitare B). încăperi de consum, încăperi de preparare şi oficii de spălare a veselei C). încăperi de producţie alimentară D). spaţii administrative E). spaţii de depozitare deşeuri şi depozitare alimente

260. Încăperile social-sanitare vor fi construite:

A). în incinta celor de producţie B). din încăperi pt. vestiare cu filtru sanitar, cameră cu chiuvete şi duşuri, WC,

sală de odihnă C). în clădiri separate de cele de producţie la distanţă minimă de 30 m D). separat de cele de producţie E). din încăperi tip vestiar şi sală de odihnă

46

261. Activitatea din magazinele alimentare trebuie realizată astfel ca: A). aprovizionarea să nu se facă pe aceeaşi uşă prin care au acces

consumatorii B). să nu se păstreze băuturile răcoritoare în vase deschise C). să se păstreze de la o zi la alta semipreparatele D). să se poată refolosi paharele de unică folosinţă E). vânzătorii să aibă echipament de protecţie şi examenele medicale

periodice

262. * Echipamentul de protecţie al personalului din unităţile alimentare are ca scop:

A). protecţia lucratorului si a alimentului B). protecţia faţă de praf, radiaţii şi umiditate C). împiedicarea transpiraţiei excessive D). protecţia alimentului de contaminare prin vectori E). să aibă aceleaşi culori indiferent de locul de muncă

263. * După tipul de activitate pe care îl desfăşoară, unităţile alimentare se

clasifică în: A). unităţi de alimentaţie publică şi colectivă B). unităţi de comercializare a alimentelor şi comerţul stradal C). unităţi de comerţ cu amănuntul şi comerţ en-gros D). unităţi de industrie alimentară şi de micro-producţie alimentară E). unităţi de producţie alimentară, de alimentaţie publică şi de

comercializare

264. * Unităţile de producţie alimentară se împart în: A). unităţi de alimentaţie publică şi colectivă B). unităţi de comercializare a alimentelor şi comerţul stradal C). unităţi de comerţ cu amănuntul şi comerţ en-gros D). unităţi de industrie alimentară şi de micro-producţie alimentară E). unităţi de producţie alimentară, de alimentaţie publică şi de

comercializare

265. Unităţile de comercializare a alimentelor se împart în: A). unităţi de alimentaţie publică şi colectivă B). unităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul C). unităţi de comerţ cu amănuntul, en-gros şi stradal D). unităţi de industrie alimentară şi de micro-producţie alimentară E). unităţi de producţie alimentară, de alimentaţie publică şi de

comercializare

266. Menţionaţi condiţiile stricte de îndeplinit pentru unităţile alimentare: A). să aibă asigurată apa potabilă curentă caldă şi rece, în cantitate

suficientă, chiar dacă nu este potabilă B). să fie dotate cu instalaţii pentru colectarea şi îndepărtarea igienică a

reziduurilor lichide şi solide

47

C). condiţiile de ventilaţie, încălzit, iluminat şi zgomot să se încadreze în normele de igiena a muncii şi igiena mediului

D). să existe pereţi şi pavimente impermeabile, netede, nealunecoase, prevăzute cu sifoane de scurgere racordate la reţeaua de canalizare

E). să fie dotate cu cantităţi suficiente de ustensile/materiale pentru spălare şi dezinfecţie

267. Magazinele alimentare trebuie să prezinte ca structură de organizare

interioară: A). spaţii de depozitare pe categorii de alimente (uşor perisabile, greu

perisabile, ambalate) B). săli de desfacere pe categorii de produse C). magazie de ambalaje D). spaţii social-administrative E). unităţi de micro-producţie alimentară

268. Încăperile de preparare din cadrul unităţilor de alimentaţie publică cuprind:

A). bucătăria propriu-zisă şi bucătăria rece (pt salate, maioneze, sandviciuri) B). cămara de depozitare a alimentelor C). încăperea de prelucrare primară (camera de tranşat carnea, camera de

curăţat zarzavat) D). laboratorul de patiserie-cofetărie E). oficiul de servire a mâncării şi cel pt spălarea vaselor

IV. Conservarea alimentelor

269. Ce este tehnologia de conservare a alimentelor?

A). reprezintă totalitatea metodelor prin care se evită modificările fizico-chimice şi biologice care duc la alterarea şi degradarea alimentelor

B). reprezintă totalitatea metodelor care produc modificări fizico-chimice şi biologice ale alimentelor

C). reprezintă totalitatea metodelor de management al alimentelor D). reprezintă totalitatea metodelor de siguranţa alimentelor E). reprezintă totalitatea metodelor prin care se evită modificările fizico-

chimice şi biologice care duc la contaminarea alimentelor

270. Care sunt principalele tipuri de metode de conservare a alimentelor? A). metode biologice B). metode chimice C). metode experimentale D). metode fizice E). metode legislative

271. Metodele fizice de conservarea alimentelor constau în:

A). conservarea prin acidifiere B). conservarea prin iradiere

48

C). conservarea prin modularea temperaturii D). conservarea prin scăderea concentraţiei în apă E). conservarea prin sărare

272. Metodele chimice de conservarea alimentelor constau în:

A). conservarea prin acidifiere B). conservarea prin afumare C). conservarea prin modularea temperaturii D). conservarea prin scăderea concentraţiei în apă E). conservarea prin sărare

273. Metodele experimentale de conservarea alimentelor constau în:

A). ambalarea în atmosferă condiţionată B). conservarea prin acidifiere C). conservarea prin modularea temperaturii D). procesarea cu microunde şi unde radio E). procesarea termo-sonică

274. Care sunt obiectivele aplicării tehnologiilor în alimentaţie?

A). conservarea alimentelor B). obţinerea unor alimente mai gustoase şi mai digerabile C). produse noi cu proprietăţi noi D). siguranţa alimentului E). control mai riguros alimentar

275. * Care sunt cele mai eficiente şi frecvente tipuri de radiaţii folosite în

conservarea alimentelor? A). radiaţiile gamma B). radiaţiile alfa şi beta C). radiaţiile ultraviolete, UV D). microundele E). radiaţiile X

276. Ce reprezintă metoda de deshidratare a alimentelor?

A). este o metodă de conservare prin care cantitatea de apă din produs scade sub 8%

B). este o metodă de conservare prin care se reduce volumul şi greutatea alimentului

C). este o metodă de conservare prin care creşte presiunea osmotică din aliment

D). este o metodă de conservare prin care se distrug toţi germenii din aliment E). este o metodă de conservare aplicabilă special produselor carnate şi de

peşte

277. Pasteurizarea joasă a alimentelor se desfăşoară la: A). la 60-650C timp de 20-30 min B). 70-800C timp de 10-15 sec

49

C). 85-900C timp de câteva sec D). peste 1010C timp de câteva sec E). peste 60 de grade Celsius timp de maxim 30 de min

278. Care sunt condiţiile de sterilizare UHT a alimentelor?

A). sterilizare la temperaturi de 110-1150C, timp de 60-120 min B). sterilizare la 125-1350C, timp de 30-90 min C). sterilizare prin încălzirea produsului la 130-1400C, timp de 2-5 sec D). sterilizare la 1300C şi ambalarea produsului în recipiente presterilizate E). sterilizare la 90-1010C, timp de 30 min

279. Cât timp se pot refrigera ouăle?

A). 1-2 săptămâni B). maxim 6 săptămîni C). 3 luni D). 12 săptămîni E). 3-6 luni

280. Congelarea rapidă a alimentelor se aplică corect la:

A). -120C în timp de 2 zile B). -150C în timp de 2-3 zile C). -300C în 10 min până la câteva ore D). -300C în 1-2 ore E). -300C în câteva minute

281. * Marinarea alimentelor se realizează prin:

A). adăugarea de acizi (acidul acetic 1-2%) + sare + zahăr B). prin fermentaţia lactică a glucidelor din produsele vegetale C). prin adăugarea de zahăr în exces D). prin sărare în exces E). prin sărare şi afumare

282. * Murarea alimentelor se realizează prin:

A). adăugarea de acizi + sare + zahăr B). prin fermentaţia lactică a glucidelor din produsele vegetale C). prin adăugarea de zahăr în exces D). prin sărare în exces E). prin sărare şi afumare

283. Conservarea alimentelor prin afumare se asociază de obicei cu:

A). sărarea B). marinarea C). adăugarea de grăsimi D). adăugarea de sare în exces E). congelarea

50

V. Depozitarea şi transportul alimentelor

284. Regulile generale pentru depozitarea alimentelor prevăd:

A). alimentele mai vechi se aşează pe rafturi, mai în spate B). se permite igienizarea spaţiilor doar o dată pe an C). se cere un spaţiu de depozitare salubru pt evitarea contaminării D). în spaţiile de depozitare trebuie asigurată protecţia alimentelor împotriva

dăunătorilor, insectelor şi rozătoarelor E). alimentele să fie aşezate în rânduri distanţate, pe sortimente

285. Microclimatul corespuzător unui spaţiu de depozitare a alimentelor cere

următoarele: A). iluminat corespunzător pt urmărirea stării alimentelor şi efectuarea

curăţeniei B). umiditate 35-60% şi temperatură maxim 40C pt alimente uşor perisabile C). umiditate 90% şi 150C pt legume şi fructe proaspete D). umiditate redusă şi temperatură de 15-200C pt alimente greu perisabile E). aprovizionarea cu apă potabilă de la reţea şi racord la canalizare

286. Condiţiile de igienă pentru spaţiile de refrigerare şi congelare vizează:

A). să aibă acces uşor şi posibilităţi de întreţinere curată a încăperii şi frigiderelor

B). să asigure in interior, temperaturi de 0-4°C pentru congelatoare C). să fie amplasate în spaţii curate, bine ventilate, bine iluminate D). să fie confecţionate din materiale uşor de spălat/dezinfectat E). uşile să se închidă etanş

287. Condiţiile de depozitare în spaţiile de refrigerare şi congelare vizează:

A). se interzice recongelarea produselor alimentare decongelate B). nu se introduc mâncăruri calde în frigider şi nici conserve desfăcute C). nu se depozitează ouă cu resturi de excremente în frigider D). nu se ţin în frigider mâncăruri alterate E). alimentele crude (carne, lapte, ouă) se pot depozita cu cele gătite reci

288. * Amplasarea alimentelor în spaţiile frigorifice se face cu respectarea regulilor de vecinătate care să prevină insalubrizarea alimentelor:

A). alimentele crude (carne, lapte, ouă) se depozitează împreună cu cele preparate

B). alimentele puternic mirositoare (peşte, salate cu ceapă) se depozitează separat de cele ce împrumută uşor mirosuri

C). se acoperă locurile prin care se realizează răcirea incintei D). se respectă principiul rotării alimentelor, cele mai noi în faţă pt consum E). carnea crudă se pune cel mai sus în frigider, alimentele mirositoare în

recipiente deschise, iar toate produsele să fie protejate în recipienţi

289. * Păstrarea corectă a ouălor depinde de: A). ouăle trebuie să fie marcate cu data expirării valabilităţii

51

B). depozitarea în spaţii răcoroase de la 0°C la + 5°C maxim 150C, ferite de soare

C). vânzarea ouălor se face la raionul de carne şi mezeluri D). se comercializează ouă crăpate doar la preţ redus E). se permite vânzarea ouălor la raionul cu preparate crude

290. Depozitarea alimentelor greu perisabile, uscate (paste făinoase, orez, zahăr)

se face după reguli ca: A). se face în ambalaje curate, pe rafturi şi nu direct pe paviment B). în hambare deschise, cu posibilitate de aerare sau saci de material de

hartie C). în încăperi uscate, curate, aerate, lumină suficientă pt curăţenie,

igienizate periodic D). la temperatură între +70C şi +200C, cu umiditate redusă E). cu spaţii de acces pt controlul alimentelor şi protejate de

insecte/rozătoare

291. Depozitarea legumelor şi fructelor proaspete... A). se efectuează în spaţii întunecoase, răcoroase 12-16°C, cu umiditate

ridicată B). în saci textili, in vrac, pe rastele sau grătare şi în lăzi C). cartofii şi rădăcinoasele trebuie păstrate împreună cu celelalte legume şi

fructe D). legumele si fructele se triază permanent îndepărtându-se cele depreciate E). vânzarea lor se face în orice raion alimentar

292. Condiţiile de depozitare a conservelor prevăd:

A). se efectuează în spaţii protejate de radiaţiile solare directe B). se permit în spaţii cu temperaturi între între 7-20°C şi umiditate 65–75% C). nu se folosesc sticlele posibil sparte sau fisurate D). se pot consuma conservele deformate, ruginite, bombate, cu scurgeri

dacă nu au termenul de valabilitate expirat E). se poate deschide o conserva cu bombaj pentru degustare

293. * Transportul alimentelor uşor perisabile se face prin:

A). sisteme de transport salubre şi non-izoterme B). sisteme de transport frigorifice sau izoterme C). sisteme de transport nespecializate, insalubre D). transport pe durată cît mai lungă E). sisteme care în timpul transportului să modifice calităţile produselor

294. Condiţiile de transport alimentar igienic vizează următoarele intervenţii:

A). amenajarea interiorului mijlocului de transport B). condiţiile de microclimat adecvate C). spălare/igienizare a mijlocului de transport o dată pe an D). igiena personalului ce asigură transportul

52

E). alimentele să fie însoţite pe tot timpul transportului de documente care să certifice calitatea şi provenienţa mărfii

VI. Ambalarea alimentelor şi condiţiile igienice de preparare

295. Care este scopul ambalării alimentelor?

A). prevenirea contaminării şi recontaminării alimentelor B). protejarea alimentelor de lumină, oxigen, umiditate, praf C). protejarea alimentului de contactul cu mediul D). protejarea alimentului de aditivare E). protejarea alimentului de alterare prin depăşirea valabilităţii

296. Ambalajele alimentare prezintă următoarele funcţii:

A). elementele destinate să asigure informaţii despre producător, să descrie produsul conţinut, să explice cum se foloseşte produsul

B). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării calităţii şi integrităţii acestuia la manipulare, transport, depozitare şi desfacere

C). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării calităţii şi integrităţii acestuia indiferent de termenul de valabilitate

D). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării integrităţii acestuia doar în timpul transportului

E). un sistem care îndeplineşte funcţii de protecţie fizică, chimică, mecanică, biologică şi funcţii de promovare a produsului

297. * Ce este un ambalaj etanş?

