disgravidia tardiva

Colegiul Mihai EminescuBacu coala Postliceal Sntate i asisten pedagogic

LUCRARE DE DIPLOM

INSTRUCTOR: intaru Anca Smaranda

CANDIDAT: Ilie Silvia Elena

1

2

Viaa este ca o flacr

Care se stinge intotdeauna Dar recapt scntei Ori de cte ori se nate un copil. Bernard Show Starea de sntate reprezint echilibrul,trirea sufleteasc a vieii din perspectiva biologic,psihologic i social i depinde de tot ceea ce ne inconjoar,de toate relaiile i conjuncturile in care ne gsim la un moment dat i care pot fi normale,fireti sau nu. In aceast lucrare ,voi prezenta Preeclampsia,am ales aceasta tem deoarece am considerat ca este un diagnostic foarte important pentru femeia gravid,viaa ftului, i pentru evoluia sarcinii.Exist un om mai nevinovat dect copilul nenscut ?

3

Cuprins: 1.CUPRINS ..pag. 2.CAP.I NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A ORGANELOR GENITALE FEMININE..................................................................... ..pag. 3.CAP.II. FIZIOPATOLOGIE............................................................................. ..pag. 4.CAP.III NOIUNI GENELALE DESPRE NURSING.................................... pag. 5.CAZUL I............................................................................................. ..pag. 6.CAZUL II............................................................................................. pag. 7.CAZUL III........................................................................................... .pag. 8.CONCLUZII........................................................................................ .pag. 9.BIBLIOGRAFIE................................................................................. .pag. 10.GLOSAR............................................................................................ .pag.

4

I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A ORGANELOR GENITALE FEMININEAparatul genital feminin se compune din:A.Organe genitale externe:muntele lui Venus,formaiunile labiale i organele erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici). B.Organe genitale interne:vagin,uter,trompele uterine i ovarele. C.Glande anexe.

A.ORGANE GENITALE EXTERNE(VULVA)Organele genitale externe cuprind:muntele lui Venus,formaiunile labiale i organele erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici). 1.Muntele lui Venus:este o proeminen triunghiular cu vrful in jos i baza in sus,situate naintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari ,la pubertate se acoper cu pr mai gros i spiralat,care continu numai pe faa lateral a labiilor mari,oprindu-se la comisura posterioar a labiilor.Este o zon cu o sensibilitate crescut ce i confer un caracter erogen. 2.Formaiunile labiale:sunt pliuri tegumentare ce delimiteaz faa vulvar.n funcie de dimensiuni i topografie,se delimiteaz in labii mari i labii mici. a).Labiile mari:sunt dou proeminene longitudinale formate din dou pliuri cutanate situate sub muntele Venus,in partea perineului anterior.In constituia lor,sub pielea acoperit cu pr se gsesc glande sudoripare i sebacee,esut fibroelastic,esut adipos,vase i nervi.Anterior unirea celor dou labii realizeaz comisura labial anterioar,iar posterior comisura labial posterioar,labiile nefiind ins unite,terminndu-se aproape una de alta.Labiile sunt desprite printr-un vestibule vaginal care d spre orificiul vaginal i apoi spre vagin.

5

b).Labiile mici:sunt dou pliuri tegumentare mai mici care se intind de la clitoris oblic in jos,inuntrul labiilor mari,sunt de culoare roe-rozat sau brun.mpreun cu labile mari delimiteaz vestibulul vaginal.Labiile mici conin corpusculii tactili speciali numii,,ai voluptiisi glande sebacee.Pe mucoasa labiilor se gasesc un numr mare de glande ce secret mucus,care impreuna cu secreia glandelor anexe ale aparatului genital(glande ce se deschid tot aici)lubrefiaz suprafaa labiilor si vaginului.Anterior cele dou labii mici se unesc formnd comisura anterioar a labiilor mici.Deasupra comisurii se gsete prepuul clitoridian i clitorisul,iar sub acesta frul clitoridian. Vestibulul vaginului este o depresiune delimitat de labii.Anterior,la nivelul su se deschide orificiul extern al uretrei,napoia frului clitoridian,iar posterior se gsete orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himenale. Orificiul uretral,situat imediat sub clitoris i lang marginmea vaginului,este inconjurat de o proeminena a mucoasei.Meatul urinar este inconjurat de glandele Skene. Orificiul vaginal,de form ovalar,este delimitat la virgine de o membran perforat numit himen.Acest orificiu are form i dimensiuni variabile,iar membrane himenal are structur,grosime i rezistena variabil.Se identific mai multe forme de himen-inelar,semilunar,bilobat,imperforate,hiperperforat,etc.Cea mai comun form este cea inelar.La primul raport sexual himenul cedeaz,in locul su rmnnd doar lobulii-carunculii-himenali,iar ruperea sa determin o mica pierdere de snge i o durere uoar. La nivelul labiilor mici se gsesc receptori diveri(corpusculii VaterPacini,Meissner,Krause) ca i fibre musculare netede i un system vascular bogat.Toate acestea ofer labiilor mici i caliti erectile. 3.Organele erectile.Prin structura i funcionalitatea lor,particip la crearea unei senzaii plcute i realizarea actului sexual.Ele sunt reprezentate de:clitoris,corpusculii tactili speciali ai labiilor mici(corpusculi ai voluptii)i bulbii vestibulari.

6

a.Clitorisul.Organ impar,median,cu structur erectil omoloag corpilor caveroi ai penisului ,este situat in partea anterioara a vulvei,inapoia comisurii anterioare a labiilor.Lungimea sa este in general de 5-7 cm(2-3cm pentru rdcin,23cm pentru corp i 0,5 cm pentru gland). b.Bulbii vestibulari.Sunt organe erectile imperfect dezvoltate,situate pe prile laterale ale deschizturii vaginului in baza labiilor mici,reprezentnd formaiuni omoloage cu corpul spongios al uretrei de la brbat.Au o lungime de 4cm si 1-2cm lime.Cei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin extremitile lor anterioare,lund aspect general de potcoav cu concavitatea spre posterior. Din punct de vedere fiziologic,vulva in totalitate protejeaz orificiul uretral i actul miciunii,labiile dirijnd jetul urinar.

B.ORGANE GENITALE INTERNEOrganele genitale interne cuprind:vagin,uter,tuba uterin i ovarele,ntre acestea existnd o strans corelaie fiziologic.ele ocup cea mai mare parte a pelvisului(micul bazin),vaginul strbtnd perineul pn la vulv. 1.Vaginul-este un conduct musculo-membranos,cilindric,turtit anteroposterior,impar si median,care topograpfic se continu in partea de sus cu uterul,iar in partea de jos se deschide in vestibulul vaginului prin orificiul vaginal.Peretele anterior al vaginului vine in raport cu uretra i vezica urinar,iar peretele posterior cu rectul i excavaia rectouterin(Douglas).Indreptul orificiului vaginal,limita cu vestibulul vaginal este dt de o membran transversal ce obtureaz incomplete orificiul-HINENUL. Vaginul este o cavitate virtual care servete la copulaie,la trecerea fluxului menstrual,al secreiilor normale i patologice ale organelor genitale supraadiacente.Este calea normal de eliminare a produsului de concepie,la natere.Superior vaginul se inser in jurul colului uterin,formnd fundurile de sac vaginale (anterior,posterior si doua laterale).

