Simona Ilea Pop, Ştiri din viaţa cetăţii şi a parohiei noastre ������������������������������ 3

Prof� Dr� Uliana Jurcan, „Trebuie să avem o minte deschisă şi să vrem să facem ceva” ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 4

Pr� Marius Matei, Puterea învierii ���������������������������������������������������������������� 6

Pr� Marcel Agrișan, Diferite probleme duhovniceşti ��������������������������������������� 9

Prof� Aurelian Cosma, Desprinderea creştinismului de iudaism (II) ������������� 11

Prof� Ionela Tămaș, Scară între cer şi pământ ���������������������������������������������� 13

Andreea Nemeș, Iubirea aproapelui ������������������������������������������������������������� 15

Pr� Robert Anton Kovacs, Explicarea Sfintei Liturghii:

Liturghia catehumenilor (II) �������������������������������������������������������������������������� 16

Dr� Matei Agachi, Icoana Maicii Domnului ����������������������������������������������� 18

Ioana Teodora Cucuiet, Cristian Octavian Feurdean, Mântuirea activă ����� 20

Instit� Graţiela Agrișan, Aripi de îngeraş �������������������������������������������������� 21

Cuprins

3

Ştiri

• Lucrăriledeînfrumusetarelainte-rioruluibisericiidelemndinCetateaFeteicontinuă. Cu câteva luni înainte de sfințire, în parohia Tuturor Sfinților din Florești se fac ultimele pregătiri în vederea amenajării locașului de cult� Cu sprijinul donatorilor, al sponsorilor și al tuturor acelora care pot contribui la înfrumusețarea acestui așezământ, în perioada următoare vor fi achiziționate covoare, sfeșnice, icoane pe iconostas și alte obiecte de cult necesare slujbelor religioase� Preoții slujitori ai bise-ricii fac un apel în acest sens la toți cei care doresc și pot să vină în sprijinul realizării acestui obiectiv de mare valoare spirituală�

• Instalareaprimelorsemafoareinteli-genteperazacomuneiFlorești,onouăsperanțăpentrufluidizareatraficuluipeDN1. Primele semafoare cu buton, amplasate pe raza comunei au început să funcţioneze� Acestea au un timp de aștepta-re variabil în funcție de trafic� Lucrările de supraveghere a traficului continuă în paralel fiind montate și camere de luat vederi, bucle de măsurare și un sistem de comunicare prin GPS� În momentul în care tot sistemul va fi pus în funcţiune, semaforizarea din Florești va include așa-zisa undă verde�

• ServiciuluiVoluntarpentruSituațiideUrgență(SVSU)Floreștirecrutea-zăpersonal. Structură specializată, aflată în subordinea Consiliului Local Florești, aceasta va desfășura activități de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă cu ajutorul personalului voluntar implicat� Una dintre condițiile necesare pentru a deveni salvator voluntar este ca solicitantul să aibă

domicilul pe raza comunei Florești și să fi urmat pregătirea în specializarea pentru care încheie contractul de voluntariat� Mai multe informații pe site-ul Primăriei Florești�

• Colectareselectivăadeșeurilor ladispozițiafloreștenilor începânddinacestan. Un parteneriat încheiat de Pri-măria Florești cu o companie lider pe piața serviciilor de management al deșeurilor, va pune la dispozitia cetățenilor din comună meteode eficiente de colectare selectivă a deșeurilor din plastic, hârtie/carton, sticlă și DEEE-uri, în funcţie de așa-numita hartă a locuinţelor� Se vor oferi atât saci gratuiți pentru depozitarea deșeurilor reciclabile, cât și stații de colectare supraterane și containere subterane� Autoritățile susțin că nu este exclusă nici construirea unei noi staţii asemănătoare celei de la Polus Center, inaugurată în iunie 2015�

• CarduriledecălătoriecuvalidareelectronicăvorfidisponibileîncurândșipentrucălătoriidinFlorești. Cardul de călătorie este un card contactless pe care se pot încărca titluri de călătorie de tip abonament, bilet și portofel electronic la automatele stradale și la Centrele de vânzare� Validarea este obligatorie pentru fiecare călătorie și se face prin apropierea cardului de validator și menţinerea lui pentru cca 2 secunde, se precizează în documentul remis presei� Pentru început cardurile sunt disponibile la Biroul de Abonamente al companiei, urmând ca pe parcursul lunii martie să se deschidă și celelalte centre de vânzare�

Știri din viața cetății și a parohiei noastreSimona Ilea Pop

4

Oam

eni, t

răiri

, fap

te

în această ediție a revistei noastre vă pro-punem un interviu cu Uliana Jurcan� Cei

mai mulți dintre noi o cunoaștem în special datorită implicării în activitatea corului parohiei, fiind unul dintre pilonii acestei activități� Profesionalismul și dedicarea ei au fost însoțite întotdeauna de o discreție desăvârșită, fapt pentru care îi mulțumim că a acceptat să poarte un scurt dialog cu noi, pe care vi-l redăm în cele ce urmează�

CiprianTehei: Uliana, înțeleg că acum 15 ani ai venit în Cluj din Chişinău. De ce ai ales astfel?

UlianaJurcan: Am crescut în Chișinău acolo unde părinții mei locuiesc și acum� După liceu doream să-mi continui studiile și de asemenea doream să fac asta altunde-va� Cei mai buni profesori de muzică din Chișinău, pe care i-am consultat și de a căror părere am ținut cont, mi-au spus că dacă tot vreau să plec și am decis să merg la facultate în România, atunci să aleg Clujul� Probabil ei intraseră în contact cu profesorii de aici, cu muzicologii și cu siguranță au găsit „o undă comună”, au rezonat cu oamenii și valorile de aici� Cum Iași-ul e perceput la noi ca fiind „la fel”, am ales Clujul� După facultate, am avut oportunitatea de a face masteratul la București și nu pentru că aș fi vrut să plec din Cluj, ci pentru că acolo am primit bursa pentru specializarea pe care doream să o fac�

C.T.: Cum a fost experiența din capitală?U.J.: Grea, sinceră să fiu� Mă adapta-

sem atât de bine aici, mă împrietenisem atât cu profesorii, cât și cu multă lume din zonă, nu numai clujeni� M-am bucurat mult că am fost acceptată după un examen

nu tocmai ușor, însă pe de altă parte mă gândeam că tocmai după ce mă adapta-sem trebuia iarăși să plec� Am discutat cu doi dintre profesorii mei despre aceste frământări� Unul mi-a spus: „Du-te și te așteptăm să te întorci acasă!” Celălalt mi-a recomandat să plec să văd cum e și în altă parte� Așa că i-am ascultat pe amândoi� Ce a fost interesant pentru mine să remarc era modul în care colegii se raportau la mine spunându-mi: „Tu ești de la Cluj��� spune-ne cum e pe acolo�” Mă simțeam și eram percepută ca o ardeleancă, eu, moldoveanca mândră de originile mele și care trăiam în acel moment în București� Așa că pot spune, mai în glumă mai în serios, că am trăit o experiență românească completă�

C.T.: Ai revenit după un an şi ți-ai continuat cariera universitară. Din 2009 înțeleg că te-ai mutat în Floreşti. Cum a fost în acea perioadă?

U.J.: Sinceră să fiu parcă nu așa de greu ca acum, chiar dacă nu erau dru-muri, transport în comun, infrastructură, iar condițiile erau mai dificile� Acum mi se pare mai greu din cauza nebuniei din trafic, toată lumea e nervoasă și chiar dacă eu nu sunt un om nervos sau agitat când îi vezi pe cei mai mulți în această stare parcă devine o povară, îți dă o stare e anxietate, de neliniște� Poate că și atmosfera era altfel în acei ani când toate erau în starea „de început”: casa, familia, parohia, comu-nitatea� Întotdeauna ai altă energie când începi, te mobilizezi altfel�

C.T.: Am înțeles că imediat ce v-ați mutat aici te-ai alăturat activității parohiei.

„Trebuie să avem o minte deschisă și să vrem să facem ceva”Uliana Jurcan

5

Oameni, trăiri, fapte

U.J.: Așa este� Am dorit să facem sfin-țirea casei și am apelat la preoții bisericii din Cetatea Fetei, singura pe atunci în zona nouă a Floreștiului� Părintele Decebal a oficiat slujba și a remarcat pianul� L-am asigurat că nu e un element decorativ și că sunt profesoară de muzică, fapt ce l-a determinat pe părinte să mă invite în a mă implica în organizarea preselecției pentru viitorul cor al parohiei� Cu drag m-am dus și am participat mai ales că mai cântasem în biserică� Mi-a plăcut întotdeauna să cânt în biserică, de dragul lui Dumnezeu, al oamenilor și de dragul cântatului�

C.T.: Cum au fost cei aproape 7 ani de până acum?