A). un ambalaj prevăzut cu capac sau alt sistem de închidere B). un ambalaj care nu poate fi demontat sau pliat din construcţie C). un ambalaj care se deteriorează la solicitări mecanice D). care nu îşi schimbă forma sau dimensiunile în timpul umplerii sau după

golire E). un ambalaj care nu permite schimbul de substanţă (apă, vapori de apă,

gaze, praf, mirosuri, arome, grăsimi) între interiorul său şi mediul exterior

298. Recunoaşteţi factorii legaţi de materiale care influenţează producerea şi utilizarea ambalajelor:

A). proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor de ambalaj (transparenţa, culoarea, grosimea, porozitatea, greutatea, duritatea)

B). permeabilitatea (la vapori, gaze, lumină, UV, grăsimi, microorganisme) şi forma (pt depozitare, manipulare, estetică, rigide/flexibile)

C). comportarea materialelor la temperatură (scăzută sau ridicată) şi costul ambalajelor, maşinilor de ambalare şi manoperei

D). aspecte biologice, chimice şi microbiologice legate de materialul pt ambalaj

E). factori legaţi de piaţa de desfacere (producători, depozite, consumator)

53

299. Condiţiile de protecţie sanitară a cărnii prevăd în metoda de preparare că: A). făina pentru sos trebuie dizolvată în apă rece B). materiile prime şi produsele finite se vor prelucra pe aceleasi mese C). nu folosiţi uleiul după prăjire pentru sosuri D). sarea se adaugă la inceputul procesului de fierbere E). să nu amestece tocăturile de carne crudă cu cele prelucrate termic

300. Desfacerea şi servirea băuturilor răcoritoare pretinde ca:

A). răcirea băuturilor îmbuteliate să se facă doar în spaţii frigorifice speciale B). răcirea băuturilor îmbuteliate să se facă şi prin scufundare în apă cu

gheaţă, menţinând sticla în poziţie verticală, peste nivelul apei cu cel puţin 10 cm

C). pentru răcirea băuturilor în pahar să se poată folosi cuburi de gheaţă preparate din orice tip de apă, dar păstrată în congelatoare speciale

D). pentru răcirea băuturilor în pahar să se poată folosi cuburi de gheaţă preparate doar din apă ptabilă

E). este obligatorie folosirea paharelor de unică folosinţă doar o singură dată

301. Condiţiile de protecţie sanitară în prepararea alimentelor permit: A). incorporarea în preparate a grăsimilor folosite la prăjire B). să se folosească ouăle de raţă în preparatele finite doar prin fierbere

prelungită C). preparatele culinare finite, până la servire către consumatori, să fie

păstrate la minim 60°C (mâncărurile calde) D). nu se permite refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite

ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele prelucrate termic E). materiile prime şi produsele finite se vor prelucra pe mese (sau funduri de

lemn) diferite, marcate vizibil

302. Metodele termice de prelucrare a alimentelor, folosite în gastrotehnie, sunt:

A). fierbere, înăbuşire B). frigere, prăjire, coacere C). refrigerare, congelare D). sărare, afumare E). tocare, pasare

303. Metodele chimice de prelucrarea a alimentelor, folosite în gastrotehnie,

sunt: A). fierbere, înăbuşire B). frigere, prăjire, coacere C). murare, marinare D). refrigerare, congelare E). sărare, afumare

54

304. Metodele mecanice de prelucrarea a alimentelor, folosite în gastrotehnie, sunt:

A). fierbere, înăbuşire B). fragmentare, tocare C). frigere, prăjire, coacere D). sărare, afumare E). tocare, pasare

VII. Tehnologia fabricării laptelui

305. Factorii fiziologici care influenţează proprietăţile laptelui sunt: A). specia, rasa, perioada de lactaţie a animalului B). starea de sănătate, vârsta şi individualitatea animalului C). alimentaţia animalului şi anotimpul D). condiţiile de întreţinere a animalului (confort) E). modul de obţinere a laptelui, starea de igienă a unităţilor de producţie

306. Factorii externi care influenţeaza proprietăţile laptelui sunt:

A). specia, rasa, perioada de lactaţie a animalului B). starea de sănătate, vârsta şi individualitatea animalului C). alimentaţia animalului şi anotimpul D). condiţiile de întreţinere a animalului (confort) E). modul de obţinere a laptelui, starea de igienă a unităţilor de producţie

307. * Factorii tehnologici care influenţează proprietăţile laptelui sunt:

A). specia, rasa, perioada de lactaţie a animalului B). starea de sănătate, vârsta şi individualitatea animalului C). alimentaţia animalului şi anotimpul D). condiţiile de întreţinere a animalului (confort) E). modul de obţinere a laptelui, starea de igienă a unităţilor de producţie

308. * Care din soiul de lapte de mai jos conţine mai mult calciu la 100 ml?

A). bivoliţă B). capră C). iapă D). oaie E). vacă

309. * Clasificarea laptelui crud după compoziţia chimică se face în:

A). lapte nemodificat (integral) şi lapte modificat (normalizat, semi-ecremat, ecremat)

B). lapte integral netratat şi lapte tratat termic (pasteurizat sau sterilizat) C). lapte proaspăt (crud şi pasteurizat) şi lapte conservat (sterilizat,

condensat şi praf) D). lapte lichid nehidratat şi lapte deshidratat (condensat şi praf) E). lapte poluat şi nepoluat

55

310. Cand se poate presupune o falsificare a laptelui recepţionat de la producător?

A). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă o densitate mai mare

B). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă o densitate mai mică

C). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un procent de grăsime mai scăzut

D). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un conţinut de substanţă uscată fără grăsime mai mare

E). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un procent de grăsime mai crescut decat cel normal

311. Ce reprezintă normalizarea laptelui:

A). este operaţia tehnologică prin care laptele se aduce la un anumit conţinut de grăsimi

B). prin normalizare se obţine lapte cu conţinut de grăsime, care să corespundă standardului de lapte pentru alimentaţie

C). este operaţia tehnologică de reducere a conţinutului de proteine din lapte D). este operaţia tehnologică de aducere la valori normale a principalilor

parametrii de calitate a laptelui E). este operaţia de pasteurizarea înaltă a laptelui crud

312. În ce constă pasteurizarea laptelui?

A). prin pasteurizare se urmăreşte distrugerea microflorei laptelui şi în special a bacteriilor patogene

B). prin acest tratament termic se modifică valoarea nutritivă şi caracteristicile organoleptice ale laptelui

C). prin acest tratament termic nu se modifică valoarea nutritivă şi caracteristicile organoleptice ale laptelui

D). controlul acesteia se face prin proba fosfatazei şi a peroxidazei E). prin pasteurizare se urmăreşte înmulţirea microflorei laptelui pentru

prepararea iaurtului

313. Recunoaşteţi metodele de conservare ale laptelui de mai jos: A). metode de conservare prin sterilizare termică B). metode de conservare prin deshidratare C). metode de conservare prin adaos de zahăr D). metode de conservare prin iradiere E). metode de conservare prin vidare

314. Menţionaţi caracteristicile laptelui praf:

A). este un tip de lapte conservat, avand conservabilitate mare, volum mic, posibilităţi uşoare de transport, reconstituire perfectă

B). este un tip de lapte conservat prin deshidratarea laptelui până la atingerea unei cantităţi de substanţă uscată de 97%

56

C). este un tip de lapte foarte uşor solubil în apă, laptele reconstituit având calităţile iniţiale ale laptelui proaspăt

D). este un tip de lapte conservat prin deshidratarea laptelui până la atingerea unei cantităţi de substanţă uscată de 27%

E). este un tip de lapte cu conservabilitate mică, volum mare, cu posibilităţi dificile de transport

315. Din ce se fabrica brânzeturile topite?

A). se prepară din diferite sortimente de brânzeturi sau din amestecul lor, în condiţii şi instalaţii speciale, topirea făcându-se în prezenţa unor săruri emulgatoare sub influenţa vaporilor de apă

B). se fabrica din caş de oaie sau vacă, care a atins un anumit grad de maturare

C). brânzeturile supuse topirii se transformă într-o masă semifluidă, care se toarnă în forme metalice, căptuşite în foiţe de staniol sau pelicule plastice

D). au o consistenţă moale omogenă, gustul şi aroma plăcute, asemănătoare de cele mai multe ori sortimentului de brânză din care au fost preparat

E). se obţin printr-o prelucrare îndelungată a boabelor de coagul, la temperatură ridicată, caşul fiind puternic presat, în scopul eliminării cât mai complete a zerului.

316. Principalii factori care influenţează baterea smântânii şi formarea untului

sunt: A). conţinutul de grăsime şi compoziţia chimică a smântânii B). gradul de maturare şi fermentare a smântânii C). procesul de batere şi durata baterii D). temperatura smântânii şi gradul de umplere al putineiului E). tipul de pasteurizare a laptelui şi normalizare lui

VIII. Tehnologia fabricării preparatelor din carne

317. Care sunt factorii de creştere şi îngrăşare care influenţează calitatea cărnii:

A). tipul de adăpost şi mărimea lui, densitatea animalelor din adăpost, luminozitatea şi microclimatul adăpostului, furajarea

B). sexul, vârsta la sacrificare, starea sanitară, factorii genetici şi stresori prezenţi

C). tipul morfo-fiziologic, rasa, vârsta, greutatea corporală, sănătatea animalului

D). hrănirea raţională, starea de îngrăşare, mişcarea animalelor E). postul animalului înainte de sacrificare, transportul (temperatura,

densitatea de încărcare), stocarea animalelor înainte de sacrificare

318. Care sunt factorii ce influenţează producţia de carne a animalelor: A). tipul de adăpost şi mărimea lui, densitatea animalelor din adăpost,

luminozitatea şi microclimatul adăpostului, furajarea

57

B). sexul, vârsta la sacrificare, starea sanitară, factorii genetici şi stresori prezenţi

C). tipul morfo-fiziologic, rasa, vârsta, greutatea corporală, sănătatea animalului

D). hrănirea raţională, starea de îngrăşare, mişcarea animalelor E). postul animalului înainte de sacrificare, transportul (temperatura,

densitatea de încărcare), stocarea animalelor înainte de sacrificare

319. Care sunt categoriile de clasificare a conservelor obţinute din carne? A). din carne în suc propriu, din carne tocată, sub formă de pastă B). crude, afumate, semi-afumate C). dietetice, afumate, specialităţi D). prospături, specialităţi, dietetice E). simple, mixte, dietetice

320. Carnea crudă se împarte din punct de vedere tehnologic în:

A). carne cu os, carne macră şi carne aleasă B). carne cu os şi carne fără os C). carne macră şi carne cu os D). carne macră şi carne grasă E). carne macră, carne de specialitate şi carne cu os

321. Preparatele din carne se clasifică astfel după tratamentul termic...

A). crude, din carne pasteurizată, afumate B). afumate, afumate la cald şi la rece, afumate la cald şi uscate C). specialităţi pasteurizate, afumate sau afumate şi uscate D). din carne tocată şi netocată E). din carne crudă şi tocată, din carne afumată şi netocată

322. Pastrama de oaie face parte din categoria de preparate din carne gen:

A). specialităţi pasteurizate B). preparate din carne netocată C). specialităţi afumate la cald/pasteurizate D). specialităţi pasteurizate/afumate E). specialităţi afumate/uscate

323. Care sunt materiile auxiliare din compoziţia preparatelor din carne?

A). apa tehnologică, NaCl, zahărul, azotitul de sodiu, acidul ascorbic, polifosfaţii

B). aromatizanţii (condimente, uleiuri eterice, fum lichid), potenţatori de arome

C). derivatele proteice (concentrate, izolate), pasta de carne de pe oase D). carnea de vită, porc, oaie, slănină crudă sau uşor sărată, subproduse

comestibile de abator (inclusiv organe), sângele alimentar E). membrane (naturale, semisintetice-colagenice şi sintetice poliamidice),

materiale de legare şi combustibili tehnologici (lemn, rumeguş)

58

324. * Care sunt materiile prime din compoziţia preparatelor din carne? A). apa tehnologică, NaCl, zahărul, azotitul de sodiu, acidul ascorbic,

polifosfaţii B). aromatizanţii (condimente, uleiuri eterice, fum lichid), potenţatori de

arome C). derivatele proteice (concentrate, izolate), pasta de carne de pe oase D). carnea de vită, porc, oaie, slănină crudă sau uşor sărată, subproduse

comestibile de abator (inclusiv organe), sângele alimentar E). membrane (naturale, semisintetice-colagenice şi sintetice poliamidice),

materiale de legare şi combustibili tehnologici (lemn, rumeguş)

325. Tratamentul termic al preparatelor din carne se bazează pe: A). afumare cu lichide de afumare B). afumare în curent de fum C). fierbere D). pasteurizare E). răcire

326. Clasificarea peştelui după modul de viaţă cuprinde:

A). cu carne albă sau cu carne de culoare închisă B). de apă dulce şi de apă sărată C). peşti fusiformi, plaţi şi sagiformi D). peşti marini, migratori şi de apă dulce E). peşti slabi, semigraşi şi graşi

IX. Tehnologia fabricării produselor de panificaţie/patiserie şi zahărului

327. * Care sunt materiile prime necesare fabricării pâinii??

