INTRODUCERE

Contabilitatea , în filosofia ştiinţei , se apreciază că a apărut, s-a dezvoltat şi

progresează continuu „în năzuinţa omului de a inventa sau descoperi lucruri utile vieţii,

care să-i creeze un mediu material, intelectual sau moral tot mai ridicat” (Voina&Rusu,

1991) .

În istoria contabilităţii se apreciază că încă din evul mediu, în special în a doua

jumătate şi mai ales în ultimul sfert al acestuia deţinătorii capitalului comercial în dezvoltare

constataseră „că acolo unde domneşte confuzie şi dezordine în socoteli, lucrurile nu merg

bine, şi de aceea s-a simţit nevoia unui instrument de calcul în măsură a pune în lumină cât mai

clară mersul operaţiunilor desfăşurate în sfera comerţului” (Demetrescu, 1972) .

Practica a impus în calitate de ,,instrument de calcul” în măsură a face „claritate şi

ordine în socoteli” contabilitatea în partidă dublă a cărei structură teoretică nu a apărut dintr-o

dată, ci a străbătut un drum lung şi întortocheat, de circa trei secole, până s-a putut ajunge la un

ansamblu de principii coordonate închegate într-o teorie coerentă a unui sistem de contabilitate

în partidă dublă. Prima teorie scrisă a unui sistem de contabilitate în partidă dublă, coerent,

găsită până în prezent, aparţine învăţatului italian Luca Paciolo, fiind publicată la Veneţia în

1494.

În lucrarea lui Luca Paciolo se găseşte prima definiţie a obiectului contabilităţii

considerat a fi întreaga avere a comerciantului, respectiv, „tot ce are pe lume mobil şi imobil,

începând întotdeauna cu lucrurile care sunt de mai mare preţ şi mai uşor de pierdut, cum sunt

banii lichizi, bijuterii, obiecte de argint etc. Pentru că cele imobile, cum sunt case, terenuri,

lagune, văi, iazuri cu peşte şi similare, nu se pot rătăci precum lucrurile mobile” (Paciolo,

1981 : 100).

Sistematizând după precepte ştiinţifice practicile contabilităţii în partidă dublă, din

Veneţia timpului său, Luca Paciolo elaborează prima teorie a unui sistem de contabilitate bazat

pe cele patru registre contabile fundamentale, pe care, desigur sub o formă mult evoluată le

întîlnim şi azi, şi anume :

Registrul „Inventar” întocmit la începutul activităţii agentului economic în care acesta

trebuie să înscrie toată averea sa în ordinea inversă a lichidităţii acesteia a cărei importanţă o

defineşte prin dictonul „unde nu este ordine, domneşte confuzia”, precum şi la finele

fiecărui exerciţiu financiar;

Registrul „Memorial” - documentele justificative de azi - în care Luca Paciolo observând

practica contabilă a timpului său spune că se înregistrează amănunţit tot ce priveşte

cumpărarea şi vânzarea sau alte tranzacţii comerciale.

Registrul „Jurnal” - evidenţa cronologică de azi concretizată în notele sau articolele

contabile - întocmit pe baza „Memorialului”, în registrul „Jurnal” fiecare articol

contabil se înscrie cu indicarea datei calendaristice la care a avut loc operaţia economică

precum şi a conturilor debitoare în par tea stângă şi a celor creditoare în partea dreaptă.

Această redactare a formulei contabile este şi astăzi operantă.

Registrul „Cartea Mare” - evidenţa sistematică de azi - în care se trec sistematizat pe

conturi toate operaţiile înregistrate în Registrul „Jurnal” astfel încât totalul sumelor

debitoare trebuie să fie egal cu totalul sumelor creditoare. Astfel Registrul „Cartea

Mare” juca şi rolul de Balanţă de verificare.

Dacă la sfârşitul Evului Mediu, când economia bazată pe capital era incipientă,

măsura şi performanţele unei afaceri era câştigul, în secolul al XIX-lea marile companii

pe acţiuni ce operau în industrie şi comerţ îşi măsurau şi analizau periodic performanţa

prin profitul prezentat în contul de profit şi pierdere.

În zilele noastre, într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi este

constituita din diferite procese transformatoare care genereaza consumuri - cheltuieli şi în

acelaşi timp produc rezultate – venituri şi urmăreşte atingerea a două obiective :

realizarea de profit şi satisfacerea necesităţilor unui anumit segment de piaţă.

Dupa natura lor, aceste procese se pot grupa în activitatea de exploatare,

activitatea financiara si cea extraordinara .

Scopul acestei lucrari este cel de aprofundare şi înţelegere a caracteristicilor

organizatorice ale contabiliţătii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor efectuate la S.C.

COMELF S.A. BISTRITA . Obiectivul lucrării consta în prezentarea cheltuielilor,

veniturilor şi rezultatelor din punct de vedere teoretic al contabilitaţii financiare, din

punctul de vedere al aplicarii lor la S.C. COMELF S.A. Bistriţa şi prin prisma analizei

indicatorilor de cheltuieli , venituri si rezultate . Contabilitatea financiara descrie circuitul

patrimonial al întreprinderii luat în totalitate si structuralitate. Obiectul său principal îl

constituie furnizarea de informatii sintetice privind poziţia financiară, performanţele şi

modificările poziţiei financiare. Informaţia contabilă, pe lânga o utilizare interna de către

management este destinată utilizatorilor externi definiţi de: investitorii de capital,

bancherii, angajaţii, furnizorii, clienţii, guvernul si organele sale, precum şi publicul.

Relatiile delimitate si evidenţiate în contabilitate au o determinare obiectivă, iar faptul ca

ele apar la intersecţia întreprinderii cu terţii sunt divulgabile integral. Pornind de la

această stare, contabilitatea este standardizata, adică se bazeaza pe norme privind

producţia, reprezentarea şi utilizarea informaţiilor .

MOTIVAŢIA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă deopotrivă

fundamentală, utilă şi pasionantă pentru teoria şi practica contabilă, cu dorinţa de a aduce

un plus de cunoaştere în acest domeniu.

Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea şi importanţa ei, necesitând o

laborioasă muncă de cercetare şi documentare, de coroborare şi asamblare a informaţiilor

şi cunoştinţelor necesare dezvoltării ei.

O preocupare principală a fost utilizarea şi valorificarea unei bibliografii actuale,

de cel mai înalt nivel, opera unor specialişti recunoscuţi în România şi pe plan

internaţional.

De asemenea, am acordat o mare pondere aspectelor practice, studiilor de caz,

aprecierilor şi contribuţiilor proprii, acestea reprezentând o parte consistentă, apreciabilă,

din volumul lucrării.

Lucrarea este structurata pe 5 capitole, fiecare dintre acestea evidentiind rolul

elemetelor de cheltuieli si venituri in activitatea unei intreprinderi , modul acestora de

prezentare si recunoastere. Capitolul unu al lucrarii detaliaza si prezinta particularitatiile

activitatii la S.C. COMELF S.A. Bistrita , continuînd cu capitolul doi , in care sunt

prezentate notiuni teoretice privind conceptul si structura cheltuielilor si a veniturilor unei

entitati economice. Capitolul trei si patru prezinta organizarea contabilitatii sintetice si

analitice a cheltuielilor si respectiv a veniturilor cu exemplificare concretă la S.C.

COMELF S.A. Bistrita , urmând ca în capitolul al cincilea să se dezvolte problematica

cheltuielilor privind impozitul pe profit si implicit contabilizarea rezultatului financiar al

întreprinderii .

În finalul lucrării sunt prezentate concluziile care s-au desprins în urma acestei

analize precum şi propuneri concrete prin care să se îmbunătăţească situaţia partimonială

a entităţii economice studiate si analizate .

Cu speranţa că această lucrare va reprezenta un ajutor pentru cei care se pregătesc

în domeniul contabilităţii, a studenţilor din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi

Gestiunea Afacerilor şi poate un pas înainte în cunoaşterea din acest domeniu, o dedic din

tot sufletul împreună cu urările mele sincere de succes!

CAPITOLUL 1

PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII LA S.C. COMELF S.A.

BISTRITA

1.1. Cadrul juridic de constituire şi funcţionare a societăţii

S.C. COMELF S.A. Bistriţa s-a constituit ca societate comercială pe acţiuni cu

capital integral de stat în anul 1991, prin reorganizarea fostei Întreprinderi de Utilaj

Tehnologic. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1971 sub denumirea de Întreprinderea de

Utilaj pentru Industria Materialelor de Construcţii şi Refractare pe structura căreia s-a

dezvoltat din 1977 Combinatul Industriei Construcţiilor de Maşini Bistriţa. După

finalizarea investiţiilor combinatul a fost dezmembrat în anul 1981 în 4 întreprinderi

dintre care una a fost Întreprinderea de Utilaj Tehnologic.

În a doua parte a anului 1991 capitalul societăţii a fost structurat, conform

prevederilor legale, astfel :

- 30 % Fondul Proprietăţii Private ( FPP )

- 70 % Fondul Proprietăţii de Stat ( FPS )

În anul 1995 s-au parcurs 2 etape de privatizare, prin ofertă publică, în urma

cărora acţiunile deţinute de FPP au devenit proprietate privată. Tot în acest an S.C.

COMELF S.A. a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti făcând parte dintre cele 12

societăţi fondatoare ale Bursei.

În anul 1998 s-au vândut 4 active neutilizate de COMELF unor societăţi mici.

Astfel, s-au obţinut resurse financiare, s-a evitat degradarea prin neutilizare, s-au eliminat

costurile cu amortismentele şi întreţinerea / conservarea spaţiilor respective, s-au

dezvoltat activităţi complementare de către societăţile cumpărătoare şi s-au creat noi

locuri de muncă pentru Bistriţa.

În anul 1999 pachetul de acţiuni deţinut de F.P.S. a fost achiziţionat de către

UZINSIDER S.A. Bucureşti, finalizându-se privatizarea societăţii.

S.C. COMELF S.A. este societate comercială cu capital integral privat, acţionar

majoritar fiind UZINSIDER S.A. Bucureşti şi face parte din grupul UZINSIDER

GROUP Bucureşti.

Societatea comercială S.C. COMELF S.A. este persoană juridică română, având

forma juridică de societate pe acţiuni, ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu capitalul

social; acţionarii sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor.

S.C. COMELF S.A. are sediul în România, judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul

Bistriţa, str. Industriei nr. 4 şi are durată nelimitată.

Din anul 2000, eşalonat, s-a trecut la organizarea societăţii pe centre de profit, în

prezent funcţionând patru puncte de lucru (fabrici) la sediul societăţii, fără personalitate

juridică, avand fiecare conducere proprie, precum şi subcont bancar propriu, cu

denumirile :

F.F.E. – Fabrica de Filtre şi Electrofiltre

F.U.E.T. – Fabrica de Utilaje şi Echipamente Terasiere

F.C.T. - TERA – Fabrica de Componente Terasiere

F.U.U.D. – Fabrica de Utilaje Uşoare şi Dispozitive

Următoarele direcţii îşi desfăşoară activitatea centralizat, la nivel de firmă: Direcţia

comercială, Direcţia A.Q. şi laboratoare, Direcţia economică, Depozite, Personal –

învăţământ.

Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice - conform

obiectului de activitate - şi realizarea de profit.

Obiectul de activitate al S.C. COMELF S.A. îl constituie conform codului CAEN

fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.

Domenii de activitate :

Produse:

Utilaje :

- Încărcător frontal multifuncţional “COMELF 50.25”

- Maşini de turnat asfalt

- Macara auto telescopică

- Concasoare

- Maşini de compactat deşeuri inclusiv caroserii auto

Echipamente pentru desprăfuirea gazelor industriale

- Electrofiltre

- Filtre

Echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor

Construcţii metalice sudate

- Părţi utilaj terasier

- Structuri metalice pentru construcţii civile şi industriale

- Structuri de susţinere, scări, platforme

- Canale de gaze şi coşuri de fum

Servicii:

Realizarea proiectării de execuţie după proiect tehnic;

Montaj, asistenţă tehnică şi service pentru toate obiectivele realizate;

Transportul produselor la beneficiar.

Capitalul social subscris şi vărsat este de 13.579.505,2 lei, respectiv 2.341.294

acţiuni nominative, valoarea unei acţiuni fiind de 6 lei.

Capitalul social subscris şi vărsat se compune din aportul asociaţilor acţionari

după cum urmează :

- S.C. UZINSIDER S.A. care deţine 1.794.286 acţiuni în valoare de 10.406.858,8

lei reprezentand 76,64 % din capitalul social ;

- ALŢI ACŢIONARI persoane fizice şi juridice ( inclusiv salariaţii COMELF)

deţin împreună un aport de 547.008 acţiuni în sumă de 3.172.646,4 lei şi reprezintă

23,36% din capitalul social.

Autorizări şi certificări :

- Încă din 23 februarie 1995 a fost certificat sistemul de management al calităţii de

către TÜV Management Service Germania conform normelor DIN, EN, ISO 9001 în

domeniile : maşini şi instalaţii, construcţii metalice, recipienţi sub presiune, tratarea şi

epurarea apelor.

- Autorizaţia pentru execuţia vaselor sub presiune eliberată de ISCIR - România.

- Atestarea capacităţii pentru execuţia structurilor sudate conform STAS 11595 -

83 şi ISO 3834 - 78 eliberată de ISIM Timişoara.

- Atestarea SLV - München Germania pentru execuţia construcţiilor sudate

conform DIN 18800 şi DIN 15018.

- Atestarea TÜV Bazern Germania pentru execuţia recipienţilor sub presiune

conform prescripţiilor tehnice AD - Merkblatt HP 0, DIN EN 729 - 2.

1.2. Specificul şi caracteristicile activităţii de dezvoltare şi implicaţiile lor

asupra societăţii

Din anul 1990 s-a restrâns considerabil piaţa internă ca urmare a reducerii masive

a investiţiilor în România, segment de piaţă căruia îi erau destinate produsele Comelf,

situaţie în care s-a pus accentul pe mărirea exportului, cu toate dificultăţile şi rigorile

pieţei externe, ca singură alternativă pentru supravieţuirea societăţii.

In anul 1991 ponderea exportului în producţia societăţii era de 29%, aceasta

crescând în 2000 la 74%, în 2005 la 87%, iar în anul 2006 ajungând la 93%.

Este de menţionat faptul că dacă în 1991 exportul era dirijat în totalitate pe piaţa

estică, în prezent produsele se exportă doar pe piaţa vestică.

Pincipalii clienţi ai societăţii au devenit firme renumite pe plan mondial şi în

Europa ca :

- GENERAL ELECTRIC ENERGY POWER FRANŢA şi BRADEN EUROPE

OLANDA - pentru componente aferente centralelor electrice cu turbina pe gaz;

- KOMATSU UTILITY EUROPE ITALIA, COLMAR ITALIA, MOXY

ENGINEERING NORVEGIA - pentru componente de maşini terasiere;

- MARINI ITALIA - pentru componente şi maşini de asfalt, filtre cu saci şi

silozuri ;

- HARTL AUSTRIA - pentru concasoare;

- LOLLINI ITALIA - pentru prese destinate reciclării deşeurilor metalice.

Această strategie privind piaţa externă conferă mari avantaje, produsele societăţii

corespunzând cerinţelor europene, astfel că practic momentul aderării la U.E. pentru

societate n-a fost foarte dificil.

Evident că simultan cu creşterea ponderii exportului s-a produs şi o mutaţie

esenţială în structura de producţie, corespunzător cererii pieţei.

Se constată o reducere drastică a cererii de utilaje pentru protecţia mediului; în

pofida faptului că poluarea este la o cotă alarmantă în România. Apreciem că acest

segment de piaţă se va dezvolta în următorii ani, având în vedere recenta aderarea la U.E.

când vor trebui respectate rigorile europene în domeniu.

1.3. Structura organizatorică şi reflectarea ei în organigramă

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor şi compartimentelor de

productie, tehnice, economice şi administrative, modul cum acestea sunt constituite şi

grupate, precum şi legăturile care se stabilesc între ele pentru realizarea obiectivelor

societăţii.

La S.C. COMELF S.A. Bistriţa, concepţia managerială pune accent pe rezolvarea

problemelor curente generate de producţie şi de mediul economic în care activează

societatea, se implică în previzionarea şi prospectarea pieţei asigurând buna desfăşurare a

activităţii.

Analizând organigrama S.C. COMELF S.A. se constată o structură de tip

piramidal care evidenţiază nivelurile ierarhice şi structurile funcţionale pe fiecare centru

de profit.

Prin fişa postului se stabilesc sarcinile fiecărui compartiment şi a fiecărei

persoane, sarcini care sunt precizate în Regulamentul de Organizare Internă aprobat de

Administratorul Unic.

Societatea este administrată de administratorul unic al societăţii, acţionarul S.C.

UZINSIDER S.A. Bucureşti care a desemnat ca reprezentant un administrator delegat şi

director general, aprobat de A.G.A. Termenul mandatului administratorului este de 4 ani

şi poate fi prelungit cu noi perioade de câte 4 ani.

Atribuţiile administratorului unic sunt:

stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe funcţiuni;

aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit competenţelor acordate;

aprobă operaţiunile de cumpărare şi vânzare de bunuri;

aprobă încheierea de contracte de închiriere ( luarea sau darea cu chirie );

stabileşte tactica şi strategia de marketing de cercetare şi dezvoltare, de asigurare

calităţii, de protecţie a mediului;

aprobă încheierea sau rezilierea contractelor;

supune anual adunării generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la

încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea

societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi

proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul în

curs;

rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acţionarilor.

Dreptul de a reprezenta societatea aparţine administratorului unic ; reprezentarea

societăţii se poate face şi de către alte persoane, pe bază de împuternicire specială dată de

administratorul unic.

Adunarea generală Ordinară şi Extraordinară va fi convocată de către

administratorul unic ori de cate ori va fi nevoie. Adunările generale se vor ţine la sediul

social al societăţii. Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală proporţional

cu acţiunile pe care le posedă.

