Pasteureloza Mixomatoza Etiologie. Boala este provocată de bacterii din genul Pasteurella, germeni de portaj, P.multocida şi P. haemolytica, pot fi înltânite tipurile A( pneumonii),B(septicemii) şi D. Bacterie mică, polimorfă, cocobacil, neciliată, nesporulată, capsulată la izolare, prin cultivare poate pierde capsula, 0,3-0,5/0,6-1,5μ, cu capete rotunjite, G-. Surse: -boală endogenă (epifite căi respiratorii) → boală de purtător–animalele bolnave purtatoare de tulpini f.patogene ↔ crește difuzabilitatea. declanșată de acțiunea factorilor de stres, zoonoza -(Proiect Dr Ivana-Microbiologie) -alimentație,igiena,microclimat

Etiologie. Agent patogen al bolii este un virus din familia Poxviridae-Leporipox, cunoscut sub denumirea de virusul mixomatozei Myxoma virus, care conţine şi ADN. Acest virusul are o virulentă foarte mare, iar pentru a provoca boala la iepuri este suficient inocularea unui singur virion prin piele (intradermal sau sub cutanat). Virusul este rezistent la agenţii fizici şi chimici. Persistă mai multe luni în pieile uscate, este inactivat la 550C în 25 minute, în cadavre rezistă până la 7-10 zile. Cu unele substanţe chimice poate fi distrus mai uşor şi anume cu eter, sodă caustică 3-5%, sol. de formol 2-3%.

Patogeneza. Germenii de pasteurella se replică în ţesuturi, cu o afinitate în mucoasa respiratorie, unde elaborează toxine prin care apare efectul toxic asupra organismului. Sub acţiunea toxinelor elaborate acţionează asupra leucocitelor, granulocitelor, macrofagilor, toate acestea cauzează diverse leziuni locale cît şi generale cum ar fi: bronhopneumonie, microhemoragii şi diverse procese necrotice si abcese.

Patogeneză. Odată cu pătrunderea agentului patogen în organism la iepure, se multiplică iniţial la poarta de intrare. În aceste locuri apar afecţiuni specifice acestei bolii – mixomul primar, după aceasta virusul ajunge în sistemul limfatic, şi ulterior în fluxul sanguin ce duce la viremie, care ulterior contribuie la apariția în ţesuturile subcutanate a mixoamelor secundare

CLINIC: Forma supraacută septicemică:moarte fără semne sau cu sindrom febril, somnolență, cianoza mucoaselor; moarte în 12 ore în 100% din cazuri. Forma acută:localizare și simptomatologie dominant pulmonară: febră, anorexie, tahicardie, tahipnee, jateaj, strănut, accese de tuse și respirație zgomotoasă. Sfârșit: exitus. Forma cronică:căi respiratorii anterioare: forma cronică de coriză pasteurelică, complicată ascendent

cu conjunctivite, sinuzite, chiar bronhopneumonii.

Subcutan: abcese în țesutul conjunctiv subcutan în diferite regiuni corporale, de diferite mărimi, abcese reci ce se pot deschide spontan în

funcție de localizare, cu puroi consistent albicios. Sfârșit: cahexie →moarte. Frecvent:artrite pasteurelice, otite (diferențeiere de râia auriculară), meningo-encefalite, localizare musculară.

Clinic. Perioada de incubaţia e maladiei variază intre 6-10 zile (poate oscila intre 2-18 zile). Maladia debutează cu o remită şi o blefarită bilaterală, apoi urmată de tumefacţia capului şi în special a botului. În scurt timp se pot

observa apariţia mixoamelor dermoepidermice, pe conchiile auriculare, pe bot, pleoape, spate, regiunea anală, pe organele genitale. Tumorile formate au o consistenţă moale, de culoare roşietică, care mai apoi capătă o culoare violetă-negricioasă, dimensiunile pot varia în dependenţă de evoluţie, se pot rupe uşor. Odată cu evoluţia bolii tumorile sunt mai numeroase, animalul este slăbit, abătut, moartea animalului poate surveni după 8-10 zile, în 95-100% din cazuri.

Diagnosticul. Suspiciunea se stabileşte în urma

semnelor clinice, datele epidemiologice, şi tabloul

morfopatologic. DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE: Schema diagnosticului de laborator in infectiile cu Pasteurella multocida: examenul direct pe produse patologice:

-examenul bacterioscopic; -examenul histopatologic; izolarea bacteriei: pe medii uzuale; examenul

bacteriologic identificarea bacteriei: -examenul caracterelor culturale; -examenul morfologic: Gram-negativ, -examen de mobilitate; -examen biochimic; -tipizare serologica; diagnosticul serologic: ELISA; teste de patogenitate: pe animalele de

laborator (soarece, porumbel) cu precizarea titrului.

Diagnosticul difenţial. de mixomatoză

Diagnosticul diferenţial. Maladia se difenţiază faţă de: Fibromatozăsunt prezente leziuni sub forma de noduli, de o forma sferoidală, care la a 12-a zi se termină prin vindecă,timp de 3-6 săptămâni, fără careva complicaţii. Pasteureloza cronică are o apariţie mai rară în sezoaele cale, mai des întâlnită în sezoanele reci, fiind prezente abcese purulente. Variola apare cu afecţiuni pustuloase pe piele şi pe mucoase(nazală, bucală, genitală, oculară).

Prognostic:grav –vital și economic Prognosticul. Este grav. Tratamentul. Tratamentul medicamentos în formele supraacuta şi acuta nu este eficient, din cauza evoluţiei foarte rapide. În forma sub acută şi cronică se poate utiliza ser antipasteurelic (5-10 ml). Se poate folosi cu succes antibacteriene conform antibiogramei din grupele animoglicozide (streptomicina, teremicina) macrolidele (eritromicina), sulfanilamidele (sulfamerazina, sulfametazina, sulfachinoxalina). Tratamentului cu antibacteriene se va supune tot

efectivul de iepuri. Se evita tratamentele profilactice la iepure (o injectie poate declansa

pasteureloza-factor de stres). Profilaxia. Se vor achiziţiona iepuri doar din zonele indeme de boală. Se vor respecte toate normele de intreţinere şi alimentaţie a iepurilor. Se vor înlătura toţi factorii favorizanţi ai bolii. În focarele de boală se declară carntina de gradul III, animalele bolnave se

Tratamentul. Nu sunt cunoscute scheme de tratament a bolii. Ca mijloace de profilaxie a bolii se folosesc vaccinuri vii monovalente, din tulpina B-82, vaccinuri asociate (contra bolii hemoragice şi contra mixomatozei), se foloseşte vaccin viu heterolog, vaccinurile se administrează subcutan, în regiunea cefei, de la vîrsta de 28-30 zile, cu un interval de 2 săptămîni între administrări, revaccinarea se face apoi din 6 în 6 luni .

sacifică sau se izolează de iepurii clinic sănătoşi. Carantina se ridică după ce s-a relizat dezinsecţia, dezinfecţia,deratizarea şi după 30 zile de la ultimul caz de boală.

Asigurarea conditiilor pentru inlaturarea factorilor de risc, introducerea frunzarului de salcie (contine substante bacteriostatice). Tratamentul Chirurgical neindicat datorita riscului recidivelor si stresului major reprezentat de interventie in sine!