1

NURSING NEUROLOGIE

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice constă în educație sanitară,

participare la efectuarea actelor de investigare clinică și participarea la efectuarea tratamentului.

Educația sanitară

a) Profilaxie primară

Evitarea stresului, suprasolicitării unor organe

Excesele alimentare, alcoolice

Combaterea sedentarismului, obezitate, fumat

Prevenirea traumatismelor cranio-cerebrale, vertebrale sau leziuni ale nervilor periferici

Prevenirea microtraumatismelor în unele profesii

Educarea gravidelor pentru evitarea tutunului, alcoolului, contactul cu persoane

purtătoare de agenții infecțioși (la rubeolă)

Consilierea familiilor în care un partener are o boală cu transmitere

b) Profilaxie secundară

Terapie corespunzătoare a aterosclerozei

Valvulopatii

Tratare corectă a traumatismelor craniocerebrale, a malformațiilor, parazitozelor

Tratarea stărilor toxice sau infecțioase

Evitarea hipertermiei prelungite

Rolul asistentului medical în investigația clinică și paraclinică

M.D.

Cefalee

Vertij

Grețuri, vărsături

Diplopie

Parestezii

Tremurături

Paralizii

Tulburări ale mișcării:

Pareză

Paralizie

Hemiplagie

Paraplegie

Tetraplagie

Monoplagie

Modificări ale tonusului

Hipertonie (contractură musculară)

2

Hipotonie (tonus scăzut)

Tulburări de ortostatism și mers

Mers cosit

Mers talonat

Mers stepat

Mers ebrios (pe 7 cărări) afectează cerebelul

Tulburări de coordonare ale mișcării (ataxie)

Tulburări de mișcări voluntare (din cauza leziunii la nivelul cerebelului)

Mișcări anormale (diskinezii) mișcări involuntare

Convulsiile tonice (contractură musculară intensă, durabilă care poate fi generală sau

parțială)

Convulsii clonice (mișcări bruște, violente, de scurtă durată și întrerupte de repaus)

Convulsii toricaclonice (contractură + mișcări bruște violente urmate de pauză – epilepsia)

Mișcări coreice (mișcări bruște aritmice, dezordonate)

Mișcări atetozice (vermiculare)

Tremurăturile (mișcări de amplitudine mică, ritmice, Parkinson, etilism, nevroze)

Fasciculațiile (contracții involuntare, dureroase, tranzitorii ce afectează un mușchi sau grup

de mușchi)

Ticurile (mișcări clonice involuntare, rapide, care se repetă în mod stereotip, accentuate la

emoții și care dispar în somn)

Tulburări de sensibilitate

Ele pot fi:

subiective (descrise de pacient) furnicături

obiective:

sensibilitate tactilă, dureroasă, termică, profundă

fără sensibilitate – anestezie

hipoestezie – diminuare

hiperestezie – accentuare

Reflexele – osteotendinoase:

reflex rotulian, achilian, bicipital, tricipital

se examinează cu ciocanul de reflexe – percuția unui tendon (mușchiul se contractă)

reflex cutanat: abdominal, plantar

Atrofiile:

scăderea masei musculare, la pacienții cu scleroze

la tegumente – escare

Tulburări de limbaj

3

afazie: imposibilitatea exprimării și înțelegerii a cuvintelor

dizartrie: imposibilitatea de a articula cuvintele

dislalie

Tulburări a celor 12 nervi cranieni prin:

lezarea nervilor olfactivi (anosmie)

nervul 2 optic:

amardroză (cecitate-orbire)

hemianopsie – pierdere ½ câmp vizual

hemeralopie / scăderea la iluminare redusă

nictalopie: vede bine seara decât ziua

ambrioprie: diminuarea acuității vizuale

nervul 3 oculo-motor comun:

ptoză (căderea ploapei superioare)

displopie

midriază – dilatare

strabism

nervul 4 patetic – diplopie

nervul 5 trigemen – senzimi:

sensitive: nevralgii faciale

motorii: trismus (încleștarea maxilarului)

nervul 6 oculomotr extern prin lezare:

diplopie

strabism

nervul 7 nerv facial: lezarea lui produce paralizie facială, ramura senzitivă produce lezarea

gustului

nervul 8 acustico vestibular (Cohlear):

lezarea acutic – surditatea

lezarea vestibulară – nistagmus + tulburări de echilibru

nervul 9 glasofaringian – tulburări de deglutiție și gust

nervul 10 pneumogastric:

rol reglator vegetativ

lezarea lui – moarte prin tulburări de ritm și respirație

nervul 11 spinal – paralizia laringelui și a sistemului nervos motor

nervul 12 motor, lezarea lui: hemiparalizie, hemiparalizie a limbii

INVESTIGAȚII PARACLINiCE

Participarea la efectuarea actelor de investigație paraclinică

a) Recoltare de lichid cefalorahidian: puncția rahidiană, scopul explorator.