A). făină de grâu, sare, drojdie de panificaţie, apă B). făină, apă şi drojdie C). făină, drojdie şi sare D). făină, apă şi sare E). făină de secară, drojdie de panificaţie, apă

328. Comportarea tehnologică a făinii depinde de următoarele însuşiri de

panificaţie: A). capacitatea de hidratare şi cea de a forma gaze B). capacitatea de a forma gaze şi puterea făinii C). capacitatea aluatului de a reţine gazele de fermentare şi cea de hidratare D). capacitatea de a-si închide culoarea şi puterea făinii E). granulozitatea şi aciditatea făinii

329. Făina de secară:

A). posedă însuşiri de panificaţie mai slabe decât făina de grâu

59

B). faţă de făina de grâu nu formează gluten, dar proteinele sale au capacitatea de a se umfla repede şi intens în prezenţa apei şi dau aluat bun

C). are un amidon mai greu de digerat decât cel de grâu şi dă un miez umed, lipicios

D). aluatul are o aciditate de 4 ori mai mică decât a aluatului de grâu E). este mai închisă la culoare

330. * Procesul tehnologic de fabricare a pâinii se bazează pe:

A). pregătirea materiilor prime, afânarea aluatului, prelucrarea aluatului, coacerea pâinii

B). pregătirea materiilor prime, formarea aluatului, dospirea aluatului, coacerea pâinii

C). pregătirea materiilor prime, formarea aluatului, afânarea aluatului, prelucrarea aluatului, coacerea şi răcirea pâinii

D). formarea aluatului, dospirea acestuia, coacerea pâinii E). pregătirea materiilor prime, formarea şi fermentarea aluatului,

prelucrarea aluatului, coacerea pâinii şi răcirea

331. Pregătirea făinii pentru panificaţie constă din operaţii de: A). amestecare, cernere, încălzire B). reţinerea impurităţilor metalice feroase de la măcinare, încălzire C). cernere şi încălzire D). transformarea în suspensie cu apa folosită la obţinerea aluatului, la 30-

350C E). cernere, adăugare de apă şi sare

332. Cantitatea de apă folosită la prepararea aluatului depinde de:

A). calitatea făinii B). gradul de extracţie al făinii C). umiditatea făinii D). cantitatea de ingrediente din aluat (creşte pt făinuri de calitate foarte

bună, extracţii mari şi umidităţi mici şi scade la adaosul de zahăr, grăsimi, ouă sau lapte în aluat)

E). calitatea pâinii

333. Cantitatea de drojdie folosită pentru aluatul de pâine depinde de: A). calitatea drojdiei B). procedeul de preparare a aluatului C). anotimpul de preparare (creşte în anotimpul rece) D). cantitatea de zahăr şi grăsimi din aluat E). proporţia de sare din aluat

334. Afânarea aluatului pentru pâine poate fi obţinut astfel:

A). într-un microclimat eficient la o temperatura de 28–32°C şi umiditatea 75–80%

B). pe cale biochimică, produsă de CO2 rezultă din fermentaţia alcoolică

60

C). pe cale chimică, prin folosirea de substanţe chimice care degajă în aluat CO2

D). pe cale chimică, prin formarea unui mediu acid E). pe cale fizică, prin introducerea directă sub presiune în aluat a CO2 sau a

aerului

335. Amelioratorii folosiţi în panificaţie... A). sunt substanţe care conduc la îmbunătăţirea calităţii pâinii şi la

prelungirea prospeţimii ei B). sunt substanţe folosite în cantitate mică C). se aleg în funcţie de puterea făinii şi capacitatea ei de a forma gaze D). sunt substanţe folosite în cantitate mare, majoritară, în pâine E). sunt substanţe interzise în panificaţie

336. Controlul calităţii pastelor făinoase se apreciază fizico-chimic prin:

A). aciditatea lor B). aspectul pastelor fierte şi al apei de fiert C). creşterea în volum la fierbere D). culoarea lor E). umiditatea lor

337. * Definiţi clersajul:

A). procedeul tehnologic în care cristalele de zahăr sunt supuse unei operaţii de purificare prin spălare în centrifugă cu apă fierbinte şi cu vapori şi se obţine „siropul verde”

B). procedeul tehnologic în care siropul separat prin centrifugare este supus unei operaţii de fierbere şi cristalizare, care permite recuperarea în întregime a zaharozei cristalizabile şi formarea melasei

C). procedeul tehnologic în care zeama limpede se încălzeşte la temperatura de 95-96°C şi se tratează cu dioxid de carbon pentru decalcifiere

D). procedeul tehnologic în care zeama de difuzie este purificată cu lapte de var care precipită o parte din substanţele străine zahărului pe care aceasta le conţine

E). procedeul tehnologic în care sfecla de zahăr este spălată, curăţată de impurităţi şi tăiată în particule sub foma literei „V" denumite „tăiţei de sfeclă".

X. Tehnologia fabricării uleiurilor, oţetului şi băuturilor

338. Reţineţi motivele pentru care uleiurile sunt de preferat grăsimilor animale:

A). sunt mai uşor asimilabile (predomină AGNS faţă de AGS) B). sunt superioare dpdv nutriţional (prin conţinutul în AG polinesaturaţi) C). sunt mai puţin colesterolemiante pt organismul uman D). sunt mai pretabile la realizarea unor produse gen maioneze, sosuri,

dressing-uri E). sunt mai greu perisabile

61

339. La seminţele şi germenii oleaginoşi, în funcţie de conţinutul lor în ulei,

extracţia uleiului se poate face: A). atât prin presare cât şi prin extracţie cu solvenţi B). numai prin extracţie cu solvenţi C). numai prin măcinare D). numai prin presare (la rece sau la cald) E). prin presare, apoi măcinare, urmată de extracţie

340. * Care sunt principalele procese tehnologice de extragere a uleiurilor

vegetale din seminţe după măcinare şi prăjire? A). presare şi extracţie B). presare şi răcire C). presare şi încălzire D). extracţie şi încălzire E). extracţie şi răcire

341. Uleiul rafinat se poate oxida în următoarele condiţii:

A). dacă durata şi condiţiile de depozitare sunt corespunzătoare B). dacă este prezent oxigenul atmosferic C). dacă este prezentă lumina D). dacă sunt prezente radiaţiile UV E). dacă temperatura de depozitare este ridicată (peste 300C)

342. Definiţi caracteristicile margarinei:

A). este un produs gras preparat dintr-un amestec de grăsimi şi uleiuri comestibile, emulsionat cu apă (sau lapte şi apă) şi cu adaos de aditivi

B). conţine maxim 80% grăsime şi minim 16% apă C). poate fi utilizată ca produs de masă, tartinabil sau ca grăsime culinară

utilizată casnic sau industrial, pt prăjit sau preparare de produse coapte şi sosuri

D). se aseamănă cu untul din punct de vedere al onctuozităţii, al mirosului, culorii, gustului şi prin comportarea la adaosul în diferite preparate culinare

E). valoarea nutritivă şi biologică poate fi redusă substanţial prin adaos de complexe vitaminice în special vitamina A şi D2

343. Principalele operaţii pentru obţinerea margarinei sunt:

A). prepararea amestecului de grăsimi, lapte şi apă B). emulsionarea şi răcirea amestecului C). omogenizarea margarinei D). formarea şi ambalarea E). prepararea amestecului, urmată de răcire şi omogenizare

344. Materiile prime pentru obţinerea oţetului alimentar de fermentaţie sunt

reprezentate de: A). vinuri (în special cele albe desulfitate)

62

B). seminţe oleaginoase C). soluţii alcoolice obţinute prin fermentaţia alcoolică a unor sucuri de fructe D). soluţii alcoolice obţinute prin fermentaţia alcoolică a mierii E). alcool etilic rafinat

345. * Care este aciditatea totală cerută pentru toate tipurile de oţet?

A). de minim 5 g/L, exprimată în acid acetic pur B). de minim 50 g/L, exprimată în acid acetic pur C). de maxim 50 g/L, exprimată în acid acetic pur D). de minim 500 g/L, exprimată în acid acetic pur E). de maxim 500g/L, exprimată în acid acetic pur

346. * Ce se înţelege prin condiţionarea berii?

A). fermentarea berii în condiţii speciale B). fierberea mustului cu hamei şi separarea acestuia prin filtrare C). îmbutelierea berii după fermentare D). limpezirea artificială prin filtrare sau centrifugare E). răcirea berii după fermentare şi îmbutelierea

347. Materiile prime folosite la fabricarea spirtului din ţară sunt:

A). cartofii şi porumbul B). melasa, strugurii şi alte fructe C). melasa, strugurii şi cocenii de porumb D). porumbul şi strugurii E). melasa, porumbul şi cartofii

348. Operaţiile tehnologice de condiţionare a vinului sunt de regulă:

A). limpezirea şi stabilizarea B). vinificaţia primară şi cea secundară a vinului C). răcirea şi îmbutelierea D). fermentarea şi răcirea E). stabilizarea vinului după limpezire

349. Alegeţi procesul tehnologic esenţial în determinarea calităţii cafelei:

A). toastarea boabelor de cafea verde B). fermentarea boabelor C). depozitarea boabelor în condiţii speciale D). măcinarea boabelor verzi E). prăjirea boabelor de cafea verde.

63

E. NUTRIȚIA IN PATOLOGIA DIGESTIVĂ

I. Patologia esofagiană și nutriția

350. La sexul feminin apar mai frecvent:

A). obstrucții acute ale esofagului B). esofagite caustice C). hernii hiatale D). cancer esofagian E). tulburari functionale

351. Sindromul esofagian se manifestă prin următoarele: A). disfagie B). durere C). sughit D). regurgitare E). senzatie de caldura retrosternala

352. Disfagia se definește ca și:

A). deglutitia dificila B). durere la deglutitie C). senzatie de nod in gat D). senzatie de oprire a alimentelor in esofag E). arsura retrosternala

353. * Disfagia paradoxală este caracteristică:

A). afectiunilor functionale esofagiene B). cancerului esofagian C). herniei hiatale D). ulcerului esofagian E). ulcerului duodenal

354. * Printre caracteristicile pirozisului figurează următoarele, cu excepția:

A). senzatia de arsura B). apare frecvent noaptea C). localizare retrosternala D). iradiaza in mandibula E). refluxul gastro-esofagian

355. Achalazia se caracterizeaza prin:

A). tonus scazut al sfincterului esofagia inferior B). tonus crescut al sfincterului esofagian superior

64

C). tonus crescut al sfincterului esofagian inferior D). lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior în momentul deglutiţiei E). lipsa contracţiilor peristaltice în esofaguil inferior ( cele două treimi

inferioare)

356. Alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt: A). alimente grase, prajeli B). condimentele C). bauturi carbogazoase D). apa de izvor E). lapte degresat

357. Alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). ceapa B). ciocolata C). cola D). ouale E). orezul

358. Medicamentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). Antiinflamatoarele, aspirina B). Teofilina C). Lactuloza D). Morfina E). Motilium

359. Alimente contraindicate in patologia esofagiană (Boala de reflux):

A). carnea de oaie B). carne de pui C). peste slab D). mezeluri E). peste afumat

360. Alimente contraindicate in patologia esofagiană (Boala de reflux):

A). slănina B). prăjelile C). carne de curcan D). lapte degresat E). maioneza

361. Alimente indicate în patologia esofagiană (Boala de reflux): A). brânza de vaci B). pește slab C). branzeturi fermentate

65

D). lapte degresat E). maioneza

362. Marcați regulile generale de alimentație în patologia esofagiană (Boala de reflux):

A). reducerea sindromului postural B). pacientul trebuie să doarmă cu perna sau cu patul ridicat C). evitarea siestei D). ultima masă cu 2 ore înainte de culcare E). siesta dupa fiecare masă

363. * Următoarele reguli generale de alimentație in boala de reflux sunt valabile, cu excepția:

A). mestecarea corectă a alimentelor B). renuntarea la fumat C). evitarea alimentelor prea calde sau prea reci D). evitarea siestei E). siesta dupa fiecare masă

364. Care de mai jos sunt reguli de alimentatie in boala de reflux:

A). mese la ore fixe B). evitarea meselor copioase C). consumarea bauturilor carbogazoase D). reducerea sindromului postural E). reducerea greutatii (obezității)

II. Patologia stomacului, duodenului și nutriția

365. * Cancerul gastric este mai frecvent dupa:

A). 45 de ani B). 35 de ani C). 25 de ani D). 15 ani E). nici un raspuns nu este corect

