Învierea Domnului Hristos să vă aducă în suflet pace, bucurii, dragoste şi împlinirea bunelor dorinţe!

Consiliul parohial împreună cu preoţii slujitori ai Parohiei Sf. Ier. Nicolae şi Sf. Ier. Nectarie vă urează tuturor

bucurii pascale şi din toată inima Hristos a înviat!

2

Cum să nu rămâi fermecat de aşa curaj,credinţă şi dragoste manifestată pentruIisus Învăţătorul şi Părintele iubitor? Fe-meile purtătoare de mir au rămas în istorialumii ca cele mai curajoase şi devotate fi-inţe ca şi mamele noastre, ca şi soţiile de-votate chemării speciale şi gospodinelecare ţin în mâini şi pe umerele lor destineleomenirii!

Dacă Eva în Paradis a auzit osânda ros-tită de Dumnezeu – după căderea în păcat -tot femeia va auzi cea dintâi vestea ceamare a izbăvirii din morţi, prin Iisus HristosCel înviat! Astfel, Femeia este reabilitatăpentru totdeauna şi nu ne este îngăduit s-oconsiderăm obiect de batjocură. Cuvine-secu adevărat ca bărbaţii să ocrotească Fe-meia pentru că este egală – de drept divin- cu Bărbatul!

Sfântul Apostol Pavel, spulberă pentrutotdeauna mentalitatea din bătrâne veacuri,că femeia ar fi inegală bărbatului! Iată tex-tul: Nu mai este iudeu, nici elen, nici rob,nici liber, nici parte bărbătească sau partefemeiască, pentru că voi toţi una sunteţi înHristos Iisus! (Galateni 3, 28).

Sfintele Evanghelii ne arată un anumit

număr de femei mironosiţe: Maria dinMagdala, Maria lui Cleopa, Ioana lui Huza,Maria mama lui Iacob, Salomeea, mamafiilor lui Zevedei, Suzana şi multe altelecare nu au fost numite. Ele, cu un curaj nes-tăvilit, înfruntând primejdiile nopţii aumers la mormântul unde era Iisus ca să-ifacă ritualul ungerii cu mir de nard, cel maipreţios dintre toate aromatele Orientului.Ele au auzit de la Iisus cel mai frumos cu-vânt şi îndemn: Bucuraţi-vă!

Cu acest cuvânt a dorit Iisus să le în-tâmpine după Învierea Sa din mormânt! Eleaveau să fie de pildă pentru viitorul omeni-rii, tuturor femeilor devotate slujirii lor, înascultarea Divinului Mântuitor!

Nu vom uita niciodată mamele celebrepe care le-au avut Sfinţi Părinţi şi Dascăliai lumii din veacul de aur al Bisericii! Cinenu-şi aduce aminte de celebra Antuza,mama Sfântului Ioan Gură de Aur, care arămas văduvă la numai 20 de ani şi nu s-amai căsătorit pentru a-şi creşte pruncuţul înbucuria credinţei şi a păcii în familie? Cineva uita de Monica, mama Fericitului Au-gustin, care 18 ani s-a rugat întru nădejdeaîntoarcerii la Dumnezeu a fiului său? Dar

Femeia, Înger pe pământ!Nu ascund bucuria ce mă cuprinde când am prilejul săscriu despre Femeie!Am mai scris despre această fiinţă dumnezeiască! Fe-meia, ca dar a lui Dumnezeu! Era trecut de miezul nopţii,atunci ca şi acum, când scriu despre minunea numită fe-

meie. Atunci am scris printre lacrimi! Nici nu se putea altfel! Eraude faţă: Maica Domnului, mama mea, toate mamele şi toate feteledin lume!

Atunci am scris despre întreita lucrare a Femeii: de Soţie, Mamăşi Gospodină! Iar acum voi încerca să scriu despre o altă minune,cea a răsplăţii întreite făcută de Dumnezeu Femeii prin aceea că:Au aflat cele dintâi despre Învierea lui Iisus Hristos; au văzut celedintâi pe Iisus Cel înviat din mormânt şi au dus cele dintâi vesteacea mare a Învierii lui Iisus, chiar ucenicilor Săi!

”† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

3

Nr. 5, aprilie 2015

de Nona, mama Sfântului Grigore de Na-zianz? Oare, de Emilia, mama SfântuluiVasile cel Mare, cine nu-şi va aduceaminte? Cine va putea vreodată, să nu-şiaducă aminte de Împărăteasa Elena, mamăsfântă, care a sfătuit pe fiul ei Constantincel Mare să dea libertate de credinţă între-gului Imperiu roman?

Cine ar putea cu adevărat să cuprindăcu mintea ce a însemnat în cei două mii deani, ziditorul exemplu al femeilor mirono-siţe, al mamelor celebre şi al tuturor mame-lor din lume?

Toate au zidit la temelia lumii! Toate auzidit viaţa de familie şi creşterea pruncilorîn duhul Evangheliei lui Hristos! Toate auzidit şi au întărit dragostea între oameniidin toate timpurile! Toate au schimbat, caşi azi, de altfel, climatul spiritual al vremii!