Materiale necesare:

Nesterile: material de protecție a patului, tăviță renală,

4

Sterile: mănuși sterile, tampoane sterile, ace pentru puncție, recipiente

pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, anestezice, soluție dezinfectantă

pentru tegumente, câmpuri sterile, manometrul

Pregătirea pacientului:

Pregătirea psihică:

b) Analize de sânge: VSH, hemoleucogramă, biochimie (glicemia, colesterol, trigliceride, HDL,

VLDL, HDL, VDRL, INR, examen de urină, electroliți, sodiu, potasiu, electroforeză)

c) Electroencefalograma: este metodă de explorare a activității bioelectrice a creierului.

Scopul este de diagnostic, practic se localizează anumite leziuni cerebrale și vedem dacă

funcționează creierul normal.

Indicațiile electroencefalogramei: traume, epilepsie, AVC, tumori, infecții, leziuni vasculare,

comă)

Materiale neceare: electroencefalograf, electrozi, gel, lampă stromoscopică

Pregătirea pacientului:

Psihică

Fizică:

Se întrerupe medicația cu 3 zile înainte

Părul trebuie să fie curat

Poziția pacientului decubit dorsal, se poate face și într-un fotoliu special,

pacientul relaxat, în timpul tehnicii stă cu ochii închiși, să-și controleze

respirația și să nu se miște, copii mici se adorm.

Tehnica: se aplică gelul de contact, se repartizează electrozii pe toată suprafața craniului și se

fisează cu o bandă de cauciuc. În timpul înregistrării se evită orice mișcare, aparatul înregistrează în

acest timp, se poate înregistra și pulsul și tensiunea arterială și se pot face înregistrări în timpul

electroencefalogramei prin aplicarea acelei lămpi stroboscop. Dacă este indicație se pot face

înregistrări și în hiperpnee, invităm pacientul să respire mai desși cu altitudine mai mare. După

procedură se îndepărtează electrozii și se transportă pacientul în salon.

d) Electromiografia este metodă de investigare care înregistrează biocurenții produși de mușchii

scheletici în activitate.

Scopul: diagnostic

Indicații: miopatii, diverse forme de paralizie.

Materiale necesare: electromiograf, electrozi care pot fi cutanați sau de profunzime, gel de

contact, alcool, tampoane.

Pregătire psihică: explic pacientului necesitatea, poziția este în funcție de mușchiul care este

investigat, apoi se aplică electrozii, spunem pacientului că s-ar putea să simtă trecerea

curentului și se fac înregistrările. După investigație se desplipesc electrozii și pacientul este

transportat în salon

e) Radiografia craniană

Idicații: se evidențiază suturile craniene, șanțurile unor vase sanguine, se obțin modificări ???

Pregătirea pacientului:

Psihică

Fizică: se îndepărtează obiectele radioopace, se sedează, se efectuează radiografiile.

5

f) Pneumoencefalografia examinarea spațiilor subarahnoidiene și a ventriculilor cerebrali,

evidențiate radiologic prin introducerea unei cantități de aer prin puncție lombară sau

suboccipitală.

Se folosește foarte rar.

g) Ventriculografia este asemănătoare cu pneumoencefalografia, aerul se introduce direct în

ventriculul cerebral prin trepanație.

h) Angiografia cerebrală înseamnă introducerea unei substanțe de contrast radiopace în

arborele vascular cerebral cu scop de examinare a structurii vaselor.

Indicații: anevrisme, tumori, malformații

Materiale necesare: substanța de contrast, catetere, seringi.

Pregătirea psihică: explicarea pacientului

Fizică: nu mănâncă nimic în dimineața respectivă, neapărat testarea la substanța de contrast,

administrarea unui sedativ eventual. Medicul efectuează tehnica.

Îngrijiri ulterioare: supraveghera locului funcției, supravegherea funcțiilor vitale, radiografia

coloanei vertebrale.

Pregătirea fizică:îndepărtarea obiectelor radiopace, pacientul este dus la radiologie.

i) Mielografia: înjectarea unei substanțe de contrast în interiorul spațiului dural.

Indicații: traumatisme, tumori, herni de disc.

Pregătirea pacientului psihică.