366. Care din următoarele afirmații sunt adevărate referitor la gastrita acută erozivă: A). are frecvent etiologie medicamentoasa B). nu este dureroasa C). se asociaza cu hematemeza D). nu determina hemoragii niciodata E). se asociaza cu melena

367. Durerea la pacientul cu ulcer duodenal poate fi declanșată de:

A). bicarbonat

66

B). paine prajita C). supa de rosii D). vin acru E). lapte

368. * In gastrita atrofică nu se recomandă:

A). supa de carne B). peste C). muraturi D). branzeturi fermentate E). ceai, cafea

369. * Stomacul in “in chiuvetă” se intâlnește in:

A). stenoza pilorica B). stenoza esofagiana C). ulcer duodenal D). gastrita E). duodenita

370. In cancerul gastric avansat sunt întâlnite următoarele simptome:

A). balonare postprandială B). anorexie selectivă pentru carne C). “foame dureroasă” D). sațietate precoce E). anorexie selectivă pentru lactate

371. Dintre regulile generale de alimentatie in ulcerul duodenal fac parte:

A). evitarea tahifagiei B). evitarea alimentelor fibroase, dure C). evitarea vinului acru D). preferabil mese copioase E). ape carbogazoase

372. Dintre regulile generale de alimentatie in ulcerul duodenal fac parte:

A). inlocuirea otetului cu lamaie B). evitarea condimentelor C). evitarea supei de carne D). consumul de aspirina E). mese neregulate

373. Pacientul cu ulcer duodenal in criza, dupa 2-3 zile poate consuma:

A). gris B). tarte C). compot

67

D). supa de carne E). antiinflamatoare

374. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie poate consuma cu:

A). carne slaba la gratar B). ceapa C). peste la cuptor D). ficat, creier E). oua fierte moi

375. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie poate consuma:

A). supa de legume B). compot C). portocale D). lamai E). biscuiti fara crema

376. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie nu poate consuma:

A). caprioara B). peste afumat C). branzeturi nefermentate D). lapte E). paine integrala

377. Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie facuta:

A). la cuptor B). prajite C). in abur D). la gratar E). inabusite

378. Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie facuta:

A). la cuptor cu microunde B). in folie C). la frigare D). la gratar

E). prajite in ulei III. Patologia intestinală, diareea și nutriția

379. Sindromul diareic se definește prin:

A). creşterea frecvenţei evacuării scaunelor (peste 3 /zi) B). scăderea consistenţei scaunului C). creşterea volumului fecalelor (peste 250g/zi)

68

D). diaree ce alterneaza cu constipatie E). digestia incomnpletă a alimentelor

380. Diareea biliara are urmatoarele caracteristici:

A). apare postprandial, cu 1-2 scaune moi, galben-verzui. B). este declanşată de alimente colecistochinetice. C). apare postprandial si se insoteste de scaune moi muco-purulente si

sangvinolente D). nu are legatura cu alimentatia E). apare dupa ingestia de alimente grase, prajite

381. Diareea din intestinul iritabil se caracterizeaza prin :

A). scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la deshidratare B). prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-sanguinolente C). alteranta de episoade de diaree cu constipatie D). scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu caracter de steatoree E). scaunul poate conţine mucus, dar nu conţine niciodată sânge.

382. Alimente permise in diareea cronica sunt urmatoarele:

A). carne slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata B). branzeturile nefermentate C). painea alba prajita D). painea proaspata E). dulciurile concentrate

383. * Urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

A). diareea apare exclusiv in boli digestive B). diareea apare exclusiv in boli infectioase C). hipotiroidia reprezinta o cauza extradigestiva de diaree D). sunt corecte afirmatiile a si b E). nici o afirmatie nu este corecta

384. Dieta in boala diareica acuta implica urmatoarele:

A). repaus colonic B). regim hidric in primele 24-36 ore C). din ziua a 3-a sunt permise alimentele bogate in fibre D). din ziua a 3-a se reia alimentatia normala E). nu este necesar o dieta stricta, alimentia se va face in functie de

simptomatologia pacientilor 385. In diareea cronica sunt permise:

A). fructele in compoturi B). fructele crude C). branzeturile fermentate

69

D). branzeturile nefermentate E). legumele bogate in celuloza grosolana

386. Boli digestive in care al caror tablou clinic poate aparea diareea sunt :

A). diskinezia biliara B). pancreatita cronica C). intestinul iritabil D). hipertiroidia. E). diabetul zaharat

387. In diareea acuta sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A). Dupa ziua a treia se reintroduc treptat alimentele B). Dupa ziua a saptea se reintroduc treptat alimentele C). Sunt contraindicate mezelurile, condimentele D). Regimul hidric se mentine pana la reluarea tranzitului normal E). Laptele se poate reintroduce din ziua din prima zi daca pacientul nu varsa

388. Alimente permise in diareea cronica sunt:

A). carnea slaba B). painea prajita C). branzeturile fermentate D). branzeturile nefermentate E). legumele bogate in celuloza dura

389. * Alimente de evitat in diareea cronica sunt urmatoarele cu exceptia :

A). pâinea neagra B). fructele cu coaja si samburi C). legumele cu celuloza fina D). branzeturile fermentate E). carnea grasa

390. Dieta in boala diareica acuta implica urmatoarele:

A). Regim fara reziduri A). Regim hidric in primele 24-36 ore B). Din ziua a 3-a sunt permise supele strecurate, sucuri de fructe astringente C). Din ziua a 3-a se reia alimentatia normala D). Nu este necesar o dieta stricta, alimentia se va face in functie de

simptomatologia pacientilor 391. * Alimente permise in diareea cronica sunt, cu exceptia:

A). sunca presata B). pateul dietetic C). carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, D). peste slab

70

E). mezeluri 392. Alimente permise in diareea cronica sunt:

A). sunca presata B). ouale fierte tari sau in preparate C). biscuiti, D). alimente cu celoloza dura E). mezeluri

393. Alimente de evitat în diareea cronică sunt:

A). cărnuri grase B). ouale fierte tari sau în preparate C). vânat D). pâine albă prajită E). prăjeli

IV. Constipația și nutriția

394. * Constipația se defineşte ca:

A). eliminarea a mai puţin de 3 scaune săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale

B). eliminarea a mai puţin de 5 scaune săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale

C). eliminarea a mai puţin de 7 scaune săptămânal, în cantitate normala şi consistenţă normala a materiilor fecale

D). eliminarea a mai puţin de 3 scaune săptămânal, în cantitate crescuta şi consistenţă scazuta a materiilor fecale

E). nici un raspuns nu este corect 395. Alimentele permise in constipația cronică sunt:

A). carnea slaba cu tesut conjunctiv redus B). branzeturile nefermentate C). painea alba poaspata D). peste slab E). mezelurile

396. Dintre bolile endocrine urmatoarele pot cauza constipatie : A). hipertiroidia B). hipotiroidia C). diabetul zaharat D). insuficienta hipofizara E). bolile endocrine nu determina constipatie

71

397. Boli digestive in care poate aparea constipatia cronica sunt: A). diverticuloza colonica B). cancerul colo-rectal C). boala celiaca D). colonul iritabil E). rectocolita ulcero-hemoragica

398. Dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). aport corect de fibre alimentare zilnic B). regim hidric in primele 24-36 ore C). tratament laxativ este indicatia de electie dieta neinfluentand afectiunea

aceasta fiind cronica D). alimentatie bogata in legume si fructe crude E). nu este necesar o dieta stricta, alimentia se va face in functie de

simptomatologia pacientilor 399. In constipatia cronica sunt permise:

A). carnea de oaie grasa, fibroasa B). fructele crude C). branzeturile fermentate D). branzeturile nefermentate E). legume crude

400. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă zilnic:

A). cantitate de 16-24 fibre neamidonoase NSP B). cantitate de 50-60 fibre neamidonoase NSP C). cantitate de 27-40 fibre totale TDF D). cantitate de 15-20 fibre totale E). nici un raspuns nu este corect

401. Fibrele alimentare promovează urmatoarele efecte fiziologice:

A). Previn diverticuloza B). Previn boala hemoroidala C). Fiind polizaharide duc la cresterea glicemiei D). Favorizeaza aparitia diabetului zaharat E). Ameliorarea funcţionării colonului şi prevenirea constipaţiei

402. * Urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

A). fibrele alimentare reduc aportul caloric din dieta B). fibrele alimentare fiind polizaharide duc la cresterea aportului caloric C). au efect toxic D). fibrele alimentare cresc riscul de dezvoltare a cancerului de colon E). fibrele alimentare favorizeaza dezvoltarea constipatiei

72

403. Dieta in constipatia cronica implica urmatoarele: A). regim fara reziduri B). activitati fizice, sport C). utilizarea painii albe D). regim bogat in fibre E). utilizarea painii integrale

404. Referitor la fibrele alimentare sunt adevarate urmatoarele:

A). cresc glicemia si favorizeaza aparitia diabetului zaharat B). fibrele solubile sunt cele mai importante in prevenirea constipatiei C). previn ateroscleroza D). previn aparitia carilor dentare E). previn obezitatea

405. Reguli generale de dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). defecatia regulata, la aceleasi ore B). aport corect de fibre alimentare zilnic C). mese copioase D). regim bogat in mezeluri E). miscare zilnica

406. Prepararea alimentelor in dieta la pacientii cu constipatia cronica implica se poate face prin:

A). fierbere inabusita B). prajire in baie de ulei C). grill D). abur E). gratar

407. Reguli generale de dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). Mestecarea corecta a limentelor B). Aport corect de fibre alimentare zilnic C). Regim bogat in sucuri, fara fibre D). Defecatia regulata, la aceleasi ore E). Evitarea miscarii zilnice

408. * Masa de cina a unui pacient constipat poate include, cu exceptia:

A). salata de cruditati B). 1 fruct C). carne sau peste D). iaurt sau un desert E). branza Camembert

73

V. Bolile inflamatorii intestinale și nutriția

409. Referitor la Boala Crohn sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A). poate interesa orice segment al tubului digestiv B). intereseaza mai frecvent ileonul terminal si colonul C). se mai numeste si rectocolita ulcero-hemoragica D). se mai numeste si ileita terminala E). se mai numeste si sprue non-tropical

410. * Diareea din Boala Crohn se caracterizeaza prin :

A). scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la deshidratare B). scaune de aspect melenic C). alteranta de episoade de diaree cu constipatie D). scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu caracter de steatoree. E). diaree, cu 4-6 scaune semilichide sau apoase, care poate fi permanentă sau

intermitentă.

411. Alimente permise in bolille inflamatorii sunt: A). carnea de pui, peste slab, de apa dulce, sunca presata. B). oua C). painea alba prajita D). fructe si legume uscate E). dulciurile concentrate

412. Din tabloul clinic al bolii Crohn fac pare urmatoarele :

A). diareea B). steatoreea C). durerile abdominale D). manifestarile articulare E). anuria

413. Referitor la RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica) sunt adevarate urmatoarele:

A). este o boala infecto-contagioasa B). este o boala inflamatorie nespecifica a colonului C). afectarea colonului este de tip discontinuu D). afectarea colonului este de tip continuu E). este o boala inflamatorie specifica a colonului

414. Dieta in boala RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica) implica urmatoarele:

A). in formele grave regim hidric in primele 2-3 zile B). regimul de crutare va fi introdus treptat C). din ziua a 3-a sunt permise alimentele bogate in fibre D). din ziua a 3-a se reia alimentatia normala

74

E). nu este necesara o dieta , alimentatia se va face in functie de simptomatologia pacientilor

415. Manifestari digestive ce pot aparea in RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica)

sunt: A). tenesmele rectale B). eritemul nodos C). rectoragia D). iridociclita E). artralgii

416. * Alimentele permise in RCUH sunt urmatoarele:

A). fructele si legumele crude. B). fructele si legumele uscate. C). faina integrala D). carnea de pui, vitel E). condimentele

417. Diareea in RCUH se caracterizeaza prin:

A). scaune acolice B). scaune steatoreice C). scaune amestecate cu sange, mucus si puroi D). este simptomul cel mai important la cei cu afectare colonica extinsa E). episoade de diaree alternand cu constipatie

418. Alimente interzise in bolii inflamatorii intestinale sunt:

A). produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza B). dulciurile concentrate C). suc de fructe neacide D). ceai indulcit cu zaharina E). mezelurile

419. Alimente de evitat in bolile inflamatorii intestinale sunt :

A). carnea de pui B). painea prajita C). painea integrala D). pestele slab E). legumele bogate in celuloza

420. Micul dejun la un pacient cu boala inflamatorie intestinala poate fi compus din:

A). paine prajita cu peltea B). ou fiert C). salata de cruditati D). ananas crud

75

E). o felie de sunca

421. Pranzul la un pacient cu boala inflamatorie intestinala poate fi compus din: A). dorada la cuptor B). branza de vaci dietetica C). mere verzi D). orez bine fiert E). salata de legume verzi crude

422. Alimente recomandate in bolile inflamatorii intestinale sunt :

A). carnea de pui B). oua fierte tari C). mezeluri D). biscuiti de casa E). legumele bogate in celuloza

423. * Urmatoarele tipuri de carne sunt permise in bolile inflamatorii intestinale, cu

exceptia A). Carnea de pui B). Carnea de vitel C). Carnea de vaca fiarta D). Peste slab E). Carne grasa de porc prajita