U.J.: Îmi place foarte mult ceea ce se întâmplă în parohia noastră, am devenit o comunitate frumoasă, cu legături strânse între noi� Chiar mă întrebam la început dacă vom reuși să avem astfel de legături, să devenim prietenoși, apropiați, mai ales că veneam din toate părțile Clujului și Ro-mâniei� Îi văd pe oameni foarte implicați, activi și, mai ales, cu grijă față de cei în nevoie� Fără să fie stimulați iau inițiativa în a organiza diverse activități, acțiuni filantropice spre exemplu�

La fel și la cor, colegii noștri sunt ex-traordinari� Au venit și vin cu dăruire din proprie inițiativă� Iar lucrul acesta e lăudabil, cu atât mai mult cu cât aproape toți nu au avut nicio experiență de a cânta într-un cor� Pe mine mă uimește dorința acestor oameni de a se implica, de a învăța mai mult și de a nu fi doar niște audienți� Asta a însemnat multe ore de repetiții și o satisfacție imensă, mai ales când lucrurile ies chiar mai bine decât te-ai așteptat� Și m-am gândit de multe ori până unde putem ajunge în călătoria noastră, pornind cu un grup format din persoane fără expe-

riența muzicală� Însă implicarea și dăruirea fiecăruia au înlăturat toate aceste temeri, colegii mei autodepășindu-se în această direcție� Eu chiar nu m-aș fi gândit înainte de a înființa corul că putem ajunge atât de departe în aceste condiții�

C.T.: Care e „rețeta”?U.J.: Trebuie să avem o minte deschisă

și să vrem să facem ceva� Am început cu ore de teorie muzicală: note, doime, pătrime, ritm și tot ce înseamnă bazele teoretice ale cântatului� Cel mai consecvent în această direcție a fost părintele Decebal� El și-a dorit foarte mult ca membrii corului să știe toate aceste noțiuni, să știe să cânte după partitură, să nu fim un cor care să cânte numai după ureche� A fost un țel pe care datorită harului lui Dumnezeu și efortului colegilor l-am atins�

C.T.: Care sunt perspectivele corului din Cetatea Fetei?

U.J.: Porțile corului sunt deschise ori-cărei persoane care își dorește să activeze în acest fel� Dorim să ne mărim numărul membrilor și să ne extindem repertoriul� Anul trecut am făcut asta prin introducerea muzicii folclorice românești, un alt aspect drag sufletului meu� Un alt țel e acela de a cânta în alte limbi��� am cântat în franceză și maghiară� Și nu e foarte ușor, o piesă, re-lativ ușoară, muzical vorbind, dacă o cânți în altă limbă îți poate da de furcă� Dar am reușit să facem bine și acest lucru� Muncim în continuare pentru omogenizare, acu-ratețe, expresivitate; întotdeauna vrem să creștem calitatea și să ne perfecționăm� O doză mare de optimism îmi dă activitatea corului copiilor� Mă bucură să văd că avem copii care de ani buni cântă în acest cor, cu performanțe foarte bune� Așa că nu-mi fac griji pentru viitorul corului nostru�

6

Edito

rial

Euharistia ne mai ține în viață� Zbatere neputincioasă� Ceață și fum� Pământ și cenușă� Maica Grabnic Ajutătoare ascultă cu duioșie paraclisele înlăcrimate ale co-piilor� Noaptea de înviere nu se sfârșește� Harul vine, dar nu găsește vas pe care să-l umple� Cine altul ne mai dă vești bune?! Doar un înger plin de foc� Slujiți lui Mesia cu frică și vă bucurați, cutremurându-vă� Cât de minunat este numele Lui în tot cosmosul! Noi sperăm spre mila Lui� Că El va aprinde făclia noastră� El va lumina bezna noastră� Sufletele noastre în El viază� În lumina Lui vom vedea lumină� El ne scoate din groapa ticăloșiei și din prăpastia noroiului� El trimite adevărul peste noi, ca să ne conducă la înviere� El ne dă bu-curia mântuirii, veselia salvării, desfătarea eliberării� El ne mântuiește din noroi, ca să nu ne afundăm� El a iertat fărădelegile semințiilor terestre� El ne va redărui viața și ne vom veseli� El nu ne va lepăda� Pace multă au cei ce păzesc adevărul Lui� El va opri sclavia noastră� Lăudați-L pe El întru sfinții Lui!

Ne hrănim cu moarte, deși am putea să ne alimentăm cu Viață� Facem transfuzii de moarte, deși am putea face transfuzii de Viață� Doar din nepăsare și din necre-dință� Din lipsă de iubire și din lipsă de rugăciune� Prea multă slavă deșartă, prea multe conflicte, prea multă comodita-te� Prea puțină generozitate, prea puțină omenie, prea puțină smerenie� Nearisit, îmbâcsit, trist suflet� Neeliberat, neliniș-tit, vlăguit, nemuritor suflet� Capricios, răsfățat, obosit, în așteptarea învierii trup� Prea îngrijit, prea dichisit, prea sulemenit, țărână și cenușă� Liturghia este o gură de

S ingura soluție este alimentarea gratuită de la Lumina lumii, Lumina învierii,

Lumina veșnică� Dar asta nu aduce profit nebunesc� Suntem hipnotizați de comer-cializarea luminii false și ignorăm tocmai captarea adevăratei lumini�

Speranța se naște din rugăciunea făcută cu credință multă� Fiecare rugăciune este un Canon al Învierii! Nu avem speranță, pentru că nu ne rugăm, ne prefacem că ne rugăm și știm asta, ne păcălim singuri� Să ne curățim simțirea (despătimire)� Să vedem pe Hristos strălucind (iluminare)� Acum toate s-au umplut de lumină (de-săvârșire)� Să prăznuiască toți, că a înviat Hristos, Bucuria cea veșnică� Să alergăm și să vestim că Hristos a omorât moartea: trimitere, vestire, veselie, încântare� Să ne veselim dumnezeiește� Să vedem pe Hristos tuturor viață răsărind� A zdrobit puterea iadului și a înviat ca un Biruitor� Hristos, începătura vieții veșnice� Vrem să fim părtaşi ai iubirii veșnice� Mare taină, mare bucurie, mare speranță, mare bi-ruință� Hristos biruie în noi� Zdrobește moartea noastră� Câtă vreme El anulează puterea morții, suntem lipsiți de motive de întristare� Să iertăm toate pentru în-viere� Victoriile păgânilor sunt iluzorii, limitate la un teritoriu restrâns și pentru o scurtă perioadă de timp� Nero a pierdut, Antihrist pierde, Hristos este Singurul Câștigător� Dar toți cei din echipa Lui vor primi medalie�

Ca după bombardament� Descoperiți în defensivă� Decimați de ciumă, de cancer, de patimi� Speranța învierii� Lagăr cu mi-ros irespirabil� Păcatul miroase îngrozitor� Mesia zdrobește moartea noastră� Doar

Puterea învieriiMarius Matei

7

Editorial

descifra limbajul iubirii divine� Credința vine din auzire� De aceea, trebuie să auzi adevărul, pentru a te putea încrede în el� Iar sursa este mereu la îndemână: Sfânta Scriptură� Iar pregătirea pentru desăvârșire nu poate ocoli Euharistia� Doar cel ce manâncă Trupul Lui va avea viață veșnică� Lumea ne zice nebuni, pentru că nu sun-tem ca ea� Într-adevăr, e nevoie de curaj, ca să îți asumi învierea� Neîncetat, Dumnezeu coboară la noi pentru a ne ridica� Este o așteptare plină de răbdare (un fior sacru, un cutremur lăuntric, o înminunare zgu-duitoare� Discipolii Luminii sunt popor al învierii, copii ai mântuirii (fiii luminii)�

Întunericul este ceva ce trebuie depă-șit, un obstacol în calea luminii� Bezna înseamnă necredință și ignoranță� Taina este cu atât mai copleșitoare: Dumnezeu își revarsă iubirea peste noi ca o lumină� Strădania noastră: întunericul să nu ne acopere� Lumina lui Hristos ne învăluie și ne dă viață� Vederea ei este viață și înviere� Timpul liturgic (euharistic): omul conlu-crează cu Dumnezeu� Este o participare, o reașezare a Revelației în centrul vieții�

Părăsirea păcatului prin Sfântul Duh și anularea morții omului prin Hristos! Cea mai grea patimă este cea din care nu reușești să ieși și cheltui tot ce ar trebui să investești în virtuți� Ispita este să privești în altă parte decât spre înviere, să pierzi reperul� Încearcă să înțelegi ce se petrece și nu mai lăsa patima să te domine� Moartea este cea mai crudă realitate, degeaba vrei să te faci că nu există� Degeaba nivelezi cimitirele și ajustezi gazonul, degeaba ridici garduri mari să nu vezi nimic dincolo� Re-alitatea completă include mai ales învierea� Caută oameni vii, anturajul edenic începe de aici� Nu te amăgi cu un virtual irealiza-bil� Învierea este starea de bucurie� Nu te

aer proaspăt� Respirăm profund și flacăra se reaprinde� Anxietatea și panica sunt frici demonice, opuse credinței și speranței to-tale în înviere� Depresia e inversul bucuriei mesianice� Toate le putem în Hristos, Care ne întărește� Biserica în locul închisorii veșnice� Tensiune, miză, luptă� Fiecare coșmar, spaimă infernală� Dacă vrei să scapi de un coșmar, trebuie să te trezești� Mai vigilenți să nu ne împărtășim cu osândă� La Masă cu Dumnezeu, primim merinde pentru călătoria spre înviere�

Doamne, numai Tu poți să ne dăru-iești învierea! Doamne, numai Tu poți să alungi toate durerile noastre, preluându-le asupra Ta! Doamne, numai Tu poți semna decretul nostru de grațiere! Doamne, știm că nu trăim timpuri prospere, dar tot ce contează și tot ce ne dorim este să fim aproape de Tine! Doamne, păcatul este o imprudență fără sens, ajută-ne să scăpăm de mizeria asta! Doamne, Tu singur ești de partea noastră, împreună cu Tine deja formăm o majoritate! Doamne, ajută-ne să pricepem că soluția este iubirea, nu ura!

Doamne, mulțumim că reverși pes-te noi iubirea Ta inepuizabilă! Nu vrem dovezi, vrem să avem iubire în noi� Știm că suntem oameni căzuți, într-o lume căzută, nu putem să ne salvăm singuri� Dar speranța în înviere este întemeiată� Domnul este nădejdea noastră întreagă� Biserica Lui este nimic altceva decât ex-tinderea învierii în noi� Într-o clipită ne poate mântui Domnul slavei!

Învierea este starea de înveșnicire, ma-rea iubire revărsată peste noi� Este incre-dibil, mulți cred că e prea frumos ca să fie adevărat, mulți luptă cu Neînvinsul, mulți se predau Binelui, mulți înmulțesc virtuți sau păcate, dar tu��� Tu de care parte ești? Ai nevoie de cunoștințele de bază, ca să poți

8

este iminentă, nu vrem să fim prinși în offside� Lumina creată de Dumnezeu la început prin cuvânt (Să fie lumină!) era bună, este bună și va fi bună, nu expiră niciodată� Trebuie doar să nu preferi bezna (din buiecie)�

Din coasta primului Adam a venit blestemul� Din Coasta Noului Adam, Hristos, vine mântuirea� Este o nouă cre-ație, o nouă făptură, o nouă perspectivă� Absența noastră din vechile locuri este motivată de noua dorință de renaștere, de regenerare, aspirație devenită posibilă prin misterul mormântului golit de moarte� Astfel, duminica nu mai este Ziua Leului, ci Ziua Mielului� Un Arhiereu Se aduce jertfă, spre bucuria celor salvați�

Prin Botez, suntem trimiși să facem ucenici, dar lăsăm misiunea asta în cârca altora (ba din frică, ba din lene)� Dacă ne-am bucura de înviere, asta ar fi vizibil și contagios� Rugăciunea este o expresie firească de răspuns� Odată marea frică de moarte alungată, bucuria are loc să se desfășoare� Bucuria este cea mai frumoasă melodie (armonie)� Poporul învierii plânge în rugăciuni pentru orfanii malnutriți din zone de conflict, nu doar depozitează cărămizi și pavaje� Și cine nu consumă Trupul Lui, nu se va bucura de înviere! Atunci, pregătire, resetare, devirusare, reconfigurarea traseului� Omul vechi se îndreaptă spre moarte veșnică���

amăgi cu promisiuni deșarte ale unei lumi în colaps moral� Fiecare patimă este un cui în sicriu� Hristos scoate aceste piroane și făgăduiește învierea morților� Nu cauți un lucru pe care nu îl dorești, nu dori răul, nu căuta iadul, nici din curiozitate� Nu căuta ce poate scoate bezna la suprafață, vezi ce poate scoate lumina la suprafață� Pentru a ieși din cumpănă, nu aștepta neapărat ca să îți fie validat fiecare gest de cei din jur� Răul mimează binele, nu te lăsa păcălit�

Avem nevoie de o schimbare de macaz� Prin înviere, cine preia controlul?! Fără să anuleze deloc libertatea� Biserica este labo-ratorul mântuirii, atenție la eprubete! De la coasta extrasă am ajuns la coasta străpunsă��� Ca să trăiești altfel, trebuie să trăiești cu altcineva, ca să dobândești cunoașterea și dez-robirea� Nicio conjunctură nu ne poate scuza� Infernul e frustrarea să știi că ai fi putut să nu fi acolo�

Există înviere, restul e tăcere� Cred în înviere, nădejde și iubire� Cine Îl iubește pe Hristos înviat nu mai întristează pe nimeni și nu se mai întristează după cele vremelnice� Cu cât suntem mai cumpătați, cu atât suntem mai legați de Hristos înviat� Totul e guvernat de purtarea de grijă a Părintelui� Existența aparține divinității� Noi suntem expresia iubirii Lui nemărgi-nite, neîncetate, veșnice� Nu există înviere fără speranță, nici speranță fără credință, nici credință fără iubire� Sosirea Mirelui

Edito

rial

9

o reusită în procesul de abstinență este subiectul însuși� Asta înseamnă că trebuie să aibă determinare, voință și de ce nu, credință că poate scăpa de boală� Mulți alcoolici au devenit credincioși activi� Unii s-au străduit să aibă o viață apropiată de Dumnezeu, au descoperit rugăciunea și foloasele ei, au un duhovnic care-i ajută, se spovedesc și împărtășesc des� O rugăciune de la Sfântul Maslu ne spune că ori de câte ori cădem în păcat, trebuie să ne ridicăm din el și vom fi vii� Ridicarea din păcat ori viciu, are și o dimensiune orizontală prin care ne reechilibrează organismul, ni-l face din nou sănătos, dar și una verticală pentru că eliberându-ne din păcat ne sfințim, ne înduhovnicim și ne apropiem mai mult de Dumnezeu�

Sunt alcoolici care nu sunt credincioși și care nu-și pun problema unei apropieri de Dumnezeu� Noi suntem datori să ne ru-găm pentru toți� Prin rugăciunile noastre, ajutorul lui Dumnezeu vine peste ei� În rugăciunile personale pentru un alcoolic, unii duhovnici recomandă citirea acatistul Maicii Domnului „Potirul Nesecat”� Este de mare folos, de asemenea, să îl treceți pe pomelnice la Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu, Litie și Psaltire� Pe lângă acestea, poate reușiți să îl convingeți să ia parte la niște ședințe de consiliere psihologică sau la un grup de suport de tipul Alcoolicii Anonimi� Pe lângă cele legate de credință și acestea pot fi utile, mai ales dacă se află într-un stadiu avansat de dependență� Să nu deznădăjduiți!

Întrebare: viitorul meu soţ nu agreează ideea de a ne cununa la Starea Civilă, el doreşte numai cununia religioasă, căci asta e

întrebarea cititorului1: unul dintre mem-brii familiei mele este alcoolic. Ne puteți

spune cum vede Ortodoxia alcoolismul şi dacă rugăciunile mele îl pot ajuta pe cel din familia mea?

Dependența de alcool este o boală duhovnicească, biologică și psihologică� Însă indiferent de definițiile pe care noi le dăm, realitatea este că cei aflați în această suferință au nevoie de o credință puterni-că, dar și de ajutor specializat� La modul simplu, alcoolismul poate fi identificat prin comportamentul de a consuma alcool și de a avea probleme din această cauză� Aceste probleme vor fi urmate de eforturi eșuate de a controla cantităţile consumate fie prin moderare, fie prin abstinenţă� Pen-tru alcoolic, eforturile – din ce în ce mai mari – de a înceta consumul de alcool, de a controla cantitatea consumată și efectele băutului sunt, de obicei fără succes� O definiţie mai formală este următoarea: un „alcoolic” este o persoană care, în mod constant, nu reușește să aleagă dacă va bea sau nu și care, dacă bea, este incapabilă să decidă dacă se va opri sau nu� „Alcoolicii cu complicaţii” sunt cei care, datorită consumului de alcool excesiv și prelungit, au tulburări fizice sau mentale�

Alcoolismul este o patimă, un viciu și din punct de vedere duhovnicesc trebuie tratat ca atare� Unii specialiști spun că cel care ajunge să fie alcoolic, rămâne așa toată viața� Pericolul ca el să recidiveze este destul de mare! Totuși, cel care poate determina

1 În această rubrică răspundem la întrebările legate de problemele spirituale ale cititorilor noștri� Întrebările pot fi adresate prin intermediul adresei de e-mail: cetateafetei@yahoo�com�

Diferite probleme duhovniceștiMarcel Agrișan

Călăuza sufletului

10

Întrebare: este permis să ne schimbăm duhovnicul? Mă spovedesc la preotul meu duhovnic de când eram mică. Acum nu am o legătură foarte strânsă cu el şi aş vrea să ştiu dacă este permis să schimbăm preotul duhovnic... Nu vreau să fac un obicei din a-mi schimba preoții duhovnici. Cunosc un preot la care, deşi nu m-am spovedit, cred că mi-ar fi mult mai apropiat sufletului meu, de aici a pornit şi întrebarea mea.