Fizică: exact ca pentru puncția lombară. Se efectuează puncția, se scot 2 mm de lichid și se

introduc 2 mm de substanță de contrast, se fac după aceea poze.

Îngrijiri ulterioare: repaus cel puțin 6 ore și în funcție de starea pacientului și soluția de

contrast folosită la 24 de ore.

Tratament: tomografia + RMN

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ÎN AFECȚIUNI NEUROLOGICE

Cortizon

AINS

Anticoagulante

Antibiotice

Anticonvulsive

Antialgice

Vitamine

Vezi administrarea anticoagulante, cortizon

a) Fizioterapie: constă în utilizarea factorilor naturali: aer, apă, căldură, la care se adaugă masa,

exerciții fizice în scop terapeutic

b) Hidroterapia: utilizează apa, comprese, spălări, afuziuni, turnări de apă fără presiune, dușuri

calde, reci, supresiune, băi parțiale, băi medicinale.

c) Termotarapia: terapia prin căldură, aer cald, soare, băi de abur

d) Electroterapia: - curent electric:

Alternativ: Faradoterapie

Continuu: Galvanoteropie

e) Galvanizările: îngrijiri ulterioare, supravegerea funcțiilor vitale, P, TA dacă are amețeli

f) Radiografia coloanei vertebrale:

6

Pregătirea pacientului:

Psihică

Fizică: indepărtarea obiectelor metalice

g) Mielografie: injectarea unei substanțe de contrast în interviul spațiului dural

Indicații: traumatisme, tumori, hernie de disc

Pregătirea pacientului:

Psihică

Fizică:

o idem pentru puncția lombară

o testare la substanță

o 2 ml LCR se scot și se introduce substanța de contract

o Se fac poze

Îngrijiri ulterioare: ca după puncția lombară: repaus 6 ore

Tratament: tomografia + RMN

Curenți diadinamici – în nevrite, nevralgii

h) Fototerapie: folosirea energiei luminoasă, solară (helioterapia), artificială(raze infraroșii)

Masaj: activează circulația

i) Kineziterapia: terapia prin mișcare, gimnastică medicală, exerciții în apă.

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU EPILEPSIE

Manifestare convulsivă paroxistică cu debut și sfârșit brusc, caracterizat prin pierderea cunoștinței,

însoțită de convulsii tonico-clonice.

După etiologie:

Clasificarea:

Epilepsie esențială – fără cauze datorită factorii genetici

Epilepsie secundară, simptomatică – consecința unor factori ce acționează

general sau local (intoxicații cu plumb, cu metale grele, droguri, monoxid de

carbon, hipoglicemia uremia)

Factori locali: inflamații, tumori

După felul manifestărilor clinice:

Epilepsia cu crize generalizate convulsivante grand mall

Epilepsia fără convulsii petit mall

Epilepsia cu crize parțiale – temporale:

Psihosenzorial

Psihomotorii:

o Plescăit

o Mișcări

Afective:

o Furie

o Euforie

7

Epilepsie cu crize parțiale motorii Jacksoniene sunt convulsii parțiale, sunt cu

tendințe la iradiere fără pierderea cunoștiinței. Pornește dintr-un segment mic – spre

tot.

Epilepsia Grandmall

Crize generalizate tonico-clonice

Poate apărea brusc sau precedată de:

Prodrom: manifestări prin tremurături, amețeli, cefalee, prurit,

euforie, somnolență

Aură: furnicături, acufene, halucinații auditive, vizuale, gustative,

precodialgii

Desfășurarea crizei:

Faza tonică:

o durează 10-20 sec,

o pacientul strigă, cade,

o se produce contractură generalizată – apnee – cianoză

Faza clonică:

o durează 60-90 sec,

o apar contracții pe diferite segmente, secreții bronșice (spume),

o limba e proiectată în față - se mușcă limba

o incontinență urinară + fecale – urmează starea convulsivă (somn profund)

Intervenții:

Îndepărtarea obiectelor ce ar putea produce leziuni, care ar putea impiedica

respirația

Împiedicarea mușcării limbii prin introducerea materialelor textile, cauciuc între

arcadele dentare fără a forța deschiderea maxilarului

Dacă e posibil capul într-o parte

După criză se supraveghează funcțiile vitale

Se verifică cavitatea bucală

Se îndepărtează saliva, secreții bronșice (aspirare)