7

2.Uterul-centrul topograpfic al organelor genitale interne,este un organ musculo-cavitar ce primete oul in cavitatea sa,il reine,il protejeaz i il hrnete,dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 de zile de gestaie,dup care uterul devine organ principal in expulzia ftului la termen.La nivelul uterului au loc modificri periodice ce realizeaz menstruaia.Uterul este situat in pelvis deasupra vaginului,intre vezic(anterior) i rect(posterior),lateral avnd regiunile anexiale.Uterul are forma unui trunchi de con sau de par uor turtit ventro-dorsal,cu partea caudal inclavat in extremitatea cranial a vaginului.Intre faa dorsal a uterului i peretele ventral al rectului se delimiteaz excavaia recto-colpouterin,,cunoscut sub numele de ,,fund de sac al lui Douglas,,Dimensiunile uterului la femeia care nu a nscut sunt de 7-8cm lungime i 4cm laime,2-2,5grosime,la multipar se marete cu aproximativ 1cm.Uterul devine organ abdominal in timpul sarcinii dar i in cazul unor tumori.Greutatea uterului este de 50-70g. Uterul negravid are urmtoarele poruni de sus in jos:

Fundul uterului-este partea cranial a uterului delimitat lateral,dinapoiinainte,de inseria celor dou tube uterine,ligamentele utero-ovariene i ligamentele rotunde.

Corpul uterin-se intinde intre fundul i istmul uterin.corpul este uor turtit anteroposterior,cu o fa ventral plan(faa vezical)i o faa dorsal(faa intestinal).

Istmul uterin-este partea care in sarcin desparte colul de corpul uterin.Descris in a doua jumtate a sarcinii sub denumirea de ,,segment,reprezint un reper important in efectuarea inciziei operaiei de cezarian.

Colul uterin-este lung de aproximativ 3cm,el se submparte in dou poriuni:una superioar,supravaginal,i alta caudal poeminnd in vagin,reprezentnd partea intravaginal a colului uterin. Cavitatea uterin destul de redus la uterul negravid,este mai larg in partea

superioar,reducndu-se spre col,unde d natere canalului cervical ce comunic cu vaginul.La cele dou unghiuri superioare i laterale ale cavitaii corpului uterin se

8

deschid tubele uterine iar inferior cavitatea este desprit de canalul vaginului prin orificiul uterin extern. Canalul cervical-comunic cu vaginul prin orificiul uterin extern,punctiform la nulipare i transvers la multipare,cu marginile neregulate,cicatriceale.Lungimea canalului cervical este de 2,8cm la virgine,micorndu-se progresiv la multipare. Ca structura uterul are trei tunici :

Tunica seroas-este reprezentat de peritoneul visceral,adic peritoneul ce acoper toate organelle abdominale. Tunica muscular-miometrul este un muchi specific format din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:

un strat subseros format din fibre musculare longitudinale, un strat subendometrial format din fibre musculare circulare, un strat intermediar numit strat plexiform,format din fibre musculare longitudinale ce altereaza cu cele circulare crend o reea cu rol important in hemostaza fiziologic a uterului.

Tunica mucoas-endometrul,cptuete la interior cavitatea uterin i e format din dou straturi:

un strat bazal aderent de miometru,foarte bine vascularizat, un strat funcional care in timpul ciclului menstrual,sarcin i stri patologice sufer modificri importante. Fiziologic uterul particip la realizarea celor 3 funcii particulare ale aparatului genitor-mamar: -menstrual; -sexual; -reproducere. Funcia de reproducere este posibil datorit structurii specifice a uterului (endo i miomertu) cu rol in grefarea produsului de concepie i dezvoltarea si evoluia ulterioara a acestuia.Aceste roluri sunt indeplinite datorit a dou fenomene importante a miometrului:hiperplazia(inmulirea) i hipertrofia fibrelor musculare,ceea ce duce la creterea in volum a uterului de cateva zeci de ori.9

3).Tubele uterine(salpingele):in numr de dou ,cte una pentru fiecare parte a uterului,sunt conducte in form de trompet ce se intind intre uter i ovar.Ele conduc ovulul captat spre uter,adpostesc intlnirea gametului feminin (ovulul)cu gametul masculine(spermatozoidul) i permite fecundarea in treimea extern a sa. In timpul ovulaiei,tuba se aplic pe suprafaa ovarului.Transudatul seros din cavitatea peritoneal eliminat in acest moment este absorbit de tub impreun cu ovulul,datorit curentului care se formeaz in cavitatea peritoneal i uter prin micarea cililor vibratili i resorbia lichidului din tuba uterin.Mobil, de consisten moale,fiecare tuba are lungimea de 10-12cm,prezinta 4 pari:interstiiala(in peretele uterin);istmic(3-4cm);ampular(7-8cm) i pavilionar(1,5-2cm cu franjuri),in form de plnie cu fimbrii. Tuba prezin dou orificii:unul intern,uterin cu deschiderea in cavitatea uterin in dreptul fundului uterin,i altul extern,abdominal in mijlocul pavilionului tubei cu deschidere in cavitatea abdominal. 4).Ovarele-pe lng producerea ovulelor au rol endocrin in secreia de hormoni sexuali.Ovarele au forma unor migdale verzi,i se descriu dou fee,dou margini,dou extremitti.Greutatea la femeia adult e aproximativ 6-8g.Ovarele sunt situate in cavul retrouterin,in compartimentele cavitii pelvine inapoia ligamentelor largi.Ovarul este suspendat de ligamentul larg i ligamentele:uteroovarian,lombo-ovarian,tubo-ovarian i mezzo-ovarian i prin formaiunile vasculonervoase(artera ovarian,venele utero-ovariene,vase limfatice i nervi simpatici perivasculari).Ovarele sunt singurele organe acoperite de peritoneu.

