1 FACULTATEA DE FARMACIE, Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,Web: http://www. farmacie.univ-ovidius.ro TEMATICA I BAZA DE NTREBRI PENTRU EXAMENUL DE LICEN SESIUNEA SEPTEMBRIE 2015 SPECIALIZAREA FARMACIE NR. CRT. DISCIPINANr. crt. grile Grile/ Tema FARMACOLOGIE01-1210 1.Farmacocinetica general i farmacodinamia general (1) 01-553 grile 2.Farmacotoxicologie general (1)56-1103 grile 3.Interaciuni medicamentoase (16, 17)111-1653 grile 4.Particulariti farmacologice n unele stri patologice (16,17) 166-2203 grile 5.Antibiotice cu structura betalactamic (2) 221-2753 grile 6.Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli i polipeptide (2) 276-3303 grile 7.Chimioterapice antibacteriene i antimicotice (2) 331-3853 grile 8.Analgezice morfinomimetice i analgezice antipiretice (2)386-4403 grile 9.Hipnotice i tranchilizante (2) 441-4953 grile 10.Simpatomimetice i simpatolitice (2) 496-5503 grile 11.Parasimpatomimetice i parasimpatolitice (2) 551-6053 grile 12.Antiinflamatoare steroidiene i nesteroidiene (2)606-6603 grile 13.Antiacide, antiulceroase i antispastice (2) 661-7153 grile 14.Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale i periferice, diuretice (2)716-7703 grile 15.Antianginoase (2) 771-8253 grile 16.Antialergice (2) 826-8803 grile 17.Antiastmatice (2) 881-9353 grile 18.Antitusive, expectorante (2) 936-9903 grile 19.Stimulatoare ale contraciei miocardului, antiaritmice (2) 991-10453 grile 20.Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 1046-11003 grile 21.Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 1101-11553 grile 22.Hormoni (2) 1156-12103 grile TEHNOLOGIE FARMACEUTIC1211-1705 23.Formularea i biodisponibilitatea medicamentului (3, 4) 1211-12653 grile 24.Preparate parenterale (3-5) 1266-13203 grile 25.Preparate oftalmice (3-5) 1321-13753 grile 26.Preparate nazale (3-5) 1376-14303 grile 27.Suspensii farmaceutice1431-14853 grile 28.Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate1486-15403 grile 29.Preparate transdermice1541-15953 grile 30.Preparate rectale1596-16503 grile R O M N I A MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta Tel./Fax: 40-241- 619040, 618372, 553944, 511512 2 31.Comprimate, capsule1651-17053 grile LEGISLASIE FARMACEUTIC, ETIC I DEONTOLOGIE FARMACEUTIC 1706-1815 32.Regimul legal general al medicamentelor de uz uman i regimullegalspecialalmedicamentelorpsihotropei stupefiante (6 - 8). 1706-17603 grile 33.Exercitareaprofesiuniidefarmacistideontologia farmaceutic (9 - 12). 1761-18153 grile ANALIZA MEDICAMENTULUI1816-2035 34.Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 13 ) 1816-18703 grile 35.Metode volumetrice in controlul medicamentelor (13)1871-19253 grile 36.Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5, 13) 1926-19803 grile 37.Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 13) 1981-20353 grile TOXICOLOGIE2036-2145 38.Toxicomania si doppingul (14)2036-20903 grile 39.Toxicologiamedicamentelor:derivatibarbiturici, glicozidecardiotonice,IMAO,fenotiazine,analgezice-antipiretice (14) 2091-21453 grile FARMACOGNOZIE2146-2200 40.Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici generalitati siprodusevegetale(Belladonaeradixetfolium,Cocae folium,Opium,Chelidoniiherba,Ipecacuanhaeradix, Curara,Rauwolfiaeradix,Strychnisemen,Secarae cornutum) (15) 2146-22003 grile (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic) BIBLIOGRAFIE 1. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009. 2. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. 3. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 4. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. I, Ed. Polirom, Iai, 2001. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. II, Ed. Polirom, Iai, 2008. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. III, Ed. Polirom, Iai, 2009. 5.***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti, 2004. 6. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, Titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 372 /2006. 7.Legeanr.339/2005privindregimuljuridicalplantelor,substantelorsipreparatelorstupefiantesi psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 1095/2005. 8. Hotrrea GuvernuluiRomniei nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 18/2007. 9.Legeanr.95/2006privindreformandomeniulsntii,TitlulXIV:Exercitareaprofesiuniide farmacist.OrganizareasifunctionareaColegiuluiFarmacistilordinRomnia,MonitorulOficialal Romaniei, partea I, nr. 372/2006. 10.DeciziaColegiuluiFarmacistilordinRomnianr.2/2009privindaprobareaStatutuluiColegiului FarmacistilordinRomniasiaCoduluideontologicalfarmacistului,MonitorulOficialalRomaniei, partea I, nr. 490/ 2009. 11.Legeanr.266/2008afarmaciei,republicata,MonitorulOficialalRomaniei,parteaI,nr.448/2009; modificataprinOrdonantadeurgentaaGuvernuluiRomanieinr.130/2010,MonitorulOficialal Romaniei, partea I, nr. 890/ 2010. 3 12.OrdinulMinistruluiSntiiNr.75/2010cuprivirelaReguliledebunpracticfarmaceutic, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 91/2010. 13. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Intelcredo, Cluj-Napoca, 2002. 14. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991. 15.IonCiulei,EmanoilGrigorescu,UrsulaStanescu,Plantemedicinale,fitochimiesifitoterapie,Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. 16. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie Clinic, volumul I, Editura Medical, Bucureti 2006 17.ValentinStroescu,Bazelefarmacologicealepracticiimedicale,EditiaaVII-a,EdituraMedicala, Bucuresti 2001. DECAN INTERIMAR, Conf.univ.Dr. Horatiu Miresan 4 Tema nr. 1 Farmacocinetica general i farmacodinamia general Farmacocinetica general 1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca BE 2. Care din afirmaiile referitoare la absorbia gastrointestinal sunt adevrate: A. este influenat de pH B. nu este influenat de coninutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentat de vascularizaie E. nu este influentata de enzimele digestive ACD 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala BCE 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol BCE 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestine BCD 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial BC 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale BE 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: 5 A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. AD 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie; D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. ACE 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. AD 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. ABCE 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. BD 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. AC 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. ACDE 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 6 AE 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. AE 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. BC 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. BE 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. BCE 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. ABCD 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. AC 22. Administrarea sublingual are urmtoarele avantaje: A. permite absorbia moleculelor puternic ionizate B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanelor iritante D. este condiionat de hidrosolubilitate E. favorizeaz o absorbie rapid a substanei medicamentoase BE 23. Calea de administrare rectal a medicamentelor: 7 A. permite o absorbie rapid i complet B. evit n totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizeaz numai pentru obinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavitii bucale, n pediatrie E. permite evitarea degradrii principiului activ de ctre sucurile gastrice DE 24. Calea intraarterial este utilizat la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburri circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut AD 25. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorect A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului BCD Farmacodinamie generala 26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa AD 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze mari este proagregant plachetar D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat CE 28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie ACD 29. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. agonistii totali au activitate intrinseca maxim D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 8 AE 30. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. antagonistii au afinitate pentru receptori B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice ABDE 31. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. tetraciclina-saruri de calciu C. fentanil-droperidol D. alcool-benzodiazepine E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K CE 32. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. opioidele la nivelul SNC C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice AC 33. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. diureticele seara B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. antiacidele dupa masa D. digitalicele inainte de masa E. antihistaminicele H2 de obicei seara BCE 34. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. structura chimica B. doza C. calea de administrare D. starea sistemelor enzimatice E. procentul de legare de proteinele plasmatice ABE 35. Fenomenul de up-regulation: A. inseamna cresterea numarului de receptori B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. sta la baza tolerantei E. sta la baza efectului rebound ACE 36. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. afinitatii mari pentru receptori; B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare; C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; D. legaturii covalente cu receptorii; E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals ABD 37. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. modificarea fluiditatii membranelor; B. modificari conformationale ale unor macromolecule; C. schimbari de permeabilitate membranara; D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; 9 E. influentarea unor enzime membranare. BCDE 38. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; E. sensul depinde de structura chimica a substantei active. CDE 39. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. morfina; B. atropina; C. salbutamolul; D. manitolul; E. adrenalina. ABCE 40. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. structura chimica; B. doza; C. calea de administrare; D. farmacocinetica substantei; E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) ABDE 41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. calea de administrare; B. alimentatia; C. factori fiziologici; D. temperatura mediului ambiant; E. factori patologici. ACE 42. Ce proprietati au agonistii partiali? A. afinitate pentru receptori zero; B. afinitate pentru receptori maxima; C. activitate intrinseca maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. activitate intrinseca zero. BD 43. Ce proprietati au agonistii totali? A. activitate intrinseca maxima; B. activitate intrinseca zero; C. activitate intrinseca submaximala; D. afinitate pentru receptori zero; E. afinitate pentru receptori maxima. AE 44. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero; B. activitate intrinseca maxima; C. afinitate pentru receptori maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. afinitate pentru receptori zero. AC 45. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor); B. doza maxima; 10 C. ansamblul receptor-sistem efector; D. eficacitate (la nivel de receptor); E. calea de administrare. ACD 46. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. BCE 47. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. accident trombotic; B. deplasare de pe proteinele plasmatice; C. inhibitie enzimatica; D. accident hemoragic; E. inductie enzimatica. BCD 48. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor: A. ca urmare a unei reactii reversibile; B. ca urmare a unei reactii ireversibile; C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals; D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica. AC 49. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; C. formele retard au latenta lunga; D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica ACD 50. Au o aciune farmacodinamic indirect: A. noradrenalina B. reserpina C. neostigmina D. acetilcolina E. nizatidina BC 51. Calitatea retard a unui medicament se datorete: A. cii sale de administrare B. formei farmaceutice C. numrului de receptori ocupat de substana medicamentoas D. structurii chimice modificate intenionat E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard BDE 52. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corect(corecte): A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare 11 E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt BE 53. Medicamentele antagoniti competitivi au urmtoarele caracteristici: A. diminu pn la anulare efectul maxim al agonistului specific B. au afinitate i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agonitilor specifici C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific i schimb conformaia receptorului, mpiedicnd legarea agonistului D. diminu potena agonitilor specifici prin competiia pentru receptori E. nu au activitate intrinsec i nu sunt capabili s declaneze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar i blocheaz BDE 54. Ritmul administrrii unui medicament influeneaz: A. durata efectului farmacodinamic B. intensitatea aciunii farmacodinamice C. latena efectului farmacodinamic D. timpul efectului maxim al substanei medicamentoase E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice i tisulare ACD 55. Selectivitatea unei substane medicamentoase: A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil B. poate fi consecina existenei unor subtipuri de receptori specifici, n anumite esuturi C. apare ca urmare a realizrii unei concentraii mai mari de medicament ntr-un anumit esut, secundar unei permeabiliti crescute a membranelor acelui esut D. este proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism E. se exprim prin dozele eficace BCD 12 Tema nr. 2 Farmacotoxicologie generala 56. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. respecta relatia doza-efect B. pot imbraca forma socului anafilactic C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi BD 57. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. uscaciunea gurii la atropina B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. reactiile alergice E. ototoxicitatea ABC 58. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil BC 59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. opioidele B. cloramfenicolul C. tetraciclina D. preparatele pe baza de fier E. vitamina D ABC 60. Efectul rebound: A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. are la baza fenomene de up-regulation D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor ACDE 61. Fenomenul de toleranta: A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. are la baza un efect down-regulation D. poate apare la nitratii organici E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit BCD 62. Idiosincrazia: A. este un raspuns anormal la un medicament B. este intoleranta congenitala C. apare dupa administrari repetate D. are la baza enzimopatii E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii ABD 63. Instalarea obisnuintei implica: A. fenomene de up-regulation B. diminuarea absorbtiei 13 C. inhibitie enzimatica D. scaderea eliminarii E. scaderea efectului in timp BE 64. Obisnuinta: A. este o forma de toleranta acuta B. este ireversibila C. poate fi data de inductia enzimatica D. poate fi data de fenomene de up-regulation E. necesita marirea dozei CE 65. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. medicamente anorexigene amfetaminice; B. opioide; C. barbiturice; D. neuroleptice; E. benzodiazepine. BC 66. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. paracetamolul; B. acidul acetilsalicilic; C. anticoagulantele cumarinice; D. contraceptivele orale; E. cloramfenicolul. BC 67. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); B. sulfamide antidiabetice; C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); D. beta-adrenolitice; E. saruri de litiu. AC 68. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice; B. sunt independente de doza; C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. BD 69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. amfetamina; B. neostigmina; C. morfina; D. cocaina; E. teofilina. ACD 70. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. morfina: B. carbamazepina; C. imipramina; D. clemastina; 14 E. alcoolul etilic. AE 71. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice); D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. ABCE 72. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. reactii nocive (daunatoare), nedorite; B. favorizate de tratamentul prelungit; C. provocate numai de dozele mari, toxice; D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; E. manifestate la doze eficace terapeutice mari. ABDE 73. Efectele adverse teratogene sunt: A. anomalii morfologice; B. defecte fiziologice; C. malformatii; D. efecte dismorfogene; E. suferinte fetale. ACD 74. Efectele secundare sunt: A. efecte nedorite (de obicei); B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. ABD 75. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. dependenta psihica; B. toleranta; C. dependenta fizica; D. tahifilaxia; E. psihotoxicitatea. ABCE 76. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); D. accelerarea biotransformarii; E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). ABDE 77. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. ampicilina; B. adrenalina; C. penicilina G; D. procaina; E. acidul acetilsalicilic. ACDE 78. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. este o enzimopatie manifesta; 15 B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale; E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. ABDE 79. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; B. prezinta o relatie gradata doza-efect; C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; D. lipseste relatia gradata doza-efect; E. este favorizata de un teren imunodepresiv. ACD 80. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. indometacina B. tolbutamida C. tetraciclina D. gentamicina E. terbutalina AE 81. Farmacodependena fizic: A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apariia tulburrilor specifice sindromului de abstinen B. const n apariia unor modificri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului C. se evideniaz numai la ntreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor sale D. survine ca urmare a saturrii unor receptori E. const n diminuarea progresiv a intensitii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervalle scurte de timp AC 82. La un bolnav cu oc anafilactic se va utiliza: A. atropin iv B. corticoterapie iv C. salbutamol aerosoli D. adrenalin iv E. teofilin iv BD 83. Pot provoca dependen psihic: A. ondansetron B. montelukast C. amfetamina D. meprobramat E. diazepam CDE 84. Pot suprima lactaia: A. furosemidul B. contraceptivele orale C. reserpina D. bromocriptina E. carbimazol ABD 85. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic: A. sunt independente de doz B. sunt ncruciate pentru compuii nrudii structural C. prezena lor este frecvent n condiiile administrrii orale a medicamentelor 16 D. intensitatea i frecvena lor cresc cu doza E. au o inciden mai mare la indivizii cu teren atopic ABE 86. Printre medicamentele care pot declana reacii adverse autoimune se numr: A. neomicina B. alfa-metildopa C. izoniazida D. tiouracil E. aspirina BC 87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr: A. bleomicina B. neomicina C. contraceptivele orale D. fenitoina E. halotanul CD 88. Printre medicamentele contraindicate n cursul alptrii se numr: A. amoxicilina B. carbimazol C. cloramfenicol D. aspirina E. metoclopramida BCD 89. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit riscului teratogen se numr: A. litiul B. acidul valproic C. eritromicina D. dietilstilbestrol E. metotrexat ABDE 90. Tahifilaxia are urmtoarele caracteristici: A. apare ntre medicamentele care acioneaz pe acelai substrat reactiv B. se instaleaz cu intensiti variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. este reversibil D. poate merge pn la dispariia efectului farmacologic E. se instaleaz pentru un medicament i se repercuteaz asupra unui alt medicament CD 91. Tolerana cronic la medicamente (obinuina) const n: A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. necesitatea creterii dozei de medicament pentru obinerea aceluiai efect farmacologic C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, n doz constant D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului BC 92. Anemia hemolitic imun poate s apar la: A. penicilin B. sulfonamide C. tiouracili D. fenilbutazon E. fenacetin ABE 93. Care dintre medicamentele enumerate declaneaz oc anafilactic? A. penicilina G 17 B. ampicilina C. neomicina D. aspirina E. dextranii ABDE 94. Citoliza hepatic apare la: A. izoniazid B. rifampicin C. paracetamol D. contraceptive orale E. corticosteroizi ABC 95. Medicamente contraindicate n timpul alptrii: A. penicilina G sodic B. cloramfenicol C. tetracicline D. ampicilin E. paracetamol BCE 96. Reduc capacitatea fagocitar a leucocitelor: A. cloramfenicol B. tetracicline C. lidocaina D. streptomicina E. neuroleptice fenotiazine CE 97. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. paracetamolul B. cloramfenicolul C. sulfonamidele D. ampicilina E. gentamicina ABC 98. Tipuri de idiosincrazie cu manifestri farmacodinamice: A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar B. hemoglobinopatii C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar D. inducie de ALA-sintetaz E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice ABCD 99. Tulburri n reacia metabolic de acetilare determin: A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii leni B. concentraii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii leni C. curba frecvenei de distribuie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid D. reacii adverse mai frecvente la acetilatorii leni E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii leni ABCD 100. Urmtoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepia: A. cimetidina B. ranitidin C. beta-adrenoblocante D. polimixina E. D-penicilamina CD 101. Care dintre urmtoarele medicamente pot da frecvent reacii alergice? 18 A. Penicilina G B. Clorhidrat de procain C. Loratadina D. Dexametazona E. Hemisuccinat de hidrocortizon AB 102. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Sulfametoxazol B. Suxametoniu C. Izoniazida D. Piracetam E. Penicilina G ABC 103. Efectele adverse de tip toxic: A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri) B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente DE 104. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt: A. Aciune hipoplazic medular B. Reducerea capacitii fagocitare a leucocitelor C. Creterea sintezei de anticorpi D. Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen E. Stimularea mitozei limfocitare ABD 105. Pot produce efect rebound la ntreruperea brusc a administrrii: A. alfa-adrenomimeticele B. -adrenoliticele C. antihistaminice H2-blocante D. antidepresivele triciclice E. metil-xantinele BC 106. Reactiile adverse de tip alergic: A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterala (i.v.); C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma supradozarii D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave DE 107. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic: A. Hemoliza indus de deficiena G-6-P-DH B. Apneea toxic la suxametoniu C. ocul anafilactic la peniciline D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice E. Sindromul de abstinen la ntreruperea morfinomimetelor ABD 108. Tolerana medicamentoas poate avea drept cauz: A. Fenomenul de "up regulation B. Fenomenul de "down regulation C. Inducia enzimatic D. ntreruperea brusc a tratamentului 19 E. Sensibilizarea la medicament BC 109. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face: A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic i imunosupresor C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat E. Continund tratamentul cu substana incriminat sub supraveghere strict medical ABD 110. Efectele teratogene sunt: A. efecte dismorfogene B. malformatii C. anomalii morfologice D. defecte fiziologice E. suferinte fetale ABC 20 Tema nr 3 Interaciuni medicamentoase 111. Este contraindicat asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele ntruct:A. apare un antagonism de efectB. apare creterea efectului bactericidC. apare scderea efectului bactericidD. apare scderea efectului antihelminticE. efectul antibacterian nu este influenatAC 112. La asocierea medicamentelor in vitro (n sering sau n sacii de perfuzie) pot s intervin reacii chimice, urmate de:A. inactivarea medicamentelorB. apariia de compui toxiciC. pierderea eficacitii medicamentelorD. distrugerea seringii sau a sacului de perfuzieE. nu au loc niciodat reacii chimice n acest cazABC 113. Cercetarea interaciunilor medicamentoase are n vedere urmtoarele aspecte:A. interaciuni in vivo medicament medicament, prescrise pe aceeai reet sau pe prescripii paralele la acelai pacientB. interaciuni in vivo medicament prescris automedicaie (OTC)C. interaciuni medicament medicament in vivo (n seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca incompatibilitiD. interaciuni medicament ambalaj (sering, flacon sau sac de perfuzie)E. interaciuni medicament alimente, alcool, tabac, radiaii solare, intervenie chirurgicalABDE 114. Exemple de asocieri cu interaciuni medicament medicament, contraindicate sunt:A. antidiabetic oral + diuretic tiazinicB. antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemicC. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINSD. antidepresiv inhibitor selectiv al recaptrii serotoninei + tramadolE. prometazin + atropinAB 115. Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:A. este un sinergism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de contraceptivB. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepilepticC. presupune metabolizare ridicat cu scderea eficacitii contraceptivuluiD. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepileptic (excepie fenobarbital)E. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepileptic (excepie carbamazepina)BC 116. Care din urmtoarele exemple de asocieri cu interaciuni medicament medicament sunt contraindicate ntruct conduc la antagonism de efect?A. amitriptilina cu butilscopolaminaB. atorvastatina cu eritromicinaC. penicilina G cu tetraciclinaD. antidiabetic oral cu hidroclorotiazidE. citalopram cu tramadolCD 117. Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?A. la asocierea in vitro (n sering sau n saci de perfuzie) pot s intervin reacii chimice, urmate de inactivarea medicamentelor i pierderea eficacitii sau chiar apariia de compui toxici21 B.la asocierea medicamentelor in vivo (n organism), pot s apar interaciuni, multe cu rsunet clinic fiind soldate cu sinergism de potenare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin diminuarea eficacitiiC. cercetarea interaciunilor medicamentoase are n vedere interaciuni medicament ambalaj (sering, flacon sau sac de perfuzie)D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu creterea controlabil a aciunii farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu diminuarea aciunii farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse i riscului de toxicitate (asocieri urmrite n terapeutic)DE 118. Este contraindicat asocierea antidiabeticelor orale cu:A. hidroclorotiazida ntruct exist risc de com diabeticB.diuretice tiazidice ntruct acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelorC. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv ntruct exist risc de com diabetic D. acid acetilsalicilic (n doze mari, antiinflamatoare) ntruct exist risc de com hipoglicemicE. salbutamol ntruct acesta crete efectul hipoglicemiant al antidiabeticelorAC 119. Urmtoarele asocieri cu interaciuni medicament medicament sunt acceptate cu precauii:A. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu reducerea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotoniceB. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu creterea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotoniceC. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu reducerea dozei absorbite i creterea eficacitii cardiotoniceD. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc de com hiperglicemicE. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc de com hipoglicemicAD 120. Asocierile urmate de interaciuni medicamentoase pot avea loc:A. numai n organismB. in vivo (n sering i flacoane de perfuzie)C. in vitro (n sering i flacoane de perfuzie)D. in vivo (n organism)E. in vitro (n organism)CD 121. Incompatibilitile in vitro nu se refer la urmtoarele categorii:A. medicament medicament n seringB. medicament medicament n sac de perfuzieC. medicament ambalaj n sac de perfuzieD. medicament ambalaj n cutia de cartonE. medicament alcoolDE 122. Incompatibilitile sunt:A. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea aciunii farmacodinamiceB. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu apariia de compui toxiciC. stri fiziologice particulare (sarcin, alptare)D. activiti speciale (practicarea sportului)E.diferenele de structur chimic ntre diferite substane medicamentoaseAB 123. Care din urmtoarele medicamente n soluie injectabil i.v. nu se amestec cu nici un alt medicament?A. ampicilinaB. diazepam22 C. gentamicinaD. insulinaE. glucozABCD 124. Heparina (cu caracter puternic acid, datorit gruprilor sulfat) nu se asociaz cu:A. serul fiziologicB. kanamicinaC.insulinaD. clorpromazinaE. gentamicinaBCDE 125. Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate n contact cu aerul. Dintre acestea amintim:A. vitamina AB. vitamina B1C. vitamina B6D. vitamina CE. vitamina EADE 126. Alegei afirmaiile corecte:A. ionii de calciu pot forma chelai inactivi cu unele medicamenteB. ionii de magneziu pot forma chelai inactivi cu unele medicamenteC. ionii din grupa a II-a A nu formeaz niciodat chelaiD. complexul tetraciclin calciu este foarte uor solubilE. complexul tetraciclin calciu este insolubil i precipitABE 127. Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?A. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece formeaz amide inactive B. aminele glicozidice se asociaz ntotdeauna cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece formeaz amide inactiveC. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie fenolic deoarece formeaz amide inactiveD. aminoglicozide sunt: penicilinele i cefalosporineleE. aminoglicozide sunt: kanamicina i gentamicinaAE 128. Alegei medicamentele n soluie injectabil care nu se amestec cu nici un alt medicament:A. metotrexatB. manitolC. glucozaD. nitroprusiat de sodiuE. fenitoinaABD 129. Substanele medicamentoase pot interaciona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau pot fi adsorbite de ctre acesta. Interaciunea este direct proporional cu urmtorii parametri:A. suprafaa i timpul de contactB.temperaturaC. volumul soluieiD. debitul de perfuzieE. nlimeaACD 130. Interaciunile in vivo se refer la urmtoarele categorii:A. medicament alimenteB. medicament tabacC. medicament alcoolD.medicament radiaii solare23 E. medicament aerABCD 131. Care din urmtoarele substane mresc absorbia intestinal?A. parasimpatoliticeleB. parasimpatomimeticeleC. analgezicele morfinomimeticeD. anticolinesteraziceleE. cafeinaBDE 132. Care din urmtoarele substane ntrzie absorbia intestinal?A. parasimpatoliticeleB. parasimpatomimeticeleC. analgezicele morfinomimeticeD. anticolinesteraziceleE. cafeinaAC 133. Interaciunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:A. interactiveB. directeC. indirecteD. manifestate prin creterea absorbiei intestinaleE. manifestate prin ntrzierea absorbiei intestinaleBCDE 134. Care dintre urmtoarele asocieri medicament prescris medicament OTC sunt contraindicate i trebuiesc evitate?A. biseptol, prescris pe reet i propifenazon ca automedicaie analgezic antispasticB. biseptol, prescris pe reet i drotaverin ca automedicaie analgezic antispasticC. anticoagulant oral, prescris pe reet i acid acetilsalicilic ca automedicaie analgezic, antipireticD. anticoagulant oral, prescris pe reet i paracetamol ca automedicaie analgezic, antipireticE. medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reetAC 135. Care dintre urmtoarele asocieri nu sunt contraindicate?A. sulfafurazol - metamizolB. sulfafurazol - propifenazonC. sulfafurazol - drotaverinD. cotrimoxazol - metamizolE. cotrimoxazol drotaverinCE 136. Alegei afirmaiile corecte:A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr avizul i consilierea date de farmacist poate s genereze interaciuni medicamentoaseB. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr avizul dat de farmacist sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate s genereze interaciuni medicamentoaseC. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi nsoit de interaciuni ce nu pot fi evitate i care, n consecin, sunt contraindicateD. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi nsoit de interaciuni ce pot fi evitate prin precauiiE. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie nu poate fi nsoit niciodat de interaciuniACD 137. Alimentele influeneaz absorbia medicamentelor, astfel:A. influeneaz negativ absorbia medicamentelor, pentru c reprezint o barier fizic spre suprafaa de absorbie24 B. ntrzie absorbia intestinal, prin ntrzierea golirii stomacului n funcie de cantitatea alimentelor, vscozitatea, compoziia i temperatura lorC. cresc absorbia pentru medicamentele puin solubileD. alimentele nu influeneaz absorbia medicamentelorE. scad absorbia pentru medicamentele degradate n stomacABCE 138. Care dintre urmtoarele substane se indic a se administra dup mese sau asociate cu lapte?A. penicilina VB. srurile de fier antianemiceC. srurile de potasiu i de calciuD. cafeinaE. fenilbutazonaBCDE 139. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la momentul optim de administrare raportat la timpul meselor, sunt corecte?A. anorexigenele se administreaz cu 30 minute nainte de masB. anorexigenele se administreaz cu 30 minute dup de masC. substituenii secreiei gastrice se administreaz n timpul meseiD. antiacidele se administreaz la 30-90 minute dup masE. antiacidele se administreaz seara, la culcareACE 140. Interaciunile directe medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbieiB. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea efectului primului pasaj intestinal sau/i hepaticC. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelorD. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i baziceE.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul intestinului subireCDE 141. Interaciunile indirecte medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbieiB. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea efectului primului pasaj intestinal sau/i hepaticC. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelorD. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i baziceE.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul intestinului subireAB 142. Mecanismele interaciunilor medicament alcool pot fi:A. farmacocineticeB. farmacodinamiceC. farmacotoxicologiceD. farmacointeractiveE. farmacovigilenteABC 143. Care din urmtoarele medicamente pot induce reacie de tip antabuz?A. glucozaB. disulfiramC. doxiciclinD. furazolidonaE. disulfiramBCDE 144. Reacia antabuz:A. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte toxice25 B. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la alcan i acumularea acestuia, cu efecte toxice C. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte benefice asupra organismuluiD. reprezint rul de micare n timpul cltoriei cu autobuzulE. reprezint interaciune medicament alcoolAE 145. Disulfiramul:A. poate induce reacie de tip antabuzB. este medicament indicat n tratamentul alcoolismului cronicC. este medicament contraindicat n tratamentul alcoolismului cronicD. este medicament indicat n tratamentul hipertensiunii arterialeE. genereaz interaciuni medicament alcoolAB 146. Alcoolul:A. poate produce inhibiie enzimatic a ADH, la consum acut (ocazional) n cantitate mare, cu creterea aciunii unor medicamente asociate i efecte de supradozareB. este metabolizat la acetaldehid sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450 izoforma CYP2E1C. este metabolizat la aceton sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450 izoforma CYP2E1D. este metabolizat la acetat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)E. este metabolizat la propionat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)ABD 147. Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, n cazul unei expuneri prelungite la soare. Dintre acestea amintim:A. tetraciclinele pot da fotoreacii de contactB. tetraciclinele pot da fotoreacii la administrare sistemicC. omeprazolul poate da fotoreacii de contactD. omeprazolul poate da fotoreacii la administrare sistemicE. sulfamidele pot da fotoreacii de contact i la administrare sistemicABE 148. Penicilinele sunt instabile n:A. soluie perfuzabil de clorur de sodiuB. soluie perfuzabil de bicarbonat de sodiuC. soluie perfuzabil de glucozD. soluie perfuzabil de lactat de sodiuE. orice soluie perfuzabilBCD 149. Care din urmtoarele medicamente sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu?A. penicilineleB. aminoglicozideleC. tetraciclineleD. toate medicamentele sunt stabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiuE. toate medicamentele sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiuABC 150. Alegei antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:A. orice antibiotic, cu excepia antibioticelor bacteriostaticeB. ampicilinaC. carbenicilinaD. gentamicinaE. tetraciclinaBCDE 151. Care din urmtoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?A. orice cefalosporin, cu excepia cefalotinei26 B. orice cefalosporin, cu excepia cefazolineiC. cefazolinaD. cefalotinaE. colimicinaCDE 152. Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:A. adrenalinB. novobiocinC. clorur de sodiuD. eritromicinE.cloramfenicolBDE 153. Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:A. ampicilinaB. cloramfenicol23C. clorur de potasiuD. clorur de calciuE. clorur de sodiuAB 154. Efectele interaciunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:A. sinergism de adiieB.sinergism de potenareC. sinergism sau antagonism (sunt sinonime)D. antagonism chimic (prin neutralizare chimic)E. antagonism fiziologic, de efectABDE 155. Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt dorite i urmrite n terapeutic?A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfinB. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai organofosforici)D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobieneE. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor oraleABC 156. Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt nedorite i evitate n terapeutic?A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfinB. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai organofosforici)D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobieneE. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor oraleDE 157. Mecanismele apariiei interaciunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:A. farmacocineticeB. farmacointeractiveC. farmacotoxicologiceD. farmacovigilenteE. farmacodinamiceBD 158. Mecanisme de interaciune farmacocinetic pot s apar n procesul evoluiei medicamentelor n organism, n urmtoarele etape farmacocinetice:A. n etapa de absorbieB. n etapa de eliminareC. n etapa de transportD.n etapa de biotransformare27 E. n etapa de stocareABCD 159. Care din urmtoarele medicamente cu care interacioneaz antianemicele (sruri de fier) determin scderea absorbiei p.o. a acestora?A. vitamina CB. cisteinaC. acidul citricD. antiacide (sruri de calciu)E. vitamina ACD 160. Cu care din urmtoarele medicamente interacioneaz metoclopramidul (propulsiv gastrointestinal) determinnd creterea absorbiei per os a acestora?A. levodopaB. cimetidinaC. digoxinaD.penicilina VE. paracetamolACE 161. Care din urmtoarele medicamente interacioneaz cu lidocaina mrindu-i biotransformarea prin inducie enzimatic?A. fenobarbitalB. rifampicinC. cimetidinD. fenitoinE. carbamazepinABDE 162. Alegei afirmaiile care nu sunt corecte:A. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia scznd efectul anticoagulant B. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescnd efectul anticoagulantC. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia prin inducie enzimaticD. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiie enzimaticE. warfarina nu interacioneaz farmacocinetic cu fenobarbitalulAC 163. Care din urmtoarele medicamente duc la creterea nefrotoxicitii, dac se asociaz cu gentamicina?A. amfotericina BB. cisplatinC. furosemidD. cefalosporineleE. ser fiziologicABCD 164. Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:A. potenarea hiperkalemieiB. risc de letalitateC. potenarea hipokalemieiD. evitarea riscului de letalitateE. aceast asociere este contraindicatABE 165. Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:A. creterea efectului miorelaxantB. bloc neuromuscular28 C. risc de paralizie a muchilor respiratoriD. oprirea respiraieiE. scderea efectului miorelaxant ABCD 29 Tema nr. 4 Particulariti farmacologice n unele stri patologice 166. Febra de cauz infecioas corespunde urmtoarelor boli:A. boala HodgkinB. tumori cerebraleC. otitD. sinuzitE. malarieCDE 167. n rinofaringita acut, febra se asociaz cu urmtoarele simptome:A. strnutB. nas nfundatC. rinoreeD. dureri faringieneE. dureri dentareABCD 168. Care din urmtoarele simptome sunt asociate n febr, n miocardita acut?A. dureri toraciceB. dispnee accentuatC. tendin de cretere a tensiunii arterialeD. mrirea matitii cardiaceE. fatigabilitateABDE 169. Cazele febrei pot fi:A. infecioase, de natur medicamentoasB. infecioase, de natur bacterianC. neinfecioase, n boli de colagenD. neinfecioase, n boli endocrineE. numai de natur infecioasBCD 170. Urmtoarele boli infecioase nu necesit internare obligatorie n spital:A. trichinozaB. varicelaC. antraxD. botulismE. brucelozaAB 171. Exemple de infecii respiratorii superioare sunt:A. bronitaB. rinitaC. faringitaD. amigdalitaE. pneumoniaBCD 172. Semnele i simptomele ce trebuie evaluate n cazul infeciilor respiratorii acute sunt:A. gradul febrei: moderat sau ridicatB. dureri la nivelul articulaiilorC. starea general a bolnavului: bun sau alteratD. insomnieE. starea funciei vitale respiratorii: dispnee sau polipneeACE 173. Etiologia infeciilor respiratorii poate fi:A. viral30 B. bacterianC. parazitarD. medicamentoasE. necunoscutAB 174. Insuficiena renal impune urmtoarele precauii i contraindicaii farmacoterapeutice:A. contraindicarea medicamentelor nefrotoxiceB. reducerea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcie de gradul de insuficien renal, exprimat n clearance-ul creatinineiC. creterea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcie de gradul de insuficien renal, exprimat n clearance-ul creatinineiD. precauii la administrarea medicamentelor cu risc crescut de majorare a consecinelor fiziopatologice ale insuficienei renaleE. limitarea asocierilor medicamentoaseABD 175. Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n insuficiena renal?A. streptimicinaB. kanamicinaC. gentamicinaD. drotaverinaE. colistinaABCE 176. Cefaclorul:A. se poate administra n insuficiena renal numai n asociere cu diureticeB. se poate administra n insuficiena renal numai n asociere cu aminoglicozideC. se poate administra n insuficiena renal n orice condiiiD. este contraindicat n insuficiena renal n asociere cu diureticeE. este contraindicat n insuficiena renal n asociere cu aminoglicozideDE 177. Insuficiena hepatic impune contraindicarea medicamentelor hepatotoxice precum:A. paracetamolB. antituberculoasele cu excepia izoniazideiC. rifampicinaD. antibioticele cu excepia eritromicineiE. prometazinaACE 178. Warfarina:A. este contraindicat n insuficiena hepaticB. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel hepaticC. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel renalD. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel dermicE. este eficient n tratarea insuficienei hepaticeAB 179. n cazul hipertensiunii arteriale, tratamentul farmacologic:A. devine necesar cnd tratamentul nefarmacologic este insuficientB. este permanent i nu trebuie abandonat, n cazul hipertensiunii arteriale esenialeC. trebuie adaptat la gradul, grupul de risc i stadiul de HTAD. trebuie adaptat la evoluia boliiE. nlocuiete cu succes trapamentul nefarmacologicABCD 180. Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n HTA?A. captoprilB. enalaprilC. cafeinD. anorexigenele amfetaminice31 E. formele farmaceutice efervescente, care conin substanial bicarbonat de sodiuCDE 181. Pentru cardiopatia ischemic:A. tratamentul nefarmacologic este opionalB. tratamentul nefarmacologic este indispensabilC. tratamentul farmacologic devine necesar cnd tratamentul nefarmacologic este insuficientD. sunt contraindicate medicamentele tahicardizanteE. sunt contraindicate antiasmaticele cu teofilin i miofilinBC 182. Cafeina i teofilina:A. nu au efecte psihostimulatoareB. nu produc stimulare cardiacC. produc hiposecreie gastricD. sunt contraindicate n ulcerul gastro-duodenalE. sunt contraindicate n cardiopatie ischemicDE 183. Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n boala Parkinson?A. haloperidolB. reserpinC. selegilinD.amantadin E. levodopaAB 184. Efecte secundare vegetativolitice anticolinergice, apar la administrarea de:A. tioridazinB.levomepromazinC. reserpinD. fenotiazine, cu excepia clorpromazineiE. fenotiazine, cu excepia levomepromazineiABC 185. Dopaminergicele de tip amantadin i bromocriptin sunt contraindicate n urmtoarele afeciuni:A. boala ParkinsonB. psihozeC. cardiopatie ischemicD. tahiaritmiiE. parkinsonism medicamentosBCDE 186. Alegei afirmaiile corecte:A. analgezicele morfinomimetice stimuleaz centrul respiratorB. analgezicele morfinomimetice scad tranzitul intestinalC. analgezicele morfinomimetice sunt contraindicate n astm bronicD. analgezicele antipiretice sunt indicate n astm bronicE. analgezicele antipiretice sunt contraindicate n ulcerul gastro-duodenalBCE 187. Acidul acetilsalicilic:A. produce efecte secundare de inhibiie a COX, cu inhibiia biosintezei de PGE2 i TXA2B. nu se administreaz n viroze febrile la adult ntruct produce sindrom ReyeC. este indicat n caz de retenie hidrosalinD. este contraindicat n astm bronicE. este contraindicat n ulcer gastro-duodenalADE 188. Care din urmtoarele medicamente nu sunt contraindicate n epilepsie?A. fenobarbitalB. mianserina32 C. tramadolD. sruri de amoniuE. carbamazepinaAE 189. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la expectorantele de tip bronhosecretostimulante administrate per os sunt adevrate?A. sunt contraindicate n gastrit i ulcer gastro-duodenal ntruct produc iritaia mucoaselorB. nu sunt contraindicate n gastrit i ulcer gastro-duodenal ntruct protejeaz mucoaseleC. sunt de exemplu: bromhexin, ambroxolD. sunt de exemplu: benzoat de sodiu, sruri de amoniuE. cele precum srurile de amoniu stimuleaz SNC fiind contraindicate n epilepsieADE 190. Antiastmaticele de tip corticosteroizi sistemici pot produce urmtoarele reacii adverse:A. psihoz schizofrenic n hipercorticismB. retenie hidro-salinC. hiperpotasemieD. hiposecreie gastricE. hipoglicemie prin glucolizAB 191. Medicamentele coleretice sunt contraindicate n urmtoarele afeciuni:A. colecistit acutB. hepatit acutC. ciroz decompensatD. icter obstructivE. colici biliareABCD 192. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la antiulceroase de tip analogi ai somatostatinei sunt false?A. se poate administra n diabet cu precauie fiind necesar monitorizarea glicemiei i ajustarea dozelor de antidiabeticB. produce hiperglicemie la diabeticii insulino-dependeniC. nu influeneaz nivelul glicemieiD. sunt total contraindicate n diabetE. inhib secreia de insulin i glucagon BCD 193. Stimulantele peristaltismului intestinal:A. produc hipopotasemieB. produc hiperpotasemieC. nu influeneaz nivelul potasiului n sngeD. sunt contraindicate n apendicita acutE. nu sunt contraindicate n obstrucie intestinalAD 194. Codeina:A. este antipropulsiv opioidergicB. este contraindicat n diareea de etiologie infecioas (risc de stagnare n intestin)C. este contraindicat n diareea cronic (risc de farmacodependen)D. difuzeaz n SNC ca i loperamidulE. se poate administra n diareea parazitarABC 195. Uleiul de parafin produce:A. hipervitaminoz AB. hipervitaminoz DC. hipovitaminoz KD.hipovitaminoz AE. hipovitaminoz D33 CDE 196. Papaverina este contraindicat n cefalee, migren (crize), hipertensiune intracranian deoarece:A. produce vasodilataie cerebralB. produce vasoconstricie cerebralC. produce vasodilataie coronarianD. produce vasoconstricie coronarianE. produce vasodilataie cerebral i coronarianACE 197. Alegei afirmaiile corecte:A. cimetidina este contraindicat n leucopenie deoarece produce reacii adverse hematologiceB. loperamidul este contraindicat n diareea cronic (risc de farmacodependen) deoarece difuzeaz n SNCC. drotaverina este contraindicat n cefalee deoarece produce vasodilataie cerebralD. prometazina este contraindicat n glaucom deoarece are efect anticolinergic centralE. misoprostolul este contraindicat n sarcin deoarece are efect ocitocicACD 198. ntruct au efect stimulant SNC i efecte simpatomimetice cardiovasculare i oculare, anorexigenele centrale de tip amfetaminic-dopaminergic sunt contraindicate n:A. hipotiroidieB. hipotensiune arterialC. hipertensiune arterialD. cardiopatie ischemicE. glaucomCDE 199. Urmtoarele antivomitive sunt contraindicate n cancerul de sn (voma indus de chimioterapia antitumoral) deoarece produc hiperprolactinemie:A. proclorperazinaB. tietilperazinaC. metoclopramidD. domperidonE. ondansetronABCD 200. Antihistaminicele H2 (cimetidin, ranitidin, famotidin) pot da reacii adverse de tip:A. hematologicB. hepaticC. endocrin (proandrogenice ireversibile)D. endocrin (antiandrogenice reversibile)E. renalABDE 201. Alegei afirmaiile corecte:A. hidroclorotiazida este contraindicat n alcalozB. butizida produce hipopotasemieC. indapamidul produce hiperpotasemieD. furosemidul produce hipoglicemieE. furosemidul produce hipocolesterolemieAB 202. Diureticele tiazide (hidroclorotiazida, butizida) produc urmtoarele reacii adverse: A. hiperpotasemieB. alcaloz hipocloremicC. hipoglicemieD. hipouricemieE. hipercolesterolemieBE 203. Care din urmtoarele diuretice sunt contraindicate n hipopotasemie i alcaloz?34 A. acetazolamidaB. hidroclorotiazidaC. indapamidulD. furosemidulE. spironolactonaBCD 204. Care din urmtoarele diuretice nu produc hiperpotasemie?A. diuretice tiazide (hidroclorotiazida, butizida)B. sulfamide heterociclice (indapamid)C. sulfamide acizi carboxilici (furosemid)D. sulfamide heterociclice tip acetazolamidE. antialdosterolice (spironolactona)ABC 205. Alegei afirmaiile false:A. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop i dromotrop negativeB. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop i dromotrop pozitiveC. digitoxina este contraindicat n insuficiena hepaticD. cardiotonicele digitalice nu sunt contraindicate n afeciuni precum: bradicardie sinusal, stenoz aortic, cardiomiopatie hipertrofic sau cardiomiopatie obstructivE. digoxina este contraindicat n insuficiena renalBD 206. Antihipertensivele simpatolitice centrale agoniti alfa-2-presinaptici i/sau agoniti I1 presinaptici (clonidina, moxonidina, rilmenidina):A. cresc filtrarea glomerular consecutiv arteriolodilataiei arteriolei aferenteB. scad filtrarea glomerular consecutiv arteriolodilataiei arteriolei aferenteC. se administreaz cu precauie n insuficiena renal, monitorizndu-se ureea i creatinina sangvinD. nu influeneaz filtrarea glomerularE. se pot administra n caz de insuficien renal deoarece ureea i creatinina sangvin nu variazBC 207. Care din urmtoarele asocieri medicament reacie advers, sunt corecte?A. antianginoasele de tip nitrai i nitrii organici produc vasodilataie cerebral, meningian, intraocularB. alfa-adrenoliticele antihipertensive produc vasodilataie cu tahicardie reflexC. musculotropele antihipertensive produc vasodilataie cu tahicardie reflexD. musculotropele antihipertensive produc polinevriteE. blocantele canalelor de calciu (tip nifedipin) produc vasoconstricieABCD 208. Captoprilul se administreaz cu precauie n insuficiena renal deoarece:A. produce creterea angiotensinei IIB. produce creterea filtrrii glomerulareC. produce scderea angiotensinei IID. produce scderea filtrrii glomerulareE. nu influeneaz filtrarea glomerularCD 209. Nicergolina este contraindicat n:A. hipotensiune arterialB. hemoragii acute cerebraleC. hipertensiune arterialD. insuficien circulatorie cerebralE. insuficien circulatorie perifericAB 210. Enalaprilul prezint urmtoarele reacii adverse:A. creterea angiotensinei II cu creterea filtrrii glomerulareB. scderea angiotensinei II cu scderea filtrrii glomerulareC. scderea aldosteronului cu hiperkalemieD. creterea bradikininei i PGE2, PGI235 E. scderea bradikininei i PGE2, PGI2BCD 211. Fenilbutazona:A. produce bronhodilataie B. produce retenie hidrosalinC. prezint risc crescut de efect proulcerigenD. este contraindicat n insuficiena renalE. este contraindicat n hipotensiune arterialBCD 212. Care din urmtoarele antiinflamatoare inhibitoare COX neselective prezint risc moderat de efect proulcerigen?A. fenilbutazonB. ibuprofenC. diclofenacD. piroxicamE. ketoprofenCDE 213. Acidul nicotinic:A. produce hiperglicemieB. produce hipoglicemieC. produce hiperuricemieD. produce hipouricemieE. este contraindicat n diabet i gutACE 214. Fibraii (bezafibrat, clofibrat, ciprofibrat, gemfibrozil):A. determin creterea excreiei bilare a colesterolului, cu predispoziie la calcului biliariB. induc miopatii (miozite, rabdomiolize), favorizate de asocierea cu statineC. sunt contraindicai n miopatii (miozite, rabdomiolize) dac nu se asociaz cu statineD. determin scderea excreiei bilare a colesteroluluiE. sunt contraindicai n litiaz biliarABE 215. Alendronatul i risedronatul sunt aminobifosfonai, antiosteoporotice antiresorbtive, care:A. nu se administreaz n cazul pacienilor imobilizai la patB. nu produce iritare i afectare esofagian i gastricC. se administreaz n cazul pacienilor imobilizai la patD. produce iritare i afectare esofagian i gastricE. nu sunt contraindicai n reflux gastroesofagianCD 216. Terapia de substituie estrogenic:A. scade incidena de cancer de sn sau endometruB. scade coagulabilitatea sngelui i riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene, tromboflebite)C. crete incidena de cancer de sn sau endometruD. crete coagulabilitatea sngelui i riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene, tromboflebite)E. se aplic cu precauie pacientelor cu accidente tromboembolice recente sau cu risc crescut de accidente cerebrale i cardiace, istoric familial de cancer de sn sau uterinCDE 217. Alegei afirmaiile corecte:A. carbenicilina nu produce efect antiagregant plachetar, cu risc de hemoragii (la doze mari i insuficien renal)B. carbenicilina nu este contraindicat n diateza hemoragicC. carbenicilina nu este contraindicat n AVC hemoragicD. carbenicilina este contraindicat n diateza hemoragicE. carbenicilina este contraindicat n AVC hemoragic36 DE 218. Medicamente contraindicate n constipaia cronic sunt medicamentele ce reduc tonusul i peristaltismul gastro-intestinal:A. antispastice parasimpatolitice blocante neselective ale receptorilor muscarinici M1 i M3, de tip atropin (atropin, propantelin etc)B. antiacide cu bismut ( bismut subnitric, subcitrat de bismut coloidal) deoarece blocheaz H2S intestinal sub form de sulfur de bismutC. opiacee ce scad tonusul, cresc peristaltismul intestinal i mresc secreiaD. diuretice administrate pe durat lungE. antiacidele n generalABD 219. Care din urmtoarele medicamente sunt hiperglicemiante i se administreaz cu precauie n diabet cu automonitorizarea glicemiei?A. hidroclorotiazidB. salbutamolC. glibenclamidD. tolbutamidE. metformin AB 220. Alegei afirmaiile corecte:A. Pirazinamida (antituberculos) produce scderea eliminrii acidului uricB. sulfamidele antibacteriene cu eliminare rapid (de tip sulfafurazol) nu produc efecte toxice renaleC. metronidazolul produce tulburri neurologice toxice, la doze mari, de aceea este contraindicat n afeciuni cerebrale organiceD. piperazina nu produce neurotoxicitate de aceea se poate administra n caz de epilepsieE. ofloxacina produce tulburri SNC (psihotice, convulsii) de aceea se administreaz cu pruden n epilepsie, la copii pn la pubertate. AC 37 Tema nr. 5 Antibiotice cu structura betalactamic 221. n infecii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomand: A. Amoxiclina B. Bacampicilina C. Carbenicilina D. Cloxacilina E. Meticilina DE 222. Penicilinele retard: A. Se injecteaz intramuscular i intravenos din soluii preparate n ser fiziologic B. Elibereaz lent benzilpenicilina C. Realizeaz concentraii sanguine mici D. Au spectru de activitate extins i pe enterobacterii E. Pot fi utilizate n sifilis BCE 223. Srurile de sodiu i potasiu ale penicilinei G: A. Prezint eliminare urinar lent B. Se administreaz i sub form de perfuzii intravenoase C. Se administreaza i sub form de injecii intramusculare D. Se administreaz ca soluii preparate n ser glucozat E. Pot fi administrate i intraarticular BCE 224. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Cefoperazona B. Ticarcilina C. Piperacilina D. Flucloxacilina E. Carbenicilina ABCE 225. Sunt peniciline de depozit: A. Carbenicilina B. Ampicilina C. Benzatin-benzil penicilina D. Procain - benzil penicilina E. Oxacilina CD 226. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Ampicilina B. Oxacilina C. Carbenicilina D. Fenoximetil penicilina E. Cloxacilina BE 227. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Benzilpenicilina B. Fenoximetil penicilina C. Oxacilina D. Ampicilina E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic CE 228. Benzatinpenicilina este indicata in: A. septicemii; B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 38 C. meningita meningococica; D. lues (sifilis); E. angine, scarlatina. BDE 229. Benzilpenicilina potasica: A. este stabila in mediul acid; B. se administreaza pe cale orala; C. este incompatibila cu alcoolul, D. se administreaza parenteral; E. este inactivata in mediul bazic. CDE 230. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. carbenicilina + tazobactam; B. amoxicilina + acid clavulanic; C. ampicilina + sulbactam; D. piperacilina + tazobactam; E. oxacilina + acid clavulanic. BCD 231. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. cefsulfodina; B. ceftazidina; C. cefapirina D. cefazolina; E. cefalotina. AB 232. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. cefalexina; B. cefradina; C. cefadroxil; D. cefamandol; E. cefalotina. ABC 233. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. sulbactam; B. ticarcilina; C. tazobactam; D. piperacilina; E. acidul clavulanic. ACE 234. Oxacilina: A. este rezistenta la penicilinaza; B. este rezistenta la aciditatea gastrica; C. are spectru ultralarg de actiune; D. se administreaza oral sau parenteral; E. este o penicilina de semisinteza. ABDE 235. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin; B. dupa preparare extemporaneu; C. asociata in seringa cu alte medicamente; D. singura in seringa; E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore. BDE 236. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. carbenicilina; 39 B. cloxacilina; C. fenoximetilpenicilina; D. oxacilina; E. ticarcilina. AE 237. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. gonococ; B. streptococ hemolitic; C. protes vulgaris; D. stafilococ auriu; E. treponema. BE 238. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. oxacilina; B. amoxicilina; C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. ampicilina E. ticarcilina AC 239. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. se concentreaz n bil B. produce rareori reacii alergice C. spectru de activitate mai larg dect al benzilpenicilinei D. este acido-rezistent E. este rezistent fa de aciunea penicilinazei ACD 240. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. este rezistent la sucul gastric acid B. are risc alergizant redus C. este rezistent fa de aciunea penicilinazei D. prezint aciune bactericid n faza de multiplicare i parial n faza de repaus a bacteriilor E. se concentreaz n bil AE 241. Benzatinbenzilpenicilina are urmtoarele caracteristici: A. prezint un efect bactericid n faza de multiplicare i repaus a bacteriilor B. se administreaz exclusiv parenteral C. este un antibiotic cu spectru larg D. produce frecvent reacii alergice E. este indicat n profilaxia de durat a infeciilor streptococice BDE 242. Benzatinbezilpenicilina este indicat n: A. profilaxia reumatismului articular acut B. pielonefrit colibacilar C. meningit meningococic D. lues E. dizenterie bacilar AD 243. Cefalosporinele au urmtoarele caracteristici generale: A. epurare predominent hepatic B. toxicitate redus C. structur beta-lactamic D. liposolubilitate mare E. aciune bactericid numai n faza de multiplicare a bacteriilor BCE 244. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaia a treia: 40 A. cefazolina B. cefotaxim C. cefuroxim D. ceftriaxon E. cefoperazon BDE 245. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte: A. se administreaz exclusiv oral B. prezint rezisten la penicilinaz C. are durat lung de aciune (12-24 ore) D. este activ n infeciile esutului cerebral E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G BE 246. Sunt antibiotice bactericide numai n faza de multiplicare a bacteriilor: A. gentamicina B. cicloserina C. rifampicina D. vancomicina E. ampicilina CDE 247. Amoxicilina: A. are absorbie bun digestiv B. este inactivat de sucul gastric C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid D. are efect bactericid E. se administreaz n infeciile aparatului respirator ACDE 248. Ampicilina: A. se administreaz oral i parenteral B. este inactivat de sucul gastric C. se elimin predominant netransformat prin urin D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid E. nu are capacitate alergizant ACD 249. Care dintre antibiotice cu structur beta-lactamic se absorb pe cale oral? A. bacampicilina B. carbenicilina C. carfecilina D. feneticilina E. meticilina ACD 250. Care dintre antibioticele cu structur beta-lactamic au spectru antibacterian larg? A. penicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. amoxicilina E. meticilina BD 251. Care dintre peniciline sunt active n infeciile cu Pseudomonas i Proteus? A. penicilina G B. carbenicilina C. ticarcilina D. amoxicilina E. oxacilina BC 41 252. Care dintre urmtorii compui sunt peniciline de depozit (retard): A. benzilpenicilina B. procain benzilpenicilina C. amoxicilina D. benzatin benzilpenicilina E. carbenicilina BD 253. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. procainpenicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. nafcilina E. cefoperazona CDE 254. Amoxicilina: A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor AB 255. Ampicilina: A. Este penicilinazo-rezistent B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral BCD 256. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat? A. Cefoperazon difuzeaz bine n LCR, fiind utilizat n meningite cu germeni gram-negativi; B. Ceftriaxona este indicat n septicemii i meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de aprare C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas D. Stafilococii rezisteni la meticilin sunt sensibili la cefalosforine E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare oral ABC 257. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Cefamandolul B. Cefuroxima sodic C. Cefuroxima axetil D. Cefalexina E. Cefoperazona CD 258. Fenoximetilpenicilina: A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite) E. Este indicat n septicemii AC 259. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Cefalexina B. Benzilpenicilina G potasic C. Procainbenzilpenicilina D. Fenoximetilpenicilina E. Amoxicilina 42 ADE 260. Sunt antibiotice care prezint nucleu structural -lactamic: A. Carbenicilina B. Aztreonamul C. Vancomicina D. Eritromicina E. Azlocilina ABE 261. Sunt inhibitori de -lactamaz: A. Clavulanatul de potasiu B. Canrenoatul de potasiu C. Sulbactamul D. Aztreonamul E. Latamoxef AC 262. Ticarcilina: A. Este foarte activ pe stafilococul productor de penicilinaz B. Este activ pe multe tulpini de Pseudomonas C. Se asociaz cu gentamicina, pe baza sinergismului de aciune D. Nu necesit reducerea dozelor n insuficiena renal, deoarece nu are aciune nefrotoxic E. Se utilizeaz n infecii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative BCE 263. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. nafcilina B. flucoxacilina C. fenoximetilpenicilina D. ampicilina E. oxacilina ABE 264. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. infectii urinare colibacilare B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. angina streptococica D. pneumonii cu pneumococ E. sifilis AB 265. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina E. se biotransforma in proportie mica ABC 266. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele: A. ticarcilina B. carbenicilina C. oxacilina D. fenoximetilpenicilina E. cloxacilina AB 267. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt: A. cefalotina B. cefazolina C. cefsulodina D. ceftazidima 43 E. cefapirina CD 268. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. cefalotina B. cefadroxil C. cefradina D. cefalexina E. cefamandol BCD 269. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. cefoperazon B. cefotaxim C. oxacilina D. cloxacilina E. nafcilina AB 270. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. stafilococ penicilinazosecretor B. gonococ C. enterococ D. treponema E. streptococ piogen ABC 271. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. ticarcilina B. dicloxacilina C. nafcilina D. meticilina E. flucloxacilina BCDE 272. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. carbenicilina B. oxacilina C. ticarcilina D. feniximetilpenicilina E. cloxacilina AC 273. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. cefalotina B. ceftazidina C. cefazolina D. cefsulodina E. cefapirina BD 274. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte: A. cefadroxil B. cefradina C. cefalexina D. cefalotina E. cefamandol ABC 275. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. Tetraciclina/cloramfenicol B. Gentamicina/ampicilina C. Eritromicina/clindamicina 44 D. Sulfametoxazol / trimetoprim E. Kanamicina / Colimicina ACE 45 Tema nr. 6 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide 276. Cloramfenicolul are: A. Spectru de actiune larg B. Actiune intens pe bacilul tuberculos C. Actiune intens pe unii bacili gram negativi D. Actiune antifungic E. Aciune antiviral AC 277. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Polimixinele B. Cisplatina C. Ampicilina D. Furosemidul E. Amfotericina B ABDE 278. Fac parte din grupul antibioticelor cu structur macrolidic: A. Josamicina B. Azitromicina C. Roxitromicina D. Diritromicina E. Lincomicina ABCD 279. Fac parte din indicaiile gentamicinei: A. Infeciile cu anaerobi B. Tuberculoza pulmonar i extrapulmonar C. Infeciile stafilococice D. Infeciile cu Pseudomonas, la concentraii de 4 micrograme/ml E. Infeciile urinare cu Coli CDE 280. Gentamicina: A. Este activ pe bacili gram-negativi B. Nu se poate asocia cu betalactamine C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile D. La doze mari este nefrotoxic E. Are structura tetraciclic ACD 281. Tetraciclinele: A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli C. Au toxicitate relativ redus D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia E. Pot fi utilizate n bruceloz ACDE 282. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. produse lactate (in cantitate mare); B. preparate din fier; C. antiacide gastrice neutralizante; D. antispastice; E. enzime pancreatice. ABC 283. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: 46 A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; E. dau nefro si ototoxicitate. ABCE 284. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. nu se absorb bine dupa administrarea orala; B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene; C. toate au un potential toxic important; D. se elimina pe cale renala; E. prezinta toxicitate redusa; ABCD 285. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; A. penicilina; B. polimixina; C. ampicilina; D. colistina E. tetraciclina BD 286. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. eritromicina; B. benzilpenicilina; C. tetraciclina; D. polimixina; E. cloramfenicolul. ACE 287. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. absorbtie digestiva absenta; B. ototoxicitate; C. nefrotoxicitate; D. stimulare neuromusculara; E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. ABCE 288. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara). ABDE 289. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. activa pe germeni gram-negativ; B. activa pe Pseudomonas aeruginosa; C. activa pe germeni gram-pozitiv; D. se absoarbe bine din tubul digestiv; E. in infectii sistemice se administreaza per os. AB 290. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. absorbtie per os buna; B. concentratii active in 12 ore; C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; D. se administreaza la 4 ore; E. efect bactericid. ABC 47 291. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. gentamicina; B. kanamicina; C. tobramicina; D. neomicina; E. streptomicina. BE 292. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. streptomicina; B. neomicina; C. bacitracina; D. tobramicina; E. rifampicina. AE 293. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; B. nu este activa pe cale orala; C. sufera o biotransformare hepatica importanta; D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern; E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. ACDE 294. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. se elimina in majoritate renal in forma activa; B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); C. se asociaza cu diuretice de ansa; D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); E. rezistenta se instaleaza brusc ABDE. 295. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. calea de administrare numai injectabila; B. absorbtie per os partiala, variabila; C. depozitare la nivelul musculaturii striate; D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier. BDE 296. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea concomitent de: A. fermeni pancreatici B. antiacide gastrice C. produse lactate D. preparate de fier E. antispastice BCD 297. Aminoglicozidele: A. pot provoca atrofia nervului optic B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ C. au absorbie digestiv redus D. traverseaz uor bariera hematoencefalic E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide BC 298. Aminoglicozidele: A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular C. au o absorbie digestiv redus D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal 48 E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice CDE 299. Care din urmtoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. tetraciclina B. fenoximetilpenicilina C. eritromicina D. acidul nalidixic E. oxacilina AD 300. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei: A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular B. se elimin biliar n concentraii mari C. inhib sinteza proteinelor bacteriene D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele E. este contraindicata in insuficienta respiratorie ABC 301. Gentamicina