În caz de tuse, poziție de drenaj postural

Schimbarea lenjeriei pat-corp

Dacă e:

o Hipotermic: sticle cu apă caldă

o Hipertermic: împachetări, comprese cu gheață

Oxigenoterapie

Prevenirea escarelor, trombozele venoase, atrofi musculare

Educația pacienților cu epilepsie:

o Fără efort fizic violent

o Fără băuturi, cafea, sare în exces

o Alimentație bogată în legume, fructe, lapte

o Consiliere pentru renunțarea la meserii cu risc: șofer, electrician, tăietor

Măsuri de urgență (în hemoragia cerebrală):

8

Intră în comă

Se scot protezele

Se permeabilitează căile respiratorii

Se dezbracă de haine

Poziția decubit lateral pe partea sănătoasă, decubit dorsal, capul ridicat la 30 %

Monitorizare

Oxigen pe sondă endonazală

Hidratare cu lingurița

Perfuzie glucoză 5%, ser fiziologic – bilanț ingesto-excretor

Sondaj

Alimentație prin sondă

Prevenirea escarelor

Poziție fiziologică

Deficit vizual: ochelari

Deficit cominicare: vorbit rar, ușor

Recoltări: HLG, IPP, fibrinogen

Investigații examen LCR – fund de ochi, arteriografie cerebrală, tensiune din artera

retiniană

Administrarea hemostatice electroliți + algocalmin + metroclopramid, hematom

chirurgical

BOALA PARKINSONUL

Este o afecțiune degenerativă a sistemului extrapiramidal caracterizată prin achinezie, frigiditate,

anomalii posturale, tremur de repaus.

Surse de dificultate:

factori itiopatici, se presupune a fi la baza aterosclerozei așa că i se spune maladia Parkinson.

Factori toxici: plumb, monoxid de carbon, medicamente sau tumori

Manifestări de dependență:

Tremor: începe lent, progresiv, pacientul nu știe când a început să-i tremure mâinile, tremor

de repaus, dispare în timpul mișcărilor voluntare, asemănător cu număratul banilor sau

mișcări de pedalare.

Hipertonie musculară: mișcările sunt încete (bradikinezie) și evoluează până la akinezie.

Pacientul prezintă rigiditatea feței, mimica dispare(așa numita față de pokerist), vorbirea

este monotonă, dizartrie, hiperptialism (salivație abundentă), au deficit de înghițire,

pacientul merge cu trunchiul și capul aplecat înainte, pe degetele de la picioare, cu pași mici,

târșâici și nu prezintă balans al membrelor pe timpul mersului. Toate aceste semne se

accentuează la oboseală, tensiune nervoasă.

Rol propriu:

Recunoașterea semnelor

9

Exerciții fizice pentru creșterea forței musculare, se atenează regiditatea dar aceste exerciții

ajută la menținerea articulațiilor într-o formă bună, este indicat să meargă, să înoate, să

meargă pe bicicletă, să facă exerciții de respirație, să forțeze balansarea mâinilor în timpul

mersului, educăm pacientul atunci când merge să calce pe călcâi și apoi pe vârf, cu pași mari,

să se odihnească pe un pat tare, preverabil în poziție ventrală, să facă exerciții de vorbire,

practic să creștem independența pacientului.

Rol delegat:

Administrarea tratamentului Levodopa, anticolinergice

Investigații

Tratament: anticolinergice

Tumorile cerebrale

Sunt afecțiuni neurologice caracterizate prin procese expansive la nivelul sistemului nervos central.

Ele pot fi:

beningne: meningeoamele

Maligne: gliom

Manifestări de dependență:

cefaleea este matinală sau în ultima parte a nopții, ea este persistentă, rezistentă la

antialgice, accentuată de mișcarea poziției capului, accentuată de tuse, de efort, diminuată

de vărsătură

vărsăturile: în jet, fără greață, matinală, nu este în legătură cu grața

staza papilară: examenul fundului de ochi, nu se face puncție lombară

amețeli, diplopie, somnolență, bradipnee, bradicardie, hipertensiune arterială, astenie

Rol propriu:

repaus, climat corespunzător, fără curent, temperatură adecvată, poziția pacientului (capul

sprijinit la unghi de 30 grade)

comunicare verbală

monitorizarea funcțiilor vitale, oxigenoterapie

pregătirea pacientului pentru investigații: tomograf, angiografie cerebrală, recoltări

COME

Este stare patologică în care pacientul pierde posibilitatea de a relaționa cu mediul. Starea e

conștiență este abolită, se mențin funcțiile vegetative de bază, care sunt alterate în funcție de gradul

de profunzime al comei.

Sursele de dificultate:

pot avea origine tramatică

neurologice în cazul AVC-urilor, encefalitelor, hemoragiilor ?