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care

decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială. Adunările

generale sunt ordinare şi extraordinare şi au următoarele atribuţii principale :

aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi ;

aleg administratorul unic şi cenzorii, le stabilesc remuneraţia, îi descarcă de

activitate şi îi revocă ;

numesc directorul general şi adjuncţii acestuia, îi descarcă de activitate şi îi

revocă;

stabilesc competenţele şi răspunderile administratorului unic si ale cenzorilor ;

stabilesc salarizarea personalului angajat - în funcţie de studii şi munca prestată,

cu respectarea limitei minime prevăzute de lege ;

stabilesc nivelul de salarizare al administratorului unic, directorului general şi al

cenzorilor ;

stabilesc bugetul de venituri şi cheltuieli şi după caz, programul de activitate pe

anul următor;

examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi după

analizarea raportului administratorilor şi cenzorilor, aprobă repartizarea profitului,

hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung,

inclusiv a celor externe;

stabilesc competenţele şi nivelul de contracte a împrumuturilor bancare curente, a

creditelor comerciale şi a garanţiilor;

aprobă orice fel de credit financiar sau material acordat de societate ;

hotărăsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi sedii

secundare;

hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea

numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea

acţiunilor;

hotărăsc cu privire la schimbarea formei juridice a societăţii;

hotărăsc cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţii;

analizează rapoartele administratorului unic privind stadiul şi perspectivele

societăţii cu referire la profit şi dividende, poziţia de piaţă internă şi

internaţională, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncă, protecţia mediului,

relaţiile cu clienţii şi furnizorii;

hotărăsc cu privire la acţionarea în justiţie a administratorului unic şi a cenzorilor,

pentru pagubele pricinuite societăţii;

hotărăsc în orice alte probleme privind societatea pentru care este necesară

aprobarea adunării generale.

Convocarea adunării generale

Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de către administratorul unic , iar

adunarea generală ordinară are loc cel puţin o dată pe an la trei luni de la încheierea

exerciţiului economico - financiar, pentru examinarea Bilanţului şi a Contului de Profit şi

Pierdere pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe

anul în curs. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către administratorul unic

la cererea acţionarilor reprezentând cel puţin a zecea parte din capitalul social, şi la

cererea cenzorilor dacă cererea de convocare cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile

adunării generale. De asemenea administratorul unic poate convoca adunarea generală în

cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai puţin de jumătate. Adunarea generală

extraordinară va fi convocată de administratorul unic ori de câte ori va fi nevoie, cu cel

puţin 15 zile înainte de data stabilită. Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial şi

într-unul dintre ziarele răspândite din localitatea în care se află sediul societăţii.

Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu arătarea

explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Controlul activităţii societăţii va fi exercitat de trei cenzori care pot fi aleşi dintre

acţionari, cu excepţia cenzorilor-contabili. Trebuie aleşi şi un număr de trei cenzori

supleanţi, autorizaţi să-i înlocuiască pe titulari. Controlul activităţii societăţii poate fi

exercitat şi de către asociaţii acţionari precum şi de administratorul unic.Durata

mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Cenzorii sunt obligaţi să depună

înainte de intrarea în funcţiune o garanţie reprezentând a treia parte din garanţia cerută

pentru administrator.

Gestiunea societăţii este controlată de acţionari, precum şi de cenzori. Pentru a-şi

putea exercita dreptul de control, acţionarilor li se va prezenta - la cerere - date cu privire

la activitatea societăţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor.

Cenzorii vor aduce la cunoştinţa administratorului unic neregularităţile în

administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale pe care le constată, iar cazurile mai

importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale.

Personalul de conducere şi de execuţie al societăţii este angajat de către

administratorul unic sau de către directorul societăţii comerciale. Plata salariilor şi a

obligaţiilor aferente se va face potrivit legii. Permanent s-a urmărit corelarea personalului

cu structura şi volumul contractelor, ajungându-se în prezent la 1321 de salariaţi.

În societate funcţionează sindicatul liber al salariaţilor organizat pe structura

organizatorică a unităţii, cu care se încheie anual Contractul colectiv de muncă. Relaţiile

dintre sindicat şi conducerea societăţii sunt relaţii de colaborare şi se bazează pe

principiul autonomiei şi independenţei celor două persoane juridice (societatea şi

sindicatul) şi cu prevederile legale în materie.

Forma de înregistrare contabilă

Contabilitatea agenţilor economici din România este organizată în dublu circuit.

Informaţiile publicabile terţilor, utilizate şi de unitate sunt furnizate de contabilitatea

financiară, iar informaţiile confidenţiale, utilizate numai de unitate, sunt furnizate de

contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea financiară, numită şi generală, are ca obiect înregistrarea tuturor

operaţiilor care afectează patrimoniul întreprinderii spre a determina rezultatul financiar

al acesteia.

Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente ale

contabilităţii agenţilor economici. Ea asigură înregistrarea documentelor justificative în

ordine cronologică (în ordinea documentului sau a numărului de ordine a acestora) şi

sistematică (după natura şi felul lor) privitoare la toate operaţiile economice ale unităţii.

O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente:

formularistica de lucru utilizată;

modul de completare a formularisticii de lucru;

tehnica de calcul utilizată.

Societatea comercială COMELF S.A. utilizează forma de înregistrare contabilă

"maestru - şah", sau pe conturi corespondente. Trăsătura de bază a formei de contabilitate

maestru-şah este cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi

cel creditor al conturilor sintetice. Ciclul contabil de prelucrare a datelor se realizează cu

precădere pe baza criteriului prelucrării paralele. Se folosesc registrele separate pentru

fiecare fel de evidenţă : cronologică, sintetică-sistematică şi analitic-sistematică.

Înainte de a fi înregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrării

contabile (sortarea pe feluri de operaţii, verificare, evaluare şi control). Dacă pentru

acelaşi fel de operaţii există mai multe documente justificative, acestea se totalizează

zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tipul "document cumulativ"

întocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţii.

Pentru înregistrările care au la bază documente cumulative se întocmesc "note de

contabilitate".

Principalele formulare care se utilizează sunt jurnalul de înregistrare, fişă sintetică

şah şi balanţa conturilor şi registrele folosite pentru evidenţa analitică.

Jurnalul de înregistrare este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiilor

economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe măsura înregistrării

documentelor justificative, a documentelor cumulative şi a notelor de contabilitate li se

atribuie un număr de ordine (de înregistrare) corespunzător datei la care au fost

înregistrate.

Fişele sintetice şah servesc la evidenţa sintetică a operaţiilor economice şi

financiare. Atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic se foloseşte

acelaşi model de fişă.

Înregistrările în fişă se fac în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor

justificative, a documentelor cumulative sau a notelor de contabilitate, după caz.

Înregistrarea în fişele şah este precedată de înregistrarea cronologică proprie jurnalului de

înregistrare.

Registrele de contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic pentru

valori materiale, a fişelor pentru operaţii diverse, a situaţiilor şi altor formulare specifice

folosite în acest scop.

Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. În cadrul său

se stabilesc şi rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont în parte. De

asemenea pe baza înregistrărilor din contabilitatea analitică se întocmesc balanţe lunare

pentru conturile analitice.

Sistemul contabil al agenţilor economici este organizat şi condus potrivit Legii

contabilităţii nr. 82/1991 republicată, regulamentul de aplicare a legii contabilităţii, planul

de conturi şi norme de aplicare a acesteia.

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în cadrul oricărei societăţi comerciale

reprezintă o cerinţă a existenţei acesteia ca entitate în cadrul căreia munca de contabilitate

începe în momentul înfiinţării şi se termină o dată cu lichidarea acesteia.

Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere, de gestiune şi de control

a patrimoniului, a modului cum sunt folosite mijloacele băneşti şi materiale, cum sunt

utilizate fondurile, precum şi a rezultatelor obţinute.

S.C. COMELF S.A. Bistrita utilizează programe pentru urmărirea şi gestionarea

stocurilor de materii prime şi materiale (Ciel.gestcom) , pentru prelucrarea notelor

contabile (Ciel) , pentru evidenţa mijloacelor fixe, pentru calcularea salariilor, pentru

postcalcul. În curs de implementare este programul integrat MFG-PRO.

1.4 Necesitatea conformităţii contabilităţii financiare romaneşti cu directivele

contabile europene

Contabilitatea financiară a entitaţilor economice este o contabilitate de

angajamente. Astfel , efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt recunoscute atunci

cand tranzacţiile si evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria este încasata sau

plătită. În acest fel , apariţia angajamentului este înregistrata îin contabilitate într-o prima

etapă , urmănd ca decontarea sa se realizeze într-o etapă ulterioară .

România ca ţară aflată în tranziţie spre o economie de piaţa, şi-a căutat de căţiva

ani , un drum al ei , în implementarea si reglementarea contabilă .

Primele relaţii oficiale între România şi, pe atunci, Comunitatea Economică

Europeană, au fost instituite în anul 1967, prin iniţierea negocierilor pentru încheierea

unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare,

respectiv, brânzeturi, ouă, carne de porc. Aceste acorduri au urmărit, pe de o parte,

scutirea de taxe suplimentare a produselor româneşti, iar pe de altă parte, obligarea părţii

române să respecte un anumit nivel al preţurilor pentru a nu crea dificultăţi pe piaţa

statelor membre.

La 1 august 1996 a intrat în vigoare Protocolul Adiţional la Acordul europen de

asociere, semnat la 30 iunie 1995, privind deschiderea programului Uniunii Eeuropene

către România.

Adevărata consolidare a reformei contabile românesti se produce mai târziu ,

odată cu armonizarea acesteia cu Directivele Europene si Standardele Internaţionale de

Contabilitate (OMFP nr. 403/1999) , pentru entităţile mari şi foarte mari şi respectiv

armonizarea acesteia numai cu Directivele uropene (OMFP nr. 306/2002) pentru entităţile

mici şi mijlocii .

Aşadar potrivit acestor reglemantări se realizeaza o armonizare la două nivele :

la nivel european , cazul întreprinderilor mici si mijlocii , la cae

armonizarea se fundamentează pe baza Directivelor CEE , respectiv a IV –

a , a VII – a si a VIII – a ,

la nivel international , în cazul entităţilor mari şi foarte mari , la care

armonizarea se fundamentează pe baza IAS/IFRS .

Reglementările contabile în vigoare , ca formă si conţinut al situaţiilor financiare ,

principii contabile şi rebuli de evaluare , precum si reguli de întocmire aprobare , auditare

şi prezentare a situaţiilor financiare anuale , transpun :

Directiva a IV – a a Comunităţii Europene 78/660/RRc din data de

25.07.1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi

comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

L/222/14.08.1978 , cu modificarile si completările ulterioare ,

Art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/EC a Parlamentului European şi a

Consiliului din 21.04.2004 privind ofertele publice de preluare , publicată

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L/142/30.04.2004 .

Potrivit art. 4 al OMFP nr. 907/2005 , în funcţie de cerinţele reglementărilor

Uniunii Europene şi de evaluările efectuate de instituţiile implicate , Ministerul

Finanţelor Publice, Banca Naţională a României , Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare vor stabili condiţiile de aplicare a

Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară începând cu Situaţiile Financiare ale

anului 2007 , la unele tipuri de entităţi , de regulă societăţile mamă, holding-urile şi cele

ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţa reglementată .

CAPITOLUL 2

DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND VENITURILE ŞI

CHELTUIELILE

2.1. Conceptul , conţinutul şi structura cheltuielilor

2.1.1 Definirea conceptului de cheltuiala

Cheltuielile , semnifică o “sărăcire” a entităţii , generată fie de micşorarea unor

elemente de active patrimoniale , fie de o creştere a unor elemente de pasive

patrimoniale.

Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru :

consumurile de stocuri , lucrări executate şi servicii prestate de care

beneficiază entitatea ,

cheltuieli cu personalul ,

executarea unor obligaţii legale sau contractuale .

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu

ca urmare a desfaşurării activităţii curente a entităţii economice. Acestea nu diferă ca

natură de alte tipuri de cheltuieli .

Prin urmare şi pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi de

aceea ,,Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare” le consideră

cheltuieli . Sunt catalogate drept pierderi cele rezultate din dezastre (inundaţii, incendii),

precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung.

Costul calculat de contabilitatea de gestiune reprezintã o agregare de cheltuieli,

care corespund unei finalităţi. Aşadar, diferenţa dintre noţiunea de cost şi cea de

cheltuială este determinată de existenţa unei relaţii cu obiectul căruia i se calculeaza

costul, deci asupra căruia se raportează o cheltuială sau o sumã de cheltuieli. Se poate

spune că , spre deosebire de o cheltuială, un cost nu se constată, el se construieşte în mod

conştient.

2.2.2. Structura cheltuielilor

Reglementările contabile româneşti, clasifică rezultatele economico-financiare în:

curente (rezultate de exploatare şi financiare) şi extraordinare. Prin urmare elementele de

cheltuieli se clasifică în cheltuieli curente şi cheltuieli extraordinare .

Astfel , cheltuielile curente sunt cheltuieli rezultate din activităţi care se derulează

cu o anumită constanţă şi al căror caracter este firesc .

Cheltuielile extraordinare, sunt acele cheltuieli rezultate din evenimente sau

tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care , prin urmare , nu se

aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat .

Pornind de la caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse ,

ocazionarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp

(Ristea, 2004: 261-264) .

Astfel , pot fi identificate patru momente de formare a acestora :

1. consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare , cum ar

fi de exemplu consumul de materii prime , materiale auxiliare , etc ,

2. angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de

elemente nestocabile , lucrări , utilităşi şi servicii destinate activităţii , cu

ocazia apariţiei datoriri faţă de furnizori ,

3. plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a

entităţii, pentru care anterior plăţii a fost înregistrat angajamentul de plată ,

4. încorporarea , în cheltuielile curente ale exrciţiului financiar a unor sume

reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările

imobilizărilor), deprecieri economice reversibile (ajustări pentru

deprecierea activelor) sau rezerve pentru acoperirea riscurilor , pierderilor

şi/sau cheltuielilor estimate viitoare (provizioane) .

Din punct de vedere al momentului recunoaşterii lor , cheltuielile se grupează

în : cheltuieli propriu – zise, cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat pe mai

multe exerciţii , cheltuieli de plata .

Cheltuielile propriu – zise , cuprind cheltuielile angajate si recunoscute în

rezultatul exerciţiului curent sau în curs .

Cheltuielile înregistate în avans şi cele de repartizat pe mai multe exerciţii , sunt ,

dupa caz , cheltuieli constatate sau angajate în exerciţiul financiar curent , ce vor fi

recunoscute în rezultatul exerciţiului financiar al perioadelor viitoare .

În ceea ce priveste cheltuielile de plată , literatura de specialitate le defineşte ca

fiind consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit pâna la închiderea

exerciţiului financiar documentele de constatare (exemplu , drepturile cuvenite angajaţilor

la închiderea exerciţiului cu titlu de concedii de plătit , impozite şi taxe datorate , dobănzi

datorate).

Contabilitatea cheltuielilor se realizează în cadrul contabilităţii de angajamente , ce

presupune individualizarea si reflectara cheltuielilor în faza de angajare şi consum ,

constituindu–se cheltuială în momentul înregistrării indiferent de momentul plăţii .

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli , dupa natura lor ,

astfel :

Cheltuieli din activitatea de exploatare;

Cheltuieli din operaţiuni financiare;

Cheltuieli din operaţiuni extraordinare ;

Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite .

Cheltuielile din activitatea de exploatare:

- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili,

ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale

consumabile, costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra

cheltuielilor, contravaloarea energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi

păsărilor şi costul mărfurilor vândute;

- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere şi reparaţii);

redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetări, inclusiv sumele plătite pentru

contractele de cercetare; cheltuielile cu alte servicii executate de terţi (colaboratori) ,

comisioane, inclusiv cele plătite agenţilor economici cu activitate de comerţ exterior şi

onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal,

deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;

- cheltuieli cu personalul (salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi

protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj,

cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul

suportate de entitatea economică) ;

- alte cheltuieli de exploatare privind amortizările , provizioanele şi ajustările

pentru depreciere .

Cheltuielile financiare :

- pierderile din creanţe legate de participaţii;

- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate ;

- diferenţele nefavorabile de curs valutar ;

- dobânzile privind exerciţiul financiar în curs ;

- sconturi acordate clienţilor ;

- pierderi din creanţe de natură financiară şi altele ;

- amortizări şi ajustări pentru depreciere .

Cheltuielile extraordinare :

Această categorie cuprinde toate cheltuielile care, prin conţinutul şi natura

economică, au caracter pur întâmplător, fără legătură directă cu activitatea curentă,

normală a întreprinderii , fiind reprezentate de calamităţi şi alte evenimente extraordinare .

Pentru constatarea unui element extraordinar, natura evenimentului este prioritară

frecvenţei sale. De exemplu, pierderile ca urmare a unui cutremur constituie un element

extraordinar pentru majoritatea întreprinderilor, însă pentru o întreprindere de asigurări,

care face asigurări împotriva acestui risc, evenimentul în cauză constituie un element

ordinar, deoarece face parte din obiectul său de activitate.

Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite , reprezintã impozitul calculat

asupra profitului impozabil potrivit legii fie pe venitul microîntreprinderilor.

Există câteva cazuri speciale în ceea ce priveşte unele cheltuieli financiare, mai

precis cheltuielile cu dobânzile şi cele rezultate din diferenţe de curs valutar.

De regulă, dobânzile sunt recunoscute ca şi cheltuieli ale perioade în

contabilitatea beneficiaruluui de credite corespunzãtor realizãrii beneficiilor economice

asociate acestui efort. Conform IAS 23, costurile îndatorãrii , cuprind dobânzile şi alte

cheltuieli suportate de o întreprindere în legãturã cu împrumutul de fonduri : dobânzile

pentru descoperiri de cont, împrumuturi pe termen scurt şi lung, prime aferente

împrumuturilor, diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o monedã strãinã,

în mãsura în care sunt privite ca ajustarea cheltuielilor cu dobânda.