Sfaturile gingaşe, ale Sfântului ApostolPetru, ne merg la inimă şi azi, fiind plinede mireasmă duhovnicească, din care tre-buie să învăţăm: Asemenea şi voi, femeilor,supuneţi-vă bărbaţilor voştri, aşa încâtchiar dacă unii care nu se supun Cuvântu-lui Evangheliei, să fie câştigaţi fără propo-

văduire, prin purtarea femeilor lor… Po-doaba noastră să fie nu cea din afară: îm-pletiri ale părului, cununiţe de aur saupurtare de haine scumpe; ci să fie omul celtainic al inimii, întru nestricăcioasă po-doabă a duhului blând şi liniştit, care estede mare preţ înaintea lui Dumnezeu… Voi,bărbaţilor, de asemenea, duceţi-vă căsniciacu înţelegere, ca pe lângă o fiinţă maislabă, femeia, căreia să-i daţi partea ei decinstire, ca unei împreună-moştenitoare aharului Vieţii; în felul acesta, rugăciunilevoastre nu vor cunoaşte piedică. În sfârşit,fiţi toţi într-un gând, împreună-pătimitori,iubitori de fraţi, mărinimoşi, nerăsplătindrău cu rău, sau ocara cu ocară, ci, dimpo-trivă, binecuvântând, căci pentru aceastaaţi fost chemaţi: ca să moşteniţi binecuvân-tarea! (I Petru 3, 1-3 şi 7-9).

Aşadar, Femeia: prin muncă cinstită,prin viaţă aleasă, prin dragoste deplină,prin devotament conjugal, prin osârdiede a naşte şi creşte prunci buni, devineastfel, primul dascăl şi preot al copiluluiei, aşa cum pe drept cuvânt scrie în Pre-dicile sale, Părintele Mircea Păcurariu.

Aşadar, în alcătuirea acestei lumi, Femeia este un Înger purtător de mir!

4

Reflecții și maxime n Pagini realizate de Pr. Ionuț - Codruț SOVEJA

Nemurirea sufletuluisau

„Cu moartea pe moarte calcând”l Știm, că de se va strica casa noas-tră cea pământească a cortului aces-tuia, zidire de la Dumnezeu avem,casă nefăcută de mână, veșnică înCeruri. Că deaceea suspinăm, dorindsă ne îmbrăcăm întru lacașul nostrucel din Cer. IICorinteniV.1-2l Cea mai frumoasă parte din omeste sufletul; el este viața care tresareși vibrează în noi. (Goethe) l Pe mine gândul morții nu măneliniștește de loc, căci am convin-gerea nestrămutată că sufletul nostrue ceva indestructibil. El trăiește dinveci în veci și se aseamănă cu soa-

rele, care numai pentru ochiul nostrupământesc pare că apune, dar de faptnu apune niciodată, ci luminează ne-întrerupt. (Goethe) l Nu, Dumnezeu n-a îndreptat peom către un scop așa de maret pentrua-l îndeparta de la ajungerea lui.Dumnezeu nu l-a făcut așa de marepentru a-l reduce la nimic. DacăDumnezeu n-ar fi voit să ne creezepentru totdeauna, nu ne-ar mai ficreat. Aceeași Voință care ne-a datexistența, aceeași Voință ne garan-tează că existența noastr este veș-nica. (Jules Claraz)

Biserica Ortodoxă Română - astăzi

-

scurtă prezentare

L a ceas aniversar când anul acesta se împlinesc 130 deani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomâne(BOR)-aprilie 1885, precum și 90 de ani de la

ridicarea BOR la rangul de Patriarhie, misiunea Bisericii tre-buie să țină cont de realitățile concrete ale contextului socialși cultural prezent. M-am gândit că în numarul acesta lu-minat de lumina Învierii lui Hristos să prezint pe scurt or-ganizarea canonică și administrativă a Bisericii noastre.

5

Nr. 5, aprilie 2015

Activitatea misionară a ierarhi-lor, a preoților, a monahilor din țarăși din străinatate a fost și este încontinuare susținută și întărită decredincioșii români fideli crezuluistrăbun, îngrijindu-se în permanențăde creșterea duhovnicească perso-nală și a comunității bisericești, cul-tivată prin ascultarea Sf. Evanghelii,prin primirea Sf. Taine, prinpocăință, prin milostenie și ajutora-rea celor aflați în nevoie.

Așadar, BOR este una dintre Bi-sericile autocefale (se ghideazădupă propriul conducător) alecreștinismului ortodox și este orga-nizată ca Patriarhie cu titulatura: Pa-triarhia Română. În interiorulgranițelor țării, în cuprinsul Patriar-hiei Române funcționează un numarde 14.809 unități bisericești organi-zate astfel: Centru Patriarhal, 6mitropolii, 10 arhiepiscopii, 13episcopii, 1 vicariat, 177 de proto-popiate, 11.409 parohii, 2.444 filii,541 mânăstiri, 192 schituri, 15metocuri. Pentru românii din dias-

pora există: 3 mitropolii, 3 arhie-piscopii, 6 episcopii, în Europa; 1

arhiepiscopie pe continentulamerican și o episcopie pen-tru Australia și Noua Zee-landa.

În unitățile parohiale aufost oficiate: 109.214 bote-zuri cu 3.000 mai multe fațăde 2013; 56.343 cununii cu1.000 mai mult ca în 2013;156.626 înmormântări cu650 mai multe față de 2013.