Este posibilă schimbarea duhovnicului, pentru motive obiective, însă, pentru a merge la alt duhovnic trebuie să aveți bi-necuvântarea părintelui la care vă spovediți acum� El trebuie să vă dezlege de canonul pe care vi l-a dat (dacă este cazul)� Să nu vă faceți un obicei din schimbarea duhovni-cului� E un gest extrem de păgubos pentru suflet� Duhovnicul nu trebuie să-l cauți și nici nu poți să-l alegi� Va da Domnul și într-o zi îl vei recunoaște� Duhovnicul nu poate fi confundat� Roagă-te, spovedește-te oricui, spovedește-te Domnului� Nu căuta om� Omul pe care îl cauți tu nu există! Dar cred că Dumnezeu ți-l poate da pe cel de care ai nevoie�

ro/cuvinte-duhovnicesti/cel-ce-crede-vise-este-a-semenea-celui-ce-alearga-dupa-umbra-sa� Accesat la 29�02�2016�

adevărata Căsătorie care consfinţeşte iubirea însă, din câte ştiu, niciun preot nu săvârşeşte slujba dacă nu are certificat de căsătorie. Cum rezolvăm aceasta? Mulţumesc!

Trebuie să vă convingeţi prietenul să accepte căsătoria civilă� Căsnicia și familia nu sunt secrete, ci proclamarea publică a iubirii celor doi� Taina Căsătoriei este cea mai importantă pentru că pecetluiește cu har iubirea celor doi, însă Căsătoria civilă este recunoașterea de către Stat a acestei uniri� Așa că Biserica nu lucrează împotri-va Statului, consfinţind uniri care nu au aplicabilitate legală� Cel mai bine este să vă cununaţi și la biserică și la starea civilă, așa cum omul are suflet și trup, este văzut și nevăzut, și căsnicia are o latură legală și una tainică, harică și sacramentală� Biserica Ortodoxă Română nu mai dă binecuvân-tarea să se oficieze nici logodna separată de Taina Cununiei� Este bine să se știe că nu te mai poți logodi înainte cu mult timp, ci ea se face o dată cu cea religioasă�

Întrebare: visele, coşmarurile din timpul nopții sunt de la diavol?

Visele/coșmarurile nu sunt de la diavol, ci un mod de manifestare a adâncului psihologic sau a subconștientului uman� Asta nu exclude însă faptul că diavolul poate fi sursa unora dintre vise�Tocmai de aceea Biserica ne-a învățat mereu faptul că nu trebuie să ne încredem în niciun fel de vis, nici cele „bune”, nici cele „rele”�Cel mai „sănătos” este să nu le acorzi deloc importanță� Atașăm câteva link-uri de pe doxologia�ro, cu privire la acest subiect, care vă pot lămuri poate mult mai bine decât un simplu răspuns de-al meu�2

2 http://www�doxologia�ro/cuvinte-duhovnices-ti/despre-vise-vedenii-false; http://www�doxologia�ro/cuvinte-duhovnicesti/despre-vise; http://www�doxologia�ro/cuvinte-duhovnicesti/sa-nu-credeti-vi-se-sa-nu-credeti-vedenii; http://www�doxologia�

Călă

uza s

uflet

ului

11

Iudeea în staful major al lui Titus, urmând a mijloci eventualele tratative de pace cu conaționalii săi� El avea să fie de altfel și autorul mai multor scrieri istorice printre care se numără Antichități iudaice și Istoria Războiului Iudeilor Împotriva Romanilor, din care aflăm multe despre societatea iudaică a acelor vremuri, aflată la hotarele unui imperiu în continuă expansiune�

Recucerind Galileia, legiunile romane se îndreptară spre Iudeea, unde se afla Ierusalimul, centrul revoltei, una dintre cele mai bine fortificate cetăți din hotarele imperiului la acea vreme� După distrugerea altor focare de rezistență, Vespasian se apropie în sfârșit de Ierusalim în anul 69, Nu mare îi fu mirarea generalului când, într-o noapte, îi fu adus la ușa cortului un iudeu pe nume Yohanan ben Zakkai� Unul dintre cei mai instruiți farisei ai acelor vremuri, acesta reuși să scape din cetatea asediată într-un sicriu� Ceru să-i fie înfățișat lui Vespasian, căruia îi prezi-se, așa cum o făcuse și Iosephus, onoruri imperiale�2 Rabinul obținu permisiunea de a întemeia o școală la Yavne (Iamnia), unde împreună cu discipolii săi își continuă activitatea, atât în timpul războiului, cât și după aceea�

Înainte ca Ierusalimul să fie asediat, comunitatea creștină de aici avea să se refugieze la Pella, în regiunea Decapole, dincolo de Iordan� Eusebiu de Cezareea și Epifanie, episcopul de Salamis citează o tradiție potrivit căreia, înștiințați de Dumnezeu că orașul avea să fie distrus,

2 Jewish Encyclodedia, Yochanan ben Zakai, la www�jewishencyclopedia�com/article/8724-joha-nan-b-zakkai�

în anul 67, după numirea lui Vespasian în fruntea legiunilor trimise de împăratul

Nero în Palestina pentru a zdrobi forțele rebele, războiul iudeilor împotriva roma-nilor intră într-o nouă fază� Asistat de fiul cel mare, Titus, generalul iniție o campa-nie de eradicare a centrelor de rezistență evreiești, începând din partea de nord a vechiului Israel, cunoscută sub numele de Galileia� Cu toate că iudeii erau destul de bine organizați, nu reușiră să reziste foarte mult asalturilor legionarilor, mai ales că Vespasian, pentru a slăbi opoziția, pedepsi populația locală din zonele traversate de oș-tile romane� Astfel, în scurt timp imperialii redobândiră controlul asupra Galileii, cu excepția cetății Iotapata, unde rebelii asedi-ați opuseră rezistență acerbă� Conducătorul acestora, Yosef ben Matityahu (despre care aminteam în prima parte a acestui articol), conștient fiind de înfrângerea iminentă și văzând dorința lor de a nu cădea în mâinile inamicului, le propuse tovarășilor săi sinuciderea colectivă, urmând să-și dea pe rând unul altuia lovitura de grație prin tragere la sorți� Rămas singur, alături doar de un singur combatant după ce toți ceilalți pieriră, comandantul iudeu hotărî să se predea lui Vespasian� Fu luat prizonier și-i prezise generalului că avea să devină împărat�1 Doi ani mai târziu, când predicția avea să se împlinească iar Vespasian urcă pe tron, hotărî să-și elibereze prizonierul, care luă numele de Flavius Iosephus, de la dinastia Flavia al cărei întemeietor era noul împărat� Iosephus reveni în anul 69 în

1 Flavius Iosephus, Istoria Războiului Iudeilor Împotriva Romanilor, Hasefer, București, 1997, pp� 279-280�

Desprinderea creștinismului de iudaism (II)Aurelian Cosma

Historia ecclesiastica

12

membrii comunității iudeo-creștine pără-siră cetatea și se stabiliră la Pella, unde își continuară activitatea�3 Unii cercetători, precum Samuel Brandon, s-au îndoit de veridicitatea acestei tradiții, susținând că membrii comunității iudeo-creștine din Ierusalim ar fi rămas în oraș, colaborând cu compatrioții zeloți�4 Literatura teologică nu a luat în serios o asemenea ipoteză� De altfel, dacă aceștia ar fi rămas în cetate, ar fi pierit probabil împreună cu majoritatea locuitorilor capitalei ori ar fi fost vânduți ca sclavi� Or, Eusebiu de Cezareea men-ționează o întreagă listă a episcopilor iu-deo-creștini ai Ierusalimului care continuă și după anul 70 (cu o scurtă întrerupere) până în anul 135)�

După plecarea lui Vespasian la Roma pentru investitură, sarcina cuceririi cetății sfinte îi reveni lui Titus, fiul cel mare al îm-păratului� Acesta începu asediul propriu-zis al Ierusalimului în primăvara anului 70, la câteva zile după sărbătoarea Paștilor (este vorba despre sărbătoarea iudaică)� Din acest motiv, în oraș se afla o mulțime mare de oameni pe lângă locuitorii cetății� Evident, aceștia nu au mai putut să scape din strânsoarea romană� La rândul lor, re-belii erau divizați în câteva facțiuni, dintre care două se dovediră mai importante: aceea condusă de Ioan din Giscala și cea a rivalului său, Simon bar Giora� Abia când legionarii începură construcția rampelor de asediu, cei doi conducători reușiră să găsească un numitor comun� Ceea ce dădea cu adevărat dramatism situației era faptul că în oraș se afla o mulțime de oameni nevinovați, atât locuitori ai cetății, cât și

3 Eusebius of Caesarea, Church History, 3, 5,3; cf� Epiphanus of Salamis, Panarion, 29, 7, 7-8�

4 Samuel G� F� Brandon, The Fall of Jerusalem and the Christian Church, London, SPCK, 1957, pp� 167-184�

pelerini, care însă nu puteau scăpa de acolo din pricina stricteții conducătorilor revol-tei� Inițial, iudeii reușiră să respingă asaltul legionarilor, distrugând complet mașinile de asediu ale acestora� La rândul său, Titus recurse la înfometarea populației înainte de a lansa asaltul final, după ce două din cele trei ziduri de apărare fuseseră străpunse de romani� Desigur, n-au fost puțini aceia care au încercat totuși să scape din cetatea încercuită, fie și pentru a căuta hrană� Fură aspru pedespsiți pentru cutezanța lor� Zile la rând soldații romani îi pironeau pe cruci pe toți cei care avuseseră această îndrăznea-lă, un spectacol macabru care se desfășura sub ochii iudeilor ce priveau de pe metereze la chinurile groaznice ale compatrioților lor� Este lesne de înțeles cum, în asemenea condiții, speranțele de salvare ale celor care și-ar fi dorit pacea cu romanii sau refugiul la aceștia se năruiră, iar pe de altă parte îndârjirea rebelilor împotriva cotropitorilor crescu� Potrivit lui Iosephus, câte 500 de iudei erau răstigniți zilnic timp de câteva săptămâni, o veritabilă demonstarție de forță a romanilor și o pregustare pentru cei din interiorul cetății a chinurilor ce aveau să vină� Sfârșitul era aproape� Dar despre aceasta, despre evenimentele post-belice și un nou conflict armat între iudei și romani, precum și despre consecințele lor asupra creștinismului în partea a treia a acestui articol�

Hist

oria

eccle

siast

ica

13

de Om, ci și Născătoare de Dumnezeu� Firea divină și cea umană se unesc într-o singură Persoană, cea divină a Domnului nostru Iisus Hristos�

Fecioara Maria a fost și va fi cinstită de cei care înțeleg importanța răspunsului ei: „Iată roaba Domnului� Fie mie după cuvântul tău!”2 Îngerul Gavriil îi aduce

Sfintei Fecioare un mesaj, dar în ace-lași timp și o invitație� Nicidecum

Fecioarei nu-i este forțată liber-tatea, îngerul așteaptă ca ea să se decidă dacă va spune da sau

nu� Un răspuns negativ ar fi amânat planul dumnezeiesc, un răspuns pozitiv ar fi dus imediat la împlinirea acestuia� Bucuria îngerului este mare, datorită acceptării fecioarei de a deveni vas ales pentru întreaga omenire� Cuvintele rostite de fecioara aduc mul-țumire măririi și fericirii la care a ridicat-o Dumnezeu: „Că a căutat spre smerenia roabei Sale� Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile�

Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic și sfânt este numele Lui�”3

În Acatistul Maicii Domnului, des-coperim importanța și rolul Preasfintei în istoria mântuirii neamului omenesc:

„Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări / Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura / Bucură-te, cea prin

2 Luca 1, 38�3 Luca 1, 48, 49�

U na dintre cele mai importante sărbă-tori dedicate Maicii Domnului este

„Buna Vestire”�În fiecare an, la 25 Martie, sărbătorim

momentul în care îngerul Gavriil aduce Fecioarei Maria vestea zămislirii Răscum-părătorului promis de Dumnezeu primilor creați, Adam și Eva�

Momentul este copleșitor: Fecioa-ra Maria crescută la templu de la vârsta de trei ani, sensibilă și delicată se întreabă cum poa-te fi posibil să zămislească prunc de vreme ce fecioria ei era neatinsă� Răspunsul îngerului îi inspiră încredere și îi aduce lămuriri privind nedumerirea care i-a iscat întrebări: „Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu��� Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pen-tru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”�1

Cine altcineva ar fi putut să dea la o parte legile bine încetățenite ale zămislirii dacă nu Cel ce Le-a creat și se găsește mai presus decât ele? Fiul lui Dumnezeu S-a pogorât din cer luând trup omenesc din Fecioara Preacurată cu scopul răscumpără-rii din robia morții și a întunericului� Prin voința Domnului, Fecioara Maria este, după cum spun Sfinții Părinți ai Sinodu-lui III Ecumenic, nu numai Născătoare

1 Luca 1, 30, 35�

Scară între cer și pământIonela Tămaș

Sfinți și sărbători

14

de aur��� masa dumnezeiască��� biserică��� năstrapă de aur��� bucuria tuturor”, „pă-zitoare creștinilor nebiruită și rugătoare neîncetată către Făcătorul”�6

Există unii creștini care văd în Maica Domnului o simplă femeie care deși L-a născut pe Iisus Hristos, refuză să-i aducă cinstire, o pun în umbră și o lasă uitată spunând că ei sunt ai lui Hristos� Ne în-trebăm: Cum am putea despărți mama de fiul ei? Cum am putea să-L despărțim pe Hristos de Maica Sa care L-a născut, L-a alăptat, L-a crescut și îngrijit, iar lângă cruce i-a fost alături cu inima străpunsă de durere? Cum am putea să-L cinstim pe Hristos, și pe mama Lui nu�

Cum poate cineva să o dea la o parte pe cea care a tras cerul pe pământ, datorită blândeții, curăției și bunătății sale și să nu o accepte ca mijlocitoare (către Fiul Său) pentru noi�

Cum am putea să nu o cinstim, să-i aducem laude, celei care este mama tuturor celor necăjiți, aflați în nevoi și grabnic ajutătoare; nu putem să ascundem cin-stirea ei sub vălul ideii că a fost doar o muritoare căreia i s-a cerut să-ndeplinească o misiune și atât�

Dumnezeu a cinstit-o atunci când a ales-o dintre toate pământencele, iar noi cei ce Îl iubim pe Dumnezeu ne vom arăta cinstirea și față de Maica Domnului�

6 Expresii folosite în Paraclisul Maicii Dom-nului�

care Prunc Se face Făcătorul / Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!”4

Mare și nepătrunsă taină este Buna Vestire! La ea participă cerul și pământul fiind dovada faptului că omul s-a învredni-cit de marea iubire a lui Dumnezeu, acesta este începutul răscumpărării neamului omenesc și a eliberării acestuia din păca-tul strămoșesc� Maicii Domnului îi aduc slavă îngerii și arhanghelii, ea fiind „mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii”�

Dacă îngerii o slăvesc în cer, credin-cioșii o slăvesc pe pământ� În Biserica Ortodoxă evlavia credincioșilor pentru Maica Domnului se exprimă prin zidirea de biserici, zugrăvirea chipului ei pe icoane și pe pereții bisericilor, purtarea numelui, prin rugăciuni, cântări și poezii�

„Bucură-te, floare fără de prihană, / Albă ca argintul nopților de vară, / Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană / Mirul care vindecă orice fel de rană, / Bucură-te, Maică pururea Fecioară, / Ploaia cea de mană�”5

Datorită purității ei, sfințeniei, credin-ței și a smereniei, Maica Domnului este pentru creștini un model din care învățăm, ne luminăm și suntem inspirați să aducem mulțumire lui Dumnezeu prin rugăciuni și cântări, deoarece ea este: „ușa cerului și rugul cel nears��� munte umbrit��� sfeșnic

4 Acatistul Bunei Vestiri, icosul 1�5 Zorica Lațcu – monahia Teodosia, Filă de

acatist, la http://www�serafimpantea�ro/poezii/zorica-latcu/fila-de-acatist�

Sfinț

i şi s

ărbă

tori

15

și iertarea greșelilor lui se dobândesc prin smerenie și mustrare de sine, când în toate situațiile triste și neplăcute dăm vina numai pe noi, nu pe ceilalți, zicând că nu am știut să procedăm cum trebuie și de aceea au venit durerea și necazul și, dacă vom gândi așa, mai puțin ne vom supăra și ne vom deda mâniei, care nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu�”2