Conform tratamentului de bază stipulat de IAS 23, costurile îndatorării trebuie

înregistrate ca o cheltuială a perioadei în care au apărut. Conform tratamentului

alternativ, costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o cheltuialã în perioada în care sunt

suportate, cu excepţia celor care sunt capitalizate. Astfel, costurile îndatorării care sunt

direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung trebuie

capitalizate ca parte a costului acelui activ.

Diferenţele de curs valutar sunt reglementate de IAS 21 ,,Efectele variaţiei

cursului de schimb valutar”. Tranzacţiile trebuie transformate din valută în lei la data la

care este recunoscută tranzacţia, la cursul de schimb dat de B.N.R. pentru ziua respectivă.

Valoarea rezultată în lei este utilizată pentru a înregistra tranzacţia contabilă. Elementul

esenţial este momentul în care este recunoscută tranzacţia. Pe scurt, o tranzacţie este

recunoscută în momentul în care există probabilitatea ca aceasta să genereze beneficii

economice viitoare către sau dinspre întreprindere.

2.2.3. Recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere

Recunoaşterea cheltuielilor reprezintã procesul de încorporare în contul de profit

şi pierdere al unui element patrimonial care îndeplineşte criteriile stabilite în acest sens

prin standarde sau reglementãri contabile. Legislaţia în vigoare cuprinde criteriile de

recunoaştere a posturilor de venituri şi cheltuieli în contul de rezultate. În acest sens, prin

referirea la active/pasive, cheltuieli/venituri se prevede că un element patrimonial pentru

a satisface definiţia unui post poate fi recunoscut dacă îndeplineşte douã criterii

cumulative :

probabilitatea beneficiului viitor;

credibilitatea evaluãrii.

Probabilitatea beneficiului economic , se referă la gradul de incertitudine cu care

beneficiile economice viitoare asociate unui element patrimonial se vor constitui într-un

flux cãtre sau de la întreprindere. Incertitudinea vizeazã mediul în care întreprinderea îşi

desfãşoarã activitatea, fiind evaluatã pe baza probelor disponibile în momentul în care s-

au întocmit situaţiile financiare. Determinarea viitoare are în vedere asocierea dintre

venituri – cheltuieli şi active – pasive, în condiţiile în care activele şi pasivele rezultã din

operaţiuni sau alte evenimente trecute care genereazã beneficii ulterioare.

Credibilitatea evaluării , presupune , că elementul recunoscut ca post posedă o

valoare sau un cost care poate fi estimate rezonabil. În multe cazuri costul sau valoarea

trebuie estimatã, folosirea unor estimări rezonabile constituind o parte esenţială în

elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţeazã credibilitatea lor. În cazul în care totuşi

nu poate fi realizatã o estimare rezonabilã, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau

contul de profit şi pierdere.

Cheltuielile, sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc

o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau creşterii

unei datorii , modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta înseamnă că

recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau

reducerii activelor (spre exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea

imobilizărilor) .

De asemenea , sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii

directe între costurile implicate şi obtinerea elementelor specifice de venit . Acest proces ,

cunosut sub numele de conectarea costurilor la venituri , implică recunoaşterea simultană

sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceaşi

tranzacţie. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la

detrminarea costurilor bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din

vânzarea bunului .

Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor

realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active , fiind imobilizate , stocate sau

repartizate asupra mai multor exerciţii financiare .

Unele cheltuieli sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere , pe baza unei

proceduri de alocare sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii

economice în decursul msi multor exerciţii financiare şi când asocierea acestora cu

veniturile poate fi determinată în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori

necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active , cum ar

fi : terenuri şi utilaje , licenţe şi marci de comerţ , caz în care cheltuiala este prezentată ca

amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în

cadrul perioadei în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor

elemente .

Totodată, în baza principiului intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui

exerciţiu, veniturile sau cheltuielile aferente exerciţiilor precedente care din eroare sau

omisiune nu au fost înregistrate se vor contabiliza în exerciţiul curent afectând structura

contului de profit şi pierdere a acestui exerciţiu. De asemenea, în baza principiului

prudenţei, trebuie contabilizate cheltuielile şi pierderile previzibile a căror cauză se

găseşte în exerciţiul curent sau exerciţiile anterioare. Aplicarea principiului prudenţei are

ca efect contabil imediat înregistrarea amortizărilor şi provizioanelor.

Principiul noncompensării este caracterizat prin aceea că ,,valorile elementelor ce

reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive,

respectiv, veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensării între active şi pasive admise

de Standardele Internaţionale de Contabilitate”. Acest principiu decurge în principal din

principiul evaluării şi înregistrării separate a elementelor de activ şi pasiv şi nu permite

compensările dintre posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului şi nici între veniturile

şi cheltuielile din contul de rezultate.

2.2. Conceptul , conţinutul şi structura veniturilor

2.2.1 Definirea conceptului de venit

Ca si cheltuielile , veniturile , constituie elemente direct legate de măsurarea

profitului. Acesta este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei întreprinderii sau ca

bază de referinţă pentru alţi indicatori (rentabilitatea investiţiei, rezultatul pe acţiune).

Veniturile semnifică o “ îmbogăţire “ a întreprinderii, generată fie de o creştere a

unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive

patrimoniale ( capitaluri proprii sau datorii ).

În Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, elaborat

de IASB, veniturile sunt definite ca fiind “creşteri ale beneficiilor economice înregistrate

pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori

descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele

decât cele rezultate din distribuirea acestora către actionari .

În categoria veniturilor se includ :

sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţile

curente. Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate ,

ca parte integrantă a obiectului său de activitate , precum şi activităţile

conexe acestora. Veniturile din activităţi curente se pot rgăsi sub diferite

denumiri , cum ar fi : vânzări , comisioane , dobănzi sau dividende .

câştigurile din orice alte surse. Câştigurile reprezintă creşteri ale

beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea

curentă , dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate .

Definiţia veniturilor include totdată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele

rezultate din reevaluarea portofoliului de titluri şi cele rezultate din creşterea valorii

contabile a activelor pe termen lung. În aceeaşi categorie se includ sconturile obţinute de

întreprindere de la furnizorii săi, câştigurile nete din cumpărarea/ vânzarea de titluri de

plasament şi diferenţele favorabile de curs valutar.

Pe scurt, noţiunea de câştig implică un rezultat net favorabil dintr-o tranzacţie, ca

urmare a compensării efectelor (sumelor de bani primite) cu eforturile corespunzătoare

(costul bunului).

O dată recunoscute în contul de profit şi pierdere, câştigurile se evidenţiază

distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importantă pentru procesul

decizional. Câştigurile sunt prezentate de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile

aferente.

2.3.2 Structura veniturilor

Similar cheltuielilor , veniturile se clasifică în: curente (rezultate din exploatare şi

financiare) şi extraordinare .

Veniturile curente , sunt acele venituri rezultate din activităţi care se derulează cu

o anumită constanţă şi ale căror caracter este firesc .

Veniturile extraordinare , sunt acel venituri rezultate din evenimente sau

tranzacţii clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care , prin urmare nu se

aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat .

În general, veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate şi/sau

livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi, pot fi identificate

cel puţin patru etape principale de formare a lor:

1. Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate

al unei entităţi. În acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei

obţinute se face la costuri efective de producţie .

2. Livrarea - facturarea producţiei fabricate , constă în transferul dreptului

de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În

acest moment al ciclului economic , evaluarea producţiei vândute se face

la preţuri de vânzare , inclusiv taxa p valoarea adaugată – acolo unde este

cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la

nivelul preţului negociat de vânzare fără eventuala taxă pe valoarea

adăugată .

3. Încasarea unor sume de bani ca urmare a facturării de produse , lucrări,

prestaţii şi servicii care fac obiectul curent de activitate al entităţii , pentru

care nu s-au înregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători)

4. Încorporarea - includerea în veniturile curente ale exerciţiului financiar

a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în

exerciţiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiul

financiar curent. Este vorba de venituri constatate în avans scadente şi/sau

de venituri din anularea ajustărilor pentru deprecierea activelor , a

provizioanelor rămase fără obiect .

În functie de momentul recunoaşterii lor în rezultatul exerciţiului , veniturile

se pot clasifica în: venituri propriu - zise , venituri înregistrate în avans , venituri de

realizat .

Veniturile propriu - zise , cuprind veniturile constatate şi recunoscute în rezultatul

exerciţiului curent .

Veniturile înregistrate în avans , sunt constatate în exerciţiul curent , dar vor fi

încorporate în rezultatul exerciţiului următor .

Veniturile de realizat , sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul curent şi

încorporate în rezultatul exerciţiului curent , pentru care nu s-au înticmit documente de

înregistrare . Spre exemplu , vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi

până la închiderea exerciţiului .

Veniturile , după natura lor , se clasifică astfel :

Venituri din exploatare ,

Venituri financiare ,

Venituri extraordinare .

Veniturile din exploatare , cuprind :

- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor

executate şi serviciilor prestate . În contabilitate veniturile din vânzari de bunuri în

momentul predării bunurilor către cumpărătoei , al livrării lor pe bază de factură sau

în alte condiţii prevăzute de contractcare atestă transferul dreptului de proprietate

asupra bunurilor respective către clienţi . Veniturile din prestări de servicii se

înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării lor . Veniturile din redevenţe sunt

recunoscute conform contractului ,

- venituri din variaţia stocurilor , reprezentând variaţia în

plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a

stocurilor de produse şi productia în curs de la şfârşitul perioadei şi valoarea

stocurilor iniţiale ale produselor şi prosucţiei în curs de , neluând în calcul ajustările

pentru depreciere reflectate . Variaţia stocuriloe de produse finite şi a celor în curs

de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie

pentru a reflecta faptul că fie producţia a majorat nivelul stocurilor , fie vânzările

suplimentare au redus nivelul stocurilor .Veniturile din producţia stocată se înscriu ,

alături de celelalte venituri în contul de profi şi pierdere , cu semnul plus (sold

creditor) sau minus (sold debitor) .

- venituri din producţia de imobilizări reprezentând costul

lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însaşi , care se înregistrează

ca active imobilizate corporale şi necorporale .

- venituri din subvenţii de exploatare , reprezintă subvenţiile

pentru acoperirea siferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor , precum şi alte

subvenţii de care beneficiază entitatea .

- alte venituri din exploatarea curentă , cuprind veniturile din

creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare .

- venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere

privind activitatea de exploatare .

Veniturile financiare , cuprind :

- venituri din imobilizãri financiare ,

- venituri din investiţii pe termen scurt ,

- venituri din creanţe imobilizate ,

- venituri din investiţii financiare cedate,

- venituri din diferenţe de curs valutar ,

- venituri din dobânzi ,

- venituri din sconturi primate în urma unor reduceri financiare ,

- alte venituri financiare ,

- ajustări pentru pierdere de valoare .

Veniturile extraordinare , au un caracter ocazional, neavând nici o legãturã cu

activitatea curentă a întreprinderii. Acestea sunt venituri rezultate din compensaţiile

primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente asemănătoare. Un

exemplu de venit extraordinar pot fi daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma

producerii unor calamităţi (Pântea&Pop, 2004) .

2.3.3 Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere

Recunoaşterea reprezintă procesul încorporării în bilanţ, respectiv contul de

profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte condiţiile : este probabil ca orice

beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă în sau din întreprindere şi elementul

are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Veniturile sunt recunoscute pentru a fi încorporate ca posturi numai atunci când

are loc o creştere a beneficiilor economice primite în întreprindere în cursul desfăşurării

normale a activităţii curente, flux ce se materializează prin creşteri ale capitalului propriu,

altele decât prin contribuţiile participanţilor la capital, iar această creştere putând fi

credibil evaluată are loc, după caz, simultan cu recunoaşterea creşterilor de activ sau

reducerilor de pasiv .

Pentru a fi recunoscut, venitul realizat/obţinut sau realizarea să aibă un grad

suficient de certitudine. În teorie şi practică pentru recunoaşterea veniturilor trebuie

respectată cerinţa ca acestea să fie obţinute şi nu neapărat încasate.

Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS 18) “Venituri” precizează

condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea veniturilor în Contul de profit şi

pierdere . Astfel, veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute atunci când toate

condiţiile următoare sunt îndeplinite :

riscurile si beneficiile semnificative ce decurg din proprietatea bunului sunt

transferate cumpărătorului ,

nu mai există control efectiv din partea entităţii asupra bunurilor vândute,

mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil ,

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către

entitate ,

costurile tranzacţiei pot fi măsurate în mod rezonabil .

Exemple de cazuri în care entitatea păatrează riscurile semnificative aferente

proprietăţii , şi prin urmare tranzacţia nu reprezintă o vânzare şi în consecinţă veniturile

nu pot fi înregistrate :

când cumpărătorul are dreptul de a returna bunurile cumpărate şi

vânzatorul nu cunoaşte cu certitudine gradul de probabilitate de înapoiere

a bunurilor ,

când bunurile sunt livrate dar nu şi instalate , iar instalarea reprezintă o

parte semnificativă a contractului şi nu a fost încă realizată de vânzător ,

atunci când vânzătorul are obligaţii legate de rezultate nesatisfăcătoare ,

necoperite de prevederile garanţilor normale .

Dacă vânzătorul păstrează doar un risc nesemnificativ ce decurge din proprietatea

bunului atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute.Exemple de

cazuri în care entitatea păstrează riscurile nesemnificative aferente proprietăţii şi în

consecinţă poate recunoaşte venitul aferent tranzacţiei respective :

când vânzătorul păstrează titlul legal de proprietate asupra bunurilor în

scopul exclusiv al asigurării colectării sumelor ce i se datorează , dar

transferă toate celelalte riscuri şi beneficii semnificative ,

vânzarea bunurilor cu clauză de returnare a banilor , în cazul în care

clientul nu este satisfăcut dar numai cu condiţia ca entitatea vânzătoare să

poată estima în mod rezonabil volumul retururilor şi să recunoască un

provizion în acest sens pe baza experienţei anterioare şi a altor factori

relevanţi .

Veniturile rezultate din tranzacţii ce implică prestarea de servicii trebuie

recunoscute dacă pot fi estimate în mod rezonabil, în mãsura execuţiei contractului la

data închiderii bilanţului. Rezultatul unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil dacă

sunt îndeplinite condiţiile următoare :

suma veniturilor poate fi estimatã în mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei sã fie

generate cãtre întreprindere;

stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului

poate fi evaluat în mod rezonabil;

costurile apãrute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare

a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.

Recunoaşterea veniturilor pe mãsura execuţiei contractului este denumitã ,,metoda

procentului de execuţie”. Conform acestei metode, veniturile sunt recunoscute în

perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.

Veniturile sunt recunoscute numai atunci este probabil ca beneficiile economice

asociate tranzacţiei să intre în întreprindere. Când rezultatul unei tranzacţii ce implică

prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, veniturile trebuie recunoscute

doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende, dobândite din utilizarea de cãtre

alţii a activelor întreprinderii, sunt recunoscute dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite:

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fi

generate către entitate .

mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil .

Baze de recunoaştere a veniturilor :

dobânzile trebuie recunoscute folosind metoda dobânzii efective;

redevenţele trebuie recunoscute pe baza contabilitãţii de

angajament, conform realitãţii economice a contractului;

dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul

acţionarului de a le încasa.

La fel ca oricare alt tip de venit, acestea sunt recunoscute numai atunci când există

probabilitatea ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să intre în întreprindere.

CAPITOLUL 3

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI

ANALITICE A CHELTUIELILOR

LA S.C. COMELF S.A. BISTRITA

În conformitate cu principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile

generatoare de cheltuieli sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă

naştere unei contabilităţi de angajamente sau „accrual accounting”, în care cheltuielile

sunt individualizate şi reflectate în faza de angajare şi consum.

Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între

cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.

Principiul prudenţei prevede că nu este admisă supraevaluarea elementelor de

activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând

cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii

exerciţiului curent sau anterioare.

Respectarea principiului independenţei exerciţiilor este condiţionată şi susţinută

de aplicarea altor două principii contabile: principiul recunoaşterii rezultatului şi

principiul conectării cheltuielilor la venituri.

Principiul recunoaşterii rezultatului solicită delimitarea momentului constatării

veniturilor şi a momentului în care cheltuielile se consideră consumate, iar pe această

bază se face imputarea costului în vederea determinării rezultatului net.

Acest principiu, al individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul

conectării cheltuielilor la venituri. Astfel, cheltuielile se află într-o conexiune cu

veniturile pe care le determină, fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă.

Caracteristica de bază a contabilităţii financiare este dependenţa de normele

reglementate de organismele naţionale şi internaţionale, iar în cazul ţărilor europene se

află sub incidenţa fiscalităţii, existând în acest sens şi expresia de „poluarea fiscală a

contabilităţii financiare”.

Cea de-a doua componentă a contabilităţii întreprinderii este contabilitatea de

gestiune sau managerială, care, în virtutea obiectului său, înregistrează cheltuielile

grupate după felul şi destinaţia lor (materii prime, materiale, obiecte de inventar,

personal, servicii primite, amortizări etc.).

Această componentă a contabilităţii are rolul de instrument în luarea deciziilor de

către conducerea întreprinderii şi nu se organizează după norme obligatorii la nivel

naţional sau internaţional, fiind ţinută în funcţie de situaţia particulară a fiecărei firme.

Informaţiile sale sunt destinate exclusiv conducerii firmei şi de organizarea şi ţinerea sa

depind fiabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii.

