9.patologie vasculara 1.ppt

7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt

1/42

Patologie vasculara 1

Dr. Daha Claudiu

Sef Lucrari UMF

metode de investigatie

traumatismele arterelorperiferice

traumatismele venoase

fistule arterio-venoase


2/42

Metode de investigatie in patologia

vasculara:

Non-invazive:

oscilometria pletismografia

masurarea TA

Echo Doppler

RMN

CT

invazive

arteriografia angiografia izotopica


3/42

Index glezna brat (IGB)

Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii

clinice de boala vasculara periferica

Metoda de screening

Se masoara presiunea sistolica

in repaus

post efort Masuratori la nivelul brahialei, tibialei posterioare,

pedioaselor


4/42

IGB =

Indexul glezna-brat (IGB)

Presiunea sistolica glezna

Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95%

Specificitate 98%


5/42

Exemplu de calcul IGB

TP = tibiala posterioara; DP = dorsalis pedis; TAS = presiunea arteriala sistolica.

IGB drept80/160 = 0.50

TAS brat160 mmHg

TP TAS 120 mmHg

DP TAS 80 mmHg

TAS brat150 mmHg

TP TAS 40 mmHg

DP TAS 80 mmHg

IGB stang120/160 = 0.75

TAS brat ceamai mare

Cea mai maredintre TP sauDP

IGB(normal >0.90)


6/42

Interpretare IGB

> 1,3 artere necompresibile

> 0,9-1,3 valoare normala

< 0,9 boala vasculara periferica (sensibilitate 95%)

0,7-0,89 obstructie usoara

0,4-0,69 obstructie moderata

< 0,4 ischemie critica scadere > 20% dupa efort = patologica


7/42

Limitarile IGB

Artere necompresibile (pacienti varstnici, cu DZ, IRC, etc)

IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentrudetectia obstructiei aortoiliace usoare

Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitarefunctionala

Valori de repaus normale la pacienti simptomatici potdeveni anormale postefort

Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie


8/42

Traumatismele arterelor

periferice


9/42

Cauze:

compresiuni directe sau indirecte,

striviri,

intepari,

taieri,

arme albe, arme de foc,

leziuni iatrogene intraoperatorii


10/42

Plaga arteriala

prin injunghierecu arma alba

hemoragia externa, cu

sange rosu ce iese ritmic

din vas;

se poate ajunge la colaps


11/42

Traumatism complex prin impuscare


12/42

Contuzia arteriala

= afectarea partiala a structurilor parietale


13/42

Contuzia arteriala

contuzia endarterei- e cea mai frecventa;

contuzia parietala:

a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;

apare un hematom interstitial, ce poate diseca planurile

arterei (hematom disecant);

se produce ischemie acuta a membrului respectiv;

contuzia adventicei:

se dezlipeste adventicea de medie;

determina spasm al arterei.


14/42

Contuzia endarterei

dezlipirea intimei

tromboza secundara

ischemie acuta perf.


15/42

Contuzia mediei

lezarea vasa

vassorum

hematom disecant



16/42

Contuzia adventicei

iritatie terminatii

nervoase

spasm



17/42


18/42

Plaga arteriala partiala:

= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei

continuitati a peretelui arterial;

plaga poate fi:

punctiforma,

liniara, transversala;

plaga uscata (nu sangereaza)

apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;

capetele vasculare se retracta in teaca vasculara; calibrul se reduce prin spasm;

apare o tromboza in forma de CUI, ce face sa nu existe

sangerare.


19/42

Plaga

uscata

nu

sangereaza


20/42

Hematom pulsatil

cand plaga e mai mica si laterala se poate ausculta un suflu.


21/42

Sectiunea arteriala

prin retractia celor 2 capete si spasm se produce

sangerare;

exista si leziuni venoase, nervoase, musculare

asociate celor arteriale.

apare sindromul de ischemie acuta, cu durere

locala, paloare.

uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate

palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un

suflu sistolo-diastolic.


22/42

Fistulaarterio-

venoasa

l l l


23/42

Elementele agravante ale

traumatismelor arteriale

Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale,

agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele

de gravitate ale ischemiei acute periferice

Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei decontinuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate,

devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate

Leziuni asociate: venoase, nervoase, osteo-articulare,

musculare,

Hemoragiaapare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde

de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de

retractia arterei de compresia viscerelor din jur.


24/42

Clinica: Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P

Durere (Pain)Absenta pulsului (Pulsellessness)

Paloare (Pallor)

Racirea tegumentului (Polar sensation)Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)

impotenta functionala (Paralysis)

la care se adauga:

hemoragia

hematomul

hipotensiune

semnele celorlate leziuni asociate


25/42

Tratamentul leziunilor arteriale

Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou,

pansament compresiv mesaj, pense etc)

trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;

se restabileste fluxul arterial in axul principal si

intoarcerea venoasa;

se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga

arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)

se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu

vena sau Gortex (sintetica);

daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni

irversibile, se face amputatie.


26/42

Sutura plagii arteriale


27/42

Plaga arteriala anfractuasa -

interpunerea de grefon venos


28/42

Folosirea unei proteze sintetice


29/42

Sutura arteriala T -T


30/42

Folosirea unui patch venos prea

mare


31/42


32/42

Traumatisme venoase


33/42

Traumatisme venoase

Se asociaza cu cele arteriale; afecteaza venele

superficiale si profunde.

Cauze:

compresii (in fracturi, luxatii, striviri),

arme albe,

iatrogen (prin perfuzii, angiografie),

varice


34/42

Traumatisme venoase

Contuzia venoasa

apar leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a

endoteliului;

Sectiunea venoasaapare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.

retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;

hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;

in varice, hemoragiile pot fi abundente;

pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand

ischemie.


35/42

Tratament:

indepartarea cauzei (compresia, luxatia);

anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie

venoasa, ligatura celor 2 capete);

in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii

restauratoare:

sutura venei cu petece de vena sau sintetice;

by-pass venos.


36/42

Traumatisme vasculare specifice

Vasele gatului

lezare frecventa v. jugulara interna, rar a. carotida

clinica: hemoragie externa, hematom cervical compresiv p

cai respiratorii, deficit neurologic

urgent IOT, hemostaza, restabilire de flux (v. poate filigaturata)

Vasele toracice

hemotorax masiv / hematom

Vasele abdominale

plagi impuscate / injunghiate

hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal

VCI, v. mzenterica sup./inf., v. renala


37/42

Anevrismul arteriovenos(fistula)

= dilatatia anormala a unei comunicatii

arterio-venoase (fistula arterio-venoasa);

aceasta fistula poate fi congenitala


38/42

Etiopatogenia fistulelor:

congenitale:

sindromul Parks - Weber;

dobandite:

dupa plagi de artera si vena simultane; apare o

comunicare (fistula) ce poate evolua la anevrism;

dupa punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o

hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare

anevrism.


39/42

Fiziopatogenie:

sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul

distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;

proximal, artera se dilata, se alungeste si sesupraincarca sistemului venos; apar staza venoasa,

varice secundare;

apare o circulatie colaterala bogata;

se produce supraincarcarea cordului drept, cu

insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.


40/42

Anevrismularteriovenos


41/42

Clinic:

inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburaritrofice distale, tegumente cu aspect violaceu;

palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola;

apare tril sau freamat vibrator;

auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;

patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului,

duce la disparitia semnelor;

in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta

cardiaca, cu dispnee, cianoza


42/42

Anevrismul arteriovenos

Diagnosticul:

se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui

in artera si vena

Tratament:

chirurgical - sutura laterala a orificiilor; rezectia

anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de

grefe (operatii reconstructive).

9.patologie vasculara 1.ppt

Documents