*„Este nevoie de dragoste de mamă�

Mama își iubește copiii mai mult decât pe ea însăși� Cine dobândește această dragoste îi iubește nu numai pe cei care îl iubesc, ci și pe cei care îl vatămă, căci așa cum mama le justifică pe toate, tot astfel și el găsește întotdeauna circumstanțe atenuante pentru ceilalți și ia sarcina asupra sa� Chiar și atunci când i se fură ceva, tot el simte mustrări de conștiință și [���] pentru ca să ți se lărgescă inima, trebuie să scoți ceva dinlăuntrul ei: să-ți arunci afară iubirea de sine�”3

2 Filocalia de la Optina – Învățături de suflet folositoare ale cuvioşilor bătrâni de la Optina, Egu-menița, Galați, 2009, p� 290�

3 Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhov-niceşti, vol� V: Patimi şi virtuți, Evanghelismos, București, 2012, pp� 214-215�

T oată Legea e cuprinsă în aceste două mari porunci: „Să iubești pe Domnul

Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Lc� 10, 27)�

Și iată cum e iubirea:*

„Întâi, nu judecă și nu osândește� În-delung rabdă, e binevoitoare� [���] De vezi păcat la altul, nu-l osândi și nu-l disprețui�Iubirea nu se trufește, că-i smerită� Nu te înalță, dar, că ești creștin și ai viață crești-nească, iar cel de-alături nu� Tu Îl ai, drept e, pe Hristos, Care e Adevărul, și stai în Adevăr, dar nu spre slavă să-ți fie asta, ci spre înfricoșare și smerire� [���] Fii bun și blând cu toți, că toți sunt în nevoi� Nu-i nimeni sănătos la suflet� Deși ne pare că le merge bine, de stai să cugeți ce i-a fost hărăzit omului să fie, și ce-a ajuns, nu poți decât să plângi de mila lor, și-a ta� Pe lângă asta, sunt necazurile vieții; citește numai ziarul, și-ai să vezi cum omenirea se zbate în chin și suferință� N-au, oare, toți acești oameni nefericiți nevoie de mila și bunătatea ta? [���] Să-ți pese de fiecare om, ajută-l, dorește-i mântuirea� Cu gingășie însă să-l ajuți� Nu-i ține predici, că nu-i sunt de folos nici lui, nici ție� Nici sfat nu da de nu ți s-a cerut� De faci vreun bine, fă-l cu duh smerit�”1

*„Dragostea de Dumnezeu se dovedește

prin dragostea și mila față de aproapele, iar mila și îngăduința față de aproapele

1 Jean-Claude Larchet, Ține candela inimii aprinsă – Învățătura părintelui Serghie, Sophia, București, 2007, pp� 95-96�

Iubirea aproapeluiAndreea Nemeș

Florilegium patristicum

16

pe Sfinții Apostoli, iar pe de altă parte, mireasma învățăturii lui Dumnezeu răs-pândită de ei în toată lumea� După ce s-a terminat de citit pericopa din Apostol, urmează citirea Sfintei Evanghelii, mai exact a pericopei fixată de Biserică pen-tru ziua respectivă� În timpul rămas între tămâierea de la Apostol și până la citirea Sfintei Evanghelii, preotul se pregătește pentru acest eveniment printr-o rugăciune specială, citită tot în taină, care sună așa: „Strălucește în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stăpâne, lumina cea curată a cunoașterii Dumnezeirii Tale și deschide ochii gândului nostru spre înțelegerea evanghelicelor Tale propovăduiri� Pune în noi și frica fericitelor Tale porunci, ca, toate poftele trupului călcând, viețuire duhovnicească să petrecem, cugetând și făcând toate cele ce sunt spre bună-plăce-rea Ta� Că tu ești luminarea sufletelor și a trupurilor noastre, Hristoase Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor� Amin�” Scopul acestei rugăciuni este foarte clar așa că nu vom mai insista asupra ei�

Așezată pe un analog, în fața ușilor împărătești (centrale), Sfânta Evanghelie, Îl reprezintă acum pe Însuși Mântuitorul Hristos propovăduind mulțimilor, de aceea credincioșii o salută prin cuvintele „Slavă Ție Doamne, slavă Ție!”� Inaugurată prin ieșirea cu Sfânta Evanghelie, prezența lui Hristos în mijlocul nostru, în biserică, se face tot mai simțită prin citirea pericopelor biblice� Întâi ni se arată Sfânta Evanghelie, iar apoi, prin aceste texte biblice, Îl cunoaș-

în numărul trecut al revistei, am vorbit despre împărțirea Sfintei Liturghii și

despre prima parte a Liturghiei catehu-menilor (a Cuvântului), iar în numărul curent, vom continua incursiunea noastră în tainele acestei slujbe� Am rămas data trecută la procesiunea cu Sfânta Evanghelie și vă spuneam atunci că expresia, „Înțelep-ciune, drepți!”, se referă la poziția noastră fizică înaintea Cuvântului lui Dumnezeu, tocmai de aceea, este potrivit să ascultăm acest îndemn al preotului și să păstrăm o poziție fizică cuviincioasă�

Îndată după procesiunea cu Sfânta Evanghelie, cântăm cu toții „Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos”, iar apoi urmează imnul trinitar „Sfinte Dumneze-ule”, care este o creație proprie a Bisericii creștine și are ca scop preamărirea Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt� De asemenea, cântarea „Sfinte Dumnezeule” simbolizează unirea cerului cu pământul, a îngerilor cu oamenii, într-o rugăciune de mărire a Treimii�

Vă reamintesc că Liturghia catehume-nilor este numită și Liturghia cuvântului, pentru că în această parte, au loc citirile din Apostol și din Sfânta Evanghelie� După ce s-a terminat de cântat la strană „Sfin-te Dumnezeule”, se citește, în mijlocul bisericii, pericopa rânduită din Apostol� Această citire ne aduce aminte de trimite-rea Apostolilor la propovăduire cf� Matei 28,19: „Mergeți în toată lumea și propo-văduiți la toată făptura���” Tot în timpul Apostolului, are loc o tămâiere, care se face de fapt în cinstea Sfintei Evanghelii, ce urmează a fi citită în biserică� Această tămâiere îi simbolizează, pe de-o parte,

Explicarea Sfintei Liturghii: Liturghia catehumenilor (II)Robert Anton Kovacs

Cate

heze

litur

gice

17

de la Liturghia anterioară, iar apoi face cu buretele semnul Sfintei Cruci peste Anti-mis, îl sărută și îl așează în partea de sus� Această însemnare în semnul Crucii este defapt simbolul pecetluirii mormântului în care a fost așezat Domnul�

Cât privește concedierea catehumenilor la cuvintele „Câți sunteți chemați ieșiți���”, ea simbolizează vremea sfârșitului lumii� Închiderea ușilor împărătești după citirea Sfintei Evanghelii și închiderea dverei la finalul acestei ectenii, înlocuiește închide-rea ușilor bisericii de odinioară când, în acest moment, rămâneau la slujbă doar cei botezați, iar cei care încă se pregăteau pentru primirea Botezului, catehumenii, părăseau locul de rugăciune�3

Închiderea ușilor ne atrage atenția și nouă, celor rămași, că de acum intrăm la ospățul la care am fost invitați de Hristos, la Cina Domnului� De aici, atmosfera de mister se intensifică treptat, pe măsură ce ne apropiem de centrul Sfintei Liturghii, sfințirea Darurilor aduse de dumneavoastră și împărtășirea cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge a celor prezenți�

Încheiem aici partea introductivă a Sfintei Liturghii, Liturghia Cuvântului sau a catehumenilor, urmând ca în numerele următoare să ne concentrăm atenția asupra Liturghiei credincioșilor, care, așa cum am mai spus, are în centrul ei Cina Domnului sau Euharistia�

3 După desfacerea Sfântului Antimis, preotul citește în taină două rugăciuni, de data aceasta pentru credincioși�

tem pe Hristos așa cum s-a descoperit El prin cuvintele adresate mulțimilor�

Terminându-se de citit textul evan-ghelic, preotul rostește ectenia întreită, iar strana și credincioșii răspund la fiecare cerere cu „Doamne miluiește” întreit� Tot în cadrul acestei ectenii se pot adăuga cereri speciale pentru diferite trebuințe ale credincioșilor: pentru bolnavi, pentru cei din închisori, pentru cei care își serbează ziua de naștere, pentru elevi și studenți, etc� Sigur că, dacă dorim să fim pomeniți în cadrul acestor ectenii speciale, trebuie să ne adresăm preotului slujitor înainte de începerea Liturghiei� Tot în timpul ecteniei întreite, preotul citește o rugăciune specială pentru credincioși1, iar apoi începe ectenia pentru catehumeni (care au dat și numele acestei părți din Liturghie), timp în care desface Sfântul Antimis aflat pe Sfânta Masă�2

Sfântul Antimis este o bucată de pânză dreptunghiulară pe care este pictată pu-nerea Domnului în mormânt și care are cusute în partea de sus părticele de Sfinte Moaște� Desfacerea lui în timpul ecteniei pentru catehumeni închipuie pregătirea mormântului de piatră, pe care Iosif Ari-mateianul l-a dăruit pentru îngroparea Domnului Iisus� După desfacere, în timp ce rostește ectenia, preotul strânge cu un burete firimiturile care au rămas eventual

1 „Doamne, Dumnezeul nostru, primește aceas-tă rugăciune stăruitoare de la noi, nevrednicii robii Tăi, și ne miluiește pe noi, după mulțimea milei Tale, și trimite îndurările Tale peste noi și peste tot poporul Tău, care așteaptă de la Tine mare și bogată milă�”

2 În timpul acestei ectenii, preotul citește în taină o rugăciune pentru cei chemați, din care vom aminti doar un fragment: „caută spre robii Tăi cei chemați, care și-au plecat grumajii înaintea Ta, și-i învrednicește pe dânșii, la vremea potrivită, de baia nașterii celei de-a doua, de iertarea păcatelor���”

Cateheze liturgice

18

Chipul are o formă diferită fiind și el lipsit de volumul obișnuit� Capul este ușor aplecat exprimând smerenia Maicii� Aceste aspecte, printre altele, sunt menite să reflecte caracteristicile sfințeniei� Trăsă-turile obișnuite sunt modificate, pentru a exprima slava unei lumi necunoscute� Dacă ne uităm atent vom vedea că umbrele și luminile de pe chipul Maicii contrastează

foarte puțin� Sunt făcute treceri foarte delicate care exprimă plămada transfi-gurării� Nu există cuvinte potrivite pentru a descrie ceea ce înseamnă acest aspect� În icoană, înțe-legem că Maica Dom-nului este reprezentată în deplinătatea harului� Chipul Maicii Domnului este monumental, însă nu înfățisează o monu-mentalitate arogantă, ci una duioasă� Putem să observăm surâsul interior care se reflectă prin ochi� Dacă ne uităm mai atent,

înțelegem grandoarea și măreția ei ca re-gină a lumii� Acest chip este nesfârșit de măreț� Dacă am medita puțin asupra lui, am înțelege că iconarul a fost cu adevărat inspirat� Nu încercăm să mai analizăm în continuare atributele sfințeniei Maicii Domnului�

În detrimentul reprezentării realiste a persoanei, icoana îndeamnă la cunoașterea lui Dumnezeu, prin cunoașterea luminii necreate� Teologia icoanei este specifică vieții ascetice și îndeamnă la aceasta fie

N e-am propus ca în câteva numere ale acestei reviste să descriem particula-

ritățile icoanei bizantine, ca și continuare a afirmației din numărul trecut referitoare la icoana ortodoxă� Seria de articole care va urma își propune să-l ajute pe privito-rul mai puțin familiarizat cu semnificația icoanei ortodoxe să o înțeleagă mai bine, să reușească să pătrundă în hermeneutica ei�

Icoana trimite spre o frumusețe transfigurată, frumusețea sfinteniei, de aceea chipurile nu sunt fidele realității văzute, așa cum pot apărea de pildă într-un potret obișnuit (laic)� Această frumusețe transfigurată este redată și prin intermediul unor caracteristici, pe care ne propunem să le desci-frăm în aceste texte, fo-losind ca exemplu câte o icoană pentru fiecare articol� Vom folosi la în-ceput spre exemplificare una dintre cele mai fru-moase icoane ale Maicii Domnului, icoana de la mănăstirea Neamț, însa se înțelege că aceste simboluri se regăsesc în toate icoanele Maicii Domnului�

Dacă ar fi să analizăm această icoană dintr-o perspectivă pur estetică, am putea spune că este oarecum naivă, pentru că nu sunt respectate caracteristicile reale ale înfățișării persoanei� Tocmai aici înce-pe periplul în misterul icoanei ortodoxe� Mâna Maicii pe care o observăm întreagă în această icoană este subțiată și alungită�

Icoana Maicii DomnuluiMatei Agachi

Eiko

n

19

și în cetate� Pruncul Iisus, ținut de Maica Domnului în brațe este de obicei îndreptat spre cel ce privește, sau în alte cazuri spre Maica Sa� Înfățișarea Lui este de asemenea modificată față de realitatea nemijlocită� Una dintre caracteristicile obișnuite în reprezentarea Pruncului este fruntea înaltă� Aceasta simbolizează înțelepciunea Dom-nului încă din pruncie� Întotdeauna există o legătură foarte frumoasă și duioasă între Maica Domnului și Pruncul Iisus; Acesta este ocrotit de prezența maternă a Maicii care îi acordă încredere totală, El fiind învățătorul care poartă în mână un perga-ment cu cuvintele legii� Există acest raport între Maică și Fiu, Maica reprezentând duioșie și candoare, iar Fiul înțelepciune� Acest raport poate fi înțeles și în obișnuita familie nu doar între mamă și fiu, ci și între soție și soț� Soția ar trebui să fie de o duioșie, gingășie și dulceață asemănătoare Maicii Domnului� Cel mai mare atribut al Maicii Domnului este delicatețea ei pe care o manifestă prin raze de lumină gingașe� Soțul este reprezentantul lui Iisus și el are datoria de a hotărî prin înțelepciunea sa� Raportul dintre femeie și bărbat este ca și raportul dintre iubire și înțelepciune� Înțelepciunea este verticalitatea masculină și iubirea este complexitatea care susține această înțelepciune, o potențează și o admiră� Fără iubire, înțelepciunea nu-și are semnificația, dar nici fără înțelepciune iubirea nu are ce iubi� Iubirea și înțelep-ciunea sunt atributele lui Dumnezeu� El este și una, și cealaltă�

Veșmintele Pruncului Mântuitor sunt luminoase, având pe ele trasate raze aurii� Acestea reprezintă slava divină a Mântuito-rului� Maica Domnului are trei simboluri în chip de stele aurii pe cei doi umeri și pe cap� Acestea reprezintă faptul că Ea a

fost fecioară și înainte de nașterea Prun-cului Iisus și în naștere și după naștere, de aceea sunt trei� Aureolele simbolizează de asemenea lumina sfințeniei care radiază în jurul celor ce poartă lumina� Domnul Iisus este Lumina, astfel El are raze de lumină pe tot veșmântul�

Veșmântul Maicii este de culoare roșie pământie� Lumina pictată pe acesta este greu distinctibilă� Nu este un veșmânt de slavă ca și cel al lui Iisus, ci unul de smere-nie� Totuși drapajul este monumental, însă într-un sens o monumentalitate a smereni-ei� Reverul veșmântului de sub umeri și de la marginea năframei ce înconjoară chipul, este aurit� Sub această năframă sau acoperă-mânt al capului ea are un alt acoperământ pe care îl observăm de la frunte, în jurul tâmplelor și înconjurând spatele capului� Acesta este de culoare albastră� De altfel și veșmântul din interior, pe care la unele icoane îl observăm la îmbinarea reverului auriu din jurul chipului, pe piept, este tot albastru� Acesta semnifică îndumnezeirea Maicii Domnului� Veșmântul exterior este roșu sângeriu, iar cel de dedesupt este albastru, semnificând faptul că omul s-a îndumnezeit� Omul este reprezentat de culoarea roșie de pe veșmântul exterior, iar îndumnezeirea este reprezentată de veșmântul albastru din interior�

În această icoană mai observăm doi îngeri, în partea de sus, de-a stânga și de-a dreapta, străjuind și slujind nobila familie ca martori la cea mai frumoasă legătură dintre mamă și fiu�

Această icoană este chintesența teolo-giei creștine ortodoxe�

Eikon

20

Rece

nzie

Întâmpinarea Domnului şi personajul co-lectiv Simion, oferă informații istorice și biblice asupra celui care l-a întâmpinat pe Hristos în templu, ales de Domnul nu „numai să-l pedepsească pentru necredință, ci [���] și ca vas al împlinirii profețiilor�” (p� 71) Însuşirea personală a mântuirii – o perspectivă a Noului Testament, al patrulea capitol, amintește importanța Harului Duhului Sfânt, facând o comparație între concepția apuseană față de harisme și cea răsăriteană asupra acestora� Capitolul al cincilea, Mântuirea între spiritualitate şi dinamism creştin, prezintă mântuirea din mai multe perspective: ca scop, ca efort spiritual și ca țintă finală, toate fiind ex-plicate și exemplificate pentru ca cititorul să poată percepe mai ușor aceste concepte� Relația dintre Dumnezeu şi om, adică al șaselea capitol, are ca idee centrală faptul că Hristos „are un mesaj universal pentru toți oamenii, dorind ca toți să fie mântuiți�” (p� 150) Ultimul capitol prezintă concluziile volumului, la fel de bine structurate și detaliate ca restul cărții�

Dacă cititorul dorește cu adevărat mân-tuirea, paginile parcurse i se vor strecura cu ușurință în minte și în suflet, ajutându-l să găsească calea cea dreaptă spre Hristos și să își înceapă cu sinceritate și implicare procesul de mântuire�

Cartea domnului Feurdean1 este un real manual de mântuire, de apropiere

de Dumnezeu și de înțelegere a căilor Sale, paginile aducând în prim-plan toate componentele mântuirii� Este o carte care duce la dorința de a face primul pas spre mântuire�

Titlul, Mântuirea activă, nu se referă doar la procesul continuu pe care fiecare creștin trebuie să îl parcurgă pentru a ac-cede în Împărăția Domnului, ci și la faptul că acest proces este unul în care creștinul trebuie să se implice, să își croiască drumul și să Îl caute pe Hristos pentru a putea fi mântuit� În subtitlul volumului, Un dialog permanent între Dumnezeu şi om. O perspectivă nou-testamentară, se pune accentul atât pe relația fundamentală dintre Dumnezeu și cel care vrea să se mântuiască, relație bazată pe nădejde, credință și iubire, cât și pe exemplele autorului în acest sens prin amintirea unor personaje marcante din Noul Testament�

Volumul este structurat în 7 capitole, fiecare referindu-se la o anumită com-ponentă a mântuirii� În primul capitol, Preliminarii, se face o introducere a con-ceptului, dar și o enumerare și o explicare a concepțiilor privitoare la mântuire� Ca-pitolul al doilea, Trăsături ale mântuirii active, ne pune în antiteză 2 personaje din Noul Testament, pe Zaheu și pe tânărul bogat, făcându-se o diferențiere clară între mântuirea activă și cea pasivă și punân-du-se accent pe efortul pe care creștinul trebuie să îl depună pentru a fi aproape de Dumnezeu� Cel de-al treilea capitol,

1 Cristian Octavian Feurdean, Mântuirea activă, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp� 184�

Cristian Octavian Feurdean, Mântuirea activăIoana Teodora Cucuiet

21

Aripi de îngeraş

- Vai, dar este îngrozitor! Pe mine broaș-tele astea mă sperie foarte tare! Fac sărituri neașteptate dintr-un loc într-altul� Sunt alunecoase și mă păcălesc mereu� Mi-e frică de ele� Odată m-am speriat atât de tare, că mi s-a făcut rău! Unde scrie că trebuie neapărat să mâncăm broaște? zicea a patra broască, crezând că adevărul este de partea ei�

Și așa discutau cu argumente ore în șir� Cine avea dreptate? Fiecare spera că le va convinge pe celelalte trei, dar degeaba� Niciuna nu renunța la propria părere�

Într-o zi hotărâră să cheme în ajutor un cocor cenușiu care locuia în vecini� Era foarte înțelept, pentru că zburase prin multe locuri unde experimentase și văzuse multe� Cocorul își dădu seama că fiecare barză simțea ceva diferit, de vreme ce una se bucura că există broaște, alta se întrista, pe a treia broaștele o înfuriau, iar pe a patra o speriau�

- Inima voastră poate vedea numai ceea ce văd ochii voștri, zise el privindu-le pe fiecare în parte�

Berzele rămaseră încurcate� Niciuna nu se dumiri ce vrea să spună cocorul cenușiu� În acea seară berzele se duseră la culcare cugetând fiecare la cuvintele rostite de cocor�

În dimineața următoare, odată cu ră-săritul soarelui, minunea s-a întâmplat într-adevăr� Berzele se treziră, fâlfâiră de câteva ori din aripi ca să se dezmorțească și simțiră clar că părerile se schimbă, dacă și în minte se schimbă modul în care con-sideri un lucru�

Barza care era fericită să vâneze broaște își dădu seama ce mult o înviora să plece

Basme terapeutice

Patru berze

într-o luncă însorită trăiau patru berze� Adesea le puteai vedea împreună, pentru

că se plimbau toată ziua printre ierburi să prindă broaște sau insecte, cu ciocul lor lung și portocaliu� Toamna făceau împre-ună călătorii lungi în țările calde, unde se fereau de gerul iernii, iar primăvara se întorceau, zburând toate pe același drum�

Deși păreau că seamănă perfect una cu alta, încât le puteai chiar confunda, berzele se deosebeau foarte mult între ele, pentru că vedeau lumea care le înconjura cu totul diferit prin ochii lor de pasăre�

De exemplu, una zicea:- Mie îmi place foarte mult să vânez

broaște� Sunt mulțumită şi fericită când le găsesc� Îmi place să mă hrănesc cu ele� Mi se pare că au un gust foarte bun� Nici nu aș putea mânca altceva, spunea ea stând relaxată într-un picior, foarte sigură că are dreptate�

- O, broaștele! Eu mă simt tristă și îmi pare rău că trebuie să le prind��� E o cruzime! Nu mă lasă inima să o fac��� Mai bine aș găsi altceva de mâncare, zicea altă barză, ciugulind o frunză, străduindu-se să le arate celorlalte părerea pe care o credea ea corectă�

- Pe mine broaștele astea mă enervează la culme� Când mi-e mai foame, atunci nu le găsesc� În plus, orăcăie întruna� Nici nu te poți odihni! Mă înfurie numai să mă gândesc că există! spunea a treia barză, mânioasă și hotărâtă că acesta-i adevărul�

Aripi de îngerașGraţiela Agrișan

22

Arip

i de î

nger

aş

la vânătoare� Barza care se simțea tristă fu de acord să vadă vânătoarea ca pe un sport pe care merită să-l faci, să te menții în formă� Barza mânioasă observă că trebuie să caute broaștele mai mult dimineața în mlaștină, pentru că atunci ele nu orăcăie� Barza speriată se gândi să se distreze și ea, prinzând broaștele prin metode mai amuzante, învățate de la bunica ei�

Într-adevăr, asta vroia să spună cocorul: sentimentele bune sau rele pe care le avem despre diverse lucruri au o legătură directă cu felul în care le privim şi le considerăm pozitive sau negative. De atunci berzele învățară de la cocorul cenușiu înțelepciunea de a vedea orice lucru în mai multe feluri, înainte de a-și formula părerile�

Teste biblice1� Cum a chemat-o pe nevasta lui Moise? a� Ana b� Sefora c� Miriam d� Maria

2� Ce era Irod față de Irodiada? a� soț b� frate c� tată d� cumnat

3� Pe ce munte s-a suit Avraam cu Isaac, pentru a-l aduce ca jertfă?

a� Maon b� Ararat c� Moria d� Garizim

Probleme de logică și perspicacitate- Cum te numești, copile?- Ionuț Popa�- Mai ai frați?

- Sigur! Am atâția frați, câte surori� Dar oricare dintre surorile mele poate spune că are de două ori mai mulți frați decât surori�

Câți copii sunt în familia Popa, câți băieți și câte fete?

Ce înseamnă numele meu?Agapia – din greacă „dragoste” (16

aprilie)Sf� Agapia a fost o tânără din Tesalonic

care a refuzat să se închine idolilor, fiind arsă de vie pentru stăruința ei în credința creștină� Ea este un exemplu de hotărâre în fața ispitei și de curaj în fața morții, dar și de înțelegere și prietenie�

Sf� Agapia se sărbătorește în data de 16 aprilie�

Rugăciune către Tatăl cerescTatăl nostru ceresc, cum să-Ți mulțumesc

şi cum să preamăresc iubirea Ta cea bogată? Zi şi noapte, în fiecare clipă şi oră nu încetezi să ne oferi darurile Tale cele bogate. Înaintea noastră eşti mereu, pe toate le cunoşti şi pe noi toți nu încetezi să ne luminezi spre bine. Ne dai atâta bunătate prin părinții noştri. Îți mulțumesc pentru toate bunătățile Tale şi cu dragoste preamăresc numele Tău.

Şi acum Te rog, Preabunule Părinte, să mă păzeşti întotdeauna, zi şi noapte. Iartă-mă pe mine, copilul Tău cel păcătos şi fă-mă vrednic de iubirea Ta, iar nu de mânia Ta. Ajută-mă să păzesc cu credincioşie poruncile Tale, să iubesc dumnezeieştile Tale lucrări. Învredniceşte-mă să fiu copilul Tău supus, să trăiesc în Rai cu Tine, Părintele meu. Amin.