FacultateadeTeologieOrtodoxă,Cluj‑Napoca;Teologiasocialăortodoxă–Documente;Sursacitată:www.teologia‑sociala.ro

PozițiaBisericiiOrtodoxedinRomâniafațădeavort(iunie2005)

Exprimându‑şipunctuldevederecuprivirelaavort,SfântaBisericăfaceacestlucruîn conformitate cu învăţăturaei privindapariţia vieţii îngeneral şi a vieţii umane, înspecial.

Potrivit Revelaţiei şi învăţăturii Bisericii, Dumnezeu a creat lumea din nimic (2Macabei,7,28).Dumnezeuacreatviaţasubtoateaspecteleei,iarînceeacepriveşteviaţaomenească, Dumnezeu a arătat o grijă deosebită. Viaţa omenească nu este produsuldeveniriispontanealumii,ci,pentruapariţiaei,Dumnezeuaavutogrijădeosebită:omulnuaparelaporuncă,ciînurmaunuisfatşiaunuiactspecialalSfinteiTreimi,actexprimatdeaghiograf printermenulde plăsmuire şi de suflaredeviaţă. Viaţaomeneascănuestedeterminatădoardeplăsmuireaomuluidinpământ,cişi(saumaiales)desuflareaviu‑făcătoarealuiDumnezeu.

Aceasta ne dovedeşte faptul că omul nu este simplă fiinţă biologică („fiinţă vie”înzestratăcusufletraţional),ciestedeodatăsufletviu(Facere,2,7)şitrupomenesc(nuoricetrup)viu.Aşaaapărutprimulom(Adam),aşaauapărut,aparşivorapărea–cuvoialuiDumnezeu–oameniiînistorie:sufleteviiîntrupurivii.Omuleste,aşadar,ofiinţăpsiho‑fizică ce a fost şi este creată de Dumnezeudupăchipul Său (Facere3,28), în vedereaasemănării cu El. Consecinţa logică a acestei învăţături şi credinţe este aceea că toatefiinţeleomeneşti suntînmodfundamentalegaleîntreeleînceeacepriveştenaturaşivocaţialor.Eleposedădeodată,actualşipotenţial,aceeaşidemnitateşiaceeaşivaloare:suntchipalluiDumnezeu,darchipîntr‑uncontinuuprocesdeasemănarecuDumnezeu.

PentrucăestepurtătoareachipuluiluiDumnezeu,oricefiinţăomenească,oricarearfi vârsta, situaţia saustarea sa fizică, deţine o demnitate reală şi impuneundeosebitrespect.Deaceea,totceeaceestecomisîmpotrivafiinţeiumaneestecomis,într‑oanumitămăsură,împotrivavoinţeiluiDumnezeu,dupăcumtotbinelepecare‑lfacemunuisemende‑alnostruestebinefăcutluiDumnezeuÎnsuşi:„ÎntrucâtaţifăcutunuiadintreaceştifraţiaiMeipreamici,MieMi‑aţifăcut(...),întrucâtnuaţifăcutunuiadintreaceştipreamici,niciMienuMi‑aţifacut”(Mat.25,40,45).

Dacăviaţaşi,maiales,viaţaomeneascănuesteprodusulhazardului,niciperpetuareavieţii umanenuesteefectulîntâmplăriişiniciexclusivprodusuleforturiloromeneşti.Viaţaomuluiestede la Dumnezeu şi se perpetuează prin intermediul fiinţelor omeneşti, potrivit celorrânduitedeDumnezeu.Omulsebucurădeviaţăşideputereavieţii;aredreptullaviaţă,darşiresponsabilitateadearespectaaceastăviaţă,deaoapăraînoriceîmprejurare,ştiindcă,înexistenţaistoricăîntrupomulîşipregăteşteparticiparealaÎmpărăţialuiDumnezeu.