Rolul contabilităţii de gestiune, de determinare a costurilor pe produse, ramuri,

activităţi, sau pe centre de cost, centre de profit, centre de responsabilităţi, este strâns

legat de funcţia de furnizare a informaţiilor vitale legate de productivitatea şi

rentabilitatea la nivelul acestor structuri.

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale

privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, produselor, lucrărilor şi

serviciilor. Totodată sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează

producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Potrivit planului de conturi general

românesc, contabilitatea cheltuielilor de exploatare se realizează cu ajutorul grupelor de

conturi din clasa 6 „Conturi de Cheltuieli” , care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul

I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul

II, formate din patru cifre.

Ca unitate economică de dimensiuni naţionale , S.C COMELF S.A. BISTRITA ,

utilizeaza atât conturi sintetice de gradul I, cât şi conturi sintetice de gradul II.

3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Această categorie de cheltuieli , desemnează generic , elementele de cheltuieli

materiale primare , care privesc activitatea de exploatare a întreprinderii. Ele sunt

reflectate în contabilitate prin grupa de conturi 60 „Cheltuieli privind stocurile”.

Obiectul acestei categorii de cheltuieli îl constituie materiile prime, materiale

consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia şi apa, precum şi

mărfurile.

Cheltuieli cu materiile prime

Potrivit art. 13 alineatul 2 - din Legea Contabilităţii, contabilitatea valorilor

materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului

permanent sau a inventarului intermitent.

Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din :

- preţul de înregistrare al materiilor prime date în comsum;

- preţul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere şi

neimputabile;

- diferenţele de preţ aferente materiilor prime constatate lipsă la inventariere;

Documentele justificative care stau la baza inregistrarii contabile a consumului de

materiale sunt fisa – limita de consum – pentru stabilirea necesarului de consum pe

fiecare serie de productie, corelata cu comenzi interne de productie si bonurile de consum

emise in baza acestora.

Costurile cu materia prima si materialele se includ in costurile de productie si se

aloca treptat in cheltuielile perioadei pe masura vânzarii productiei obtinute. O anumita

parte a acestor cheltuieli va ramâne alocata productiei finite si productiei in curs de

executie in stoc la finele perioadei.

Ocazionarea cheltuielilor cu materii prime se face în momentul consumului, pe

baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii. Bonul de consum serveşte ca document

de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodată document

justificativ de scădere din gestiune. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura eliberării

materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea sa,

pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente

care solicită materiale spre a le consuma.

În cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar în

cadrul gestiunii, pe secţii.

Evidenţa cheltuielilor cu materiile prime este ţinută cu ajutorul contului

601 ,,Cheltuieli cu materiile prime” .

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează darea în consum de materii prime – pe

baza Centralizatorului Bonurilor de Consum pe luna Martie 2008 , astfel:

601 = 301 50.000

„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

Pentru stabilirea sumei înscrise în nota contabilă de mai sus, se centralizează la

nivelul fiecărei magazii a unităţii toate bonurile de consum în care sunt înscrise sumele

reprezentând consumul de materii prime sau materiale consumabile. Pe baza

centralizatoarelor trimise de fiecare magazie în parte, se întocmeşte Centralizatorul

Bonurilor de Consum , pe luna Martie 2008 .

Pentru stabilirea costului materiilor prime şi materialelor auxiliare ieşite din

magazii, se utilizează metoda F.I.F.O (prima intrare/prima ieşire).

Această metodă are în vedere principiul conform căruia stocurile ieşite din

gestiune se evaluează la costul primului lot intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau

sortiment. După epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul următorului lot intrat în

ordine cronologică.

Cheltuieli cu materiale consumabile

Se consideră materiale consumabile acele active circulante materiale care

participă în procesul de producţie sau de exploatare alături de materiile prime şi care, de

regulă, nu se regăsesc în produsul finit şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în

patrimoniul unităţii. În sfera acestor active circulante materiale se regăsesc o gamă largă

de elemente care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale,

cum sunt: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb şi

alte materiale consumabile.

Evidenţa cheltuielilor cu materiile consumabile este ţinută cu ajutorul contului

602 ,,Cheltuieli cu materialele consumabile” , dezvoltat pe analitice corespunzătoare.

S.C. COMELF S.A. înregistrează consumul de combustibil , pe luna Martie 2008,

astfel:

6022 = 3022 6.792,18

,,Cheltuieli privind combustibilul” “Combustibil”

Se înregistrează, consumul altor materiale consumabile - toner imprimanta ,

astfel:

6028 = 3028 160

,,Cheltuieli cu materialele consumabile” “Materiale consumabile”

Sumele înscrise în notele contabile de mai sus , sunt luate din aceeaşi Situaţie

Centralizatoare a Consumului de Materiale pe luna Martie 2008 , reprezentând totalul

bonurilor de consum pe fiecare magazie.

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Cheltuielile privind obiectele de inventar reprezintă cheltuieli datorate dării în

folosinţă a acestora, sau pierderilor din deprecieri ireversibile sau valoarea obiectelor de

inventar constatate lipsă la inventar.

Evidenţa cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar este ţinută cu

ajutorul contului 603 ,,Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar”

S.C. COMELF S.A. inregistreaza descărcarea din gestiune a materialelor de

natura obiectelor de inventar , astfel

603 = 303 500

„Cheltuieli privind materialele „Materialele de natura

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile care sunt achiziţionate de

unitate şi eliberate în consum fără a fi stocate .

S.C. COMELF S.A , înregistrează consumul de gaz metan (achizitionat in butelii):

604 = 401 200

“Cheltuieli privind materialele nestocate” “Furnizori”

Cheltuieli privind energia si apa

Pentru a reflecta în contabilitatea sintetică şi analitică asigurarea cu utilităţile

necesare desfăşurării procesului de producţie, în principal energia şi apa, se porneşte de la

documentul justificativ, care în cazul consumurilor de apă şi energie este factura , trimisă

de furnizori.

Înregistrarea în contabilitate a aprovizionarii cu energie electrica (suma de

102.929,59 reprezintă consum energie S.C. Comelf S.A. , iar restul de 152.689,56 se va

refactura altor societaţi ) , conform facturii nr. 8101551/31.03.2008 - emisa de SC ENEX

SRL Cluj , astfel:

% = 401 „Furnizori” 304.186,79

605 „Cheltuieli cu energia si apa” 102.929,59

6042 „Cheltuieli cu materiale nestocate” 152.689,56

4426 TVA deductibilă 48.567,64

Cheltuieli privind mărfurile

În categoria cheltuielilor privind mărfurile se cuprind acele cheltuieli efectuate cu

materialele cedate de unitate altor societăţi, materiale neutilizate în procesul de fabricaţie,

datorită schimbărilor intervenite în acest proces.

S.C. COMELF S.A. Bistriţa neavand ca obiect de activitate vânzarea de marfă sau

comerţul, fiind o societate de producţie, vinde uneori materiale care nu s-au folosit şi care

nu pot fi folosite în procesul de producţie.

Pentru înregistrarea in contabilitate a acestei operatiuni , întâi se transferă tabla

din magazie de materiale , în magazia de marfă , pe urmă are loc vânzarea mărfii si

concomitent descărcarea gestiunii :

607 = 371 1.140

“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri” ( 400 x 2,85 lei/kg )

Cheltuieli privind ambalajele

Cheltuielile privind ambalajele , cuprind contravaloarea ambalajelor vândute sau

consumate în cadrul unităţii . Fac parte din cheltuielile privind ambalajele : ambalajele

care circulă în sistemul de vânzare-cumpãrare ce se vând ori apar ca lipsuri la

inventariere , ambalajele care circulã în sistem de restituire ce nu se pot restitui

furnizorilor.

S.C. COMELF S.A. Bistriţa , nu are contabilizate inregistrari contabile privind

ambalajele , dar prezentam înregistrarea contabilă:

608 = 381

„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

3.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Pentru a-si desfăşura în condiţii de rentabilitate activitatea de exploatare,

întreprinderea apelează la serviciile şi lucrările executate de terţi. Această categorie de

cheltuieli cuprinde două structuri: lucrări şi servicii executate de terţi direct legate de

activitatea de exploatare si alte lucrări şi servicii executate de terţi cu caracter general .

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Reflectarea în contabilitatea S.C. COMELF S.A Bistrita - a cheltuielilor cu

lucrările şi serviciile executate de terţi are la bază ca documente justificative contractul

de prestări servicii, executare lucrări, factura, contractul de asigurare.

S.C. COMELF S.A Bistrita , înregistrează în contabilitate cheltuielile cu

reparatiile , conform facturii nr. 000415/01.03.2008 - emisa de SC Mottra SRL Bistrita :

% = 401 244,14

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” „Furnizori” 205,16

4426 „TVA deductibilă” 38,98

Cheltuieli cu redevenţe , locaţii de gestiune si chirii

O altă categorie de cheltuieli privind lucrările executate şi serviciile prestate de

terţi o constituie cheltuielile cu redevenţele, chiriile şi locaţiile de gestiune datorate

terţilor care pun la dispoziţia S.C. COMELF S.A Bistrita - pentru nevoile productive sau

neproductive, bunuri imobiliare .

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu redevente si chirii , conform facturii

nr. 8802846/05.03.2008 - emisa de SC ROKOR ECOSTYLE SRL Craiova :

% = 401 114,24

612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţii „Furnizori” 96,00

de gestiune, chirii”

4426 „TVA deductibilă” 18,24

Cheltuieli cu prime de asigurare

În ceea ce priveşte cheltuielile cu asigurarea mijloacelor de transport aflate la

dispoziţia sa, S.C. COMELF S.A Bistrita - le justifică pe baza contractelor de asigurare

încheiate societatile de asigurare .

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu prime de asigurare , conform

contractului de asigurare auto nr. 000043693- încheiat cu SC Ardaf SA Bistrita - pentru o

perioada de 6 luni, astfel :

613 = 401 160

„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Furnizori”

3.1.3 Contabilitatea altor servicii executate de terţi

Cheltuieli cu colaboratorii

Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizează, în cadrul S.C. COMELF

S.A Bistrita - pe bază de contract de prestări servicii .

În baza unui contract civil de prestări servicii încheiat cu numitul Pop Vasile , se

înregistrează remuneraţia datorată acestuia :

621 = 401 400

„Cheltuieli cu colaboratorii” „Furnizori”

Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

În categoria acestor cheltuieli se cuprind : comisioane datorate pentru cumpărarea

sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane de intermediere, onorarii de

conciliere, onorarii de contencios, expertize de specialitate şi alte cheltuieli similare.

S.C. COMELF S.A. Bistrita , fiind membra a grupului UZINSIDER GENERAL

CONTRACTOR S.A. Bucuresti , toate contractele se deruleaza prin intermediul acesteia.

In luna Martie 2008, in baza valorii facturate, se calculeaza un comision de 1 %

din valoarea facturata , astfel :

622 = 401 4.086,44

„Cheltuieli privind comisioanele” „Furnizori’’ (0.01 x 408.644,06)

Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

Cheltuielile de reclamă şi publicitate , sunt acele cheltuieli pe bază de contracte

încheiate cu firme de specialitate, destinate promovării propriilor produse şi a numelui

societăţii.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de protocol , conform facturii nr. F03-

362/19.03.2008 - emisa de SC COROANA DE AUR SRL Bistrita :

% = 401 115,88

6231 „Cheltuieli de protocol” „Furnizori” 97,38

4426 „TVA deductibilă” 18,50

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu publicitatea , conform facturii nr.

01021/07.03.2008 - emisa de SC HERO PRODEXIM SRL Bucuresti :

% = 401 93,70

6232 „Cheltuieli cu publicitatea” „Furnizori” 78,74

4426 „TVA deductibilă” 14,96

Cheltuieli cu transport de bunuri si personal

Prestatorii de servicii, aflaţi în relaţii economice cu S.C. COMELF S.A Bistrita -

şi care îşi decontează creanţele asupra societatii pe baza facturii, sunt firmele specializate

în transportul utilajelor catre clientii nostri externi.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu transportul, conform facturii nr.

043/03.03.2008 - emisa de SC INTER MANCEA SRL Bistrita :

% = 401 6.366,50

624 „Cheltuieli cu transportul” „Furnizori” 5.350,00

4426 „TVA deductibilă” 1.016,50

Cheltuieli cu detasari si transferari

Contabilitatea cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări cuprinde

următoarele tipuri de cheltuieli: deplasări în interes de serviciu-diurnă, cazare, transport;

detaşări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne,

cazare, transport .

Decontarea cheltuielilor cu deplasările, de către titularul de avans, se face pe baza

ordinului de deplasare, care constituie documentul justificativ de înregistrare în

contabilitate.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de cazare , conform facturii nr.

1541/10.03.2008 - emisa de SC Bistrita SA :

% = 401 290,00

6252 „Cheltuieli cu cazarea” „Furnizori” 266,62

4426 „TVA deductibilă” 23,38

Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

Contabilitatea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii , include :

cheltuieli poştale, timbre , telefon, radio, televizor, făcute în interesul general al

societatii . Înregistrarea în evidenţa contabilă se realizează pe baza facturii care reprezintă

în cazul de faţă documentul primar justificativ.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de telefonie mobila , conform facturii

nr. JAB005406462/03.03.2008 - emisa de ORANGE Romania :

% = 401 13.146,94

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” „Furnizori” 11.047,85

4426 „TVA deductibilă” 2.099.09

Cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate , cuprinde acele

servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, şi anume:

comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile curente;

cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor; comisioane şi cheltuieli

pentru emisiuni de împrumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli şi

comisioane pentru prestări de servicii.

În cazul concret al S.C. COMELF S.A. Bistrita , cheltuielile cu serviciile bancare

se referă la comisioanele reţinute de bancă pentru efectuarea operaţiilor în contul curent şi

sunt evidenţiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala

bancii , anexează nota contabilă care atestă sumele operate în cont şi valoarea

comisioanelor reţinute de bancă .

Conform extraselor de cont nr. 8/28.03.2008 – primit de la ABN Amro Bank, s-au

înregistrat în luna Martie 2008 - următoarele cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate :

627 „Cheltuieli cu servicii = 5121 „Conturi curente 130,20

bancare şi asimilate” la bănci în lei”

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Se consideră alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi acele servicii care sunt

indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii, cum sunt : taxe de consultanţă, taxe

plătite diferitelor instituţii, taxa pentru licenţa de transport, etc.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de prestari servicii si paza , conform

facturii nr. 1628/03.03.2008 - emisa de SC FOLDA SECURITY SRL Satu Mare :

% = 401 21.479,50

6283 „Alte cheltuieli executate de terti” „Furnizori” 8.050,00

4426 „TVA deductibilă” 3.429,50

3.1.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele

asimilate

S.C. COMELF S.A. Bistrita , are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat

impozitele pe clădirile sediului său administrativ, cantinei şi imobilelor aferente, precum

şi impozitul pe terenurile situate pe raza judeţului Bistrita Nasaud .

Documentul justificativ este declaraţia de impunere, completata de către serviciul

de contabilitate şi trimisă institutilor fiscale ale municipiului Bistrita . Pe această bază se

achită trimestial impozitul şi taxele pe terenuri.

635„Cheltuieli cu alte impozite = % 1.500

taxe şi vărsăminte asimilate” 4461 „Impozitul pe clădiri” 1.000

4462 „Impozit mijloace de transport” 500

3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestată de către personalul angajat, întreprinderea datorează

salariaţilor drepturi băneşti, numite salarii. Acestea se negociază şi se prevăd în

contractele de muncă încheiate cu salariaţii, fiind completate de prime şi sporuri de

diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unitate

cheltuieli de personal ale exerciţiului în curs.

Pe lângă salarii, întreprinderile datorează statului şi altor organisme sociale

diferite impozite şi taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Documentul de calcul al salariilor , reţinerilor şi sumelor achitate angajaţilor

este statul de salarii. Acesta se întocmeşte distinct pentru fiecare unitate operaţională şi

compartiment funcţional.

Salariul de încadrare se stabileşte pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de

muncă.

Salariul efectiv se stabileşte pe baza pontajului. Pontajul se realizează în funcţie

de rapoartele de lucru efectiv, de diagramele de lucru şi se vizează de către şeful secţiei şi

serviciul resurse umane, fiind aduse ulterior la serviciul financiar.

Salariul în acord se calculează în cadrul formaţiilor de lucru, unde se stabilesc

norme pe fiecare salariat în parte, în timpi de muncă, şi se înmulţesc cu salariul stabilit pe

formaţie.

Înregistrare fond brut de salarii - din Centralizator State de Plată , la S.C

COMELF S.A Bistrita , pe luna Martie 2008 , astfel :

641 = 421 187.158

„Cheltuieli cu remuneraţiile” „Personal-remuneraţii datorate”

Cheltuieli privind tichetele de masa acordate salariatilor

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor privind tichetele de masa acordate ,

conform facturii nr. 811027491/05.03.2008 - emisa de SC SODEXHO PASS SRL

Bucuresti , astfel :

% = 401 28.162,27

5328 „Alte valori” “Furnizori” 27.966,12

6283 “Alte cheltuieli cu 164,83

sevicii executate de terti”

4426 “TVA deductibila” 31,32

- concomitent se înregistrează darea în consum :

642 “Cheltuieli cu tichete de masa = 5328 27.966,12

acordate salariatilor” „Alte valori”

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

Agenţii economici din România au obligaţia calculării, înregistrării şi virării

contribuţiilor la : asigurările sociale, fondul de şomaj, asigurările sociale de sănătate, în

condiţiile şi la termenele stabilite de lege.

Din categoria cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială fac parte:

contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) , contribuţia unităţii la asigurările

sociale de sănătate (CASS) , contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj (CFS) si o taxă de

1,1177 % la venitul salarial brut – stabilită în funcţie de codul CAEN al entităţii , datorată

doar de angajator, taxă care va fi vărsată pentru constituirea Fondului de accidente de

muncă.