VI. Enteropatia glutenică și nutriția

424. Boala celiaca se caracterizeaza prin urmatoarele:

A). atrofia mucoasei intestinale B). reaparitia leziunilor la reintroducerea glutenului in alimentatie C). excluderea glutenului din alimentatie duce la ameliorare clinica si histologica D). apare exclusiv la copii E). se caracterizeaza prin prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-

sanguinolente

425. Dieta in boala celiaca implica: A). Excluderea alimentelor ce contin grau, secara, orz, ovaz B). Excluderea alimentelor colecistochinetice C). Excluderea completa a alcoolului D). Necesita excluderea porumbului E). Implica excluderea tuturor produselor ce contin gluten

426. Urmatoarele afirmatii privind boala celiaca sunt adevarate cu exceptia:

A). apare ca raspuns la prezenta glutenului in alimentatie B). are o patogenie de tip imun

76

C). este o boala ce debuteaza exclusiv in copilarie la introducerea glutenului in alimentatie

D). se caracterizeaza prin alteranta de episoade de diaree cu constipatie E). se caracterizeaza prin scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu

caracter de steatoree

427. Alimente permise în boala celiacă sunt următoarele cu excepția: A). faina de porumb B). brânzeturile nefermentate C). pâinea albă prajită D). faina de orez E). faina de ovăz

428. * Urmatoarea afirmație este adevarată în boala celiacă:

A). dieta fără gluten trebuie extinsă pe întreg cursul vieții B). dieta trebuie menținută doar pâna la ameliorarea simptomatologiei C). principiul terapeutic esențial în boala celiacă o reprezintă corticoterapia fiind

o boala cu mecanism imun D). dieta în boala celiacă poate să conțină maximum 3 g gluten /zi E). nici o afirmație nu este corectă

429. Din tabloul clinic al bolii celiace a adultului fac parte :

A). sindromul anemic B). steatoreea C). durerile abdominale D). constipatia cronică E). rectoragiile

430. Dieta în boala celiacă implică următoarele:

A). excluderea alimentelor ce contin gliadine B). regim alimentar bogat in fibre C). educatia permanenta a pacientilor in ceea ce priveste complianta la dieta

fara gluten D). restrictie proteica E). suplimentare vitaminica, minerala

431. * Urmatoarea afirmatie este adevarata despre enteropatia glutenică la copil:

A). apare la adolescenta B). apare la varsta de 6-7 ani C). principiul terapeutic esential in boala celiaca o reprezinta corticoterapia fiind

o boala cu mecanism imun D). este datorata absentei dizaharidazelor din mucoasa enterala E). debutul este dupa diversificarea alimentatiei si introducerea glutenului in

alimentatie

77

432. Din tabloul clinic al enteropatiei glutenice la copil fac parte:

A). deficit staturo-ponderal B). steatoreea C). abdomen destins, meteoristic D). atrofie musculara E). icterul sclero-tegumentar

433. * Triada caracteristica bolii celiace este:

A). diaree-steatoree-scadere ponderala B). diaree-dureri abdominale-scadere ponderala C). dureri abdominale-steatoree-scadere ponderala D). diaree-flatulenta-scadere ponderala E). diaree-distensie abdominala-scadere ponderala

434. Boala celiaca se caracterizeaza prin urmatoarele :

A). este o boala inflamatorie nespecifica a intestinului gros B). este denumita si ileita segmentara C). excluderea glutenului din alimentatie duce la ameliorare clinica si histologica D). apare atat la copii cat si la varsta adulta E). se caracterizeaza prin prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-

sanguinolente

435. Dieta in boala celiaca implica urmatoarele: A). Excluderea alimentelor ce contin grau, secara B). Excluderea alimentelor colecistochinetice. C). Excluderea completa a alcoolului D). Necesita excluderea produselor lactate E). Implica excluderea tuturor produselor ce contin orz si ovaz

436. Urmatoarele afirmatii privind boala celiaca sunt adevarate :

A). apare ca raspuns la prezenta gliadinei din gluten B). are o patogenie de tip imun C). este o boala ce debuteaza exclusiv in copilarie la introducerea glutenului in

alimentatie D). Se caracterizeaza prin alteranta de episoade de diaree cu constipatie E). Se caracterizeaza prin scaune cu continut muco-sangvinolent

437. Alimente permise in boala celiaca sunt urmatoarele :

A). Faina de porumb B). Alcoolul din fructe C). Faina de secara, painea graham D). faina de orez E). faina de ovaz

78

438. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

A). Glutenul este frecvent utilizat ca stabilizator si aditiv alimentar B). Dieta in boala celiaca trebuie sa fie echilibrata C). Principiul terapeutic esential in boala celiaca il reprezinta dieta D). Cantitatea de gluten din alimentatie trebuie redusa in functie de toleranta

pacientului E). nici o afirmatie nu este corecta

VII. HEPATITELE CRONICE SI NUTRITIA

439. Hepatitele cronice se definesc prin:

A). leziuni inflamatorii cronice B). fibroza C). noduli de regeneare D). necroza E). diaree

440. Contextul epidemiologic al unei hepatite cronice virale include in antecedente:

A). manevre stomatologice B). toxicomani C). transplantaţi D). diabet E). toate de mai sus

441. Simptomele tipice ale unei hepatite cronice cuprind: A). febra B). diaree C). astenie D). durere in hipocondrul drept E). simptome dispeptice

442. * La examenul obiectiv al pacientilor cu hepatita cronica este prezenta:

A). hepatomegalia B). abces fesier C). sensibilitate in fosa iliaca dreapta D). eritem nodos E). sensibilitate in fosa iliaca stanga

443. * Transaminazele serice, ASAT(GOT) şi ALAT(GPT), fac parte din sindromul de:

A). hepatocitoliza B). colestaza C). de activitate mezenchimala D). hepatopriv

79

E). imunologic

444. Testele de laborator pentru hepatitele cronice se pot grupa in: A). teste pentru sindromul de hepatocitoliza B). teste pentru sindromul de colestaza C). testul de toleranta la glucoza D). coprocultura E). urocultura

445. * Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita cronica este:

A). evitarea bauturilor alcoolice de orice tip. B). evitarea fructelor C). reducerea proteinelor D). reducerea fibrelor E). cresterea aportului de grasimi

446. Regimul indicat pentru pacientii cu hepatita cronica este:

A). normocaloric B). bogat in proteine C). sarac in grasimi D). redus in aport de fibre E). redus in aport de vitamine

447. Regimul indicat pentru pacientii cu hepatita cronica este:

A). normocaloric B). bogat in proteine C). sarac in grasimi D). redus in aport de fibre E). redus in aport de vitamine

448. Dintre alimentele permise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). lapte degresat B). prajeli C). rantasuri D). peste slab E). paine prajita

449. Dintre alimentele permise la pacientii cu hepatita cronica fac parte: A). fructele proaspete B). orez cu lapte C). alcool slab D). branza de vaci E). vanatul

80

450. Dintre alimentele permise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). laptele integral B). carnea de oaie C). carnea afumata D). carne de pui E). carne de curcan

451. Dintre alimentele permise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). iaurtul B). carnea de vitel C). carnea afumata D). tocanite E). peste slab

452. Dintre alimentele interzise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). fructele B). mezeluri C). carnea afumata D). smantana E). peste slab

453. Dintre alimentele interzise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). pestele afumat B). fainoase: orez, paste, gris C). slanina D). lapte degresat E). carnea de porc grasa

VIII. CIROZA HEPATICA ȘI NUTRIȚIA

454. Cirozele hepatice se definesc prin:

A). epitelizare B). fibroza difuza C). regenerarea nodulara a ficatului D). necroza celulelor hepatocitare E). diaree

455. In etiologia cirozelor hepatice virale sunt incriminate urmatoarele virusuri

A). virusul hepatitei A B). virusul hepatitei B C). virusul hepatitei C D). virusul hepatitei D

81

E). virusul rujeolei

456. In etiologia cirozelor hepatice virale sunt incriminate urmatoarele virusuri A). virusul hepatitei A B). virusul hepatitei B C). virusul hepatitei C D). virusul hepatitei D E). virusul rujeolei

457. * La pacientii cu ciroza hepatica decompensata este caracteristica prezenta:

A). ascitei B). diareei C). febrei D). constipatiei E). diabetului

458. La pacientii cu ciroza hepatica sindromul hemoragipar se caracterizeaza prin:

A). hemoragie digestiva superioara B). hemoragie digestiva inferioara C). hemofilie D). hemoragii cutaneo-mucoase E). hipertensiune arteriala

459. La pacientii cu ciroza hepatica la examenul obiectiv este prezenta:

A). hepatomegalia B). icterul C). splenomegalia D). ascita E). hiperpilozitate

460. Dintre alimentele permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). iaurturile B). branza de vaci C). branza de burduf D). urda E). untura

461. Dintre alimentele permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte: A). carne de porc grasa B). carne slaba de vitel C). carne de oaie D). carne de pasare E). carne de vanat

82

462. Dintre alimentele permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). cartofi fierti B). dovlecei fierti C). carne de oaie D). orez, gris taitei E). carne de vanat

463. Dintre dulciurile permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). miere de albine B). zahar concentrat C). pireuri de fructe D). gelatine dulci din brânză de vaci E). aluat uscat preparat cu brânză de vaci

464. Dintre bauturile interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). tuica B). lichiorul C). vermutul D). sucurile de fructe E). apa plata

465. Dintre alimentele interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). painea neagra necoapta B). carne afumata C). branza de vaci D). orez E). mezeluri

466. Dintre alimentele interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). peste afumat B). supe si ciorbe C). ouala prajite ochiuri D). fructe proaspete E). carne sarata

467. * La pacientii cu ciroza hepatica cu encefalopatie severa ratia de proteine este:

A). 1- 1,5 g/kg corp/zi B). 0,6 -0,8 g/kgcorp/zi C). 3 g/kgcorp/zi D). proteinele se exclud temporar. E). 4 g/kgcorp/zi

83

468. La pacientii cu ciroza hepatica modul corect de preparare al alimenteloro este prin: A). fierbere B). la cuptor C). in vase sub presiune D). in baie de ulei E). prajire

IX. PATOLOGIA VEZICULEI, A CAILOR BILIARE ȘI NUTRIȚIA

469. * În colica biliară, durerea tipică este localizată în:

A). fosa iliacă dreaptă B). fosa iliacă stângă C). hipocondrul drept D). umărul drept E). hipocondrul stâng

470. * Obstrucţia canalului cistic duce la:

A). pancreatită cronică B). hidrops vezicular C). fistulă duodenală D). ulcer duodenal E). tromboza arterei mezenterice

471. * Dintre următoarele afirmaţii legate de dieta în patologia biliară alegeţi-o pe

cea corectă: A). sportul este contraindicat B). se pot consuma băuturi alcoolice fără restricţii C). sosurile pe bază de ou sunt indicate datorită aportului lor proteic D). se vor evita fructele cu seminţe E). pacientul poate lua masa oricând atât timp cât mestecă încet

472. Litiaza biliară apare mai frecvent la:

A). copii B). adulţi C). bărbaţi D). femei E). la toate categoriile de vârstă frecvenţa este similară

473. Urmatoarele afectiuni predispun la aparitia litiazei biliare :

A). obezitate B). diareea C). diabetul zaharat

84

D). hipertensiunea arteriala E). mixedemul

474. Colica biliara se caracterizeaza prin:

A). durere de tip colicativ în hipocondrul drept B). iradiază spre dreapta, şi în regiunea interscapulovertebrală dreaptă C). durerea este insotita de greţuri şi vărsături D). durere abdominală tipică „în bară” E). disurie

475. Dispepsia de tip biliar se caraterizează prin:

A). gust amar B). balonare C). migrena nu apare niciodată D). uneori poate să fie însoţită de migrena E). urticarie exclude diagnosticul

476. Triada Charcot specifica angiocolitei cuprinde:

A). anizocorie B). durere C). febră D). icter E). prurit

477. Reguli generale corecte in ceea ce priveşte dieta în afecţiunile colecistului

sunt: A). pacientul trebuie să evite băuturile alcoolice B). evitarea meselor copioase C). sportul este contraindicat D). se vor evita alimentele colecistochinetice (prăjeli, seminţte, gălbenuş de ou) E). regimul va fi hipercaloric la pacientii obezi

478. Pacientul cu patologie biliară poate consuma următoarele lactate:

A). lapte degresat B). lapte integral C). iaurturi D). smântână E). brânzeturi fermentate

479. Dieta în patologia biliară poate include:

A). carne de pui B). carne de vită C). carne de oaie D). carne afumată

85

E). tocăniţe

480. Deserturi permise la pacientii cu afectiuni ale colecistului: A). biscuiti B). chec C). orez cu lapte D). ciocolata E). gris cu lapte

481. Deserturi contraindicate la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). gogosi B). clatite C). orez cu lapte D). ciocolata E). gris cu lapte

482. Alimente interzise la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). fructele si legumele fierte sau crude care au seminte si sunt colecistochinetice B). leguminoasele si fructele uscate C). orez D). maruntaie E). paste

483. Alimente contraindicate la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). sosurile B). sosul pe baza de vin C). orez cu lapte D). maioneza E). sosul bearnez

X. Patologia pancreasului exocrin și nutriția

484. * Pancreatita acută se caracterizează prin, cu excepţia:

A). debut brusc B). debut după o masă copioasă C). se asociază cu ileus paralitic D). este pozitiv semnul Mayo Robson E). debut insidios

485. * Pancreatita cronică apare mai frecvent la:

A). femei B). adolescenti C). bărbaţi

86

D). vârstnici, mereu în asociere cu alte boli cronice E). la femei, după menopauza

486. * Durerea caracteristică pancreatitei acute este:

A). durerea „în bară” B). durerea abdominală cu sensibilitate maximă în punctul mcburney C). durerea în fosa iliacă stângă cu iradiere pe faţa internă a coapsei D). durerea în hipocondrul drept cu iradiere subscapular E). durerea in regiunea lombara

487. Tabloul clinic al pancreatitei acute include: A). durere abdominală B). sincopă C). extrasistole atriale D). ileus paralitic E). fibrilatie atriala

488. Examinând un pacient cu pancreatită acută putem observa: A). facies de icoană bizantină B). facies suferind, înspăimântat C). hipertensiune arterială D). hipotensiune arterială E). tegumente acoperite cu sudori reci

489. Pancreatita cronică se caracterizeată prin: A). durere B). scădere ponderală C). malabsorbţie D). diabet E). creştere ponderală

490. Durerea în pancreatita cronică este:

A). rară, frecvent absentă, markerii clinici punând diagnosticul B). cel mai obişnuit simptom C). este puternică, incapacitantă D). este agravata de consumul de alcool E). cel mai adesea iradiaza in bara

491. Despre insuficienţa pancreatică apărută în contextul unei pancreatite cronice

se poate afirma: A). apare atunci când secreţia enzimatică pancreatică scade sub 10 % din

normal. B). se manifesta prin diaree C). se manifesta prin steatoree

87

D). scaunul este tare, scaun constipat E). pacientul nu slabeste

492. Cancerul pancreatic se caracterizează prin

A). apare tipic înainte vârstei de 60 de ani B). este de două ori mai frecvent la bărbaţi fumători C). nu este mai frecvent la alcoolici faţă de neconsumatori D). apare mai frecvent la bărbaţi diabetici E). apare tipic după vârsta de 60 de ani

493. Regulile generale ale dietei în pancreatita cronică includ:

A). înlăturarea totală şi definitivă a alcoolului B). scăderea aportului proteic pentru a proteja funcţia renală C). regim normocaloric: între 1800 şi 2500 cal pe zi D). raţie hiperlipidcă – peste 25% lipide în dietă E). raţie normoglucidică : 55 pînă la 60%, dar fără zaharuri rapide

494. Alimente contraindicate în pancreatita cronică:

A). organe interne ca limba sau creierul B). carne de porc grasa C). mezeluri D). carne de pui E). carne de porumbel

495. Alimente indicate in regimul pacientului cu pancreatita cronica sunt:

A). organe: ficat, inimă B). conserve de peste in ulei C). lapte integral D). peşte slab la grătară E). smantana

496. Alimente indicate in regimul pacientului cu pancreatita cronica sunt:

A). legume: cartofi, toate legumele verzi, fructele uscate B). fructe : toate (dar nu mai mult de două pe zi) C). bomboane D). cereale: pîine, paste (fără ou), orez, porumb E). sosuri: tocăniţe, sosuri pe bază de grăsimi, maioneză, sos bearnez, sosuri din

comerţ (inclusiv cele de roşii) 497. Un regim de protectie pancreatica poate include la masa de pranz:

A). ciorba de legume: cartofi B). carne slaba la gratar, peste slab C). cruditati D). ciocolata E). paine

88

498. Un regim de protectie pancreatica poate include la masa de cina:

A). legume verzi B). carne slaba la gratar, peste slab C). salata de Boeuf cu maioneza D). ciocolata E). iaurt.

89

NUTRITIA IN DIABET, OBEZITATE SI BOLI DE NUTRITIE

I.DIABETUL ZAHARAT : definitie, clasificare, diagnostic, complicatii

499. * Diagnosticul pozitiv al diabetului zaharat se bazează exclusiv pe: A). glicozurie cu glicemie de 90mg% B). glicemie bazală de 210mg% C). glicemie postprandiala de 130 mg% D). HbA1c 6% E). corpi cetonici pozitiv

500. Factorii etiologici ai diabetului tip 1 sunt:

A). obezitatea B). infecțiile C). genetica D). fumatul E). imunitatea

501. Care sunt obiectivele unui control bun metabolic în diabetul tip 2?

A). HbA1c < 7% B). TA de 145/90mmHg C). Colesterol total sub 200 mg% D). Trigliceride sub 150 mg% E). IMC de 29

502. Factorii etiologici ai diabetului tip 2 sunt :

A). obezitatea B). mese frecvente în cantităţi mici C). genetica D). fumatul E). imunitatea

503. Manifestările clinice ale diabetului nu cuprind:

A). polidipsia B). infectii cutante trenante C). palpitaţii D). scăderea ponderală E). poliuria

504. Prin ce se caracterizează hipoglicemia:

A). transpiraţii B). hipotermie

90

C). hipotensiune arterială D). miros de acetonă E). cefalee

505. * Prin ce nu se caracterizează cetoacidoza diabetică:

A). transpiraţii B). hipotermie C). dureri abdominale D). miros de acetonă E). respirație Kussmaul

506. Indicatorii controlului glicemic în diabetul zaharat sunt:

A). HbA1c < 7,5%- B). glicemia bazală <120mg% C). glicemia postprandială < 180 mg% D). nu se rec. glicemii< 65 mg%(capilar) la cei tratați cu insulina sau ADO E). media glicemiilor sa fie 80 mg%

507. Obiectivele controlului factorilor de risc cardiovascular sunt:

A). colesterol- LDL < 110 mg% B). colesterol-HDL > 46 C). trigliceridele serice < 250mg% D). tensiunea arteriala < 150/90 mmHg E). IMC < 29

508. * Care boli endocrine nu determină diabet :

A). sindromul Cushing B). boala Addison C). feocromocitom D). aldosteronismul E). hipertiroidismul

509. *Formele clinice primare de diabet zaharat nu includ:

A). diabetul zaharat tip 1 B). dibetul tip LADA (DZ autoimun latent) C). diabetul bronzat D). diabetul gestational E). diabetul de tip tip MODY

510. Complicaţiile acute în diabet sunt:

A). alcaloza metabolică B). hipoglicemia C). coma hiperosmolară D). acidoza lactică

91

E). encefalopatia hipertensivă 511. * Diagnosticul pozitiv de scadere a toleranței la glucoză include:

A). glicemie de 90 mg%(bazala) si 180 mg%(la 2h dupa glucoza) B). glicemie bazală de 210 mg% (bazala) si 1800 mg% (la 2h dupa glucoza) C). glicemie de 110 mg% (bazala) si de de 140 mg% (la 2h dupa glucoza) D). HbA1c : 5, 6% E). glicemie de 138 mg% (bazala) si de de 140 mg% (la 2h dupa glucoza)

512. Complicațiile microangiopatice ale diabetului sunt:

A). retinopatia B). cardiopatia ischemica C). nefropatia D). arteriopatia E). ischemia cerebrala

513. Care sunt criteriile de diagnostic pozitiv de diabet:

A). glicemia bazala B). corpi cetonici C). glicozurie D). glicemia la 2 h după TTGO E). HbA1c

VII. Rolul și obiectivele terapei nutriționale în diabetul zaharat

Nutriția în complicațiile cronice din diabet

515. Obiectivele nutriționale în diabetul tip1 permit următoarele:

A). menţinerea hiperglicemiei B). cresterea greutăţii C). desfăşurarea activităţii D). evoluţia normală a sarcinii şi perioadei de lăuziei E). prevenirea hipoglicemiei

516. * Obiectivele nutriţionale în diabetul tip 2 nu includ:

A). reducerea hiperglicemiei B). controlul greutății C). creşterea HDL colesterol D). prevenirea scăderii trigliceridelor E). reducerea tensiunii arterială

92

517. * Principiile dietoterapiei în diabet nu includ următoarele: A). sa asigure un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si

cantitativ B). regimul alimentar sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate

normala C). sa evite complet alimentele cu continut de peste 10% carbohidrati D). sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti E). sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizică

518. Obiectivele nutriției în boala cronică renală diabetică sunt:

A). creșterea fosfatemiei B). diminuarea retentiei azotate C). creșterea tensiunii arteriale D). obtinerea unei stări de nutriție adecvate E). încetinirea progresiei bolii

519. *Obiectivele managementului clinic în diabetul zaharat nu include:

A). echilibru metabolic B). controlul pe termen lung al condiţiilor asociate C). controlul factorilor de risc cardiovascular D). prevenirea complicaţiilor acute E). terapia complicaţiilor cronice micro şi macrovasculare

520. Obiectivele controlului factorilor de risc cardiovascular sunt:

A). colesterol-HDL ≤ 46 B). trigliceridele serice < 150 mg% C). IMC <28 D). talia barbati <108 cm E). microalbiminei <30 mg/24 ore

521. *Principiile dietei în diabetul zaharat cu IRC nu cuprinde :

A). regim hiperproteic B). restrictie a aporturilor de sodiu în hipertensiune C). regim hipoglucidic D). regim hipolipidic E). la persoanele care suferă de afecțiuni renale majoritatea caloriilor trebuie să

provină din carbohidrați complexi 522. Echivalenta proteică a 5 g proteine:

A). 2 mere B). 25 g carne C). 15 g branză D). 200 gr de spanac E). 200 g cartofi

93

523. Restrictia totala de sodiu poate duce : A). deshidratare extracelulara. B). hiperhidratare intracelulara C). deshidratare generala D). hipotensiune arteriala E). hipokalemie

524. Cind apare hiperkalemia la un bolnav renal cu diabet:

A). a.In stadiile avansate ale IRC B). b.Restricţie de alimente bogate in potasiu C). c.Acidoza metabolică D). d.Diuretice E). e.Hipotensiune arterială

525. *Dieta hipoproteica nu poate fi deficitara in:

A). unii aminoacizi esentiali B). vitamina B12 C). vitamina A D). vitamine: niacina, tiamina si riboflavina E). minerale: calciu si fier

526. Care afirmatie este eronată privind diabetul zaharat:

A). diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizat prin hiperglicemie cronica

B). diabetul determină modificări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic. C). diabetul se datorează hipersecreţiei de insulină D). diabetul se datorează defectului de acţiune a insulinei E). diabetul nu determină complicaţii vasculare

527. *Educatia specifica in diabet nu cuprinde următoarele aspecte:

A). stilul de viata B). instruirea persoanei pentru automonitorizare C). autocontrol D). autoingrijire E). terapia anticoagulante

528. * Necesarul caloric in sarcină creşte cu:

A). 150 Kcal/zi B). 2000 Kcal/zi C). 50 Kcal/zi D). 300 Kcal/zi E). 0 Kcal/zi

94

VIII. Necesarul energetic si principiile alimentare nutritive in diabetul zaharat. Efortul fizic in diabet

529. *Conţinutul nutritiv al raţiei calorice la un diabetic este:

A). hidraţii de carbon: 40 % B). proteine: sub 10% C). lipide saturate : < 30% din ratia de lipide D). lipide mononesaturate 5% din ratia de lipide E). colesterol <500 mg/zi

530. *Piramida alimentaţiei sănătoase la un diabetic are la baza:

A). carnea B). dulciurile concentrate C). legumele D). cerelalele E). exercitiu fizic

531. Efectele efortului fizic in diabet:

A). scade sensibilitatea la insulina B). creste utilizarea glucozei la nivel celular C). scade rata metabolismului bazal D). scad trigliceridele din sange E). creste consumul de oxigen

532. * Necesarul caloric la un bărbat diabetic de 100 Kg (IMC: 34) sedentar este de: A). 35 Kcal/Kg/zi B). 0,8 Kcal/kg/zi C). 40 Kcal/Kg/zi D). 15-20 Kcal/kg/zi E). 50 Kcal/Kg

533. Sporturi nepermise in diabet:

A). scufundari marine B). alpinism C). gimnastică ritmică D). parasutism E). atletism

534. Efortul fizic este interzis pacientilor cu diabet din următoarea categorie: A). diabetic cu polineuropatie senzitivă periferică B). diete hipocalorice, hipoglucidice severe C). cetoacidoza diabetică D). copil sub 10 ani cu diabet tip 1 E). diabet gestaţional

95

535.Care afirmaţii sunt eronate privind efectele efortului fizic in diabet : A). accentuează depresia si anxietatea B). creste numarul de fibre musculare si masa musculara C). ameliorarea nivelului tensiunii arteriale D). diminueaza rata metabolismului bazal E). imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice

536. *Necesarul caloric la o femeie cu diabet tip 1 activa IMC: 23 este de :

A). 30 Kcal/Kg/zi B). 0,8 Kcal/kg/zi C). 40 Kcal/Kg/zi D). 15-20 Kcal/kg/zi E). 50 Kcal/Kg

537. Index ridicat ( > 90) au urmatoarele alimente : A). paste fierte B). curmale C). soia D). lapte indulcit E). orez nedecorticat

538. *Procentul de glucide continute in următoarele alimente este urmatorul:

A). paste fainoase fierte: 75% B). pîine alba : 65% C). lapte: 30% D). portocale: 10 % E). miere : 40%

539.Consumul de fibre alimentare în diabet are următoarele efecte:

A). reduce necesarul de insulină B). determina o micşorare a tranzitului intestinal C). contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange D). incetinesc absorbtia glucidelor E). determină scăderea HDL colesterol

540. *Care din alimentele de mai jos NU au index glicemic de 50%: A). pastele făinoase fierte B). mierea de albină C). fasolea D). merele E). lintea

541. Glucoza se găseşte predominant in:

A). miere B). struguri C). coacaze

96

D). lapte E). morcovi

542.* Fibrele solubile nu le întîlnim în urmatoarele alimente:

A). ovăz B). broccoli C). caise D). pîinea albă E). varza

543. Legumele de mai jos care contin 10% glucide sunt:

A). ceapa B). salata C). morcovi D). castraveti E). sfecla

IX. Aplicarea terapiei nutritionale in diabet - Recomandari Diete in diabetul tip1 si tip2

544. Alimente permise limitat in diabet:

A). spanac B). paine intermediara C). struguri D). paste fainoase fierte E). carne de vita

545. Alimente care pot fi consumate fără restricţii în diabet

A). caşcaval B). mere C). ciuperci D). lapte degresat E). mămăliga pripită

546. Reguli privind modul de preparare a alimentelor in diabet cuprind:

A). pregatire termica se vor folosi numai fierberea, frigerea, coacerea B). prepararea sosurilor se va face fara faina C). painea prajita va fi cantarita intotdeauna după prăjire D). fructele folosite coapte sau fierte vor fi cantarite inainte de tratamentul

termic

97

E). se va da prioritate glucidelor din legume, fructe si cereale, care cresc glicemia intr-un ritm lent si la niveluri mai joase, comparativ cu cele care provin din alte surse de glucide

547. *Care din alimentele de mai jos conţin 20% carbohidraţi:

A). cartofi fierţi B). mandarine C). lapte bătut D). morcovi E). brînză telemea de oaie

548. Alimente permise în insuficienta renala cronica cu tendinta spre hiperkalemie:

A). roşiile B). orezul C). ciocolata D). cartofii fierţi E). piersicile

549. Legume cu 5% glucide:

A). usturoi B). conopida C). ciuperci D). fasole boabe E). vinete

550. Recunoasteti mai jos care sunt recomandarile la un diabetic pe insulina in cazul unui antrenament fizic intens:

A). masurarea nivelul glicemiei inainte si dupa antrenament B). daca glicemia scade sub 200 mg/dl, se consuma alimente care contin 40 g

carbohidrati inainte de efort. C). se recomanda efortul inainte cu 1-2 ore de masa. D). se evita efortul fizic seara E). se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului.

551. Recomandari nutritionale in diabet:

A). activitatea fizica crescuta la 150 min/saptamână B). creşterea grăsimilor trans C). ingestia de proteina limiatat la cei cu nefropatie si ajustata hipoglicemie D). aportul de colesterol sub 200 mg/zi E). aportul de fibre sa fie sub 14 gr/1000 kcal

552. Privind suplimentarea de vitamine la un diabetic sunt corecte următoarele afirmaţii:

A). suplimentarea cu vitamine depinde de afectarea rinichilor

98

B). necesarul de vitaminellor sunt acoperite prin alimentatie C). inainte de inceperea dializei la un diabetic cu IRC D). suplimentarea de vitamine este necesară in diabetul tratat cu insulină E). nu este nevoie de vitamine la nici un diabetic

553. Care sunt băuturile permise in diabet :

A). Berea B). Coca cola C). vin alb sec D). suc natural de portocale fără zahăr E). Fanta

554. *Care din următoarele alimente au cel mai ridicat index glicemic ( > 90):

A). cozonac B). lactate C). cireşe D). mandarine E). fulgi de ovăz

555. Diabetul de tip 1 apare frecvent la persoanele:

A) femeile insarcinate

B) varstanici

C) copii

D) adulti cu varsta peste 50 ani

E) adolescenti

RĂSP. C, E 556.* Ce cantitate de carbohidraţi sunt admişi la gustari, la un diabet tip 1:

A). 50 gr. B). 100 gr. C). 20 gr D). 5 gr E). nu sunt admişi

557. *Care sunt alimentele cu conţinutul cel mai mare de carbohidraţi :

A). orez B). piine integrală C). fasole verde D). prune E). smochine

X. Nutritia in sindrom metabolic-obezitate

99

558. *Consecinţele metabolice ale obezităţii nu includ: A). acidoza metabolică B). insulinorezistenţa C). bolile de sînge D). alcaloza respiratorie E). bolile cardiovasculare

559. * Sindromul metabolic nu include: A). hipertensiune arterială B). hipoglicemie C). Insulinorezistenţă D). obezitate abdominală E). dureri

560. Sindromul metabolic caracterizat prin:

A). insulinorezistenta B). obezitatea abdominala C). hipotensiunea arteriala D). hiperuricemia E). hipercolesterolemie

561. Factori de risc ai scaderii HDL colesterol:

A). obezitatea gluteala B). decompensarea diabetului C). insuficienta cardiaca D). hipercolestrolemia E). mediacatia betablocanta neselectiva, tiazidice, progesteron

562. *Factorii declanşatori ai obezităţii nu includ următoarele:

A). traumatismele psihoafectiv B). imobilizarea prelungită C). consumul de analgetice D). oprirea bruscă a sportului E). oprirea tabagismul

563. Factorii de mediu implicaţi in obezitate

A). ritmul alimentaţie (mese rare) B). fumatul C). tulburările de comportament alimentar D). ingestia de calorii după ora 8 pm E). hipofagia

564. *Medicamentele care nu pot determina obezitate:

A). anticoncepţionale B). antidepresive triciclice

100

C). hormoni tiroidieni D). corticoterapie E). insulina

565. *Consecinţe mecanice ale obezităţii nu includ:

A). lumbago B). edem şi celulită C). constipaţie D). ptoză gastrică E). reflux esofagian

566. Investigaţii de laborator in diagnosticul obezitatii:

A). hormoni tiroidieni: T4,TSH B). Gamma GTP – consum de alcool C). hematocrit D). profil lipid : colesterol total, LDLcol, HDL col, trigliceride seric E). creatinina

567. *Semnificaţia patologică a obezităţii abdominale nu cuprinde:

A). insulinorezistenţă B). hipertrigliceridemie C). scăderea HDL col D). hipogonadism E). creşterea LDL col

568. Obezitatea gluteo-femurală se caracterizează prin:

A). distribuţia grăsimii pe şold, coapse B). mai frcevent la femei C). are risc cardiovascular D). risc pentru varice E). asociat cu creşterea colesterolului

569. Gasiti mai jos care sunt complicaţii ale obezităţii:

A). apnee de somn B). diabetul zaharat tip 1 C). sindromul metabolic D). cancerul E). stetaoza

570. *Contraindicatii ale dietelor hipocalorice nu include:

A). aritmii B). insuficienta renala C). diabetul D). cardiaca sau hepatica

101

E). sarcină 571. Alimente cu continut caloric peste 100 Kcal/100 gr:

A). nuci B). ciuperci C). iaurt degresat D). cartofi noi E). piine graham

XI. Nutritia in dislipidemii 572. Caracteristicile hipercolesterolemiei familiale:

A). transmitere autosomal dominanta B). hipertrigliceridemie severa la adulti C). dureri abdominale intense D). ateroame coronariene la virste tinere E). xantoame tendinoase, arc cornean, xantelesma

573. Hiperlipidemie secundara in :

A). hipertiroidism, B). colestaza, C). sindrom nefrotic D). diabet zaharat controlat insulinic E). medicatie tiazidica

574. Obiectivele tratamentului dislipidemiei

A). colesterol LDL sub 115 mg/dl B). trigliceride sub 250 mg/dl C). colesterol HDL sub 45 mg/dl D). colesterol total sub 180 mg/dl E). raport colesterol/HDL peste 6

575.Recunoasteti alimentele interzise in hipertrigliceridemii:

A). piept de pui B). cartofi prajiți C). cas, urda D). salate cu maioneză și smântână E). smochine, curmale

576. Prin ce se caracterizeaza hipertrigliceridemia familiala?

A). risc de panceratite acute B). dureri abdominale C). risc de IM, morti subite D). ateroame coronariene la virste tinere

102

E). xantoame tensdinoase 577. *Omega 6 se gaseşte in următoarele alimente:

A). ulei de soia, B). ulei de peste C). ulei de masline D). migdale

578. *Sindromul chilomicronemiei nu se caracterizeaza prin:

A). trigliceride peste 1000 mg/dl B). episoade de pancreatite acuta C). hepatosplenomegalie D). testul chilomicronilor pozitiv E). hipercolesterolemie peste 400 mg/dl

579. *Dislipidemia nu este implicata in producerea:

A). aterosclerozei, B). infarctului miocardic, C). accidente vasculare cerebrale ischemice D). hepatita cronica E). pancreatite acute

580. Valorile normale ale lipidelor sunt: A). Colesterol total: sub 250 mg/dl B). Trigliceride serice: sub 150 mg/dl C). Colesterol HDL: sub 40 mg/dl D). Colesterol LDL sub 115 mg/d E). Raport LDL/HDL sub 7

581. Care afirmaţie este incorectă privind definiţia lipidelor?

A). colesterolemia este nivelul sanguin al colesteroluli total esterificat B). colesterolul este o substanta lipidica din familia sterolilor, formata din doua

fractiuni: HDL-colesterolul si LDL colesterolul C). HDL-coelsterolul transporta colesterolul in ficat si il depune pe peretii vaselor

de sanga producand plăcile de aterom. D). LDL-colesterolul, recupereaza colesterolul din organele si tesuturile in care

este in cantitati ridicate, (tesut adipos, muschi) si il transporta spre ficat de unde este eliminat

E). trigliceridemia este nivelul sanguin al trigliceridelor continute in toate clasele de lipoproteine

582. Care din următoarele alimente conţin peste 200 mg colesterol/100gr:

A). margarina B). urda C). ficat D). vitel

103

E). somon 583. Factorii de risc pentru dislipidemie:

A). acizi graşi omega 3 B). acizi graşi ,,trans,, C). carbohidraţi bogate in fibre D). consumul crescut de alcool peste 30 gr/zi E). sedentarismul

584. Factori de risc ai scaderii HDL colesterol:

A). obezitatea gluteala B). decompensarea diabetului C). insuficienta cardiaca D). hipercolesterolemia E). mediacatia betablocanta neselctiva, tiazidice , progesteron

585. Principii nutritive in dislipidemii

A). lipide totale – sub 30% B). lipide saturate - 20% C). lipide mnonesaturate - 5% D). lipide polinesaturate - sub 10% E). colesterol - sub 200 mg/zi

586. Alimente cu continut redus in lipide saturate

A). conserve de carne B). cereale (fulgi, pâine neagra) C). cascaval D). peste E). ulei de porumb

XII. Nutriția in hiperuricemie -gută 587. Factorii etiologici in hiperuricemie sunt:

A). genetici B). insuficienta renală cronică C). alcoolism D). diabet E). obezitate

588. *Cum se diagnostichează hiperuricemia asimptomatică:

A). masurarea glicemiei B). masurarea lipidelor serice C). masurarea acidului uric

104

D). masurarea imc E). masurarea tensiunii arteriale

589. *Formele clinice din hiperuricemii nu includ:

A). artrita acută urică B). artrita cronică urică C). nefropatia urică D). litiaza bilară E). litiaza urinară urică

590. *Dieta in hiperuricemii se bazează pe :

A). reducerea aportului de calorii B). reducerea de lipide mononesaturate C). reducerea aportului de purine D). reducerea carbohidraţilor E). interzicerea consumului de carne

591. Alimente bogate în purine:

A). conserve de hering B). carnea albă C). creier D). telemea E). ulei de soia

592. Principiile dietetice in gută exclude următoarele :

A). aport de lipide sub 50% din calorii B). reducerea sau eliminarea alcoolului C). aport nelimitat de lichide D). aport minim de purine E). aport de 50-55% carbohidraţi din raţia calorică

593. Alimente permise în gută nelimitat:

A). cartofi B). orz C). morcovi D). fructe de mare E). pateu de ficat

594. Boli asociate cu hiperuricemii:

A). obezitate centrală B). diabet C). insuficienţă cardiacă D). hipertensiune arterială

105

E). boli artrozice 595. Alimente cu continut mediu de purine:

A). conservele de hering B). carne C). mazăre D). spanac E). mamaliga.