C.GLANDE ANEXEGlandele lui Bartholin-sunt in numr de dou,de form ovoid,au marimea unui bob de mazare i sunt situate de o parte i de alta a orificiului vaginal.Canalul lor secretor se deschide in anul dintre labiile mici i himen,cu rol in lubrtefierea cilor genitale. Glandele mamare-sunt glande anexe a sistemului reproductor cu rol esenial in procreaie,forma variaz in funcie de tipul constituional ,vrst i etapele fiziologice10

ale femeii,involuiaz la menopauz.Situate pe partea anterioar a toracelui,spaiul 3-5 intercostal,prezint o formaiune conic sau cilindric=MAMELON cu 10-12 orificii,ce reprezint deschiderea canalelor galactofore.Mamelonul este inconjurat de areola circular.Structural glanda mamar este format din 15-225 de lobi,fiecare lob este format din lobuli ,iar lobulii din acini.Prin unirea acinilor se formeaz un canal galactofor ce se deschide la suprafaa mamelonului.Glanda mamar este sub control endocrinic i rspunde la toate oscilaiile hormonale(estrogen,progesteron,prolactin). Prolactina hipofizar declaneaz secreia lactat. Glandele Skene situate in apropierea uretrei,orificiile de deschidere se gsesc de o parte i de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. Bulbii vestibulari sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININFunciile sexuale feminine constau in: formarea i maturarea ovulelor in ovar; lansarea ovulului capabil de a fi fecundat; reinerea i dezvoltarea oului; nidarea oului in uter; asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de concepie. Ovarul are o dubl funcie: exocrin-de producere a gametului feminin,ovulul care prin ovulaie este eliminat in exterior; endocrin-de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in snge. Colul uterin are dou funcii importante: de barier pentru mediul septic din vagin,deschizndu-se numai in timpul: -naterii; -menstruaiei; -ovulaiei(pentru trecerrea spermatozoizilor).

11

de atracie i asigurare a supravieuirii spermatozoizilor din glera cervical(are pH alcalin). Corpul uterin indeplinete trei roluri: loc de nidaie; rol in timpul naterii,datorit miometrului; rol in ciclul menstrual. Vaginul-mucoasa vaginului este protejat impotriva infeciilor printr-o uoara aciditate permanent(pH=4-5) asigurat de acidul lactic(rezultat din degradarea glicogenului de ctre bacteriile saprofite ce exist in mod normal in vagin=bacterii Doderlin).Mucoasa vaginului prezint modificri in funcie de concentraiile hormonale i are rol de organ copulator. CICLUL MENSTRUAL a).Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruaiei i dureaz 283 zile: -ciclul ovarian este iniiat in faza folicular,in unul sau mai muli foliculi,se maturizeaz apoi in a-14-a zi se rupe i se elimin ovulul(ovulaie).Ovulul trece prin tomp in uter.In cursul fazei foliculare,celulele foliculare secret hormoni estrogeni; - in faza luteic sau progestativ,in care foliculul rupt se transform in corp galben care secret progesteron,corpul galben are funciie progestativ,de pregtire pentru gestaie.Dac ovulul nu este fecundat,corpul galben degenereaz cu 4 zile inainte de menstruaie. b).Ciclul hormonal: -hormonii foliculari sau estrogeni,sunt secretai in lichidul folicular de celulele foliculului Graf. -hormonii progestativi sunt secretai de corpul galben in faza luteic, de corticosuprarenal i placent.Cel mai important este progesteronul. Rolul hormonilor estrogeni: -stimularea la pubertate a dezvoltrii caracterelor secundare feminine, -opresc creterea in lungime a oaselor, -determin retenie de apa i sodiu,12

-asupra uterului determina dezvoltarea musculaturii i declaneaz faza proliferativ a mucoasei uterine. Rolul progesteronului: -impreun cu estrogenii,a cror secreie continu i in corpul galben determin trecerea mucoasei uterine din faza proliferativ in faza secretorie,pregtind-o pentru nidarea oullui,inchide orificiul i colul uterin,secreia glandelor cervicale se reduc; -reduce motilitatea spontan a uterului i receptivitatea faa de ocitocin; -stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare,pregtindu-le pentru secreia lactat,far o o declana; -are efecte catabolice asupra metabolismului proteic,fiind important in sarcin pentru c mobilizeazaminoacizii necesari pentru creterea ftului; -accelereaz respiraia,pulsul,acioneaz asupra centrilor reglatori termici; -dac nidarea nu se produce,secreia de progesteron este continuata de placent. c).Ciclul endometrial.simultan cu transporturile ovariene si endocrine,se dezvolt i ciclul endometrial care este alctuit din 3 faze: -faza proliferativ sau estrogen; -faza secretorie sau progestativ; -faza de descuamare sau menstruaia. FECUNDAIA-reprezint procesul prin care spermatozoidul se unete cu ovulul.Aceasta are loc la nivelul ampulei tubei uterine(1/3 extern).Oul rezultat ajunge dup 3-4 zile in cavitatea uterin,unde se nideaz .Intre zilele 16-42 de la ovulaie are loc embriogeneza,perioada in care se formeaz principalele organe.Urmeaz perioada fetal de dezvoltare i dupa 40 de sptmni de la fecundaie are loc expulzia ftului. EMBRIOGENEZA I ORGANOGENEZA Perioada embrionar incepe in momentul fecundaiei i pn in luna a III-a apoi urmeaz perioada fetal pn la natere. La sfritul primei luni de sarcin(4 sptmni)embrionul are o lungime de 1 cm i cntrete 1 gram,este curbat,membrele sunt schiate sub form de mugur,inima13

este proeminent.Oul este inconjurat de trofoblast(celule asezate la periferia oului din care se va forma corionul),prezentnd viloziti in intreaga suprafa,iar vezicula ombilical este bine dezvoltat.

La sfritul lunii a doua(sptmna 8-9)embrionul are o lungime de 4 cm i cntrete 10-12 g,prezentnd extremitatea cefalic bine dezvolatat;incepe diferenierea organelor interne,ficatul ocup o mare parte din cavitatea abdominal,rinichii sunt in plin formare.Incepe diferenierea lamei cavitale,se dezvolt in special vilozitile din regiunea pediculului de fixaie,cavitatea amniotic incepe s creasc.

La trei luni(sptmna 11-13),oul are placenta format,att anatomic ct i funcional.Vezicula alantoidian i cea ombilical sunt atrofiate,lichidul amniotic i membranele oului sunt evidente.Ftul masoar 9 cm i are o greutate de 5055g,capul este bine format,degetele sunt formate,se difereniaz organele genitale externe pentru fiecare sex.

La sfritul lunii a patra(sptmna 16-17),placenta este complet dezvoltat,ftul msoar 16cm i are o greutate de 270g.Prile corpului fetal sunt foarte bine difereniate,ftul incepe s schieze micri,fiind acoperit de o piele foarte subire,pe suprafaa careia se gsesc firioare de lanugo.

La sfritul lunii a cincia(sptmna 21-22),ftul are o lungime de 25 cm i cntrete 650g.Glandele sebacee incep s secrete,pielea fiind acoperit de vernix caseosa.Btile corduleui fetal se percep,micrile membrelor devin active i mai puternice.Intestinul conine meconiu,rezultat al secreiilor intestinale,rinichiul ii incepe funciile,in vezic se gsete urin.