Contribuţiile unităţii privind asigurările şi protecţia socială pe luna Martie 2008 ,

au fost :

- contribuţia la asigurarile sociale (CAS) si fondul de garantare de 0,25 % :

187.158 x 19,5 % = 36.495,81

187.158 x 0,25 % = 46.789,50

6451 = 4311 83.285,31

„Contributia unitatii „Contributia unitatii

la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”

- contribuţia la fondul de şomaj (CFS) :

187.158 x 1 % = 1.871,58

6452 = 4371 1.871,58

„Contributia unitatii „Contributia unitatii

la fond somaj” la fond somaj”

- contribuţia la sănătate (CASS) :

187.158 x 5,5 % = 10.293,69

6453 = 4313 10.293,69

„Contributia unitatii „Contributia unitatii

la asigurari de sanatate” la asigurari de sanatate”

- contribuţia la fondul de accidente de muncă si comision ITM 0.25 %:

187.158 x 1,177 % = 2.202,84

187.158 x 0,25 % = 467,89

635 = 447 2.670,63

„Cheltuieli cu alte impozite „Fonduri speciale

taxe si vărsăminte” taxe si vărsăminte efectuate”

Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

S.C. COMELF S.A. Bistrita , acorda personalului ajutoare de deces , precum si

decontarea a 50 % din valoarea lucrarilor dentare . Aceste ajutoare se deconteaza

angajatiilor pe baza cererii , completata de fiecare solicitant in parte , si aprobata de

directorul general .

Înregistrarea în contabilitate a decontarii a 50 % din contravaloarea unei lucrari

dentare , astfel :

6458 = 5311 100

„Alte cheltuieli privind asigurarile „Casa în lei” (0.5 x 200)

si protectia sociala”

3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” , se înregistrează cheltuielile

ocazionate de pierderile din creanţe si debitori diverşi, precum si cheltuieli reprezentate

de : valoarea despăgubirilor , amenzilor, penalităţilor datorate sau plătite, valoarea

donaţiilor si subvenţiilor acordate, valoarea activelor cedate si alte operaţii de capital.

Alte cheltuieli de exploatare

Activitatea de exploatare a unui agent economic presupune şi unele cheltuieli cum

sunt: produse finite restituite de clienţi, necorespunzătoare, despăgubiri, amenzi şi

penalităţi datorate sau plătite, donaţii şi subvenţii acordate.

Înregistrarea in contabilitatea S.C. COMELF S.A. Bistrita , a plăţii prin bancă a

unor penalităţi datorate bugetului statului , în baza Deciziei nr. 1049295/07.03.2008 :

6581 = 5121 3.514

,,Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” „Conturi la bănci în lei”

Înregistrarea in contabilitatea S.C. COMELF S.A. Bistrita , a unei sponsorizări -

conform contractului de sponsorizare nr. 129/02.03.2008 , achitată din casierie :

6582 = 5311 1.000

„Donaţii şi subvenţii acordate” „Casa in lei”

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează vânzarea unui mijloc de transport si

înregistrăm descărcarea gestiunii de mijloace fixe , astfel :

% = 2133 7.500

2813 „Mijloace de transport” 6.000

„Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor

de transport, animalelor şi plantaţiilor”

6583 1.500

„Cheltuieli privind activele cedate şi

alte operaţii de capital”

3.2 Contabilitatea cheltuielilor financiare

În general veniturile financiare sunt corelate cu cheltuielile financiare , în sensul

că elemenelor de venituri financiare le corespund cheltuieli financiare .

Veniturile financiare corelate cu cheltuielile financiare sunt :

venituri din investitii financiare cedate şi respectiv cheltuieli din din

investitii financiare cedate ,

venituri din diferenţe de curs valutar şi respectiv cheltuieli diferenţe de

curs valutar ,

venituri din dobânzi şi respectiv cheltuieli din dobânzi ,

venituri din sconturi obtinute şi respectiv cheltuieli privind sconturile

acordate ,

alte venituri financiare şi respectiv alte cheltuieli financiare

Alături de elementele de cheltuieli şi venituri corelate între ele există si elemente

de cheltuieli şi venituri “asimetrice” .

Cheltuielile asimetrice sunt reprezentate de pierderile din creanţe legate de

participaţii , pierderi ce pot apare în situaţia în care ajutoarele financiare acordate entităţii

la care se deţin participaţii nu mai pot fi recuperate .

Pierderilor din creanţe legate de participatii

SC COMELF SA Bistrita nu are contabilizate , înregistrări privind pierderile din

creanţe legate de participaţii , dar prezentăm operaţia contabilă:

663 „Pierderi din creanţe = 2675 „Împrumuturi acordate pe

legate de participaţii” termen lung”

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

Fiecare partener într-o relaţie de import-export este interesat să evalueze obiectul

contractului şi să deconteze contravaloarea acestuia în valutele care reprezintă cea mai

mare stabilitate pe piaţa internaţională. În aceste condiţii, evidenţa operaţiilor de export-

import se ţine, după legea contabilităţii, în lei, dar decontările efective ale acestor operaţii

se fac într-o valută străină. Cursurile valutare ale valutei străine fluctuează zilnic faţă de

moneda ţării noastre, conducând la diferenţe de curs valutar înregistrate în contabilitate.

S.C. Comelf S.A. Bistrita , în data de 01.03.2008 a livrat marfa unui client extern

în valoare de 10.000 EUR , la un curs de 3.71 lei/EUR . În momentul încasării cursul este

de 3,60 lei/EUR, astfel:

% = 4111 “Clienti” 37.100

5124 “Disponibil la banca in valuta” 36.000

665 „Diferente de curs valutar” 1.100

Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile

În totalul patrimoniului deţinut de întreprindere, capitalurile împrumutate şi

datoriile asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, generând cheltuieli financiare din

plata dobânzilor datorate.

Plata dobânzilor datorate de SC Comelf SA , băncilor unde are deschise conturi ,

pentru administrare de cont ,conform extraselor de cont , platite direct din banca :

666 „Cheltuieli privind = 5121 “Disponibil la banca 100

dobanzile” in lei”

3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

În categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli

care prin natura lor economică au un caracter neobişnuit, extraordinar în raport cu

activităţile curente de exploatare sau financiare.

Contabilitatea acestei categorii este realizată cu ajutorul contului 671 ”Cheltuieli

privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

S.C. COMELF S.A. Bistrita , nu a avut de contabilizate operaţii legate de

calamităţi şi alte evenimente extraordinare .

3.4. Contabililtatea cheltuielilor privind amortizările , provizioanele şi

ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii

sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal

prin deducerea amortizarii .

Potrivit concepţiei contabile, amortizarea reprezintă un proces de constatare a

valorii deprecierii unei imobilizări, prin afectarea cheltuielilor de exploatare şi a

rezultatului din exploatare aferent perioadei contabile, cu valoarea amortizării calculate .

Prin urmare, amortizarea concretizează aplicarea convenţiei contabilităţii de angajamente

şi a principiului conectării cheltuielilor cu veniturile perioadei .

Întreprinderile sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale şi necorporale

potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi

necorporale, utilizând unul din regimurile: amortizare liniară, amortizare degresivă,

amortizare accelerată.

Primele două regimuri sunt adoptate prin hotărârile adunărilor generale ale

acţionarilor, în timp ce amortizarea accelerată este aprobată de Ministerul Finanţelor la

cererea AGA.

Categoria de provizioane defineşte o constatare contabilă a unei diminuări

valorice a activului rezultată din cauze ale căror efecte nu sunt ireversibile. Este o

constatare anunţată dar probabilă şi nu certă, spre deosebire care atunci când se

înregistrează reprezintă o constatare a pierderilor de valoare ireversibile.

Provizioanele reprezintă o manifestare a principiului prudenţei corespunzând

pierderilor de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat.

Cheltuieli de exploatare privind amortizările , provizioanele şi

ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

Metoda de amortizare utilizată de cea mai mare parte a firmelor româneşti şi de

S.C. COMELF S.A. Bistrita , este cea liniară. Aceasta constă în includerea uniformă în

cheltuielile de exploatare a unei cote părţi din valoarea de intrare a unei imobilizări,

proporţional cu durata de viaţă utilă a acesteia.

Amortizarea imobilizărilor necorporale poate avea ca obiect: cheltuielile de

cercetare aplicată şi dezvoltare pe o durată de maxim 5 ani şi alte imobilizări necorporale.

Amortizarea imobilizărilor corporale are ca obiect în principal mijloacele fixe .

S.C. COMELF S.A. Bistrita , calculează şi contabilizeaza amortizarea unui utilaj

tehnologic , valoare contabila de 10.000 lei , durata de viaţă utilă de 10 ani :

6811 = 2813 83,33

„Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea instalaţiilor

amortizarea imobilizărilor” si mijloacelor de transport”

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor

S.C. COMELF S.A. a constituit in luna Martie 2008 un provizion pentru

deprecierea produselor finite - în sumă de 1.000 lei :

6813 = 3945 1.000

„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea

privind ajustarile pentru produselor finite”

deprecierea”

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI

ANALITICE A VENITURILOR LA

S.C COMELF S.A. BISTRITA

Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a

cheltuielilor, în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă

directă asupra elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.

Aceste principii sunt : principiul independenţei, principul necompensării şi

principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor

la venituri şi principiul recunoaşterii rezultatului.

În conformitate cu principiul exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de venituri

sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de

angajamente sau „accrual accounting”, în care veniturile sunt evidenţiate şi contabilizate

pe măsura generării sau ocazionării şi nu în faţa încasării lor. Ca o consecinţă a acestui

principiu, veniturile sunt înregistrate în momentul vânzării mărfurilor şi produselor, sau

prestării serviciilor şi nu în momentul încasării.

Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între

cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.

Principiul prudenţei stipulează aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul

de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a căror cauză se

află în exerciţiul curent şi cele anterioare.

Principiul recunoaşterii sau constatării veniturilor, creat pentru susţinerea

principiului independenţei exerciţiilor, prevede ca veniturile să fie constatate în momentul

vânzării. Acest moment este ales şi în concordanţă cu principiul prudenţei, pentru a

asigura o protecţie împotriva riscurilor şi incertitudinii.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere are loc când s-a produs o

creştere de active sau o diminuare de datorii, şi atunci când creşterea de avantaje

economice viitoare poate fi măsurată în mod realist. Principiul recunoaşterii rezultatului

prevede delimitarea momentului constatării veniturilor şi a momentului în care

cheltuielile sunt consumate, iar pe această bază se face impunerea costului în vederea

determinării rezultatului net.

Principiul individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării

cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se află în legătură cu veniturile pe care le determină,

fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă. Principiul conectării cheltuielilor la

veniturile realizate apare şi ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi

prevede ca momentul contabilizării veniturilor din exploatare să fie specificat înaintea

celui al constatării cheltuielilor din exploatare.

În contabilitatea financiară a veniturilor se evaluează şi înregistrează în cadrul

conturilor prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi

constatarea unui venit producând o creştere a situaţiei nete.

Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin

funcţia lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei

curente.

Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din

activităţile de exploatare, financiare şi extraordinare , sub formă de creşteri de active sau

diminuări de pasive. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de

activităţi, iar în cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.

Contabilitatea veniturilor se organizează cu ajutorul conturilor din grupele :

70 “ Cifra de afaceri netă “

71 “ Variaţia stocurilor “

72 “ Venituri din producţia de imobilizări “

74 “ Venituri din subvenţii de exploatare “

75 “ Alte venituri din explotare “

76 “Venituri financiare“

77 “Venituri extraordinare “

78 “Venituri din provizioane şi ajustarile pentru depreciere sau

pierdere de valoare”

Conturile din clasa 7 ''Conturi de venituri'' sunt conturi cu functie de pasiv, cu

exceptia contului 711 ''Variatia stocurilor'' care este bifunctional si funcţionează după

aceeaşi regulă precum conturile de pasiv. Pot fi debitate, in cursul perioadei, cu veniturile

realizate din operatii de participatie transferate coparticipantilor.

La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit

si pierdere (121).

4.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

Activitatea de exploatare, consumatoare de resurse, este în acelaşi timp şi

generatoare de venituri, asigurându-se astfel acoperirea cheltuielilor şi obţinerea unui

profit de către agenţii economici.

Criteriul de delimitare a veniturilor din activitatea de exploatare la întreprinderile

româneşti este cel continental, care prevede înregistrarea acestor venituri începând cu

obţinerea producţiei şi continuând cu vânzarea respectivei producţii sau a mărfurilor

cumpărate. Se consideră venituri realizate numai cele aflate în stadiul de vânzare, adică în

momentul transferării dreptului de proprietate.

Venituri din activitatea de exploatare sunt reprezentate de următoarele categorii :

cifra de afaceri, variaţia stocurilor, venituri din producţia de imobilizări, venituri din

subvenţii de exploatare şi alte venituri din exploatare.

4.1.1. Contabilitatea veniturilor componente cifrei de afaceri

Această categorie de venituri deţine o pondere importantă în cadrul veniturilor din

activitatea de exploatare şi se consideră venituri generate de activitatea de bază, ele fiind

legate direct sau indirect de obiectul principal de activitate al întreprinderii. Aceste

venituri se urmăresc în contabilitate prin grupa de conturi 70 “Cifra de afaceri”, formată

din conturi sintetice de gradul I şi II.

Venituri din vânzarea produselor finite

Veniturile din vânzări de produse finite se compun din preţul de vânzare negociat

al acestora, fără TVA. Vânzarea de produse finite se face pe bază de facturi, a căror

decontare are loc ulterior, prin conturile bancare ori prin încasare în numerar.

S.C. COMELF S.A. Bistrita , conform facturii Invoice nr. 708087/27.03.2008

către PALAZZANI ITALIA , livrează produse finite în interiorul U.E.(115.673,73 lei ,

din stocul lunii Februarie + 143.845,33 lei din produsele finite obţinute în luna Martie

2008 ) :

4111 = 701 259.519,06

“Clienţi” “Venituri din vânzarea produselor finite”

Acestea sunt scutite de TVA.

- si concomitent TVA – ul aferent, denumit si taxare inversă :

4426 = 4427 24.977,21

“TVA deductibilă” “TVA colectată”

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează de asemenea produse livrate în afara

U.E. ( în Turcia ) :

4111 = 701 30.000

“Clienţi” “Venituri din vânzarea (5 buc x 6.000 lei/buc)

produselor finite”

De asemenea mai înregistrează produse livrate în ţară la UZINSIDER GENERAL

CONTRACTOR SA Bucureşti , conform facturii 1010717/13.03.2008

4111 = % 141.758,75

“Clienţi” 701 119.125,00

“Venituri din vânzarea

produselor finite”

4427 22.633,75

“TVA colectată”

Venituri din vânzarea semifabricatelor

Veniturile din vânzarea semifabricatelor se referă la vânzarea produselor al căror

proces tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricaţie şi trec în continuare în procesul

tehnologic al altei faze de fabricaţie, fiind destinate continuării prelucrării lor în unitatea

care le-a produs.

Semifabricatele destinate producţiei interne se pot livra terţilor, situaţie

generatoare de venituri reflectate în contul 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”,

în aceeaşi manieră ca şi produsele finite.

SC COMELF SA Bistriţa nu vinde produse în stadiul de semifabricat, dar dacă ar

vinde, înregistrarea contabilă ar fi :

4111 = %

“Clienţi” 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

4427 “TVA colectată”

Venituri din vânzarea produselor reziduale

Veniturile din vânzarea produselor reziduale se referă la veniturile obţinute din

vânzarea rebuturilor, materialelor recuperabile şi a deşeurilor rezultate din procesul de

producţie. Aceste vânzări sunt scutite de TVA şi se reflectă în contabilitate prin

intermediul contului 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”. Documentul

justificativ, pe baza căruia a re loc înregistrarea în contabilitate, este factura.

SC COMELF SA Bistriţa vinde la SC REMAT SA Bistriţa , fier vechi , conform

facturii nr. 1010724/19.03.2008 , astfel :

4111 = 703 34.486,80

“Clienţi” “Venituri din vânzarea

produselor reziduale”

Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Contabilitatea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate are ca obiect al

înregistrării veniturile rezultate din lucrările executate şi serviciile prestate de terţi.

Acestea se decontează terţilor pe baza devizelor antecalculate sau postcalculate –

în cazul lucrărilor – şi pe bază de tarife – în cazul serviciilor prestate.

Se înregistrează la UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SA Bucureşti , la

preţ negociat conform contract, asistenţă tehnică, activităţi de întreţinere şi montaj

conform facturii 1010707/11.03.2008 , astfel :

4111 = % 4.838,98

“Clienţi” 704 4.066,37

“Venituri din lucrări executate

şi servicii prestate”

4427 772,61

“TVA colectată”

Se înregistrează la refacturarea energiei electrice , catre SC Miro SA , SC Betak

SRL si SC RAAL SA , in baza facturii primite de SC Comelf SA , astfel :

4111 = % 152.689,56

“Clienţi” 704 128.310,55

“Venituri din lucrări executate

şi servicii prestate”

4427 24.379,01

“TVA colectată”

Venituri din studii şi cercetări

Veniturile din studii şi cercetări sunt cuprinse în veniturile generale de

activitatea de exploatare, referindu-se la veniturile obţinute din studiile şi cercetările

efectuate terţilor pe baza contractelor de cercetare, comenzilor sau prin alte modalităţi de

decontare.

Pe măsura terminării lor şi recepţionării acestora de către terţi, se decontează cu

aceştia, pe baza facturilor, fiind purtătoare de TVA. Se reflectă în contabilitate prin

intermediul contului 705 „Venituri din studii şi cercetări”, într-o manieră asemănătoare

veniturilor din vânzarea produselor finite.

S.C. COMELF S.A. Bistriţa , nu are dezvoltată o activitate de cercetare, dar

prezentăm în continuare înregistrarea contabilă în cazul vânzării unui proiect de

cercetare:

4111 = %

“Clienţi” 705

“Venituri din studii şi cercetări”

4427

“TVA colectată”

Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

Contabilitatea veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii. S.C.