106

F. NUTRITIA IN PATOLOGIA RENALĂ

I. Glomerulonefritele

596. Glomerulonefrita acută difuză se caracterizează clinic prin:

A). oligurie B). hipertensiune arterială C). prurit cutanat D). edeme E). hematurie

597. Succesul tratamentului dietetic in glomerulopatii este asigurat de urmatoarele masuri:

A). lipsa completă a proteinelor din alimentaţie B). igiena corecta a cavităţii bucale C). bauturi calde dimineata in caz de greturi D). mese in cantitate mare E). respectarea programului de mese

598. Obiectivele terapiei nutritionale din glomerulonefrita acuta difuză sunt:

A). repaus la pat in perioada de stare a bolii B). alimentaţie normosodată C). regim hidric in primele 24-48 ore D). cura de foame si de sete Volhard E). regim apropiat de normal cand diureza depaşeşte 1000 ml/24 ore

599. Alegeţi măsura dietetică corectă în funcţie de manifestările clinice într-un caz de glomerulonefrită acută :

A). restricţia de sodiu datorită hipertensiunii arteriale şi hipervolemiei B). restricţie proteică indiferent de valoarea ureei C). restricţie proteică numai în caz de azotemie D). aport normal de potasiu indiferent de valoarea K-emiei E). consum numai de glucide pana la revenirea diurezei

600. Glomerulonefritele cronice se caracterizează prin :

A). apar în urma evoluţiei unei GNA incorect tratate B). evoluţie lent progresivă spre insuficienţă renală C). sunt boli complet vindecabile D). sindromul nefrotic este totdeauna prezent E). edeme generalizate

601. Edemele, manifestare frecventă in GNC pot avea următoarele cauze:

A). supraîncărcarea volemică B). hiponatremia C). hiperpotasemia D). hipoproteinemia

107

E). toate cele mentionate 602. Dieta hipolipidică din GNC este indicată în următoarele cazuri:

A). pacienţi cu obezitate B). la copii C). în sindromul nefrotic rezistent D). numai la cei cu tratament asociat E). In caz de hipercolesterolemie pentru scăderea riscului cardio-vascular

603. In glomerulonefritele cronice sunt indicate următoarele măsuri nutriţionale :

A). alimentaţie echilibrată fără restricţie proteică B). restricţie proteică indiferent de valoarea azotemiei C). în caz de HTA şi edeme regim hiposodat D). consum bogat de proteine E). regim hiperglucidic

604. În caz de glomerulonefrită cronică cu insuficienţă renală regimul alimentar conţine :

A). proteine in cantitate redusă : 20-40g-24 ore B). restricţie de sodiu la 1-2g/zi C). aport de lichide de 1,5 l/zi D). alimente sarace în potasiu E). alimente sărace în sodiu

605. În caz de albuminurie izolată, se iau următoarele măsuri dietetice :

A). restricţie proteică B). restricţie sodată C). regim normoproteic, normosodat D). aport normal de potasiu E). reducerea aportului de calciu

606. Un regim hipoproteic cu 40g proteine va conţine :

A). 5 porţii proteine animale şi 3 porţii proteine vegetale B). cantităţi foarte reduse de vegetale verzi C). cantităţi mari de vegetale uscate : mazăre şi fasole boabe D). se preferă iaurtul, brânza de vaci, carnea slabă şi făinoase E). se evită sucurile de roşii şi fructe în caz de hiperpotasemie asociată.

607. În GNC cu insuficienţă renală sunt adevărate următoarele :

A). pacienţii consumă proteine în funcţie de rata filtrării glomerulare estimate (eRFG)

B). aportul de sodiu este de 2g/zi, cu reducere în caz de HTA severă C). aportul de fosfor trebuie crescut pentru a preveni denutriţia D). bolnavii au hipercalcemie şi aportul de calciu trebuie redus E). poate apare hiperuricemie şi litiază renală

608. Atât în glomerulonefrita acută cât şi în cea cronică, bolnavii prezintă :

A). proteinurie (albuminurie)

108

B). pierdere renală de calciu C). hipotensiune arterială D). hematurie macroscopica E). encefalopatie hipertensiva

609. *100 g de carne conţin:

A). 100g proteine B). 50g proteine C). 20g proteine D). cantităţi variabile în funcţie de preparatul de carne E). 5 g de proteine vegetale

610. *Starea nutriţională satisfăcătoare a unui pacient cu GNC si insuficienţă renală se asigură prin :

A). consum de peste 3g glucide pe zi B). consum de minim 0,5g/kg corp proteine C). consum crescut de lipide D). creşterea aportului de sucuri dulci E). prăjirea alimentelor

II. Insuficienţa renală cronică

611. Scopurile terapiei nutritionale in insuficienta renala cronica sunt următoarele :

A). menţinerea unui status nutriţional bun B). controlul edemelor si tulburărilor hidro-electrolitice C). asigurarea unui aport de 5-10g de sodiu pentru menţinerea volemiei D). asigurarea unei diete atractive E). prevenirea osteodistrofiei renale

612. În privinţa aportului de sare şi apă sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A). la un pacient cu funcţie renală reziduală se recomandă 2,5 g sodiu si 2l lichide pe zi

B). la un pacient dializat cu edeme şi hipertensiune arterială este absolut indicată restricţia de sodiu

C). la un pacient dializat cu oligo-anurie, aportul de apă este de aproximativ 1 l/zi pentru menţinerea volemiei

D). la un pacient în predializă este necesară înlocuirea prin lichide a pierderilor prin vărsături sau diaree

E). la un pacient dializat nu este necesară restricţia de fosfaţi si apa 613. Capacitatea rinichiului de a elimina apa si sodiul se evalueaza frecvent la un bolnav cu insuficienta renala cronica prin urmatoarele :

A). masurarea tensiunii arteriale B). dieta hiposodata de cca 2,5 g NaCl pe zi C). prezenta edemelor D). nivelul de potasiu din sange si urina E). fnivelul de fosfati din sange si urina

109

614. Recomandarea de aport proteic la pacienti cu declin treptat al functiei renale este de:

A). 0,8 g/kg corp in caz de eGFR peste 55 ml/min/1,73m2 B). 1,5 g/kg corp indiferent de rata filtrarii glomerulare C). 0,5 g/kg corp in caz de eGFR intre 25-55 ml/min/1,73m2 D). 0,3 g/kg corp in caz de eGFR sub 60 ml/min/1,73m2 E). cresterea aportului de protein la cei cu proteinurie indiferent de eGFR

615. Aportul energetic in insuficienta renala cronica are urmatoarele caracteristici :

A). se evita glucidele care pot creste numarul de kcal B). cuprinde intre 25-40 kcal/kgc/zi C). bolnavii denutriti au un aport energetic crescut D). bolnavii cu dializa peritoneala au un necesar glucidic mai redus datorita

absorbtiei glucozei din lichidul peritoneal E). necesarul caloric este stabilit in functie de vechimea bolii renale cronice

616. O complicatie majora a bolii renale cronice este boala metabolica osoasa (osteodistrofia renala). Precizati care sunt tulburarile biochimice ce pot fi decelate la acesti bolnavi?

A). scaderea nivelului de 1,25(OH)2D3 (vitamina D activa) B). cresterea nivelului de parathormon (PTH) C). hiperpotasemie D). hipernatremie E). hiperfosfatemie

617. Principiile nutritionale la pacientii cu tulburari fosfo-calcice din cadrul insuficientei renale cronice sunt urmatoarele :

A). aport crescut de calciu B). aport scazut de fosfati C). suplimente nutritive cu continut bogat in calciu administrate intre mese pentru a

creste absorbtia intestinala D). administrarea de liganzi de calciu in timpul meselor E). nu sunt indicate alimente bogate in potasiu

618. Controlul nivelului seric de fosfati la bolnavii cu insuficienta renala cronica se face prin :

A). reducerea aportului alimentar de fosfati pana la 1,2 g/zi B). administrarea de liganzi de fosfati C). alimente bogate in calciu si sarace in fosfati D). ca si agenti chelatori de fosfati se folosesc saruri de calciu, carbonat si acetat E). administrarea de Furosemid injectabil

619. Majoritatea bolnavilor cu insuficienta renala cronica au anemie normocroma, normocitara, hipoproliferativ.Corectarea aportului de fier se realizeaza prin:

A). preparate de fier administrate oral

110

B). preparate de fier administrate parenteral C). administrarea agentilor de stimulare a eritropoezei- eritropoetina D). evitarea alimentelor bogate in potasiu E). evitarea aportului de fosfor

620. Exemple de alimente bogate in potasiu care trebuie evitate in insuficienta renala:

A). banane, pasta de rosii B). piure de rosii, sfecla C). coacaze, merisor D). rosii proaspete, merisor, mere E). orez si paste

621. Alimente cu continut bogat in fosfati, care trebuie evitate in insuficienta renala cronica:

A). porumb, dovleac, cartofi dulci B). sparanghel, broccoli, spanac C). orez cu lapte, branza de vaci,cereale D). ciocolata, cola E). organe, sardine

622. Care dintre urmatoarele vegetale sunt interzise in insuficienta renala cronica datorita continutului de proteine si fosfati ?

A). fasole boabe B). mazare pastai C). naut D). varza E). conopida

623. *La un pacient tratat prin hemodializa, urmatoarele recomandari alimentare sunt indicate:

A). consum de 2,5g/kg corp proteine B). orice produs cu continut proteic indiferent de cantitate C). se poate folosi orice mod de preparare D). nu este indicat regim hiposodat E). nu conteaza aportul de fosfati

624. *La un pacient de 50 kg in program de hemodializa, un regim zilnic contine :

A). 60 g proteine, 2g sare,1840 cal B). 20 g proteine, 3g sare, 2500 cal C). 25 g proteine, 3g sare, 1800 cal D). 60 g proteine, 4g sare, 2500 cal E). 100 g proteine, 1g sare,2000 cal

625. *Exemplu de mic dejun la un bolnav hemodializat : A). 100 g bacon, un ou, o cana suc de rosii B). 100 g sunca, omleta din 1 ou, o cana ceai C). 100 g cascaval, 100 g sunca, ceai amar

111

D). ½ cana suc de mere, un ou mijlociu, a ceasca cafea cu 1 lingurita zahar E). cereale cu lapte, 100g bacon, un kiwi

III. Litiaza renală

626. Litiaza renala se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:

A). tulburari de mictiune B). colica renala C). hematurie D). constipatie E). febra

627. In functie de compozitia calculilor distingem urmatoarele tipuri de litiaza renala:

A). de acid uric B). de colesterol C). fosfo-amoniaco-magnezieni D). de oxalati E). de siliciu

628. Rationamentul unui consum de 2 l de lichide pe zi la un bolnav cu litiaza consta in:

A). mentinerea unui flux plasmatic renal corespunzator pentru a preveni insuficienta renala

B). mentinerea unei urini diluate pentru a preveni cristalizarea mineralelor C). mentinerea tensiunii arteriale normale D). profilaxia cresterii in dimensiuni a calculilor E). nu este obligatoriu consumul de lichide

629. Litiaza renala urica are urmatorii factori de risc :

A). eliminarea renala crescuta de acid uric B). cresterea eliminarilor urinare de uree C). reducerea volumului urinei D). staza urinara E). pH-ul urinar acid

630. Principiile regimului alimentar din litiaza urica sunt :

A). alcalinizarea urinilor B). acidifierea urinilor C). regim lacto-fructo-vegetarian D). consum abundent de carne si organe E). cresterea ingestiei de fluide

631. Alimente cu potential de acidifiere a urinii:

A). carne, mezeluri, peste B). varza, fasole verde, ardei C). grasimi: sunca, nuci, arahide, unt de arahide D). prune uscate, afine E). mere, capsuni, pere

112

632. Recomandari de regim alimentar in litiaza urica : A). regim hipocaloric, cu scadere in greutate la obezi B). regim hipoproteic, pentru scaderea producerii de purine C). se prefera carnea slaba de pasare, peste, vita, in special fiarta D). este indicata carnea de animal tanar E). regim hiposodat cu cca 2g sare/zi

633. Exemplu de cantitati alimentare indicate in litiaza urica:

A). 100 g carne de 3 ori pe saptamana, 1 ou de 3 ori pe saptamana, 60 g lipide/ zi, 2 g sare/zi

B). 100 g carne zilnic, 1 ou zilnic, 60 g lipide, 2 g sare C). 50 g carne de miel, 1 ou, 60 g lipide, 2g sare D). 100 g carne de peste de 3 ori/saptamana, 1 ou de 3 ori pe saptamana, 60 g

lipide, 2g sare E). 200 g branza grasa, 1 ou, 60 g lipide, 2g sare

634. Alimentele bogate in acid oxalic sunt:

A). mazare B). sparanghel C). spanac, D). mere E). rosii

635. Cauze de hiperoxalurie:

A). primara, metabolica mostenita B). enterica (Boala Crohn) C). aport excesiv de vitamina C D). aport excesiv de vitamina B6 E). aport excesiv de vitamina A

636. Alimente care cresc excretia urinara de oxalati:

A). spanac B). rubarbar C). ciocolata D). mere E). fasole

637. Consumul abundent de lichide in litiaza renala este de preferat:

A). in cursul diminetii pentru a elimina microsedimentele din cursul noptii B). dupa-masa pentru a preveni formarea microsedimentele din cursul noptii C). tot timpul zilei D). in afara meselor , dimineata pe nemancate E). mai ales noaptea

638. *Urmatoarea afirmatie in legatura cu litiaza urica este adevarata:

A). apare in cadrul gutei sau a altor boli cu hiperuricemie B). apare numai in insuficienta renala

113

C). apare in caz de uree serica crescuta D). nu are legatura cu nivelul de acid uric E). are de obicei o evolutie accelerata spre insuficienta renala

639. *La un bolnav cu litiaza urica, alimentele vor fi preparate in special prin fierbere pentru ca:

A). prajirea aduce un aport crescut de lipide B). 50% din purine trec in apa de fierbere C). astfel nu se absoarbe acidul uric D). purinele nu trec in apa de fierbere E). prajirea aduce un aport crescut de purine

640. *In litiaza cistinica este indicat:

A). aport de peste 4 l de lichide pe zi B). aport de 2 l lichide numai in timpul zilei C). dieta bogata in sare D). acidifierea urinii E). aport de 1 l de lichide chiar si noaptea.

Coordonator specializare Nutriție și Dietetică Conf.dr. Monica Tarcea