În BOR se află ca instituții so-ciale sub directa îndrumare: 121centre pentru copii; 35 de centrepentru vârstnici; 106 cantine so-ciale și brutării; 52 de centre dediagnostic și tratament, cabinetemedicale și farmacii sociale; 23 decentre de consiliere și asistență afamiliilor în dificultate; 2 centrepentru traficul de persoaneumane. BOR asigură asistență so-cială permanentă pentru aproxima-tiv 270.000 de persoane.

Evenimentele din Decembrie1989 au adus o seamă de schimbărinu numai în viața politică și socialăa țării, ci și în sfera vieții religioase.Imediat după derularea acelui eve-niment, Biserica noastra a fost pusăîn fața unor provocări. Ierarhii, mo-nahii, preoții își desfășoară activita-tea lor pastoral-misionară, socială șiculturală pentru a fi vrednici deînaintașii lor, cărora doresc să lecinstească memoria printr-o activi-tate tot mai rodnică.

Astăzi, când vom spune cu toții: Hristos a Înviat!, să nu uităm că implicit spunem: „Noi toți vom Învia"!.

6

Pilde creștine

Într-o zi,un tânăr sărac care vindea di-ferite mărfuri din poartă în poartă, ca să-șiplătească studiile la Universitate, găsi înbuzunar doar o monedă de zece cenți și îiera foame.

Decise sa ceară ceva de mâncare, laurmătoarea casă. Dar nervii l-au trădat cândîi deschise ușa o femeie superbă. În loc săceară ceva de mâncare, ceru un pahar cuapă.

Ea se gândi că tânărul părea înfometat,așa că îi aduse un pahar mare cu lapte.

El îl bău încet și după aceea întrebă:- Cît vă datorez?- Nu-mi datorezi nimic, răspunse ea.

Mama mea ne-a învățat că trebuie să fimmereu buni cu cei care au nevoie de noi…

Tânărul răspunse:- Vă mulțumesc din suflet…!Când Howard Kelly plecă de la casa

aceea, nu numai că se simți mai ușurat, darși încrederea în Dumnezeu și în oameni de-veni mai puternică. Fusese pe punctul de aabandona studiile, din cauza sărăciei.

După câțiva ani, femeia se îmbolnăvigrav. Medicii din satul ei erau îngrijorați.După puțin timp au trimis-o în oraș. Îl cău-tară pe doctorul Howard Kelly pentru oconsultație.

Când el auzi numele satului din careprovenea pacienta, simți în ochi o luminăspecială și o senzație plăcută.

Doctorul Kelly urca din holul spitalu-

lui, în camera ei. Îmbrăcat în halat, doctorulintră să o vadă. Capriciile destinului – eraea, o recunoscu imediat… Se întoarse însala de vizite, hotarat să facă tot posibilulsă-i salveze viața. Din ziua aceea, urmăricazul femeii cu cea mai mare atenție.

Ea a fost operată pe cord deschis și serecupera foarte încet… Dupa o lungă luptă,aînvins boala…! Era, în sfârșit, sănă-toasă…!

Dat fiind că pacienta era în afara ori-cărui pericol, Dr.Kelly ii ceru biroului ad-ministrativ să-i trimită factura cu totalulcheltuielilor, ca s-o aprobe. O verifică și osemnă. Mai mult, scrise ceva pe margineafacturii și o trimise în camera pacientei.

Factura a ajuns în camera pacientei,dar ei îi era teamă să o deschidă, pentru căștia că ar fi lucrat pentru tot restul zilelorsale, ca să plătească costul unei intervențiiatât de complicate…

În sfârșit o deschise și ceva îi atraseimediat atenția: pe marginea facturii citiaceste cuvinte…

“Platită integral acum mulți ani, cu unpahar cu lapte.”

Ochii ei se umplură de lacrimi de bu-curie și, fericită, îl binecuvântă pe doctor,pentru că-i salvase viața…

Să nu te îndoiești că vei culege ceeace semeni…

Nu există întâmplarea… există o invi-zibilă mână a destinului, care ii redă fiecă-ruia ceea ce a dat…

după o poveste reală referitoare la dr.Howard Kelly

n Mioara M.

7

Nr. 5, aprilie 2015Personalităti

Sfântul Apostol Pavel spunea: „Omulînțelept este omul credincios, adică un omcare înțelege că lumea este de la Dumne-zeu, că omul nu se reduce numai la el, căeste legat de ceilalți. Dacă nu vede valoareacelorlalți nu vede minunea Universului.”

„Știința puțină îndepărtează de Dum-nezeu și știința adevărată apropie de Dum-nezeu” (Francis Bacon)

Este cazul lui Mircea Vulcănescu năs-cut în 3 martie 1904, la București; a muritîn 28 octombrie 1952, în închisoarea de laAiud; avea 48 de ani.

El a fost economist, filozof, scriitor,teolog, pedagog. A urmat la București Fa-cultatea de Litere și Filozofie și Facultateade Drept. S-a format sub înrâurirea profe-sorilor Dimitrie Gusti și Nae ionescu.

În 1925 pleacă la Paris pentrudesăvârșirea studiilor și pregătirea doctora-tului. Reîntors în țară este profesor, directorla Direcția Vămilor, apoi director al Dato-riei Publice. Este foarte activ în publicațiilevremii și are un rol important în Ministerul

de Finanțe în timpul regimului ion Anto-nescu.

Mircea Eliade spune că Mircea Vulcă-nescu fusese dăruit cu toate darurile: „erafrumos, sănătos, nu fusese niciodată sărac,era înconjurat de prieteni și admiratori.” Elprivea toate aceste însușiri ca pe niște da-ruri ale Vieții pe care le îngăduise Dume-zeu. În această credință se aflainepuizabilul său optimism în ceea ceprivește puterea poporului român de a treceprin greutăți și a se regenera.

Victimă a istoriei, Mircea Vulcănescua fost arestat în 1946 de regimul comunisși condamnat la opt ani de închisoare laAiud. „În câteva zile a pierdut tot: avere,glorie, situație socială și academică, fami-lie, libertate, dar marea lui credință nu s-aclătinat.” El spunea că darurile și încercă-rile vin tot de la Dumnezeu.

În închisoare omul Mircea Vulcănescurămâne demn în fața călăilor și a morții.Salvează cu proria-i viață, viața unui tânărde 20 de ani. Ultimul său mesaj din temnițăa fost: „Să nu ne răzbunați!” Ca un adevăratcreștin, el a știut că a ierta înseamnă să fiiiertat. Mircea Vulcănescu rămâne un modelde trăitor în Hristos.

Poate astfel de modele pot fi călăuzepentru o umanitate mai cumpătată, maiatentă la Cuvântul și lucrarea lui Dumne-zeu. Este o iluzie să credem în binele pecare-l face istoria. Binele vine numai de laDumnezeu. Lucrarea Sa esențială rămânepururea Crucea și Învierea lui Hristos. Esteo acțiune care trece prin inima omului și is-toria umanității.Surse:- Mircea Vulcănescu, „Ultimul cuvânt”- Mircea Eliade, „Trepte pentru MirceaVulcănescu”- Dimineți cu părintele Stăniloae (con-vorbiri cu Sorin Dumitrescu)

Un om înțelept: MIRCEA VULCĂNESCU

n Pr. Octavian Duminică

8

Serbăm cum se cuvineÎnvierea lui Hristos?

În Sfânta Scriptură, ni se atrage atenţia că întotdeauna în mijloculunei sărbători ar trebui să fie Dumnezeu. Când El nu mai este centrulsărbătorii, nu facem altceva decât să ne sărbătorim pe noi înşine. Că

majoritatea face asta de ani buni de zile, nu mai e un secret. Importanţaevenimentului de acum două mii de ani, însă, a început să fie tot maisecretizată. Puţini mai ştiu astăzi ce ne-a adus Învierea Domnului.Puţini ştiu să explice de ce Mântuitorul a biruit moartea prin moarte, cumoartea pe moarte călcând. Şi mai puţini ştiu ce s-a întâmplat cuadevărat după moartea Mântuitorului, aşa cum explică Sfintele Scrip-turi, şi de ce a fost necesară Învierea Lui.

Marile noastre sărbători îmbracă oserie de haine tradiționale, diferite de lao zonă la alta. Atunci când vorbim de-spre Învierea Domnului, ne gândim, in-voluntar, la ouăle roşii. De câţiva ani, dedragul de a face cadouri, am adăugat şi uniepuraș (pe care l-am împrumutat de la mai„avansații” occidentali). În sine, ouăle roşiinu sunt ceva rău. Ele pot înfrumusețasărbătoarea, colorând-o. În realitatea, însă,ele devin, din păcate, pentru mulţi dintrenoi, esenţa sărbătorii. Nu poţi sărbătoriPaştele fără ouă roşii, cum nu poţi sărbătoriCrăciunul fără brad. A nu se înţelege căsusţin eliminarea acestor tradiții, câtăvreme ele rămân accesorii.

De Paști, însă, nu sărbătorimouăle, indiferent cât sunt ele deroşii, ci Învierea Domnului.Atunci când vorbim despreÎnvierea Domnului sau desprePaşti, rafturile cu ouă par săia foc, iar vopselele aferente teîntâmpină de unde nici nu

te-aştepţi. Casele de marcat sunt, caniciodată, toate deschise, coşurile pentrucumpărături nu se mai găsesc, parcăriledevin neîncăpătoare, iar oamenii sunt teri-bil de preocupaţi. Sărbătoarea Învierii este,ca şi celelalte mari sărbători religioase (saunu), motiv de cheltuire a salariului sau, încel mai fericit caz, a primei. Faptul acesta,în sine, nu e lucru rău. Căci o sărbătoareeste făcută să aducă bucurie, să dea odihnă,să oprească timpul în loc. Dar, de cele maimulte ori, uităm esența sărbătorilor noas-tre religioase, uităm ce sau pe cine ar tre-bui să sărbătorim.

Învierea Domnului sau sărbătoareaPaştilor este praznicul care se naşte odată

cu creştinismul. Împreună cu duminica,sărbătoarea săptămânală a

creştinilor, Paştile a fostsărbătorit încă din epocaapostolică. Duminica Învierii,aşa cum se înfăţişează eaastăzi, este expresia firească a

evoluţiei misterului pascal trăit

9

Nr. 5, aprilie 2015

de vechea Biserică creştină, păstrat şidesăvârşit, de-a lungul veacurilor, de Bis-erica Ortodoxă. „Sărbătoarea Paştilor con-stituie misterul central şi dominant alcultului ortodox, care îşi aruncă razelepeste întregul an liturgic şi cult ortodox“,spunea părintele profesor Ene Branişte.

Să aducem și câteva lămuriri despreouăle roșii de paști.

Prezenţa în creştinism a ouălor roşiieste una simbolică. În multe dintremormintele vechi ale creştinilor au fost de-scoperite şi coji de ouă. Se pare că acestaliment nu lipsea de la agapele ce se făceauîn acele vremuri. În antichitate, în specialla egipteni, oul era simbol al lumii şi aleternităţii din moment ce forma lui pare afi una perfectă şi fără început. Pentru iudei,dar şi pentru păgâni, ouăle erau simboluri

ale creaţiei şi ale învierii. Creştinii, încă dela început, au legat de ouăle roşii simbolis-mul învierii neamului omenesc prin Mân-tuitorul nostru Iisus Hristos, dar şi pe cel alcreării din nou a lumii, culoarea roşieînsemnând Sângele Domnului cel curs peCruce pentru noi şi pentru a noastră mân-tuire. Oul pascal reprezintă, pe de altăparte, simbolul văzut al învierii morţilor, acărei garanţie este însăşi Învierea cea dinmorţi a Domnului, Biruitorul morţii şi aliadului.

Din tradiţia creştină mai ştim că MariaMagdalena s-ar fi înfăţişat împăratuluiTiberiu cu un ou roşu şi i-ar fi spus: „Hris-tos a înviat!“. Există păreri potrivit căroraacest fapt ar fi generat introducerea ouălorroşii în cadrul sărbătorii Paştilor.

Pentru Fericitul Augustin, oul este ex-presie şi icoană a învierii morţilor:„Rămâne speranţa, care, după cum mi separe, se aseamănă oului; căci după cum oulnu are sfârşit, aşa şi speranţa (în înviere) nuse termină niciodată“.

Înroșitul sau încondeiatul ouălor, speci-fice tradiței noastre populare, au farmecullor, au frumusețea lor, atâta timp cât nuuităm esența sărbătorii care este Hristos celînviat din morți. Întrebuinţarea ouălor roşiiîn Biserică, la sărbătoarea Paştilor,reprezintă o practică nesigură, afirmă pr.prof. Ene Branişte. Cu toate acestea, ea afost asimilată de Biserică; drept dovadă,avem în Molitfelnic chiar şi o rânduialăspecială în „Sfânta şi marea Duminică aPaştilor“, în cadrul căreia se citeşterugăciunea de binecuvântare a ouălor şi abrânzei (Molitfelnic, Bucureşti, EIBM-BOR, 2006, p. 418).

“Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atuncipropovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. [...]Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră,

sunteţi încă în păcatele voastre.” (1 Cor. 15, 14; 17)

10

Știri eparhiale

Cu binecuvântarea ÎnaltpreasfințituluiPărinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului șiMuscelului, a avut loc la PenitenciarulColibași, luni, 30 martie 2015 activitatea„Mărturisire și memorie în penitenciareleromânești”.

Acțiunea s-a desfășurat în incinta Bi-sericii Penitenciarului, sub coordonareapreotului capelan Dinu Cosmin, în colabo-rare cu reprezentanții Fundației Sfinții În-chisorilor.

La această activitate a luat parte și unfost deținut politic, care a vorbit despre

viața din Penitenciarul Pitești.Prin Sectorul Social, Filantropic și de

Misiune, au fost prezenți: Părintele MiloiuCosmin și Părintele Dumitrescu Alexandru,care au ținut un cuvânt de întărire, despreeliberarea sufletului din jugul păcatului.

Obiectivele acestei activități au fostconstruirea unei imagini corecte și veridicecu privire la evenimente și locuri din istorianoastră recentă, precum și consolidareaunui sentiment de respect pentru jertfacelor care și-au mărturisit credința și cre-zurile naționale în fața prigonirilor vremii.

la Penitenciarul Colibași

11

Nr. 5, aprilie 2015Știri eparhiale

Cu binecuvântarea Înaltprea-sfințituluiPărinte Arhiepiscop Calinic, în cadrul parte-neriatului educațional dintre Biroul de Cate-hizare și Activități cu Tineretul și LiceulTehnologic „Contantin Brâncuși” – Pitești,a fost susținută o cateheză interdisciplinarăintitulată: Matematica și Teologia.

Obiectivul principal al acestei întâlniricu tinerii a fost acela de a le arăta că Teolo-gia nu se împotrivește Științei, așa cumsusțin militanții ateismului, ci chiar încearcă,cu ajutorul acesteia, să demonstreze căDumnezeu este Creatorul universului și alumii în care trăim. Dumnezeu este Cel carea lăsat deschis „codul sursă” al creației lacare oamenii au acces, atât prin Știință, câtși prin Teologie.

Dacă Dumnezeu a adus la existență lu-crurile și pentru cunoașterea acestora l-a în-zestrat pe om cu rațiune, atunci efortulștiințific al omului este voit de Dumnezeu.„El a dat oamenilor știință, ca să fie slăvit înfaptele Sale minunate.” (Int. Sir. 38, 6).

Încă din antichitate s-a vorbit de cătremarii matematicieni despre raportul sau „nu-mărul de aur” 1,6180. Acest raport seregăsește și în șirul de numere al lui Fibo-nacci (sec XII), cel care a evidențiat și maimult importanța și prezența lui în întreaga

creație. Aranjamentul petalelor unui tranda-fir, dispunerea semințelor într-o floare a soa-relui, formarea cochiliei unui melc,dispunerea solzilor de pește sau a solzilor pearipile fluturilor, formarea valurilor mărilorși oceanelor, ADN-ul uman au la bază acest„raport de aur” sau numărul 1,6180.

De asemenea, dacă am analiza cuatenție, întregul corp omenesc vom desco-peri că se află sub acest raport.

Nu doar Fibonacci a observat prezențaacestui raport al perfecțiunii imprimat în în-treaga creație, ci și matematicieni ai lumiimoderne. Mario Livio, un matematiciancontemporan, născut în România și refugiatcu familia încă de la cinci ani, chiar se în-treabă „Este Dumnezeu matematician?”.

Rostul omului este acela de a desco-peri și valorifica raționalitatea lumiiîn toată diversitatea ei, pentru a des-cifra în lume noi și noi sensuri alerațiunilor lucrurilor și deci ale lucru-rilor înseși.Mulțumim conducerii unității de

învățământ și doamnei profesor Anne MariePrunaru pentru toate întâlnirile și activitățilecu tinerii desfășurate în acest liceu.

Cateheză interdisciplinară:

„

La Pasti George Coșbuc

Prin pomi e ciripit și cânt,Văzduhu-i plin de-un roșu soareȘi salciile-n alba floare-E pace-n cer și pe pământ.Răsuflul cald al primăveriiAdus-a zilele-nvierii.

Și căt e de frumos în sat!Creștinii vin tăcuți în valeȘi doi de se-ntâlnesc în caleÎși zic: Hristos a inviat!Și râde-atâta sărbătoareDin chipul lor cel ars de soare.

Pe deal se suie-ncetișorNevaste tinere și fete,Bătrâni cu iarna vieții-n plete;Și-ncet, în urma tuturor,Vezi șovăind câte-o bătrânăCu micul ei nepot de mână.

12

Imn al ÎnvieriiValeriu Gafencu

Vă cheamă Domnul slavei la lu-mină,Vă cheamă mucenicii-nveșnicii,Fortificați Biserica creștinăCu pietre vii zidite-n temelii.

Să crească-n inimile voastreUn om născut din nou armonios,Pe sufletele voastre să se-mplantePecetea Domnului Iisus Hristos.

Un clopot tainic miezul nopții bateȘi Iisus coboară pe pământ;Din piepturile noastre-nsângerateRăsună Imnul Învierii sfânt.

Veniți creștini, luați luminăCu sufletul smerit, purificat;Veniți flămânzi, gustați din Cină,E nunta Fiului de Împărat.

Rugăciunile poetilor

,

13

Nr. 5, aprilie 2015

Pe cine-L caut'acuma'n gradinăCu vasele de mir umplute?De lacrimi inima li-i plină...Zorește ziua nouă. Îi răcoare,

Dar cerul se însenineazăÎn ciripituri cântătoare.De ce Îl caută aicea pe Hristos?De ce-a venit aicea ca să-l plângă?

Pe piătr'un înger luminos...El șade-n haine albe, strălucite...

Vestind cereasca bucurieMironosițelor mâhnite:

„Hristos a inviat! și nu vămai mâhniți

Și nu-L mai plângeți ca pe unmort

Căutându-L între cei muriți!A iadului putere-i biruită,

Zadarnică îi răutatea:De-acuma lumea-i izbăvită.Întunecimea în lumină piere,Mărirea ei i s-a surpat

Și fug vrăjmașii de durere.Grăbiți-vă cu vești de veselieȘi spuneți veștile-n Sion:„Hristos e viu și'n veci învie!”

Dorm florile. Grădina moartă tace,Iar primprejur-albastre umbre,Nisip, zori aurii - și pace.

Rugăciunile poetilor,

Îngerul si mironositele, ,Alexe Mateevici

14

Ca re es te am plo a rea pro ble mei?Al coo lis mul es te o pro ble mă so cia lă, eco -

no mi că și me di ca lă ma jo ră în toa tă lu mea. ÎnSUA, 1 din 13 ame ri ca ni abu zea ză de al cool sausunt al coo li ci și 53% au ru de ca re au pro ble mecu al coo lul. În ter me ni pur eco no mi ci, pro ble -me le de ter mi na te de con su mul de al cool cos tăso cie ta tea ame ri ca nă, anual, aproxi ma tiv 185mi liar de de do la ri. Cos tu ri le în vie ți ome neș ti nupot fi în să apre cia te…

Ca re sunt con se cin țe le con su mu luiexa ge rat de al cool?

Con se cin țe le con su mu lui de al cool sunt ne -nu mă ra te, de mul te ori chiar vi ta le. Al coo lul,mai ales în can ti ta te ma re, al te rea ză un cir cuit alim pul su ri lor în cre ier, nu mit cir cui tul lui Pa pez,ca re es te im pli cat în me mo ria de scur tă du ra tă,afec tând ast fel ca pa ci ta tea de în vă ța re a per so a -nei. De ase me nea, pro du ce ci ro za he pa ti că, can -ce rul he pa tic, eso fa gian și la rin gian, de pri măimu ni ta tea (ca pa ci ta tea or ga nis mu lui de a seapă ra îm po tri va in fec ți i lor). În plus, con su mulde al cool creș te mor ta li ta tea prin ac ci den te ru -tie re, de mun că sau de va can ță, pre cum și ris culde omu ci de re sau si nu ci de re.

O pro ble mă spe cia lă o cons ti tuie al coo lulcon su mat de fe mei le în săr ci na te. Aces ta po a teafec ta creș te rea co pi lu lui în pân te ce le ma mei și

de ter mi nă mal for ma ții gra ve ale cre ie ru lui, in -imii și ale al tor or ga ne in ter ne. Ris cul aces torafec ți u ni es te cu atât mai ma re și aces tea sunt cuatât mai gra ve, cu cât can ti ta tea de al cool con -su ma tă de ma mă es te mai ma re și cu cât sar ci naes te mai la în ce put, adi că atun ci când ma ma ni -ci nu știe de mi cu țul din pân te ce. Pe de al tă par -te, nu exis tă o can ti ta te mi ni mă de al cool, ca resă po a tă fi con si de ra tă si gu ră. În con se cin ță, sere co man dă ti ne re lor fe mei, vii to a re ma me, să nucon su me ni ci un fel de bău tu ră al coo li că, sprebi ne le mi cu ți lor lor. Al coo lul es te doar dău nă tor?

S-a de mons trat că al coo lul în can ti tă ți mo -de ra te, con su mat zil nic, sca de ris cul de car dio -pa tie is che mi că. Ace as ta în seam nă pen trubăr ba ți – două do ze pe zi, iar pen tru fe mei – odo ză pe zi. O do ză în seam nă: 360 ml be re sauvin slab al coo lic, sau150 ml vin, sau 45 ml al -cool ta re (80 gra de).

To tu și, nu se po a te re co man da con su mul re -gu lat de al cool, chiar în can ti tă ți mi ci, de o a re ceexis tă per so a ne ca re au o pre dis po zi ție ge ne ti căspre al coo lism și la ca re aces tea pot de clanșa bo -a la.

Ce es te al coo lis mul?Cu nos cut și ca „de pen den ța de al cool”, al -

coo lis mul es te o BO A LĂ ca re pre su pu ne exis -

n Pr. Octavian Duminică

P ublicăm în acest număr un interviu cu dl. doctor Dragoș Predescu, asis-tent universitar în cadrul Diviziei de Cardiologie Pediatrică de la Univer-sitatea McMaster din Hamilton, Canada. Originar din comuna Milcoiu,

Jud. Vâlcea, Dragoș Predescu studiază medicina în cadrul Universității de Me-dicină și Farmacie Carol Davila din București unde a și predat ca asistent uni-versitar până în anul 2005 când obține o bursă de studii în Canada.

Pe domnul doctor l-am cunoscut pe vremea când slujeam la ParohiaVărzaru. În drumul lui spre casa părintească nu ezita niciodată să oprească șila biserica Vărzaru unde participa cu multă evlavie la Sfânta Liturghie.

Perioada Sărbătorilor Pascale este o perioadă a bucuriei... în primul rânda bucuriei duhovnicești. Totuși, unii creștini confundă bucuria Învierii Domnuluinostru Iisus Hristos cu falsa bucurie pe care le-o oferă îmbuibarea... mai alescu alcool. De aceea am ales ca în acest număr, la rubrica Sfatul medicului, săpublicăm un material despre consumul de alcool.

Sfatul medicului

interviu

15

Nr. 5, aprilie 2015

ten ța a trei simp to me:w do rin ța: ne vo ia im pe rio a să, strin gen tă de

a bea;w pier de rea con tro lu lui: im po si bi li ta tea de

a se opri din băut;w de pen den ța fi zi că: apa ri ția sem ne lor de

se vraj (de în tre ru pe re) du pă o lun gă pe rio a dă decon sum sus ți nut de al cool. Din tre aces tea facpar te: grea ța, trans pi ra ți i le, an xie ta tea și tre mu -ră tu ri le;w to le ran ța: ne vo ia de a bea can ti tă ți din ce

în ce mai ma ri de al cool, pen tru a se sim ți bi ne.Per so a ne le ca re nu sunt al coo li ce nu în țe leg

une o ri de ce al coo li cii nu re u șesc să se la se debău tu ră, „cu pu ți nă voin ță”. Al coo lis mul, în să,are pu țin de a fa ce cu voin ța. Al coo li cii sunt stă -pâ ni ți de o do rin ță ne con tro la bi lă de a bea, ca rees te mai pre sus de voin ța lor. Ace as tă ne voie es -te une o ri la fel de ma re ca ne vo ia de a mân ca saua bea apă.

De și anu mi te per so a ne re u șesc să se vin de -ce sin gu re de ace as tă bo a lă, ma rea ma jo ri ta te aal coo li ci lor au ne voie de aju tor. Cu tra ta mentspe cial și su port psi ho lo gic, mul ți re u șesc să numai bea și să-și re fa că vie ți le.Ce în seam nă abu zul de al cool?

Abu zul de al cool se de o se beș te de al coo -lism prin fap tul că nu pre su pu ne o do rin ță de ne -în vins de a bea, pier de rea con tro lu lui asu pracon su mu lui de al cool sau de pen den ța fi zi că.Abu zul de al cool se de fi neș te ca un tip anu me dea bea, ca re se sol dea ză cu una sau mai mul te con -

se cin țe din ce le enu me ra te mai jos,într-o pe rio a dă de 12 lu ni:w Im po si bi li ta tea de a în de pli ni res -pon sa bi li tă ți le de la ser vi ciu, șco a lă,ca să.w Con su mul de al cool în tim pul unorac ti vi tă ți ca re pre su pun pe ri col fi zic,de exem plu, bău tul în tim pul con du -su lui au to mo bi lu lui sau lu cru lui la unuti laj;w Pro ble me cu le gea, re pe ta te, da to -ri tă con su mu lui de al cool, cum ar fi săfii ares tat pen tru con dus sub in fluen țaal coo lu lui sau pen tru ră ni rea cui va da -to ri tă bău tu lui;w Con ti nua rea con su mu lui de al cool,în ciu da pro ble me lor pe ca re le are in -di vi dul cu par te ne rul de via ță, ca resunt pro du se sau în rău tă ți te de con su -mul de al cool.Ce în seam nă să ai pro ble -me cu bău tu ra?

Cum po ți să știi da că ai o pro -ble mă le ga tă de con su mul de al cool? Răs pun -zând la în tre bă ri le de mai jos, te po ți lă mu ri înacest sens:- Ai sim țit vre o da tă că ar tre bui să te opreș ti dinbăut?- Per so a ne le din ju rul tău te-au plic ti sit, cri ti cândme reu în le gă tu ră cu con su mul tău de al cool?- Te-ai sim țit vre o da tă rău sau vi no vat din cauzacon su mu lui tău de al cool?- S-a în tâm plat vre o da tă ca pri mul lu cru pe ca reîl fa ci di mi nea ța să fie con su mul de al cool, ca săte mai li niș teș ti sau să sca pi de o în gri jo ra re?

Un sin gur răs puns afir ma tiv la vreu na dinaces te în tre bă ri su ge rea ză o po si bi lă pro ble măcu al coo lul. Da că răs pun zi afir ma tiv la mai multde una din în tre bă ri, es te fo ar te pro ba bil ca ace -as tă pro ble mă să exis te de ja. În ori ca re din si tua -ții te-ai gă si, es te bi ne să mer gi ime diat la doc torsau la o al tă per so a nă ca re te po a te aju ta. Chiarda că răs pun zi ne ga tiv la toa te în tre bă ri le de maisus, da că se în tâm plă să ai pro ble me din cau zaal coo lu lui la ser vi ciu, cu so țul sau so ția, pro ble -me de să nă ta te, ju ri di ce, cau tă aju tor de spe cia -li ta te. Efec te le abu zu lui de al cool pot fi fo ar teim por tan te atât asu pra ta, cât și asu pra per so a ne -lor din ju rul tău.De ci zia de a ce re aju tor

Ac cep ta rea fap tu lui că ai ne voie de aju tordin cau za unei pro ble me cu bău tu ra po a te să nufie sim plă de loc. Ți ne min te în să că cu cît maire pe de gă seș ti aju to rul, cu atât mai ma ri sunt șan -se le de vin de ca re cu suc ces.

Sfatul medicului

16

Serie nouă - Anul II, Nr. 5 - aprilie 2015

n ISSN 1641 - 9682

Periodic de informare și educațiecreștin-ortodoxă editat de

PAROHIA SF. IER. NICOLAEȘI SF. IER. NECTARIEPitești, Str. Depozitelor, Canton CFR, Km 110

2015 - 12 aprilie2016 - 01 mai2017 - 16 aprilie2018 - 08 aprilie

2019 - 28 aprilie2020 - 19 aprilie2021 - 02 mai2022 - 24 aprilie

2023 - 16 aprilie

2024 - 05 mai2025 - 20 aprilie2026 - 12 aprilie

2027 - 02 mai2028 - 16 aprilie2029 - 08 aprilie2030 - 28 aprilie

2031 - 13 aprilie2032 - 02 mai

2033 - 24 aprilie2034 - 09 aprilie

2035 - 29 aprilie2036 - 20 aprilie2037 - 05 aprilie2038 - 25 aprilie

2039 - 17 aprilie2040 - 06 mai

PASCALIA 2015 - 2040PASCALIA 2015 - 2040Pascalia este l ista oficială bisericească care

anunță data serbării Paștilor, pe mai mulți ani.Stabil irea datei serbării Sfintelor Paști se sta-bilea după o serie de calcule astronomice, în-tocmite de către Biserica din Alexandria, ș i secomunica tuturor Biser ic i lor, pr in „epistolepascale” . Aceste date erau consemnate în actenumite „Pascali i” .

Pascalia Biserici i Ortodoxe combină ciclurilecalendarist ice lunar ș i solar pentru a deter-mina data Sfintelor Paști pentru un anumit an.