COMELF S.A. Bistrita , este beneficiara acestor venituri, drept consecinţă directă a

contractelor de închiriere şi locaţie de gestiune pe care le-a încheiat cu terţii.

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează chirie spaţiu spălătorie, chirie

aspirator, energie electrică, apa şi gaz metan la S.C. LUXELACALIS JUNIOR SRL

Bistriţa , conform facturii 1010766/31.03.2008 :

4111 = % 2.028,07

“Clienţi” 706 944,04

“Venituri din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii”

708 760,22

“Venituri din activităţi diverse”

4427 323,81

“TVA colectată”

Venituri veniturilor din vanzarea marfurilor

Vânzarea de mărfuri, reflectată în contabilitate prin contul sintetic de gradul I 707

„Venituri din vânzarea mărfurilor”, este o operaţiune specifică unităţilor cu profil

comercial .

S.C. COMELF S.A. Bistriţa nu are ca obiect de activitate vânzarea de marfă sau

comerţul, fiind o societate de producţie, însă vinde uneori materiale care nu s-au folosit şi

care nu pot fi folosite în procesul de producţie. Astfel că, înainte de efectuarea

înregistrării privind descărcarea gestiunii de marfă, se înregistreză transferul din magazia

de materiale în magazia de mărfuri :

371 = 301 1.140

“Mărfuri” “Materii prime” ( 400 x 2,85 lei/kg )

Se înregistrează vânzare tablă TGG 50 S 365 - la SC COMAT TRADING SA

Bistriţa , conform facturii 1010705/07.03.2008 :

4111 = % 1.389,92

“Clienţi” 707 1.168,00

“Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 221,92

Se înregistrează descărcarea gestiunii de marfă , conform avizului nr.

16021/07.03.2008 şi facturii emise :

607 = 371 1.140

“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”

4.1.2. Contabilitatea variaţiei stocurilor

Veniturile din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus

(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie

în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei

în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei

reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că, fie producţia a

mărit nivelul stocurilor, fie produsele suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul

de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

Contabilitatea veniturilor din producţia stocată se ţine cu ajutorul contului

711 ,,Variaţia stocurilor”. Unii autori consideră că aceasta este o denumire improprie

conţinutului său deoarece nu se referă la toate stocurile, ci numai la cele de produse finite,

produse reziduale şi semifabricate, inclusiv animalele şi păsările din producţie proprie.

Analizând implicaţiile utilizării contului 711 în situaţia obţinerii de produse finite,

unii autori au observat unele inadvertenţe pe care acest cont le generează :

- contul 711 nu corespunde definţiei veniturilor, dată de IAS 18 ,,Venituri” – nu

transferă riscurile şi beneficiile sau controlul şi gestiunea produsului;

- prin utilizarea contului 711 cheltuielile generate de producţie sunt recunoscute la

data consumului şi nu la data vânzării, încălcându-se o altă prevedere, respectiv

consumurile de stocuri care sunt efectuate pentru obţinerea altor bunuri sau servicii şi

trebuie înregistrate ca elementele costului de producţie al respectivelor bunuri sau

servicii, iar trecerea pe cheltuieli se va face când bunurile sau serviciile respective sunt

cedate, vândute. Prin urmare, în contul de profit şi pierdere trebuie evidenţiate numai

acele cheltuieli asociate costului vânzărilor şi nu cheltuielile de producţie ale perioadei;

- valoarea indicatorilor de performanţă ai societăţilor sunt influenţaţi

necorespunzător datorită existenţei contului 711.

În caz practic , S.C. COMELF S.A. Bistrita , la începutul fiecărei luni

înregistrează destocarea producţiei în curs de execuţie sau reluarea produselor în curs de

execuţie, conform soldului iniţial al Balanţei Producţiei Neterminate pe luna Martie 2008:

711 = 331 157.178,91

“Variaţia stocurilor” “Produse în curs de execuţie”

La sfârşitul fiecărei luni , înregistrează stocarea producţiei în curs de execuţie sau

producţia neterminată la sfârşitul lunii Martie 2008, conform soldului final al Balanţei

Producţiei Neterminate , pe luna Martie 2008 :

331 = 711 194.068,58

“Produse în curs de execuţie” “Variaţia stocurilor”

Produsele finite obţinute în cursul lunii, în secţiile de producţie, se înregistrează la

preţ de înregistrare (preţul de vânzare negociat) , conform “Notelor de Predare-Transfer-

Restituire” şi Centralizatorului Producţiei Marfă realizate în luna Martie 2008 .

345 = 711 398.381,76

“Produse finite” “Variaţia stocurilor”

Înregistrăm diferenţa de preţ la produse finite , care este diferenta intre pretul de

inregistrare si costul efectiv al productiei obtinute (398.381,76 – 314.981,74) , astfel :

348 = 711 - 83.400,02

“Diferenţe de preţ la produse” “Variaţia stocurilor” (in rosu, pt. ca este

diferenta favorabila)

În vederea descărcării gestiunii de produse finite , vom calcula K348 , astfel :

sold initial al contului 348 + rulaj debitor 348 -26.575,85 – 83.400,02

K348= ---------------------------------------------------------- = ----------------------------

sold initial al contului 345 + rulaj debitor 345 139.660,65 +398.381,76

= 0,2044

K348 x valoarea ct. 701 = 0,2044 x 408.644,06 = - 83.526,85 lei

Descarcarea gestiunii de produse finite , va fi :

Valoarea contului 345 trebuie sa fie egala cu valoarea contului 701 :

711 = % 325.117,21

“Variaţia stocurilor” 345 408.644,06

“Produse finite”

348 - 83.526,85

“Diferenţe de preţ la produse”

4.1.3. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări

Veniturile din producţia imobilizată se referă la veniturile obţinute din producţia

de imobilizări necorporale şi corporale şi sunt reflectate în contabilitate prin grupa de

conturi 72 „Venituri din producţia de imobilizări”.

În ceea ce priveşte producţia de imobilizări necorporale, se înregistrează ca

venituri următoarele : lucrările şi proiecte de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont

propriu; valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare,

realizate pe cont propriu; valoarea altor imobilizări necorporale realizate pe cont propriu;

valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii.

S.C. COMELF S.A. Bistriţa , nu a obţinut venituri din imobilizări necorporale din

producţie proprie, dar prezentăm în continuare înregistrarea contabilă :

208 = 721

“Alte imobilizări necorporale” “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

Veniturile generate de producţia de imobilizări corporale se referă la : valoarea la

cost de producţie a amenajărilor de terenuri, realizate pe cont propriu; valoarea la cost de

producţie a mijloacelor fixe, realizate pe cont propriu, valoarea la cost de producţie a

imobilizărilor corporale în curs, realizate în producţie proprie.

S.C. COMELF S.A. Bistriţa , înregistrează realizarea unei amenajări de terenuri

cu forţe proprii , în valoare de 112.000 lei , astfel :

2112 = 722 112.000

“Amenajări de terenuri” “Venituri din producţia de imobilizări corporale”

4.1.4. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare

Veniturile din subvenţii de exploatare au ca obiect veniturile create în urma

primirii subvenţiilor pentru acoperirea pierderilor, pentru diferenţele de preţ la produsele

subvenţionate şi alte subvenţii. Aceste venituri sunt reflectate în contabilitate prin grupa

74 „Venituri din subvenţii de exploatare”.

S.C COMELF S.A Bistrita , înregistrează acordarea de subvenţii conform art. 80

din Legea 76/2002 privind încadrarea în muncă a persoanelor absolvente şi conform art.

85 a Legii 76/2002 privind încadrarea în muncă a persoanelor cu vârsta peste 45 de ani :

4371 = 7414 20.691

“Contribuţia unităţii “Venituri din subvenţii (11.116 + 9.575)

la fondul de şomaj” de exploatare pentru plata personalului”

De asemenea se înregistrează subvenţii pentru investiţii , de la fonduri U.E. :

2131 = 7.584 100.000

“Echipamente tehnologice” “Venituri din subvenţii pentru investiţii”

4.1.5. Contabilitatea altor venituri din exploatare

Alte venituri de exploatare , reprezintă o categorie de venituri care cuprinde:

veniturile din creanţe reactivate şi debitori diverşi şi alte venituri din exploatare. În

această ultimă categorie sunt incluse veniturile din despăgubiri, amenzi şi penalităţi,

veniturile din donaţii si subvenţii primite, venituri din vanzarea activelor şi alte operaţii

de capital, venituri din subvenţii pentru investiţii şi alte venituri din exploatare.

Veniturile din creanţe reactivate şi debitori diverşi

La data de 15 martie 2008 , S.C. COMELF S.A. încasează de la SC Mopal SA

suma de 3.000 lei. Se înregistreză reactivarea creanţei , astfel :

4111 = % 3.000

“Clienţi” 754 2.430

“Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

4427 570

“TVA colectată”

La data de 31.03.2008 , conform Chitanţei nr. 0838938 , se incaseaza prin

casierie aceasta creanţa :

5311 = 4111 3.000

“Casa” “Clienţi”

Veniturile din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează contravaloarea cheltuielilor de

şcolarizare (deorece unui angajat caruia i s-au platit cursuri de specializare si-a dat

demisia din unitate) , conform Notei de Imputaţie nr. 85/25.03.2008

461 = 7581 2.640

“Debitori diverşi” “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”

De asemenea , pentru plata cu întârziere , la data de 28.02.2008 , a facturii nr.

1010702/27.09.2007 a cărei scadenţa a fost data de 27.12.2007, s-au facturat penalităţi

de întârziere de 0,5 % din valoarea facturii , pentru fiecare zi de întârziere . Acest lucru

este stipulat în contractul dintre vânzător – S.C. COMELF şi cumpărător . Se

înregistrează venituri din penalităţi pentru întârziere în sumă de 32,85 lei , astfel :

4111 = 7581 32,85

“Clienţi” “Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”

Veniturile din donaţii si subvenţii primite

S.C. COMELF S.A. Bistrita , primeşte cu titlu gratuit un lot de piese de schimb ,

la aparatele de sudură în sumă de 500 lei :

3024 = 7582 500

“Piese de schimb” “Venituri din donaţii şi subvenţii primite”

Venituri din vanzarea activelor şi alte operaţii de capital

Documentul justificativ pe baza căruia se contabilizează veniturile din cedarea

activelor este, în cazul concret al vânzării unui mijloc de transport , contractul de

vânzare-cumpărare , încheiat între societate şi cumpărător.

S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează vânzarea unui mijloc de transport

(Dacia 1310) , la o valoare de 4.500 lei , unei persoane fizice

461 = % 4.500

“Debitori diverşi” 7583 3.781,51

“Venituri din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital”

4427 718,49

“TVA colectată”

Concomitent , se înregistrează descărcarea gestiunii de mijloace fixe, amortizarea

înregistrată până la şfârşitul lunii Februarie 2008 , fiind de 4.000 lei :

% = 2133 5.000

2813 “Mijloace de transport” 4.000

“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor

de transport, animalelor şi plantaţiilor”

6583 1.000

“Cheltuieli privind activele cedate şi

alte operaţii de capital”

4.2. Contabilitatea veniturilor financiare

Contabilitatea veniturilor financiare se realizează prin grupa de conturi 76

„Venituri financiare” şi cuprinde : venituri din imobilizari financiare , venituri din

investitii financiare pe termen scurt , venituri din creante imobilizate , venituri din

investitii financiare cedate , venituri din diferente de curs valutar , venituri din dobanzi ,

venituri din sconturi obtinute si alte venitur financiare .

Venituri din imobilizari financiare ,

Venituri din investitii financiare pe termen scurt ,

Venituri din creante imobilizate ,

Venituri din investitii financiare cedate ,

Venituri din diferente de curs valutar ,

Venituri din dobanzi ,

Venituri din sconturi obtinute ,

Alte venituri financiare .

După cum s-a arătat şi la capitolul “Cheltuieli Financiare” , veniturile financiare

sunt corelate cu cheltuielile financiare , în sensul că elemenelor de venituri financiare le

corespund cheltuieli financiare .

Veniturile financiare corelate cu cheltuielile financiare sunt :

venituri din investitii financiare cedate şi respectiv cheltuieli din din

investitii financiare cedate ,

venituri din diferenţe de curs valutar şi respectiv cheltuieli diferenţe de

curs valutar ,

venituri din dobânzi şi respectiv cheltuieli din dobânzi ,

venituri din sconturi obtinute şi respectiv cheltuieli privind sconturile

acordate ,

alte venituri financiare şi respectiv alte cheltuieli financiare

Alături de elementele de cheltuieli şi venituri corelate între ele există si elemente

de cheltuieli şi venituri “asimetrice” .

Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor asimetrice , se realizează cu ajutorul

conturilor :

663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”

761 “Venituri din imobilizări financiare”

762 “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt

763 “Venituri din creanţe imobilizate

Cheltuielile asimetrice sunt reprezentate de pierderile din creanţe legate de

participaţii , pierderi ce pot apare în situaţia în care ajutoarele financiare acordate entităţii

la care se deţin participaţii nu mai pot fi recuperate .

Venituri din investiţii financiare pe termen scurt

În categoria veniturilor din investiţii financiare pe termen scurt si înregistrează

dividendele de încasat /încasate aferente investiţiilor financiare pe termen scurt .

SC COMELF SA Bistrita nu are contabilizate , înregistrări privind investiţiile

financiare pe termen scurt , dar prezentăm operaţia contabilă , privind încasarea unor

dividende de la o societate comercială la care s-au deţinut investiţii financiare pe termen

scurt :

5121 = 762

„Conturi la banci în lei” “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”

Venituri din imobilizările financiare cedate

Investiţiile financiare cedate se contabilizează distinct în funcţie de perioada

pentru care ele au fost deţinute . Există o simetrie între conturile 7641 “Venituri din

imobilizările financiare cedate” şi 6641 “Cheltuieli privind imobilizările financiare

cedate”, la nivelul investiţiilor financiare pe termen lung si între conturile 6642

“Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate“ si 7642 “Câştiguri din investiţii pe

termen scurt cedate“ - la nivelul investiţiilor financiare pe termen scurt .

În creditul contului 7641 “Venituri din imobilizări financiare cedate” , se

înregistrează preţul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate , precum şi diferenţa

dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul altei

entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necoeporale care au făcut

obiectul participaţiei , cu ocazia cedării participaţiei respective .

În creditul contului 7642 “Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”, se

înregistrează câştigul rezultat din vânzarea investitiilor pe termen scurt şi a acţiunilor

proprii pe termen scurt , la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă .

SC COMELF SA Bistrita nu are contabilizate , înregistrări privind aceste

cheltuieli financiare , dar prezentăm operaţia contabilă:

- vânzare de acţiuni deţinute la o entitate afiliată :

461 “Debitori diverşi” = 7641 “Venituri din imobilizări financiare cedate”

- scoaterea din evidenţă a titlurilor vândute :

6641 „Cheltuieli privind imobilizările = 261 „Acţiuni detinute

pe termen scurt” la entităţi afiliate”

- vânzarea de acţiuni proprii la un preţ mai mare , decât răscumpărarea lor :

5121 = %

„Conturi la bănci în lei” 1091

“Acţiuni proprii deţinute pe

pe termen scurt”

7642

“Câtiguri din investiţii pe termen scurt cedate”

Venituri din diferente de curs valutar

Diferenţele favorabile de curs valutar generează venituri financiare şi ele pot să

apară în următoarele situaţii :

- ca urmare a lichidării (încasării) creanţelor în valută, în cazul în care valoarea

contabilă la intrare din momentul derulării lor este mai mică decât valoarea

acestora la cursul zilei din momentul încasării creanţei , deci în situaţia în care

cursul valutar creşte.

- ca urmare a lichidării (plăţii) obligaţiilor (datoriilor) în valută, în cazul în care

valoarea contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mare decât

valoarea acestora la cursul zilei din momentul plăţii obligaţiei, deci în situaţia

în care cursul valutar scade.

- la încheierea exerciţiului financiar când disponibilităţile în devize se evaluează

la cursul de schimb în vigoare la acea dată şi când cursul valutar al acestora

creşte faţă de cel existent la momentul apariţiei disponibilităţilor.

SC COMELF SA Bistriţa nu a înregistrat în luna Martie 2008 , venituri din

diferenţe de curs valutar , dar prezentăm înregistrarea contabilă :

- livrare marfa extern :

4111 = 701

“Clienţi” “Venituri din vânzarea produselor finite”

- încasare factură - la cursul EUR din data încasării mai mare decât cel

facturat :

5124 = %

“Disponibil la banca in valuta” 4111

“Clienti”

765

„Venituri din diferente de curs valutar”

Contabilitatea veniturilor din dobânzi

Dacă agenţii economici acordă împrumuturi, beneficiază de dobânzi ce se

consideră venituri financiare. De asemenea, agenţii economici obţin venituri financiare

din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare. Dobânzile se

recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza

contabilităţii de angajamente.

S.C. COMELF S.A. Bistrita , nu a obţinut în luna Martie 2008 venituri din

dobânzi , dar prezentăm în continuare înregistrarea contabilă :

5121 = 766

“Disponibil la banca în lei” „Venituri privind dobânzile”

4.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Contabilitatea veniturilor extraordinare are ca obiect veniturile din subvenţii

pentru evenimente extraordinare şi alte evenimente asemănătoare reflectate in contul

771” Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”

S.C. COMELF S.A. Bistrita , nu a înregistrat venituri extraordinare.

3.4. Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustari pentru depreciere sau

pierdere de valoare

Contabilitatea veniturilor din provizioane este ţinută cu ajutorul grupei de conturi

78 „Veniturilor din provizioane şi ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare” .

Categoria veniturilor din provizioane este diferenţiată pe felurile de provizioane

constituite în contabilitatea unităţii.

Aşadar, există următoarele venituri din provizioane: venituri din provizioane si

ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare şi venituri financiare din

ajustari pentru pierdere de valoare .

S.C. COMELF S.A. a constituit pe parcursul anului 2007 provizioane privind

deprecierea materiilor prime şi a materialelor consumabile. În luna decembrie 2007 nu au

fost anulate sau diminuate asemenea provizioane, contul prezentând un rulaj cumulat de

13.761 lei. Acest rulaj cumulat reprezintă anularea provizioanelor constituite pe parcursul

anului 2007 , rămase fără obiect :

% = 7814 13.761

391 “Venituri din ajustari pentru

“Ajustari pentru deprecierea materiilor prime” deprecierea activelor circulante”

392

“Ajustari pentru deprecierea materialelor”

CAPITOLUL 5

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI

ANALITICE A REZULTATELOR LA

S.C. COMELF S.A. Bistrita

Contabilitatea rezultatelor este reglementată juridic prin Legea Contabilităţii

82/1991, care prevede în Art. 19, că profitul sau pierderea se stabilesc lunar.

În scopul determinării şi evidenţierii lunare a rezultatului exerciţiului, în

contabilitate se procedează lunar la decontarea conturilor de venituri şi cheltuieli.

Prevederile Legii 82/1991 sunt nuanţate de Legea pentru aprobarea Ordonanţei

Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit, modificată şi republicată, care stabileşte

că profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat

de la începutul anului fiscal.

5.1. Contabilitatea operaţiilor privind determinarea rezultatului exerciţiului

Ţinând cont de specificul de bază al contabilităţii din România, şi anume

conectarea la fiscalitate, calculul şi evidenţierea profitului impozabil şi impozitului pe

profit se realizează în activitatea contabilă. Formula de calcul generală a rezultatului este

următoarea :

Rezultatul = Veniturile - Cheltuielile

Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri se face prin intermediul contului 121

„Profit şi pierdere”.

Contul 121 „Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional, prin care se ţine

evidenţa profitului sau pierderii realizate în cursul exerciţiului. În creditul său se

înregistrează, la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 Conturi de

venituri, iar în debit se înregistrează, la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor din

clasa 6 Conturi de cheltuieli. Soldul creditor reprezintă profitul realizat şi apare în cazul

în care veniturile depăşesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată,

dacă cheltuielile depăşesc veniturile.

Soldul debitor sau creditor al contului de profit şi pierdere reprezintă rezultatul

înainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit, ceea ce impune determinarea

rezultatului contabil cumulat înainte de impozitare, din care trebuie excluse cheltuielile

cu impozitul pe profit, evidenţiate lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.

5.1.1. Decontarea cheltuielilor şi veniturilor

Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli se

închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.

Închiderea lunară a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la

sfârşitul fiecărei perioade. Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii a fost

evidenţiată în capitolul anterior şi presupune debitarea conturilor de cheltuieli.

Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenţă cu contul 121 „Profit

şi pierdere”, la sfârşitul lunii.

La decontarea veniturilor, un specific aparte îl constituie contul ”Variaţia

stocurilor” .

Contul 711 ”Variaţia stocurilor” poate prezenta atât sold debitor, cât şi sold

creditor. Soldul creditor reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de produse

fabricate şi comenzi în curs de execuţie, la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei

şi se va lua în considerare la raportările fiscale în sensul adăugării la venituri din

exploatare. Soldul debitor evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii

stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de

începutul perioadei. În raportările fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte

venituri din exploatare.

Decontarea variaţiei stocurilor, când contul prezintă sold debitor, se face prin

următoarea înregistrare contabilă:

711 „Variaţia stocurilor” = 121 „Profit şi pierdere”

Această înregistrare se poate face şi în negru, dar are drept consecinţă denaturarea

rulajului contului 121 „Profit şi pierdere”.

Închiderea conturilor de cheltuieli si venituri :

1. La sfârşitul lunii Martie 2008 , se închid conturile de cheltuieli , astfel :

121 = % 677.254,21

„Profit şi pierdere” 601 „Cheltuieli cu materii prime” 50.000

„X”

6022 „Cheltuieli cu combustibil” 6.992,18

6028 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile” 160

603 „Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de 500

inventar”

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 200

605„Cheltuieli cu energia si apa” 102.929,59

607 „Cheltuieli privind marfurile” 1.170

611 „Cheltuieli cu intretinere si reparatii” 205.16

612 „Cheltuieli cu redevente , locatii de gestiune , chirii” 96

613 „Cheltuieli cu prime se asigurare” 160

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 400

622 „Cheltuieli cu comisioane si onorarii” 4.086,44

623 „Cheltuieli cu reclama si protocol” 176,12

624 „Cheltuieli cu transport de bunuri si personal” 5.350

625 „Cheltuieli cu deplasari si detasari” 566,62

626 „Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii” 11.047,85

627 „Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate” 130,20

628 „Cheltuieli cu alte cheltuieli cu servicii 18.214,83

executate de terti”

635 „Cheltuieli cu alte impozite , taxe , varsaminte” 2.670,63

641 „Cheltuieli salariile personalului” 187.158

642 „Cheltuieli cu tichete de masa acordate” 27.966,12

6451 „Contributia unitatii la asigurari sociale” 83.285.31

6452 „Contributia unitatii la ajutor somaj” 1.871,58

6453 „Contributia unitatii la asigurari sociale de 10.293,69

sanatate”

6458 „Alte cheltuieli cu asigurari sociale” 100

6581 „Amenzi , despagubiri si penalitati” 3.514

6582 „Subventii si donatii acordate” 1.000

6583 „Cheltuieli cu active cedate” 1.500

665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 1.100

666 „Cheltuieli cu dobanzi” 100

6811„Cheltuieli de exploatare cu amortizarea 83,33

imobilizarilor”

6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile 1.000

pentru deprecierea imobilizarilor”

2. La sfârşitul lunii Martie 2008 , se închid conturile de venituri , astfel :

% = 121 858.330,60

701 Venituri din vânzarea produselor finite Profit şi pierdere 408.644,06

703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 34.486,80

704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 132.376,92

706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 944,04

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.168

708 Venituri din activităţi diverse 760,22

711 Variaţia stocurilor 26.754,20

722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 112.000

7414 Venituri din subvenţii de exploatare pt plata personalului 20.691

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 2.430

7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 32,85

7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 500

7583 Venituri din vânzarea activelorr şi alte operaţii de capital 3.781,51

7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 13.761

Rezultatul = Veniturile – Cheltuielile

Rezultat = 858.330,60 – 677.254,21 = 181.076,39 → Profit

5.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit

Noţiunii de impozit îi sunt asociate numeroase definiţii în funcţie de punctul de

vedere din care se abordează: economic, juridic, social.

Astfel se poate spune că impozitul este o prestaţie pecuniară, pretinsă de autoritatea

publică de la persoane fizice şi juridice, după capacităţile lor contributive şi fără

contraprestaţie imediată, în principal pentru acoperirea cheltuielilor publice şi în mod

accesoriu, în scopuri intervenţioniste ale puterii publice. Mai târziu, Pierre Lalumiere a

afirmat că „impozitele pot fi folosite pentru a încuraja sub forma exonerării sau pentru a

descuraja (pe calea suprataxării) o anumită activitate economică”.

Cea mai complexă definiţie se poate spune că este următoarea: ”impozitele

reprezintă în zilele noastre obligaţii pecuniare pretinse în temeiul legii, de către

autoritatea publică, de la persoane fizice şi juridice, în raport cu capacitatea contributivă a

acestora, preluate de la bugetul statului în mod silit şi fără contraprestaţie imediată şi

folosite de către acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice şi ca instrumente

de influenţare a comportamentului plătitorilor, astfel încât interesele acestora să fie

amortizate ca interesul public” (C, 2003: 193) .

Din această definiţie se pot desprinde principalele trăsături ale impozitului:

impozitul este o plată obligatorie bazată pe constrângere, dar legitimă şi

legală;

impozitul este o prelevare fără echivalent şi contraprestaţie imediată şi în

legătură cu aceasta apare problema reversibilităţii impozitelor şi a rolului

lor distribuitor;

mărimea impozitelor depinde de capacitatea contributivă a fiecărui

plătitor;

impozitul are o dublă calitate: resursă pentru acoperirea cheltuielilor

publice şi pârghie fiscală.

Existenţa şi funcţionarea firmelor se realizează în mediul dominat de stat, care

prin intermediul instituţiilor sale fiscale are pretenţii tot mai mari, obligând astfel

întreprinderile la un adversar slalom printre legi, hotărâri, ordonanţe emise, publicate,

abrogate total sau parţial, republicate, adăugate , revizuite, suspendate.

Gestiunea fiscală a întreprinderilor constă în administrarea laturii fiscale a acestor

unităţi patrimoniale, astfel încât să asigure respectarea reglementărilor cu caracter fiscal

şi prin deciziile şi acţiunile întreprinderii să se optimizeze nivelul sarcinilor fiscale, de

regulă în sensul reducerii acesteia în condiţiile în care câştigul astfel realizat justifică

eforturile depuse. Aceasta înseamnă că întreprinderea în calitatea sa de contribuabil

acceptă că impozitele sunt o obligaţie inconturbabilă a ei şi că poate să le utilizeze în

interesul ei printr-o transformare într-o variabilă activă de strategie.

Agenţii economici care obţin din activitatea desfăşurată profit, datorează

bugetului de stat impozit calculat prin aplicarea unei cote procentuale (16%) asupra

profitului impozabil.

Potrivit prevederilor legale, calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la

începutul anului fiscal.

Impozitarea profitului cade sub incidenţa principiilor impunerii fiscale, care nu sunt

concordante cu principiile contabile general acceptate. Această diferenţă generează dist

Profit = Venituri – Cheltuieli - Venituri + Cheltuieli

impozabil realizate efectuate neimpozabile nedeductibile

Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare (16%)

Potrivit reglementărilor în vigoare , entiăţile economice sunt obligate lunar la

completarea Registrului de Evidenţă Fiscală , în vederea calculării impozitului pe profit .

Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial până la date de 25 inclusiv a

primei luni din trimestrul următor.

Sunt considerate venituri neimpozabile următoarele :

dividendele primite de la o persoana juridica romana;

diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca

urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la

persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si

diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung,

reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si

investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor

contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a

cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data

retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de

participare;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a

acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor

nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri

aprobate prin acte normative.

Sunt considerate cheltuieli nedeductibile fiscal:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat,

imclusiv cele reprezentând diferenţa din anii precedenţi sau din anul

curent, precum şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate;

amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere

datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât

cele prevăzute în contractele comerciale; amenzile, penalităţile sau

majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor

economice încheiate cu personae nerezidente în România şi/sau autorităţi

străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror

regim este reglementat prin convenţiiile de evitare a dublei impuneri;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale

constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au

fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata

aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu

intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe

amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor

cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate

salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a

fost impozitata prin retinere la sursa;

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele

generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate

contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document

justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii

sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii,

pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati,

peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia,

prevazuta in contractul de societate sau asociere;

cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor

de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si

de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe

termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea

acestora;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,

cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt

reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele

angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului,

alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la

angajat,

cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte

prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea

prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt

incheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele

contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de

activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie

bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este

autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere

sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in

litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion,

cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele

private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari

si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind

sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr.

334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si

cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit

datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste

cumulativ urmatoarele conditii: este in limita a 30/00 din cifra de afaceri si

nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat ,

cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document

emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a

fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de

Administrare Fiscala ,

cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau

asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de

contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual,

cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul

in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o

descrestere a valorii acestora.

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata :

cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei

rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente

veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu

impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru

deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit

pentru institutiile publice;

cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii

cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,

cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu

prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele

pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru

functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea

contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor

profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate

sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de

nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei

limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de

angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura

oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate

salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul,

pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru

salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de

interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si

centre de plasament;

perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei

centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului

Finantelor Publice;

cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative,

in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal

pentru fiecare participant;

cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume

reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare

participant;

cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu

situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii

secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite

prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in

locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal,

deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in

baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor

folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei

juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei

persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu

parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

În prezent, determinarea profitului impozabil şi calculul impozitului pe profit este

reglementată de Legea privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial numărul

927/27.12.2006.

Pe trimestrul I al anului 2008 , profitul impozabil şi respectiv impozitul pe profit a

fost determinat astfel :

VENITURI TOTALE (cumulate până la 31.03.2008) 10.272.641,10

CHELTUIELI TOTALE (cumulate până la 31.03.2008) 9.823.557,90

Rezultatul = Rezultatul + Cheltuieli - Venituri

impozabil contabil nedeductibile fiscal neimpozabile

Rezultatul contabil = Total Venituri–Total Cheltuieli

Rezultatul contabil = 10.272.641,10 - 9.823.557,90 = 449.083,20

Cheltuieli nedeductibile fiscal 44.173

Venituri neimpozabile 56.350

Rezultatul impozabil = 449.083,20 + 44.173 – 56.350 = 436.886,20

Calculam impozitul pe profit datorat pe trimestrul I 2008 , astfel :

Impozit pe profit = Rezultatul impozabil x Cota de impozitare (16%)

Impozit pe profit = 436.886,20 x 16 % = 69.901,79

Înregistram impozitul pe profit datorat pe trimestrul I , astfel :

691 = 4411 69.901,79

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

Profit Net = Rezultatul impozabil – Impozit pe profit

Profit Net = 436.886,20 - 69.901,79 = 366.984,41 ~ 366.984

După deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit din profitul impozabil SC

Comelf SA Bistrita a obţinut pe trimestrul I 2008 - un profit net în valoare de 366.984

lei.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Analiza datelor din situaţiile financiare anuale aduce un plus de relevanţă,

claritate şi expresivitate situaţiei economico-financiare a întreprinderii.

Analiza economico-financiară este considerată o componentă a activităţii de

cercetare a domeniului economic. Informaţiile furnizate de contabilitate sunt supuse

analizei economico-financiare, potrivit fundamentării deciziilor de management, în ceea

ce priveşte cunoaşterea realităţii situaţiilor economice şi financiare ale firmei, a factorilor

şi componentelor care o determină.

Scopul analizei economico-financiare este acela de a aprecia performanţele şi

riscurile la care firma este supusă.

În urma analizei economico-financiare beneficiază :

a. Utilizatori interni din care fac parte :

- directorii societăţii care urmăresc obiectivele strategice privind rentabilitatea

firmei;

- personalul fiind interesat de cunoaşterea situaţiei financiare în vederea

negocierii salariilor;

b. Utilizatori externi din care fac parte :

- creditorii societăţii fiind interesaţi de solvabilitatea firmei;

- parteneri de afaceri ( furnizori interni );

- statul fiind interesat de atragerea de venituri la buget;

Datele pe baza cărora s-au calculat indicatorii economico-financiari au fost

preluate din bilanţurile contabile pe anii 2006 şi 2007.

Pentru o explicare cât mai corectă, voi prezenta în continuare datele financiare

cuprinse în Bilanţ şi Contul de Profit şi Pierdere pe baza cărora am calculat principalii

indicatori economico-financiari.

- din Contul de Profit şi Pierdere:

Nr. Crt. Indicatori 2006 2007

1. Cifra de afaceri 88.901.663 99.831.910

2. Venituri din exploatare 99.781.131 119.376.099

3. Cheltuieli de exploatare 82.943.951 96.443.503

4. Rezultat din exploatare – profit 16.837.180 22.932.596

5. Venituri financiare 5.672.646 1.605.020

6. Cheltuieli financiare 16.114.828 15.103.501

7. Rezultat financiar – pierdere 10.442.182 13.498.481

8. Venituri totale 105.453.777 120.981.119

9. Cheltuieli totale 99.058.779 111.547.004

10. Rezultat brut total – profit 6.394.998 9.434.115

11. Impozit pe profit 278.218 776.766

12. Rezultat net - profit 6.116.780 8.657.349

13. Rata profitului 7.19 9.45

Analiza în structură reliefează că profitul din exploatare a crescut într-un ritm net superior

creşterii veniturilor, astfel că rata profitului din exploatare a crescut de la 7,19 % în 2006

la 9,45 % în 2007. Aceasta situaţie a fost determinată în principal de majorarea preţurilor

şi tarifelor la produsele livrate , acestea fiind aliniate corespunzător cu preţurile din

uniunea europeană.

Pierderile financiare au crescut în 2007 faţă de 2006 deoarece moneda naţională s-

a apreciat faţă de euro, crescând cheltuielile financiare din diferenţele de curs valutar

pentru produsele livrate în anul 2006 şi încasate în 2007.

La finele anului 2007 se constată o creştere a cifrei de afaceri nete în suma de

10.930.247 lei, cu 12,29 % mai mare faţă de anul 2006.

Rezultatul din exploatare a crescut în anul 2007 cu 6.095.416 lei, adică cu 36,20%

faţă de anul 2006.