10

come metabolice: hipoglicemică, acetoazitozice (diabetici)

come toxice

evaluarea neurologică a comelor cuprinde evaluarea gradului de profunzime a comei prin scala

Glasgow. Se face un punctaj de la 3-15 și în funcție de acest punctaj se stabilește gradul de

profunzime. 15-7

5-6 Gradul 2

3 Gradul 4

Prima dată este răspunsul ocular, dacă are ochii

Dacă deschide la comandă 3

La durere 2

Dacă nu deschide 1

Răspunsul verbal dacă pacientul este orientat 5

Confuz 4

Inadaptat 3

Nu formează nici cuvinte 2

Nu există răspuns verbal 1

A 3-a evaluare se referă la răspunsul motor:

Execută mișcări la ordin 6

Durere la îndepărtarea stimulului 5

Durere cu flexie orientată 4

Stimul dureros face flexie reflexă 3

Stimul dureros face extensie reflexă 2

Niciun răspuns 1

Tratament: monitorizarea funcțiilor vitale, eliberarea căilor respiratorii și asigurarea respirației,

aspirație dacă este cazul, asigurarea circulației pe linie venoasă, pregătirea pacientului pentru

investigații, recoltări, îngrijirea toaletei pacientului, cavității bucale, pregătirea sondei, clismă dacă e

cazul, și tot ce ține de pacientul incoștient.

Pregătirea pacientului pentru investigația chirurgicală

Pacient: de 71 ani se internează după ce a fost găsit de soția lui în baie nu-și putea mișca membrul

superior drept, membru inferior drept, afazic, neliniștit, agitat, tulburări de deglutiție, incontinență

11

urinare, refuză alimentația, tensiunea arterială 150/80, puls 90, respirație 20, temperatură 36,5; am

aflat că este fumător, fumează de 30 de ani câte 10 țigări/zi, căsători, 2 copii, pensionar – fost

profesor, constipat, AVC ischemic ( acum 3 zile).

Operat de hernie de disc (acum 10 ani), scaun la 3 zile, dezorientat temporo-spațial. Nu este alergic. 3

micțiuni ziua, 5 noaptea.

Imobilizarea, alterarea mobilității

Incapacitate de a comunica

Alterarea nutriției, tulburări de deglutiție

Eliminare inadecvată

Circulație inadecvată

Deficit de autoîngrijire

Risc de a evita pericole

Alterarea mobilității din cauza modificărilor la nivelul scoarței cerebrale manifestată prin diminuarea

forței musculare, lipsa coordonării mișcărilor.

Obiective: să

Rol propriu: Asigurarea microclimatului, schimbarea poziției pacientului, masaj, pudrare

Hidratare corespunzătoare, alimentație corespunzătoare, exerciții: micări pasive.

Rol delegat: participarea la investigații (CT, electroencefalograma), recoltări (INR, hemoleucograma,

ureea, creatinina, glicemia, colesterol), administrarea tratamentului (vasodilatatoare, vitamina B1,

B6, anticoagulante), colaborare cu familia, kinetoterapeutul.

Incapacitate de a comunica din cauza afectării scoarței cerebrale manifestate prin afazie.

Obiective: stabilirea unui mijloc de comunicare cu pacientul (să răspundă cu ”da” sau ”nu”, să dea din

cap ... ).

Rol delegat: colaborăm cu logopedul.

Alterarea nutriției. Alimentație, risc de alterare a nutriției prin deficit din cauza afectării scoarței

cerebrale manifestată prin tulburări de deglutiție (refuz de alimentare).

Obiectiv: alimentare și hidratare corespunzătoare a pacientului, prin sondă, alimentație parenterală

(perfuzii)

Rol propriu: facem bilanțul prezentând alimentele. Regim hipolipidic, proteic.

Incontiență urinară din cauza lipsei controlului sfincteral manifestată prin emisie involuntară de

urină.

Asigurarea igienei, tualetă, protejarea patului, sondă. După 14-15 zile se schimbă sonda. Asigurăm

toaleta. Repaus între sondaje 2-3 ore.

Eliminare inadecvată din cauza imobilizării manifestată prin scaune rare, tari.

12

Alimentație corespunzătoare: lichide suficiente, alimentație bogată în fibre, fructe cu efect laxativ.

Circulație inadecvată din cauza ischemiei manifestată prin hipertensiune.

Mișcări pasive

Rol delegat: EKG, INR

Obiective: pacientul să se îngrijească singur.

Intervenții: