cetatea hărman

8
Cetatea Hărman - Amenajare teritorială-

Upload: nicoleta-iuga

Post on 07-Nov-2015

100 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Braşovului.Fortificaţia de la Hărman este cea mai impunătoare dintre ele, cu un zid interior de nu mai puţin de 12 metri înălţime şi încă unul exterior de 4 metri. Timp de mai multe secole, turnul-clopotniţă al bisericii, de 32 de metri, a fost cel mai înalt din Ţara Bârsei. Interiorul ne încântă cu ornamentele tradiţionale ale stilului gotic, iar pe culoarul lateral-nordic a fost amenajată o expoziţie de icoane vechi, un veritabil muzeu, impresionant şi prin numărul mare de exponate. Pe zidurile exterioare bisericii de la Hărman au fost amplasate scări mobile, care duc în cămările de provizii ridicate deasupra colateralelor

TRANSCRIPT

Cetatea Hrman - Amenajare teritorial-

Iuga Nicoleta Anul II,sectia IMIT,gr.16231

Comuna Hrman este situat la ntretierea paralelei 45042'50" latitudine nordic cu meridianul de 25041'30" longitudine estic. Este situat in partea de Nord-Est a municipiului Brasov.

ara Brsei, o regiune istoric suprapus aproximativ pe teritoriul Depresiunii Braovului, a fost colonizat de germani (sai) aproximativ la nceputul secolului XIII, n scopul aprrii graniei de sud-est a Transilvaniei. Saii fceau parte din Ordinul Cavalerilor Teutoni, un ordin religios militar-cruciat, care a fost nevoit s se retrag i s se mute integral n ara Brsei, ceea ce a atras dup sine catolicizarea localnicilor, exploatarea de resurse naturale din Transilvania i construirea de fortificaii. Teutonii au realizat aici numeroase biserici fortificate, cea mai mare parte nlocuind vechile bazilici romanice. Cu timpul, teutonii au devenit din ce n ce mai puternici, manifestnd o oarece intenie de ieire de sub tutela regelui Ungariei i de supunere a teritoriilor din stpnire direct Papei de la Roma. Regele Ungariei a atacat regiunea i i-a expulzat, bisericile de la Feldioara, Snpetru, Hrman i Prejmer fiind donate Ordinului Cistercienilor, tot catolic, n schimbul unor ajutoare consistente din partea acestora. Saii au ales s i continue existena n Depresiunea Braovului. ara Brsei, o regiune istoric suprapus aproximativ pe teritoriul Depresiunii Braovului, a fost colonizat de germani (sai) aproximativ la nceputul secolului XIII, n scopul aprrii graniei de sud-est a Transilvaniei. Saii fceau parte din Ordinul Cavalerilor Teutoni, un ordin religios militar-cruciat, care a fost nevoit s se retrag i s se mute integral n ara Brsei, ceea ce a atras dup sine catolicizarea localnicilor, exploatarea de resurse naturale din Transilvania i construirea de fortificaii. Teutonii au realizat aici numeroase biserici fortificate, cea mai mare parte nlocuind vechile bazilici romanice. Regele Ungariei a atacat regiunea i i-a expulzat, bisericile de la Feldioara, Snpetru, Hrman i Prejmer fiind donate Ordinului Cistercienilor, tot catolic, n schimbul unor ajutoare consistente din partea acestora. Saii au ales s i continue existena n Depresiunea Braovului.Fortificaia de la Hrman este cea mai impuntoare dintre ele, cu un zid interior de nu mai puin de 12 metri nlime i nc unul exterior de 4 metri. Timp de mai multe secole, turnul-clopotni al bisericii, de 32 de metri, a fost cel mai nalt din ara Brsei. Interiorul ne ncnt cu ornamentele tradiionale ale stilului gotic, iar pe culoarul lateral-nordic a fost amenajat o expoziie de icoane vechi, un veritabil muzeu, impresionant i prin numrul mare de exponate. Pe zidurile exterioare bisericii de la Hrman au fost amplasate scri mobile, care duc n cmrile de provizii ridicate deasupra colateralelor.Biserica Nava central, iniial acoperit cu un tavan, a fost boltit n1595, dup un incendiu care a devastat att comuna, ct i cetatea. Colateralele erau iniial boltite n cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat n arc frnt odat cu boltirea navei. Colaterala estic are un frumos portal cu ambrazur cu arc trilobat n stil gotic trziu. Corul pstreaz bolta iniial n cruce, iar absida o semicalot. La nceput, corul era flancat de dou capele cisterciene menite rugciunii clugrilor, dar nsecolul al XV-leacapela nordic a fost transformat n sacristie. Aceasta este boltit n leagn cu penetraii i nervuri din teracot. Bolta urc de pe console n form de capete de brbai cu musta i femei cu gura ntredeschis. Vizibil astzi doar fragmentar, pe pereii longitudinali ai navei, dar i pe cel rsritean, fresca acoperea ntreaga biseric pn imediat sub tavan. Portalul principal se afl pe faada vestic i este realizat nstil gotictrziu. n luneta acestuia este pictat pe un fond albastru-cobalt un simbol al sacrificiului, pelicanul care i hrnete puii cu propria carne. De o parte i de alta a portalului se detaeaz, att la interior, ct i la exterior, dou turnulee sub form de sacnasiu, care adpostesc scrile n spiral ce duc la tribune. nsecolul al XV-leacomunitatea a avut o tentativ de a transforma bazilica nstil gotic, ns lucrrile nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotni, care cu cei 32 de metri ai si devenea cel mai nalt dinara Brsei. La parter, turnul-clopotni se prezint ca un portic boltit n cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nie cu metereze, ca i urmtorul, clopotele aflndu-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adugate dou secole mai trziu i sunt construite din tuf calcaros. Drumul de straj a rezistat pn nsecolul al XVIII-lea. Un element interesant l constituie orologiul cu un singur arttor, care indic orele i care dateaz dinsecolul al XVI-lea. Turnuleele de la colurile acoperiului semnificau, ca i n cazul altor biserici, autoritatea pe care o avea Hrmanul. Pitorescul exteriorului bisericii l constituie cmrile de provizii ridicate deasupra colateralelor i scrile lor mobile.

FortificaiaFortificaia care nconjoar biserica a fost ridicat nsecolul al XV-lea. Este format dintr-un triplu cordon decurtineconcentrice, asemntor fortificaiei de laSnpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o nlime de doar 4,5 metri era menit s apere baza incintei. n acelai timp, stabilea limita anului cu ap care nconjura cetatea. Cel de-al treilea cordon de curtine care ncercuia anul cu ap nu se mai pstrez. Zidul interior, nalt de 12 metri, era prevzut cu apte turnuri devansate. ntreaga incint era acoperit cu un drum de straj, ca laPrejmersau Snpetru, care comunica cu toate turnurile. Pentru c n nord era o zon mltinoas, zidul cetii avea o nlime mai mic i era dotat doar cu guri de turnare. n faa intrrii se afla o barbacanprevzut cu dou herse, iar deasupra ei se afla turnul mcelarilor. La nceputulsecolului al XVII-leaa fost ridicat cldirea cu gangul scund de intrare, asemntor cu cel de la Prejmer

Amenajarea turistic a teritoriului Cetatea Hrman-

Pentru a face din Cetatea Hrman un loc i mai vizitat de ctre turiti locali ct i de turiti strini n special m-am gndit la unele mici sau mari activiti i reabilitri a acestei embleme a comumei Hrman.Pentru nceput a ncerca s evaluez tot ceea ce ine de aceast cetate att partea exterioar ct i cea interioar astfel nct s se poat face rebilitri fr ca aceasta s i piard din valoare, iar turiti s poat simi sau s se poat simi ca n acele timpuri.Avnd n vedere faptul c, n fiecare an pe data de 15 august se srbtoresc zilele comunei Hrman, a porfita de acele ziele pentru a organiza att prin mprejurimile ceti ct i prin interiorul ei, un centru touristic cu specific medieval, legandu-m de istoria acestei ceti i de cavaleri teutoni care au fost nevoii s se retrag i s se mute integral n ara Brsei, ei realiznd numeroasele biserici fortificate printer care se numr i Cetatea Hrman.Pentru realizarea acestui centru touristic i cultural va fi nevoie de unele mici detail care s poat transpune turistul n timpul acelor vremuri. Un exemplu ar putea fi relizarea sau instalarea n jurul dar i n interiorul cetii de corturi i focuri de tabr, amplasarea unor bazaruri cu lucruri i obiecte asemntoare celor din vremea aceea astfel ncat toate acestea lucruri s aduc ct mai mult cu vremea de atunci. Pe lng toate acestea a da tuturor participanilor la aceste eveniment costume i haine tipice perioadei secolului XV.Pentru a atrage i mai muli turiti pe lng toat amenajare fcut cetii a mai putea organiza tiruri cu arcul, spectacole de calorie, demonstraii de lupte specific cavalerilor teutoni, spectacole de dansuri medieval la care pot participa i turiiti care la rndul lor vor primi imbrcmintea specific acelei perioade, astfel ei putnd participa cu adevrat la o noapte n evul mediu.

Bibliografie: Anghel Gheorghe,Fortificaii medievale din piatr, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986. George Oprescu,Bisericile, ceti ale sailor din Ardeal, Editura Academiei, Bucureti, 1956.

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Biserica-fortificata-Harman-Tara-Barsei-55-p.htmlhttp://printransilvania.ro/biserica-fortificata-din-harman