- din Bilanţ :

Nr.crt. Date financiare 2006 2007

1. Imobilizări necorporale 21.212 214.167

2. Imobilizări corporale 28.424.655 41.445.505

3. Imobilizări financiare 73.826 14.696

4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 28.519.693 41.674.368

5. Stocuri 11.319.648 14.855.939

6. Furnizori debitori 10.716.703 22.619.927

7. Creanţe 10.949.918 3.191.075

8. Lichidităţi 412.593 762.298

9. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 + 8) 33.398.862 41.429.239

10. Cheltuieli în avans 32.211 85.668

11. TOTAL ACTIVE ( 4 + 9 + 10 ) 61.950.766 83.189.275

12. Capital social 13.579.505 13.579.505

13. Rezerve 1.002.119 1.207.973

14. Rezerve din reevaluare 3.012.603 4.782.591

15. Profit net 6.116.780 8.657.349

16. Capital propriu ( 12 + 13 + 14 + 15 ) 23.711.007 28.227.418

17. Datorii comerciale şi avansuri de la clienţi 9.721.600 10.929.119

18. Sume datorate altor entităţi 2.480.489 3.094.450

19. Alte datorii 4.696.063 6.900.289

20. Datorii curente ( 17 + 18 + 19 ) 16.998.152 20.923.858

21. Datorii pe termen scurt 7.446.271 34.590.430

22. Datorii pe termen lung 13.795.336 14.560.846

23. Datorii financiare ( 21 + 22 ) 21.241.607 49.151.276

24. TOTAL PASIVE ( 16 + 20 + 23 ) 61.950.766 83.189.275

O caracterizare sintetică a evoluţiei patrimoniului este dată de compararea

indicatorilor de lichiditate, a vitezei de rotaţie a stocurilor şi a rentabilităţii, care se

prezintă astfel :

Nr.crt. INDICATORI U.M. 2006 2007 INDICI

1. Cifra de afaceri lei 88.901.663 99.831.910 112 %

2. Venituri totale lei 105.453.777 120.981.119 115 %

3. Cheltuieli totale lei 99.058.779 111.547.004 113 %

4. Profit brut lei 6.394.998 9.434.115 147 %

5. Profit net lei 6.116.780 8.657.349 142 %

6. Profit din exploatare lei 16.837.180 22.932.596 136 %

7. Capital social lei 13.579.505 13.579.505 100 %

8. Capital propriu lei 23.711.007 28.227.418 119 %

9. Capital permanent lei 37.506.343 42.788.264 114 %

10. Active circulante lei 33.398.862 41.429.239 124 %

11. Disponibilităţi băneşti lei 412.593 762.298 185 %

12. Număr total de salariaţi pers. 1430 1321 92 %

13. Total Active lei 61.950.766 83.189.275 134 %

14. Total Datorii lei 38.239.759 54.961.857 144 %

15. Lichiditate globală % 1,96 1,98 101 %

16. Lichiditate imediată % 1,30 1,27 97,69%

17. Rata rentabilităţii

economice

% 27,18 27,57 101,4

%

18. Rata rentabilităţii

financiare

% 25,80 30,67 118,8

%

19. Solvabilitate patrimonială % 38,90 33,93 87,22%

20. Gradul de îndatorare % 34,29 59,08 172,3%

21. Rata profitului % 7,19 9,45 131,4%

22. Fondul de rulment lei 8.986.650 1.113.896 12,4 %

23. Necesar fond de rulment lei 14.400.710 20.505.381 142,3%

24. Trezoreria netă lei -7.414.060 -19.391.485 261,5

%

25. Perioada de recuperare a

creanţelor

zile 45 12 26,67

%

26. Perioada de rambursare a

datoriilor

Zile 70 77 101 %

27. Rotaţia stocurilor Zile 7,85 6,72 85,61

%

28. Productivitatea muncii lei/pers. 62.169 75.573 121,5%

29. Gradul de asigurare cu % 1,23 1,84 149,5

disponibilităţi băneşti %

30. Autonomie financiară pe

termen lung

% 63,22 65,97 104,3

%

Formule folosite:

Indicatorii de lichiditate exprimă nivelul concret al capacităţii întreprinderii de a-

şi onora obligaţiile pe termen scurt.

1. Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă în jurul valorii de 2

2.Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente

- indicatorul test acid

Rata rentabilităţii economice exprimă eficienţa utilizării activului pentru obţinerea

unui excedent care este profitul din exploatare.

3. Rata rentabilităţii economice = ( Profitul exploatării/Total active ) x 100

- valoarea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei

Rata rentabilităţii financiare reflectă eficienţa cu care sunt utilizate capitalurile

proprii de către unităţi.

4. Rata rentabilităţii financiare = ( Profitul net/Capitaluri proprii ) x 100

- valoarea trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii pe piaţă.

Solvabilitatea patrimonială reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă

obligaţiilor de plată.

5. Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100

Gradul de îndatorare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul activului.

6. Gradul de îndatorare = ( Datorii financiare/Total active ) x 100

7. Rata profitului = ( profit brut/CA ) x 100

Fondul de rulment reprezintă diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile.

8. Fondul de rulment ( FR ) = Capital permanent - Imobilizări

9. Necesar de fond de rulment ( NFR ) = Active circulante - Datorii curente

(exploatare )

10. Trezoreria netă = FR - NFR

Indicatorii de gestiune asigură compararea cifrei de afaceri cu diferitele posturi ale

bilanţului întreprinderii.

11. Perioada de recuperare a creanţelor = ( Creanţe/CA ) x 365 zile

12. Perioada de rambursare a datoriilor = ( Datorii curente/CA ) x 365 zile

13. Rotaţia stocurilor = CA/Total stocuri

14. Productivitatea muncii ( W ) = CA / Nr. total de personal

15. Gradul de asigurare cu disponibilităţi băneşti = ( Disponibilităţi băneşti /

Active circulante ) x 100

16. Autonomia financiară pe termen lung = (Capital propriu/Capital permanent) x

100 .

Analiza indicatorilor economico - financiari :

Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest raport

este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2. Lichiditatea globală a

crescut în 2007 cu un procent faţă de 2006, cu tendinţe însă mari de a ajunge la valoarea

recomandată şi anume valoarea 2.

Lichiditatea imediată - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi

supraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2007 acest indicator a scăzut puţin faţă de anul

2006 dar totuşi se încadrează în limite rezonabile; aceasta însemnând că societatea îşi

poate onora obligaţiile la scadenţă.

Rata rentabilităţii - calculată ca rezultat sau efort al firmei, are nivele diferite, în

funcţie de modul de calcul : profit brut, profit net, capital social, venituri. Această rată a

rentabilităţii reflectă modul în care unitatea obţine profit. O serie de factori pot fi luaţi şi

în calculul profitului, deci modul de determinare al ratei rentabilităţii reflectă eficienţa

unor laturi ale activităţii economice a unităţii. În cazul de faţă creşterea ratei rentabilităţii

cât şi a ratei rentabilităţii financiare în anul 2007 faţă de 2006 exprimă eficienţa societăţii.

Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea face faţă

obligaţiilor de plată şi se situează peste nivelul de 30%, deşi în anul 2007 aceasta a scăzut

faţă de 2006, sugerează tot o situaţie bună în activitatea societăţii.

Gradul de îndatorare - raportează totalul datoriilor firmei la activul ei, activ care

exprimă întregul capital folosit. În cazul de faţă gradul de îndatorare nu reflectă o situaţie

prea bună, având în vedere că acesta are valori foarte ridicate, iar în 2007 creşte cu 72,3%

faţă de 2006. Cu cât gradul de îndatorare este mai mare cu atât societatea va depăşi mai

greu crizele economice sau va suporta mai greu o încadrare riguroasă în achitarea

creditelor angajate.

Rata profitului - în ceea ce priveşte profitabilitatea societăţii se observă o

creştere semnificativă a ratei profitului în interval de un an cu 31,4 % reflectând o situaţie

promiţătoare pentru activitatea societăţii, deoarece şi CA a crescut ca urmare a

diversificării obiectului de activitate şi a gamei de produse oferite de societate, prin

introducerea de noi produse pe piaţă.

Fondul de rulment - este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung,

iar pentru ca societatea să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime este necesar ca

valoarea acestuia să fie supraunitară. Cu toate că valoarea este supraunitară în cei doi ani,

totuşi se observă o scădere foarte mare în 2007.

Necesar de fond de rulment - ar trebui să fie mai mare sau cel puţin egal cu

fondul de rulment. Faţă de fondul de rulment acesta a crescut în 2007 cu 42,3 %.

Trezoreria netă - reprezintă un excedent de finanţare a fondului de rulment peste

nivelul nevoii de fond de rulment. Când trezoreria netă este mai mare decât 0 se confirmă

faptul că exerciţiul precedent s-a încheiat cu profit, iar în sens contrar societatea se

confruntă cu un deficit monetar care va trebui acoperit în cel mai scurt timp şi cu cele mai

mici costuri posibile. Cash-flow-ul negativ sugerează o reducere a capacităţii de finanţare

a investiţiilor şi prin urmare o sărăcie a activului net real. O trezorerie negativă nu

înseamnă că societatea nu este rentabilă, trezoreria depinzând de variaţiile termenelor de

scadenţă a încasărilor şi plăţilor. Dezechilibrul financiar al societăţii se datorează

neîncasării producţiei şi creşterilor stocurilor, societatea fiind obligată să angajeze

credite.

Productivitatea muncii - înregistrează o creştere în 2007 faţă de 2006 cu 21,5%.

Situaţia este una favorabilă şi se datorează rezultatelor ştiinţifice în procesele tehnologice

şi introducerii unor tehnologii noi de fabricaţie, mai moderne, mai performante. Creşterea

productivităţii muncii se datorează şi creşterii calificării muncitorilor, creşterea calităţii

materiilor prime şi a materialelor folosite în procesul de fabricaţie.

Din analiza acestor rezultate, ţinând cont de condiţiile concrete de derulare a

activităţii, consider că se poate aprecia că S.C. COMELF S.A. s-a înscris cu rezultate

pozitive reuşind să crească apreciabil producţia, să realizeze investiţii, să asigure

resursele financiare pentru desfăşurarea activităţii productive în mod continuu.

Integrarea României în Uniunea Europeană condiţionează necesitatea armonizării

armonizării contabilităţii cu Directivele Europene si Standardele Internaţionale de

contabilitate .

Acestea se referă în special la contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor unei entităţi

economice , care după metodologia şi necesităţile de realizare este unul din cele mai

importante şi dificile sectoare de evidenţă a oricărei întreprinderi .

Informaţiile contabile privind veniturile şi cheltuielile au o deosebită importanţă şi

la nivel macroeconomic . Ele contribuie la soluţionarea celor mai diverse probleme , cum

ar fi : crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru atragerea investiţiilor străine ,

estimarea performanţelor entităţilor economice , dezvoltarea sectorului public prin

majorarea veniturilor bugetare datorită colectării taxelor şi impozitelor calculate în baza

datelor contabile .

La rezultatele obţinute, în urma analizei economice se poate concluziona că

a participat şi amplasarea bună a afacerii ca urmare a unei politici de marketing

corespunzătoare, prin:

promovarea unei reclame corespunzătoare

pieţe de desfacere favorabile, etc.

O bună experienţă în clarificarea şi preocuparea din partea firmei în sensul

ridicării calificării personalului poate constitui un punct forte la rezultatele firmei.

Prin diferiţi stimuli şi-au păstrat cei mai buni specialişti aceştia nefiind

tentaţi să se transfere în alte firme.

În ceea ce priveşte angajaţii firmei, în privinţa executării sarcinilor de

servici, aceştia nu aşteptau ordine de la superiori pentru a-şi executa sarcinile care

le revin conform organigramei şi fişei postului.

Conducerea firmei a avut o preocupare continuă pentru calificarea

personalului, în prezent dispunând de un personal pregătit şi dedicat activităţii

firmei, prin executarea impecabilă a atribuţiilor.

6. PROPUNERI

Pentru dezvoltarea viitoare a societăţii, considerăm necesar aplicarea

următoarelor măsuri:

folosirea la capacitate a spaţiilor comerciale , având în vedere că o

parte din imobilul unde se desfăşoară activitatea comercială

principală, nu este pusă în valoare; acest lucru ar putea conduce la o

creştere cu 30 % a cifrei de afaceri prin diversificarea gamei de

produse oferite spre vânzare clienţilor.

întrucât firma dispune de un alt spaţiu situat într-un bun vad

comercial , în suprafaţă de 300 mp, se recomandă amenajarea lui în

scopul comercializării de articole textile, de îmbrăcăminte şi

încălţăminte de lux, Municipiul Bistrita neavând oferte de asemenea

produse într-un magazin de specialitate.

în vederea deservării clienţilor la domiciliu cu materiale de

construcţii destinate amenajărilor interioare, a materialelor folosite

pentru instalaţiile de gaz, apă şi energie electrică, este imperios

necesară dotarea societăţii cu mijloace de transport de mică

capacitate, soluţie ce va conduce la atragerea de noi clienţi.

Aplicarea acestor măsuri va duce la realizarea unei cifre de afaceri de

aproximativ 2 miliarde RON pentru anul 2008, iar pentru anul 2009 la aproximativ

3 miliarde RON.

Se recomandă menţinerea vitezei de rotaţie a stocurilor cel puţin la acelaşi

nivel, de asemenea a creanţelor şi furnizorilor.

O expansiune controlată a produselor firmei pe piaţă ar duce la rezultate

mult mai bune dacă piaţa ar fi studiată în prealabil.

Aş sugera o organigramă în formă de piramidă scundă şi plată, care asigură

succesul în acţiune, condiţie care asigură succesul în afaceri conform punctajului

profesorului Altman şi ale lui Argenti. Aceştia au realizat o listă de zece

ameninţări şi şapte condiţii pentru supravieţuirea pe piaţa concurenţială, de-a

lungul a câţiva ani pe 200 de întreprinderi, ajungând la concluzia că 75% dintre

firme vor da faliment în următorii 2 ani experimentaţi.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru.F., Toma M. - „Finanţe şi gestiunea financiară de ăntreprindere" Editura

economică

1998.

Bătrâncea M., Bătrâncea L - „Analiza-diagnostic şi evaluarea societăţilor comerciale",

Editura

Dacia cluj-Napoca 1998.

Bătrâncea M. - „Aspecte esenţiale ale analizei fînanciar-monetare în societăţiile

comerciale,

Studii şi cercetări", volumele XXVIII-XXIX Cluj-Napoca 1998.

Bătrâncea M., Bătrâncea L – Analiza financiară a intreprinderii, Ed.Risoprint, Cluj-N,

2005

Bătrâncea M. – Risc şi faliment – Ed. Dacia, Cluj-N, 2003

Bătrâncea M. – “Teste, studii de caz, probleme şi aplicaţii matematice moderne de

marketing”, Ed. Eta Cluj-N., 1997

Bătrâncea I. – “Analiza economică şi financiară. Fundamente metodologice”, Ed. Eta,

Cluj-N., 1995

Băicuşi A., Işfănescu A.,Stănescu C. - „Analiza economico- financiară", Editura

Economică,

Bucureşti 1996.

Bebe A. - „Echilibrul financiar în România", Editura Politică, Bucureşti 1979.

Căinap I.., Bătrâncea M. - „Analiza productivităţii muncii în societăţiile comerciale",

Editura

Dacia Cluj-Napoca, 1997.

Crecană C. - „Nevoia de analiză economico- financiară", Revista Tribuna Economică

nr. 47

Bucureşti.

Duţescu A. - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de

Contabilitate",

Editura CECCAR, Bucureşti 2001.

Feleagă N., Malciu L., Bunea St. - „Bazele Contabilităţii o abordare europeană şi

internaţională", Editura Economică 2002.

Georgescu N. - „Analiza bilanţului contabil", Editura Economică. Bucureşti 1999.

Gheorghiu Al. - „Analiza activităţii economice a întreprinderilor", Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 1982.

Hidroyuki Itami Mibilizing - „Invinsibile Assets", Harvard University Press , Boston,

USA

1991.

Halpern P., Fred Weston J. - „Finanţe manageriale", Editura Economică 1998.

Işfănescu A., Stănescu C.,Băicuşi A. - „Analiza economico-financiară " Ed.

Economică, 1996.

Mărgulescu D, - „Diagnostic ecionomico-financiar", Editura Romcart, Bucureşti, 1994.

Mălcomete P,Medrihan G, Munteanu V. - „Concepte tehnici de microeconomic",

Editura

Junimea, Iaşi 1984.

Manosescu M. - „Ghid de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate",

Editura

Economică.

Malciu Liliana - „Cererea& de Informaţii contabile", Editura Economică 1998.

Niculescu M., - „Diagnostic global strategic" Editura Economică 1997.

Ngendakumana J. - „Modelul Structurii financiare optime a societăţilor comerciale

din

industrie", Editura Presa Universitară Clujană 2002.

Pop A., - „Contabilitatea financiară romanească armonizată cu Directivele contabile

europene şi

Standardele Internaţionale de Contabilitate", Editura Intelcredo, 2002.

Popescu Stere, - „Politica şi strategia economico- financiară a firmelor" Editura

Lumina Lex

1996.

Popa A., Dăneţ A., Dăneţ Ad. - „Management Financiar", Editura Economică, 2001.

Ristea M., Dumitru C. - „Bazele contabilităţii", Editura ASE 2001.

Ristea M., Dumitru C. - „Contabilitatea financiară", Editura Mărgăritar 2002.

Rober C.Higgims - „Analysis for Financial Management", Irvinm Hommewood, H

Boston

MA USA 1998.

Stancu Ion - „Finanţe", Editura Economică, ediţia 2-a 2000.

Toma M., Alexandru F. - „Finanţe şi gestiunea financiară de întreprindere", Ed.

Economică,1998.

Toma M., Chivulescu M. - „Ghid pentru diagnostic şi evaluare a întreprinderii",

Editura

CECCAR, Bucureşti, 1994.

Ţugui A. - „Contabilitatea inflaţiei", Ed.Economică, 2000.

Ţugui I. - „Contabilitatea Fluxurilor de trezorerie", Editura Economică, 2002.

**** „Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene".

**** „Standardele Internaţionale de Contabilitate".

**** „Ordinul ministrului finanţelor nr. 94/2001 privind aprobarea reglementărilor

contabile

armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene".

**** „Ministerul Finanţelor „Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de

Contabilitate", Partea I-a, Ed. Economică 2001.

**** „Ordinul nr. 306/ 2002 al M.F.P. pentru aprobarea reglementărilor contabile

simplificate,

armonizate cu directivele europene".

**** „Ordinul ministrului finanţelor nr. 1752/2005 privind reglementările

contabile conforme cu Directivele Europene care abroga Ordinul ministrului

finanţelor nr. 94/2001 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu

Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Ordinul ministrului finantelor

nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate ,armonizate cu

Directivele Europene “.