La sfritul lunii a asea(sptmna 26),ftul are o lungime de 35 sm i o greutate de 1000g.Toate organele sunt in stare s funcioneze,dar sunt imperfecte.Sistemul nervos este insuficient dezvoltat,circumvoluiunile cerebrale sunt incomplete.Ftul este considerat viabil,dar cu un grad mare de imaturitate,adaptarea la viaa extrauterin fiind foarte dificil.

La sfritul lunii a aptea(sptmna 30-31),ftul cntrete 1400g i masoar 40cm,fiind viabil imatur.El are aspect de btrn,cu pielea roie,la biei testiculele14

coboarspre canalul inghinal,iar la fetie clitorisul i labiile mici proiemina intre labiile mari. La sfritul lunii a opta(spttmna 36),ftul are o lungime de 45 cm i o greutate de 2500g.Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului,incepe osificarea in epifize.Ftul se adapteaza mai bine la viaa extrauterin,nu mai este imatur. La sfritul lunii a noua(sptmna 40),ftul prezint toate caracteristicile cunoscute la naterea efectut la termen,are o lungime de 48-50cm i cntrete 3000-3200g,cu lanugo pe corp,testiculele coborte in scrot,labiile mari la fetie acoper labiile moco,unghiile depesc pulpa degettelor,iar inseria cordonului este la jumatatea distanei dintre apendicele xifoid i pubis,circumferina craniului este maimare dect orice parte a corpului.

II. FIZIOPATOLOGIEEtiologia.Disgravidia tardiv cunoscut i sub denumirea de SVR(sindrom vasculo-renal gravidic)are drept complicaii materne:preeclampsia i eclampsia. Preeclampsia este un sindrom vasculo-nervos de alarm cnd pe fondul triadei simptomatice:albuminurie(A),edeme(E)i hipertensiune arterial(HTA)la o gravid de ultim trimestru apar urmtoarele tulburri nervoase:gravida este somnolent,apare cefalee asociat cu tulburri senzoriale(acufene,diplopie).La aceasta se asociaz vrsturi explozive i durere in epigastru sub form de bar,stri de agitaie,uneori polipnee.Preeclampsia apare dup sptmna a-20-a de gestaie la o femeie anterior normotensiv si fr afeciuni renale,caracterizat prin HTA>140/90 mmHg la 2 msurtori la interval de 4 ore,i proteinurie>300mg. Clasificare.Sunt 3 forme de preeclampsie: Preeclampsia uoar i medie:

-TA>140/90mmhg-forma uoar,15

-TA de la 140/90mmHg pn la 160/100mmHg-forma medie, -proteinurie>300mg/24h; -edeme nondependente(faciale,ale membrelor); -date de laborator:hematocrit crescut,numarul trombocitelor normal sau uor sczut,TGO uor crescut,timp de protrombin crescut,creatinin seric crescut. Preeclampsia sever:

-TA>160/100mmHg; -proteinurie>4-5g/24h; -oligurie(400-500ml/24h); -cefalee intens i persistent, -tulburri senzoriale:ameeli,vjituri in urechi;diplopie(vedere dubl);uneori amauroz tranzitorie(pierderea vederii prin spasme vasculare),crete tensiunea arterial retinian;edem papilar retinian, -astenie cu stare de somnolen,ateori stare de agitaie,polipnee. -dureri in epigastru i hipocondru drept;vrsturi, -date de laborator ca la forma medie. Epidemiologia preeclampsiei rmne obscur,nu este o simpla problem de HTA,ci o tulburare care poate afecta fiecare sistem sau organ,HTA fiind doar o faet de exteriorizare a acestei afeciuni.Aceast boal poate fi o surs major de risc att pentru mam ct i pentru ft dac nu se intervine la timp. Teoriile actuale susin c activarea celulelor endoteliale ori disfuncia lor,reducerea perfuziei placentare,pare s fie cauza principal in patogenia preeclampsiei.aceste modificri endoteliale ar fi determinate de:ischemia placentar;maladaptarea imun;amprenta genetic. Sunt din tot mai multe dovezi c un factor circulant produs de placent determin alterarea sau activarea endoteliului vascular. Factorii favorizani la nulipare: -antecedente familiale de preeclampsie, -indexul masei corporale>29, -valori crescute ale TA sistolice/diastolice,16

-gestaia multifetal; -creterea accentuat in greutate in timpul sarcinii. Factorii favorizani la multipare: -preeclampsie in antecedente; -gestaie multifetal; -abrubtio placentae. Factori fetali: -sarcina gemelar, -trisomia 13, -mola hidatiform, -hidropsul fetal. Factori genetici-medicali: -HTA cronic, -DZ pregestaional, -afeciuni renale, -trombofilia ereditar sau dobndit. a)Patologia patului utero-placentar.In sarcin normal arterele spiralate ale patului placentar sufer o serie de modificri pe msur ce sunt invadate de citrofoblast.Cnd aceste modificri sunt reduse au drept consecin un flux sanguin placentar sczut care devine insuficient odat cu avansarea gestaiei.Mai recent s-a sugerat c exist o dezvoltare incomplet a microvascularizaiei placentare fetale in preeclampsia care ar justifica perfuzia redus a placentei fatale. b)Patologie renal.Glomerulii se mresc i uneori ies in afar in tubulele invecinate,astfel au loc distrucii tubulare,ce au consecin scderea filtrrii glomerurale i a fluxului plasmatic renal.Apare proteinuria din cauza disfunciei glomerurale i hiperuricemia datorit disfunciei tubulare.Datorit distruciilor in urin pot aprea globule roii,depozite hialine i sruri de calciu.Iniial in preeclampsie ca semn precoce se reduce clearance-ul acidului uric,apare hiperuricemie i mai trziu proteinuria ce este considerat un semn tardiv.

17

c)Ficatul.Se realizeaz evaluarea funciei hepatice:hemoleucogram,teste biochimice care evideniaz un nivel crescut de urai;transaminaze,bilirubina,teste de coagulare. d)Creierul.In cadrul eclampsiei se produce vasospasm arterial cerebral determinnd ischemie i edem cerebral. e)Sistemul cardio.vascular.In preeclampsie scade volumul plasmatic.Studiile au artat c gravidele predispuse le preeclampsie prezint un debit cardiac crescut i vasodilataie compensatorie. f)Coagularea,fibrinoliza i trombocitele.Studiile histopatologice au relevat prezena depozitelor de fibrin i constituirea de trombi in microcirculaie la femeile cu preeclampsie. g)Endoteliul vascular.Mecanismul care st la baza leziunii i disfunciei endoteliale este neclar.Endoteliu vascular are un rol important in controlul hemostazei,trombozei i tonusului vascular.In hipertensiunea indus de sarcin apare disfuncia endotelial,este transformat intr-o suprafa trombogenic asociat cu vasoconstricie. h)Neutrofilele,metabolismul lipidic.Neutrofilele produc o serie de substane ce acioneaz asupra structurilor vasculare i pot distruge integritatea celulelor endoteliale.In preeclampsia apar modificri i in metabolismul lipidic,cresc trigliceridele i acizii grai. Diagnosticul de preeclampsie. 1.Semne clinice principale(HTA,proteinurie i edeme)ce apar in a doua jumtate a sarcinii. Hipertensiune arterial.Preeclampsia este caracterizat prin valori ale TA>140/90mmHg sau mai mari,care se menin mai mult timp.Se consider o cretere anormal dac valoarea sistolic este>30mmHg i diastolica>cu 15mmHg dect cele anterioare.HTA se poate asocia cu modificri a fundului de ochi,simptome neurologice,semen de insuficien cardiac.O alta caracteristic a TA in preeclampsie este labilitatea valorilor i ritmului cu valori sczute dimineaa i crescute noaptea invers dect in sarcina normal.18

Proteinuria-este de obicei ultimul semn al triadei ce caracterizeaz preeclampsia i reprezint prezena proteinelor urinare in concentraie>de 0,3g/l in urina din 24h.Proteinuria in preeclampsie este in mod obinuit moderat sub 2g/24h,i numai in formele severe poate fi mai mare asociindu-se cu sindrom nefrotic.Proteinuria apare i izolat in a doua jumtate a sarcinii i nu se asociaz cu HTA i edem.din punct de vedere calitativ proteinuria din preeclampsie este de tip glomerural. Studii recnte au artat c i microproteinuria,cu valori de 150300mg/24h,poate conduce la aparia unor complicaii materne(dezlipirea de retin) sau fetale(hipotrofie,moarte fetal intrauterin),avnd semnificaie predictiv mai ales cnd se asociaz cu valori crescute ale acidului uric. Edemul.A fost descris ca fiind cel mai precoce semn in preeclampsie,indic o modificare in coninut,intensitate i distribuie a fluidelor organismului.Spre deosebire de edemele din cursul unei sarcini normale care sunt declive,edemele din preeclampsie apar la mini i fa sau generalizat,este alb-moale i poate aprea brusc,poate fi asociat cu HTA i proteinurie. Creterea excesiv in greutate.Este datorat acumularii de lichide in spaiul intra i extracellular,au loc creteri in greutate cu 10%.au loc reteii de sruri.In patogeneza edemului din preeclampsie intervine probabil,un mechanism de origine renal,fiind dovedit c exist o diminuare a capacitii de excreie renal a sodiului.totusi preeclampsia poate aprea i in absena reteniei de lichide,volumul plasmatic fiind redus in comparaie cu sarcina normal,chiar dac este present edemul.Utilizarea diureticelor poate fi periculoas,deoarece ele reduc volumul plasmatic i deci perfuzia utero-placentar. 2.Semne asociate: -cefalee persistent i intens-apare rar in formele uoare i mai frecvent la cele severe,este localizat frontal sau occipital i este rezistent la tratament. -dureri epigastrice (sub form de bar) sau in hipocondru drept reprezentnd un simptom al unei preeclampsiei severe,apare datorit distensiei capsulei hepatice,determinat de hemoragii i edem.; -tulburri senzoriale:ameeli,vjituri in urechi,diplopie,scotoame;19

-astenie cu stare de somnolen,alteori stri de agitaie,polipnee. La consultaia prenatal vor fi fcute: -testul postural; -urmrire in semestru II de sarcin,semnalnd gravidele cu tensiune diastolic>90mmHg. -recoltare de snge pentru dozarea acidului uric(creterea lui indic apariia sindromului hipertensiv). Investigaii paraclinice: -hemoglobina i hematocritul pot fi crescute datorit hemoconcentraiei,sau,in cazurile severe poate exista anemie din cauza hemolizei: -trombocitopenia-este considerat semnul cel mai precoce,survenind chiar cu cteva sptmni inainte ca semnele clinice ale preeclampsiei s devin evidente; -acidul uric este peste 6mg% ,creterea lui in hipertensiune indus de sarcin se datoreaz eliminrii lui,competitive cu acidul lactic,la nivelul tubului contort distal renal.Acidul lactic este crescut datorit metabolismului anaerob de la nivelul placentei,prin ischemie utero-placentar. -creatinina seric-este normal(0,6-0,8%),dar poate crete in preeclampsia sever -glicemia i electroliii serici sunt normali; -proteinele totale ,albuminile i gamaglobulinele sunt semnificativ diminuate. -lipidele plasmatice sunt moderat crescute,iar creterea se acentueaz odat cu severitatea preeclampsiei, -examenul de urin relev proteinurie i ocazional cilindri hialini. Prevenire,monitorizare. Msurile de prevenire sunt concentrate pe identificarea gravidelor cu risc crescut,urmat de monitorizare clinic i de laborator pentru a identifica apariia bolii ct mai precoce. a)Cazuri de risc(stadiu preclinic): -dispensalizare,control l 2 sptmni al TA,greutate(se consider patologic o cetere in greutate >1kg/lun in semestru II i mai mare de 2kg/lun in semestrul III),examen sumar de urin,proteinemie,uricemie(dozare acid uric in snge) i controlul evoluiei ftului:BCF,circumferina abdominal,inlimea fundului uterin;20

-regim normo sodat,normocaloric,bogat in vitamine; -regim de viaa i munc de protecie(evitarea oboselii fizice i psihice,a frigului,umezelii). b)Formele uoare de preeclampsie: -se urmresc i se asigur protecia in ambulatori; -dispensalizare,control sptmnal,repaus (la domiciliu); -regim normosodat,bogat in proteine i vitamine;. Tratament:-sedative; -aport suplimentar de Ca; -medicaie antihipertensiv pentru femeile cu HTA cronic preexistent; -medicaie antitrombotic.Preeclampsia este asociat cu vasospasm,disfuncia celulelor endoteliale i activarea sistemului de coagulare. -aportul de magneziu-unii cercettori au sugerat c ar exista o relaie intre deficitul de Mg i preeclampsie,dat fiind c sulfatul de Mg se folosete ca tratament in preeclampsie. c)Formele medii de preeclampsie:Pacientele diagnosticate cu preeclampsie vor fi spitalizate pentru evaluarea strii materne i fatale,deoarece fluxul sanguin uteroplacentar scade,afectnd ftul.Gravidele care sunt aproape de termen 37 sptmni li se va declana naterea.. Monitorizare fetal:micrile fatale,BCF,msurare ecografic, Monitorizare matern:TA de 4 ori /zi(diastolica s nu fie peste 100mmHg), -se cntrete zilnic gravida(o cretere rapid este semn de agravare); -evaluare semene clinice(cefalee,tulburri de vedere,dureri epigastrice), -diureza(cel puin 30ml/or), Investigaiile de laborator includ msurarea: proteinurie;hematocrit;numrul de trombocite;teste hepatice,uricemie,creatinin,uree,ionogram. Tratatment: -regim normosodat,normocaloric,bogat in proteine i vitamine; -sedative;

21

-diuretice(dac sunt edeme importante ce nu cedeaz la repaus) Nefrix (hidroclorotiziade) 25mgX2/zi; -hipotensoare cnd TA nu scade la repaus:Hidralazin(hipopresol) 25mg100mg/24h.Tensiunea diastolic nu trebuie s scad sub 90mmHg. Dac TA rmne stabil i proteinuria140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -regim desodat -repaus la pat in DL stg. Tratament 21.01.2011 -Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -regim desodat -repaus la pat in DL stg. Tratament 22.01.2011 -Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -regim desodat -repaus la pat in DL stg.

32

19.01.2011

Diagnostic de ingrijire Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA,tahicardie.

Obiective Pacienta s prezinte o circulaie adecvat,in limite fiziologice.

Intervenii autonome i delegate -msor TA,puls,BCF; -recomand pacientei s nu consume cafea; -recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume); -recomand s reduc sarea i grsimile din alimentaie; -aerisesc salonul; -repaus la pat in DL stg. -administrez la indicaia mediculuui,medicaia prescris: -Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute; -ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o obosesc; -ii asigur o atmosfer de linite in salon; -aerisesc salonul; -aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric; -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -Adrenostazin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml.

Evaluare Ora12:TA=150/90mmHg Ora15:TA=150/90mmHg Ora18:TA=140/90mmHg Ora21:TA=140/80 mmHg AV=86 b/min. BCF=115 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min.,dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin:cefalee intens,dureri in epigastru.

Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei i a durerii epigastrice.

In urma administrrii medicaiei,cefaleea i durerea epigastric au mai diminuat in intesitate.

33

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.

Diminuarea edemelor. S ineleag necesitatea respectrii regimului.

-cntresc pacienta; -recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume),fr grsimi; -regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi; -realizez bilanul ingesta excreta; -sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer; -s se odihneasc in DL stg. Cu picioarele mai ridicate; -explic necesitatea respectrii regimului; -administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml. -ajut pacienta in timpul vrsturilor,susinnd-o; -ii recomand s evite micrile brute; -o inv s respire profund,aerisesc salonul; -ii ofer un pahar cu apa; -am redus aportul de lichide i alimente; -am administrat la indicaia medicului medicaia:vitamine B1;B6;C-f.I/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml. -dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici; -am exporat preferinele alimentare ale pacientei,lsnd-o sa aleag alimentele preferate,respectnd regimul; -ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese; -fac bilanul ingesta excreta. 34

G=90 Kg In urma interveniilor realizate s-a observat o diminuare minim a edemelor faciale.

Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin greuri i vrsturi.

Pacienta s aib o stare de bine,fr greuri i vrsturi. Pacienta s fie echilibrat hidrolectrolitic.

Dup interveniie realizate pacienta prezint o diminuare a strii de grea,i nu mai vomita.

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie.

Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice.

Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen.

Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor.

-am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; -am cntrit pacienta; -am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat; -s consume alimente bogate in proteine i vitamine; -am colectat urina in recipient pentru examene de laborator; -pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient, -la indicaia medicului am administrat: -Furosemid-f,II; -glucoz 5 %-1500 ml. -am aerisit salonul; -am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze; -am observat raportul dintre starea de veghe i de somn. -linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor; -sftuiesc gravida s se ridice incet din pat,iar dac ameete s stea culcat pn ii revine; -o sftuiesc s se odihneasc suficient; -s ia vitaminele i preparatele de Fe; -Elevit-c.1/zi; -tardyferon-c.1/zi.

G=90Kg. Proteinuria=absent. Cantitatea de urin in 24 h1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -am aerisit salonul; -am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze; -am observat raportul dintre starea de veghe i de somn. Ora12:TA=170/100mmHg Ora15:TA=150/90mmHg Ora18:TA=140/90mmHg Ora21:TA=140/80 mmHg AV=86 b/min. BCF=115 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min.,dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.



In urma interveniilor realizate starea de somnolen este meninut.

37

20.01.2011

Acumulare excesiv de lichide in Diminuarea esuturi din cauza sarcinii patologice edemelor. manifestat prin edeme. S ineleag necesitatea respectrii regimului.



-cntresc pacienta; -recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume),fr grsimi; -regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi; -realizez bilanul ingesta excreta; -sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer; -s se odihneasc in DL stg. Cu picioarele mai ridicate; -explic necesitatea respectrii regimului; -administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml. -ajut pacienta in timpul vrsturilor,susinnd-o; -ii recomand s evite micrile brute; -o inv s respire profund,aerisesc salonul; -ii ofer un pahar cu apa; -am redus aportul de lichide i alimente; -am administrat la indicaia medicului medicaia:vitamine B1;B6;C-f.I/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml. -dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici; -am exporat preferinele alimentare ale pacientei,lsnd-o sa aleag alimentele preferate,respectnd regimul; -ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese; -fac bilanul ingesta excreta.



38

20.01.2011



-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute; -ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o obosesc; -ii asigur o atmosfer de linite in salon; -aerisesc salonul; -aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric; -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -Adrenostazin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml. -am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; -am cntrit pacienta; -am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat; -s consume alimente bogate in proteine i vitamine; -am colectat urina in recipient pentru examene de laborator; -pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient, -la indicaia medicului am administrat: -Furosemid-f,II; -glucoz 5 %-1500 ml.




G=90Kg. Proteinuria=absent. Cantitatea de urin in 24 h1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestat prin somnolen. Gravida s prezinte un somn calitativ i cantitativ corespunztor. -am aerisit salonul; -am incurajat-o s comunice cu celelalte paciente din salon; -am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze; -am observat raportul dintre starea de veghe i de somn. Ora12:TA=170/100mmHg Ora15:TA=150/90mmHg Ora18:TA=140/90mmHg Ora21:TA=140/80 mmHg AV=86 b/min. BCF=115 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min.,dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.


41

21.01.2011




-cntresc pacienta; -recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume),fr grsimi; -regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi; -realizez bilanul ingesta excreta; -sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer; -s se odihneasc in DL stg. Cu picioarele mai ridicate; -explic necesitatea respectrii regimului; -administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml. -ajut pacienta in timpul vrsturilor,susinnd-o; -ii recomand s evite micrile brute; -o inv s respire profund,aerisesc salonul; -ii ofer un pahar cu apa; -am redus aportul de lichide i alimente; -am administrat la indicaia medicului medicaia:vitamine B1;B6;C-f.I/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml. -dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in cantiti mici; -am exporat preferinele alimentare ale pacientei,lsnd-o sa aleag alimentele preferate,respectnd regimul; -ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i dese; -fac bilanul ingesta excreta.



42

21.01.2011



-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute; -ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o obosesc; -ii asigur o atmosfer de linite in salon; -aerisesc salonul; -aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in regiunea epigastric; -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -Adrenostazin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml. -am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; -am cntrit pacienta; -am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat; -s consume alimente bogate in proteine i vitamine; -am colectat urina in recipient pentru examene de laborator; -pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient, -la indicaia medicului am administrat: -Furosemid-f,II; -glucoz 5 %-1500 ml.




G=90Kg. Proteinuria=absent. Cantitatea de urin in 24 h1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara Ora12:TA=170/100mmHg Ora15:TA=150/90mmHg Ora18:TA=140/90mmHg Ora21:TA=140/80 mmHg AV=86 b/min. BCF=115 b/min. Starea pacientei s-a meninut aceeai 30 min.,dup care in urma administrrii tratamentului s-a imbuntit.

44

22.01.2011

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin:cefalee.

Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei .

-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute; -ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o obosesc; -ii asigur o atmosfer de linite in salon; -aerisesc salonul; -aplic comprese reci pe frunte -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -Adrenostazin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml. -cntresc pacienta; -recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume),fr grsimi; -regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi; -realizez bilanul ingesta excreta; -sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer; -s se odihneasc in DL stg. Cu picioarele mai ridicate; -explic necesitatea respectrii regimului; -administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml.

In urma administrrii medicaiei,cefaleea a mai diminuat in intesitate.



45

22.01.2011



-am aerisit salonul; -am identificat activitile agreate de pacient care s nu o solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze; -am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.


Imposibilitatea desfurrii activitii din cauza sarcinii patologice nanifestat prin ameeli(vertij),oboseal.

Pacienta s nu mai prezinte ameeli i s-i poat desfura activitile zilnice.

-linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor; -sftuiesc gravida s se ridice incet din pat,iar dac ameete s stea culcat pn ii revine; -o sftuiesc s se odihneasc suficient; -s ia vitaminele i preparatele de Fe; -Elevit-c.1/zi; -tardyferon-c.1/zi.

Pacienta a ineles cauza ameelilor,i a zis c o smi respecte sfaturile.

Deficit de cunotine in legtur cu factorii de risc,severitatea bolii.

Pacienta s acumuleze informaii despre boal i s cunoasc simptomele de agravare a boliii.

-informez pacienta despre boal,despre simptomele Pacienta a ineles ce i-amde agravare a sarciniii; -o sfatuiesc s anunte medical in caz c apar aceste semen de agravare; -ii explc necesitatea regimului de urmat,i consecinele nerespectrii lui.

explicat i a acumulat noi cunotine.

46

Evaluare final:Pacienta C.C. internat cu diagnosticul de preeclampsie(HTA=150/90mmHg i edeme)pe data de 19.01.2011.se instituie tratament cu hipotensoare,antispastice i MgSO4. Gravida a fost externat pe data de 23.01 2011,dup 4 zile de spitalizare timp in care s-a instituit tratament i a fost supravegheat atent. Se externeaz in stare bun,afebril,edeme diminuate,a sczut in greutate 2 kg,G=88 kg,TA=125/80 mmHg, AV=75 bt/min ,TUN,BCF=130b/min ritmice,CUD absente,respiraii=17/min,col uterin lung posterior,membrane intacte,prezenteie sus situat,LA in cantitate normal. Recomandri: -tratament conform reetei:-Dopegyt-c.1-2/zi; -NoSpa-tb.-2/zi; -Scobutil-tb.-2/zi; -Elevit-c.1/zi; -regim desodat; -evitarea efortului,frigului i umezelii. -control TA la 2 zile; -control de specialitate peste 7 zile.

47

PROCES DE INGRIJIRE CAZUL NR.II. Pacienta D.D,in vrst de 44 de ani,cu domiciliul in Bacu,strada Castanilor,cstorit,are 2 copii,locuiete intr-un apartament cu 3 camere,condiii bune de via. Gravida sarcin 32 sptmni,a fost adus la serviciul de urgen pe data de 7.01.2011 pentru CUD i HTA,in urma controlului de specialitate,este internat pe secia de Obstetric.se instituie tratament cu antispastice,progestative,hipotensoare i repaus la pat. Din discuia cu pacienta am aflat c de cteva zile se simpte foarte obosit,slbit,are o cefalee intens,ameete ,uneori prezint tulburri senzoriale:diplopie,acufene,i prezint greuri i vrsturi.Pacienta spune c in ultimele 2 sptmni a luat in greutate 3 kg,ea prezint edeme importante generalizate,eliminare urinar redus. A avut menarha la 14 ani,cicluri regulate,flux moderat de 3-4 zile,nedureroase.Neag boli psihice sau infecto contagioase,nu consum alcool,nici igri,bea zilnic cte o cafea dimineaa. Gravida a fost luat in eviden de medicul de familie i medicul ginecolog din luna a-II-a de sarcin,a efectuat analizele specifice sarcinii i au ieit cu valori normale. DUM=28.05.2010 PMF=28.09.2010 DPN=08.03.2011 In urma examenului clinic pacienta prezint stare generala relativ bun,TA=160/110 mmHg,AV=100 b/min.;G=86 kg,FU=28 cm,BCF=110 b/min,MAF prezente,grup sanguin AII,Rh+. Examan laborator: Valori obinute Sumar urin:-glucoz-absent -albumin-prezent Proteinurie=6 g%o/24h Hb=11g% L=3000/mm HT=39% Valori normale Sumar urin:-glucoz-absent -albumin-absent Proteinurie=5 g%o/24h Hb=12-14g% L=4000-8000/mm HT=39-51%

Diagnostic internare V.G.III.P,sarcin 32 sptmni Rh+,ft viu,unic,prezentaie CR,CUD +disgravidie(HTA+proteinurie). Medicaie :07.01.2011 -Scobutil-f.II/zi;48

-Diazepam-f.I/zi; -Dopegyt-c.2/zi; -NoSpa-f.II/zi; -Furosemid-f.I/zi; -ser fiziologic-1500ml; -Glucoz 5%-1500 ml; -adalat-c.1/zi,intre Dopegzt cnd TA>140/90 mmHg; -MgSO4-f.II/zi.

49

50

07.01.2011

Alterarea funciei circulatorii datorit sarcinii patologice manifestat prin HTA,tahicardie.