Revelaţia(consemnatăînSfântaScripturăşi înSfântaTradiţie)neoferăsuficiente

FacultateadeTeologieOrtodoxă,Cluj‑Napoca;Teologiasocialăortodoxă–Documente;Sursacitată:www.teologia‑sociala.ro

dovezi că ceea ce s‑a zămislit în femeie este fiinţă omeneasca (nusimplu„produsdeconcepţie”),carenuexcludegrijaluiDumnezeuşicaretrebuiesăsebucurederespectuldatorat demnităţii umane. CumBiserica are o grijă deosebită faţă de fiinţele umaneneputincioase şi fără apărare, nu poate să nu se îngrijoreze cu privire la cele maineputincioasefiinţeomeneşti,embrioniiumanişiprunciinenăscuţi.

Psalmistul David a spus în acest sens: „Doamne, Tu m‑ai plăsmuit în pântecelemamei mele” (Ps. 138,13). Iar Dumnezeuaveasă‑i spună lui Ieremia: „Înainte dea fizămislitînpântece,te‑amcunoscutşiînaintedeaieşidinpântecete‑amsfinţit”(IeremiaI.5).Iovaspus:„MâinileTalem‑aufăcutşim‑auzidit”(Iov10,8‑9).LegislaţialuiMoiseaacordatogrijădeosebitămameişipruncului(Ex.Ieşirea,21,23‑24,9,6).

DinistorisireaviziteiMaiciiDomnuluilaSf.Elisabetaconstatămdouălucrurifoarteimportante:

a) ElisabetaaratăunrespectdeosebitfaţădeCelzămislitînpânteceleSfinteiFecioareMaria;

b) Se confirmă faptul că pruncul din pântecele mamei participă, în felul său, laevenimentele la care participă mama; Evanghelistul ne spune că, de îndată ceElisabetaaprimitsalutulMariei,asăltatprunculînpânteceleei(Lc.1,44),ceeacedemonstreazăcă,înaintedenaştere,prunculpercepedejaprezenţaluiDumnezeu.

Extinzându‑sedinspaţiulebraic, mesajulcreştins‑aconfruntatcuolumeşicuocivilizaţiecareaveacutotulalteaspiraţiişialtecoordonatedecâtceletrasatedeRevelaţie.Practicile avortive, spre exemplu, fie prin metoda chirurgicală, fie prin luarea demedicamenteeraudemultcunoscuteînmediileneebraice.Ceeacenucunoştealumeagreco‑romanaeranoţiuneadepăcat,deurâciuneînaintealuiDumnezeu,adicăîncălcareacu ştiinţă şi liberă voinţă a voinţei lui Dumnezeu, noţiune foarte prezentă în tradiţiaiudaicăşiînviaţacreştină.ÎnscrierileSfântuluiPavelgăsimlistecupăcatepecare,delevorcomite,oameniinuvorintraînÎmpărăţialuiDumnezeu(ICor.6,9‑10,Gal.5,20,Efes.5,5).Printreacesteasenumărăşicelecomiseprinluareadepharmakeia(venevicia).

Înlegislaţiaromanăgăsimexplicaţiatermenului„pharmakeia”.LegeaCornelianădinanul81a.Hrînţelegeaprinacesttermenmedicamenteleavortive.Prinurmare,înNoulTestamentavemdovadăcăpăcatulucideriiprunciloresteunuldincelemaigrele,unuldincelecareneexcluddinÎmpărăţialuiDumnezeu.

AfostşiarămasviziuneaBisericiicuprivirelaasemeneapăcate.Epistola către Barnaba (scrisă pe la începutul secolului II) reproducea punctul de

vederealBisericiidinaceavremeprincuvintele:„Iubeştepeaproapeletăumaimultdecâtsufletultău.Sănuucizicopilul,prunculînpântecelemameisale;sănu‑lucizinicidupăces‑anăscut(XIX,5).Acelaşipunctdevedereîlvaexprimaşi Didahiacelor12Apostoli (2,2,5,2).ÎnsecolulalIII‑lea,peliniaaceleiaşiîngrijorăriaBisericii,Tertulianvaexprimaideeaconcomitenţei sufletului şi a trupului: unul şi celălalt se formează deodată (Deanima,27,210).AcelaşiTertulianvanumiavortulcrimă(Apologeticum,9),iarHipolitRomanulvacondamnamedicamentelesterilizante(Philosophumena,9,12).PunctedevederesimilarecualeluiTertulianşiHipolitgăsimlaClementAlexandrinul(Pedagogul,2,10,96)şiMinuciusFelix(Octavius,30,2).În„ScrisoareacătreDiognet”,perlăaliteraturiicreştinedinprimele

FacultateadeTeologieOrtodoxă,Cluj‑Napoca;Teologiasocialăortodoxă–Documente;Sursacitată:www.teologia‑sociala.ro

treisecole,searatăcăunadinnotelecaredeosebescpecreştinidenecreştiniesteaceeacăeinu‑şiucidpruncii:„Secăsătorescprecumfactoţioameniişinasccopii,darnuaruncăpeceinăscuţi”(III,6).

ÎnsecolulalIV‑lea,maimulţiSfinţiPărinţiprezintăpunctuldevederealBisericiicuprivire la avort. Între aceştia, amintim pe Sf. Grigore de Nyssa (De hom. op. 29, In Canticum,8),Sf.EfremSirul(DiscursdespreteamadeDumnezeu,10),Sf.IoanHrisostom(In Rom.24,4),Lactantiu,Ambrozie,Ieronimşialţii.Sf.Vasile,spreexemplu,spunecăfemeiacareomoarăfătulvafipedepsităpentrucrimă(Ep.188,8,şiCan.2).

Sinoduldela Elvira(305‑306)hotărăşteexcomunicareafemeii careaavortat, eaneputând să se împărtăşească decât pe patul de moarte (Canoanele 63, 68). SinodulQuinisext(691),princanonul91,opreştedelaîmpărtăşaniepeoduratăde10anifemeilecaredauşipecelecareprimescmedicamenteavortive.

Din cele de mai sus reiese că avortul a fost o practică străină creştinismului,cunoscutăîntr‑olumeîncarenuexistaniciteamă,niciiubiredeDumnezeu.ToţiSfinţiiPărinţiisemnaleazăcă,înoricefazăarfiprodus,avortulrămânepruncucidere.Prinel,seîncalcăporuncadivină :”Sănuucizi”( Ieşire20,13). El estecuatât maigrav,cucâtconstituieucidereauneifiinţeumaneaflatăînimposibilitateadeaseapăra.

DintexteleprezentatemaisusreiesecăBisericaaconsiderattotdeaunadreptpăcatfoartegrav,egalcuavortulîngravitate,şiluareademedicamentecuscopavortiv.Prinurmare,totatâtdegravecaşiavortulchirurgicalsuntbarierelemecanice(steriletulşianumitepilule,inclusivRU486)princareseurmăreşteîmpiedicareanidăriiovululuipepereţiiuterului(acesteasunttotpracticiavortive)şimedicamentelecontraceptive,care,larândullor,auconsecinţenebănuitepentrutrupulfemeii.

Avortulşitoatepracticileavortivesuntpăcategrelepentrucă:a)prineleseucideofiinţăumană;b)prineleesteafectatădemnitateafemeii;c) eleprezintărisculmutilării trupuluifemeii, al îmbolnăvirii şi morţii prematureamameişiafemeitinere.

Femeia nu trebuie redusă la nivelul deobiect al plăcerii bărbatului, nu trebuiebatjocorităşiumilităînceeaceîiestespecific,anumefeminitateaşicalitateademamă.

Demnitateaşi sănătateafemeii suntafectatedeopotrivădefolosireapilulelorpebazădehormoniînvedereainfecundităţii. Efectelenefaste, gravealeacestoranusuntevidente imediat, dar sunt sigure. Fiind substanţe care acţionează hormonal asupratrupuluifemeii,urmărilelorsuntnebănuite.Esteimpresionantălistabolilorcauzate,maicurândsaumaitârziu,femeilorcareauutilizatmedicamenteavortivesaucontraceptive(care,toate,suntpreparatepebazădehormoni).

Cu titlude exemplu, semnalămcă, între anii 1977‑1988, în Anglia s‑a făcut unstudiupe200.000defemei,privindefectulfolosiriipiluleloranticoncepţionalepebazădehormoni.S‑aconstatatcăprocentuldeceselorcauzatedeafecţiunicardio‑vasculareafostcu40%maimarelafemeilecareaufolositasemeneapilulefaţădecelecaren‑aufolosit.Risculaccidentelorcerebraleafostde6,5orimaimarelafemeilecareaufolositpilulele.Pericolulinfecţiilorpelvieneafostde7orimaimarelafemeilecareaufolositpilulelefaţădecelecarenule‑aufolosit;înaceeaşiproporţieacrescutşirisculsterilităţii.