Pacienta s prezinte o circulaie adecvat,in limite fiziologice.

-msor TA,puls,BCF; -recomand pacientei s nu consume cafea; -recomand s consune alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume); -recomand s reduc sarea i grsimile din alimentaie; -aerisesc salonul; -repaus la pat in DL stg. -administrez la indicaia mediculuui,medicaia prescris: -Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -Furosemid-f.II/zi -am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; -am cntrit pacienta; -am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat; -s consume alimente bogate in proteine i vitamine; -am colectat urina in recipient pentru examene de laborator; -pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient, -la indicaia medicului am administrat: -Furosemid-f,II; -glucoz 5 %-1500 ml. 51

Ora18:TA=160/100mmHg Ora22:TA=150/90 mmHg AV=90 b/min. BCF=110 b/min. Starea pacientei se menine aceeai datorit disgravidiei,valorile TA meninndu-se peste valorile normale.

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie,proteinurie.

Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice,din punct de vedere cantitativ i calitativ.

G=86Kg. Proteinuria=6g%o/24 h Cantitatea de urin in 24 h1603c./zi; -MgSO4-f.II/zi; -Adalat intre Dopegyt cnd TA>140; -NoSpa-f.II/zi; -Scobutil-f.II/zi; -Diazepam-f.II/zi-seara -Furosemid-f.II/zi -am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; -am cntrit pacienta; -am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat; -s consume alimente bogate in proteine i vitamine; -am colectat urina in recipient pentru examene de laborator; -pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient, -la indicaia medicului am administrat: -Furosemid-f,II; -glucoz 5 %-1500 ml. 55

Alterarea eliminrilor urinare din punct de vedere cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin oligurie,proteinurie.

Pacienta s prezinte eliminare urinar in limite fiziologice,din punct de vedere cantitativ i calitativ.

Dificultate de a respire din cauza sarcinii manifestat prin dispnee.

Pacienta s prezinte o bun respiraie.

Dificultate de a se alimenta din punct de vedere cantitativ i calitativ din cauza sarcinii patologice manifestat prin greuri i vrsturi.


Incetinirea tranzitului intestinal din cauza sarcinii manifestat prin constipaie.

Combaterea constipaiei. Pacienta s aib tranzit intestinal in limite fiziologice.

-am aerist salonul; -i-am recomandat pacientei repaus la pat,s stea cu troracele mai ridicat pentru ai facilita respiraia; -am invat pacienta exerciii de respiraie; -am creeat un mediu ambient linititor; -la indicaia medicului am administrat: -oxigen pe sond-2-3 l/minut; -Miofilin-f.I in 500 ml ser fiziologic. -susin pacienta in timpul vrsturilor; -ii recomand s evite micrile brute; -o inv s respire profund,aerisesc salonul; -ii ofer un pahar cu apa pentru a-i clti gura dup vrsturi; -am redus aportul de lichide i alimente; -am administrat la indicaia medicului medicaia:vitamine B1;B6;C-f.I/zi; -Torecan-f.I/zi; -glucoz 5%-1500 ml. -fac bilanul ingesta excreta. -sftuiesc gravida s consume alimente bogate in fibre(legume i fructe); -s consume lichide suficiente; -explic gravidei c in ultimul trimestru de sarcin constipaia este frecvent,datorit compresiunii uterului pe rect; -sftuiesc gravida s bea diminaa cnd se trezete ap caldu sau ceai cldu; -la indicaia medicului am administrat supozitoare cu glicerin 2/zi; -am stabilit impreun cu pacienta un program de eliminare; -am urmrit frecventa sacunelor i le-am notat in F.O. 56

Anxietate din cauza necunoaterii evoluiei sarcinii patologice manifestat prin nelinite i fric.

Pacienta s fie linitit i s nu ii fie fric.

Comunicare ineficace la nivel senzorial i motor din cauza sarcinii patologice manifestat prin acufene i diplopie.

Pacienta s fie echilibrat din punct de vedere senzorial i motor.

Dificultate de a dormi i de a se odihni din cauza necunoaterii evoluiei sarcinii patologice manifestat prin insomnie.

Pacienta s prezinte un somn corespunztor din punct de vedere calitativ i cantitativ.

-am incurajat gravida vorbindu-i cu blndee; -am sftuit-o s respecte sfaturile personalului medical; -s aib incredere in echipa medical care o ingrijete; -i-am explicat evoluia sarcinii i necesitatea de a sta linitit. -am incercat s o linitesc; -am creat un mediu linititor,am aerisit salonul; -am explicat pacientei c manifestrile sunt datorit sarcinii patologice i vor disprea dac respect tratamentul indicat de medic i indicaiile mele; -o sftuiesc s stea linitit in pat; -o incurajez s aib incredere in echipa medical care o ingrijete; -am sftuit-o s comunice cu celelalte paciente din salon. -am creat un mediu ambiant linititor,am aerisit salonul; -am solicitat familiei s o incurajeze pe plan moral; -am invat pacienta tehnici de relaxare ,inspiraii adnci inainte de culcare in faa geamului deschis; -am urmrit raportul intre starea de veghe i somn; -la indicaia medicului am administrat ; -Fenobarbital-f.I-seara; -diazepam-f.I-seara. -am explicat pacientei c aceste manifestri sunt din cauza sarcinii i vor disparea dup natere; -am suplinit pacienta in satisfacerea nevoilor sale,igiena personal; -am sftuit-o s adopte o poziie care s ii favorizeze o bun respiraie. 57

Dificultate de a se mica i a avea o bun postur din cauza sarcinii manifestat prin vertij,oboseal,slabiciune.

Pacienta s aib o bun postur i s-i poat realiza igiena personal.

Acumulare excesiv de lichide in esuturi din cauza sarcinii patologice manifestat prin edeme.

Diminuarea edemelor. S ineleag necesitatea respectrii regimului.

Alterarea confortului din cauza sarcini patologice manifestat prin cefalee intens.

Pacienta s prezinte o diminuare a cefaleei .

-cntresc pacienta; -i-am exlpicat cauza edemelor; -recomand s consume alimente bogate in proteine i vitamine(fructe i legume),fr grsimi; -regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de lichide in esuturi; -realizez bilanul ingesta excreta; -sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte lejer; -s se odihneasc in DL stg. Cu picioarele mai ridicate; -explic necesitatea respectrii regimului; -administrez la indicaia medicului: -Furosemid-f.I; -ser glucozat 5%-1500 ml. -linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt temporare i pot fi combtute; -ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o obosesc; -ii asigur o atmosfer de linite in salon; -aerisesc salonul; -aplic comprese reci pe frunte , -administrez la indicaia medicului: -Algocamin-f.II; -Adrenostazin-f.I; -ser fiziologic 1500 ml.

58

disgravidia tardiva

Documents