FacultateadeTeologieOrtodoxă,Cluj‑Napoca;Teologiasocialăortodoxă–Documente;Sursacitată:www.teologia‑sociala.ro

Dincele prezentate mai sus reiesecă avortul, tratamentele cuscopavortiv saucontraceptiv sunt păcate grele care ucid fiinţe umane, împiedică procesul firesc alprocreăriifiinţeloromeneşti,afecteazăşipunînpericoldemnitateaşiviaţafemeitinereşiînceledinurmă,neexcluddinÎmpărăţialuiDumnezeusprecarenăzuiesccreştinii.

Din nefericire, practicile avortive ( şi contraceptive ) sunt o realitate a lumiicontemporane secularizate. În numele „ fericirii” imediate şi al comodităţii se ucidgeneraţiideoamenişimoarefemeiatânără,mamăsaunu.Bisericanupoatefiindiferentăla această realitate îngrijorătoare şi tragică, întreţinută de instituţii care se intituleazăuneori„caritative”,„umaniste”şichiar„medicale”.

Societatea secularizată contemporană aduce justificări diverse ale avortului,justificăridecelemaimulteori,deordinmedicalşisocial.Fiindînlume,Bisericanuestenerealistă, darnupoatefinici superficialăcuprivirelamotiveleprivindtendinţeledejustificareaavortului.

Prinurmare,a)Dacă viaţamameiestepusărealmenteînpericolprinsarcinăsaunaştere,ar

trebuisăfieacordatăprioritatevieţiifemeii,nupentrucăviaţaeiareovaloaremaimareînsine,cidatoritărelaţiilorşiresponsabilităţilorfaţădealtepersoane,caredepinddeea.

b) În cazul în care investigaţia genetică descoperă un copil nenăscut anormal,recomandareaestedeanaştecopilul,respectându‑idreptullaviaţă,dardeciziaovaaveafamilia,dupăceacesteiais‑auaduslacunoştinţădecătremedicşidecătreduhovnictoateimplicaţiile morale şi de întreţinere. Toate acestea trebuie rezolvate din perspectivasemnificaţieimântuitoareaprezenţeiuneifiinţehandicapateînviaţafiecăreipersoaneşiînviaţacomunităţii.

c)Risculavortuluidatoratvioluluisauincestuluitrebuieevitatmaiîntâilaniveluleducăriicuprivirelanecomitereaacestorpăcate.Încazulîncarestareadegraviditates‑aprodus,copilulvatrebuisăfienăscutşi,dupăcaz,infiat.

d)Avortulnupoatefiniciodatăjustificat,moral,destareaeconomicăafamiliei,deneînţelegeriledintreparteneri,deafectareacariereiviitoareimamesauaaspectuluifizic.

Pentruprevenireaacestorgravepăcateseconsiderăcăestenevoiedeunintensprocesdemediatizareagravităţiipăcatuluiavortului(luându‑seîncalcultoateaspecteleluimedicale,psihologice,sociale,religioase).Societateatrebuiesăoferesoluţiiconcrete.Bisericatrebuiesăîntreprindăunîntregefortdeeducareaomuluideazicuprivirelascopulsexualităţiiumane.Activitateapastoralăapreotuluitrebuiediversificată.Bisericavatrebuisăsensibilizezetoţifactoriicareaucaobiecteducareapopulaţieisauseîngrijescdesănătate;omultrebuieeducatcuprivirelaceînseamnăadevăratatandreţeşidragoste,trebuieeducatsă‑şipunăordineînpropria‑iviaţă,încondiţiilesocialeactuale.

Factorii de decizie politică şi administrativă trebuie sensibilizaţi să favorizezecreareacondiţiilorcafemeiasănumaifieumilită , nicicaeaînsăşisăsecomplacăînumilire(considerând‑onormală)înpropriaeispecificitate.

TextaprobatînşedinţaSfântuluiSinodalBORdiniunie2005