1

Cine seam\n\ dorin]\

− Marx `mi schimb\ total concep]ia de spre lume,mi-a declarat azi-diminea]\ micul Pallieres, carenu-mi adreseaz\ niciodat\ vreun cuvânt.

Antoine Pallieres, mo[tenitor prosper al uneivechi dinastii industriale, e fiul unuia dintre cei optpatroni ai mei. Ultim\ eructa]ie a marii burghezii deafaceri – care nu se reproduce decât prin sughi]uridiscrete [i f\r\ vicii –, era totu[i profund `ncântat dedescoperirea sa [i mi-o `mp\rt\[ea din reflex, f\r\m\car s\-i dea prin minte c\ a[ putea n]elege ceva dinasta. Ce pot s\ `n]eleag\ masele truditoare din operalui Marx? Citirea ei e anevoioas\, limbajul – elevat,proza – subtil\, teza – complex\.

{i `n momentul \la e cât pe ce s\ m\ tr\dezproste[te.

− Ar trebui s\ citi]i Ideologia german\, `i spuneu acestui cretin `n hanorac verde-`nchis.

9

Ele

gan]

a ar

iciu

lui

MURIELBARBERY

10

Pentru a-l `n]elege pe Marx [i a `n]elege de cen-are dreptate, trebuie s\ cite[ti Ideologia german\.Este soclul antropologic pornind de la care se vorconstrui toate `ndemnurile la o lume nou\ [i pe caree `n[urubat\ o certitudine major\: oamenii, care ser\t\cesc `n dorin]e, ar face bine s\-[i vad\ de nevoilelor. ~ntr-o lume `n care hybris-ul dorin]ei va fi re -dus la t\cere, se va putea na[te o organizare social\nou\, cur\]at\ de lupte, de opresiuni [i de ierarhiilenocive.

− Cine seam\n\ dorin]\ culege opresiune, aproapec\ murmur, ca [i cum m-ar asculta doar motanul meu.

Dar Antoine Pallieres, a c\rui resping\toare [iembrionar\ musta]\ nu comport\ nimic felin, m\prive[te, `ncurcat de cuvintele mele ciudate. Ca`ntotdeauna, sunt salvat\ de incapacitatea pe careo au fiin]ele de a crede `n ceea ce spulber\ cadrelemicilor lor obi[nuin]e mentale. O port\reasc\ nucite[te Ideologia german\ [i ca atare ar fi incapa-bil\ s\ citeze teza a unsprezecea de spre Feuerbach.Mai mult, o port\reas\ care `l cite[te pe Marx pri -ve[te `n mod obligatoriu cu coada ochiului spre sub-ver siune, vândut\ unui diavol care se nume[te CGT1.C\ ea ar putea s\-l citeasc\ pentru eleva]ia spi ri-tului este o contradic]ie pe care nici un burghez n-oconcepe.

1 Confédération Générale du Travail, una dintre cele cinci mariconfedera]ii sindicale franceze (n. tr.).

− Transmite]i-i salut\ri mamei dumneavoastr\,morm\i nchizându-i u[a n nas [i sperând c\ disfoniacelor dou\ fraze va fi acoperit\ de for]a unor preju-dec\]i milenare.

2

Miracolele Artei

M\ numesc Renée. Am cincizeci [i patru de ani.De dou\zeci [i [apte de ani sunt port\reas\ la nr. 7,rue de Grenelle, o frumoasc\ cas\ boiereasc\ cu ocurte [i gr\din\ interioare, `mp\r]it\ `n opt aparta-mente de mare lux, toate locuite, toate gigantice. Suntv\duv\, scund\, urât\, dolofan\, am b\t\turi lapicioare [i, dac\ e s\ m\ iau dup\ unele dimine]i mainepl\cute, o r\suflare de mamut. N-am studii, am fost`ntotdeauna s\rac\, discret\ [i insignifiant\. Tr\iescsingur\ cu pisica mea, un motan mare [i lene[, carenu are nici o particularitate notabil\, decât c\-i mirosurât labele când e contrariat. Nici el, nici eu nu facemdeloc eforturi pentru a ne integra `n hora semenilorno[tri. Cum sunt rareori amabil\, de[i `ntotdeaunapoliticoas\, nu-s `ndr\git\, dar sunt totu[i tolerat\deoarece corespund atât de bine cu ceea ce `n opiniageneral\ a devenit paradigm\ a port\resei de imobil,

MURIELBARBERY

12

[i anume c\ sunt una dintre numeroasele roti]e carefac s\ func]ioneze marea iluzie universal\ potrivit c\ -reia via]a are un sens ce poate fi u[or descifrat. {i datfiind c\ st\ scris undeva c\ port\resele sunt b\trâne,urâte [i acre, e de asemenea gravat cu litere de focpe frontonul aceluia[i firmament imbecil c\ port\re -sele au pisici fricoase, grase, care mo]\ie toat\ ziuape perne cu huse cro[etate.

La acela[i capitol, se spune c\ port\resele se uit\tot timpul la televizor `n timp ce pisicile lor grasemo]\ie [i c\ holul imobilului trebuie s\ miroas\ a raso -lul, supa de varz\ sau iahnia de fasole g\tite `n cas\.Am ns\ [ansa nemaipomenit\ de a fi port\reas\ ntr-ore[edin]\ de mare standing. Mi se p\rea atât de umi-litor s\ trebuiasc\ s\ g\tesc aceste feluri infame, `ncâtinterven]ia domnului de Broglie, consilierul de statde la etajul `ntâi, pe care cu siguran]\ a calificat-o `nfa]a so]iei sale drept politicoas\, dar ferm\, [i careviza eliminarea din existen]a comun\ a acestor izuriplebee, a fost o u[urare imens\ pe care am disi mulat-ocât am putut mai bine sub aparen]a unei obedien]esilite.

Asta era acum dou\zeci [i [apte de ani. De atunci,`n fiecare zi, merg la m\celar [i cump\r o bucat\ de jam-bon sau de ficat de vi]el, pe care o `ndes `n plas\ `ntrepachetul de t\i]ei [i leg\tura de morcovi. Etalez cu com-plezen]\ aceste merinde de s\r\ntoc, având ca rac te -ristica nobil\ de a fi inodore, fiindc\ eu sunt s\rac\`ntr-o cas\ de boga]i, pentru a alimenta concomitent

13

Ele

gan]

a ar

iciu

lui

MURIELBARBERY

14

cli[eul consensual [i pe motanul meu, Léon, care nu-igras decât de pe urma acestor mese ce ar fi trebuits\-mi fie destinate [i care se ndoap\ zgomotos cu afu -m\tur\ de porc [i macaroane cu unt, `n timp ce eu pots\-mi potolesc foamea f\r\ perturba]ii olfactive [i f\r\s\ b\nuiasc\ nimeni nimic cu privire la propriile-mi`nclina]ii culinare.

Mai dificil\ a fost problema televizorului. Pe vre-mea defunctului meu so], m\ obi[nuisem totu[i, ntru-cât constan]a cu care se uita el m\ scutea de corvoad\.Zgomotele aparatului r\zb\teau `n holul casei [i astaera de-ajuns pentru a statornici jocul ierarhiilor soci -ale `n privin]a c\rora, odat\ cu decesul lui Lucien, atrebuit s\-mi bat capul pentru a le men]ine aparen]a.Pe când tr\ia, m\ despov\ra de nedreapta obliga]ie;mort, m\ lipsea de incultura lui, indispensabil zid deap\rare contra suspiciunii celorlal]i.

Am g\sit solu]ia gra]ie unui non-buton.O sonerie legat\ la un mecanism cu infraro[u m\

avertizeaz\ acum de câte ori trece cineva prin hol,f\când inutil orice buton pe care trec\torii s\ trebu-iasc\ s\ apese pentru a-mi semnala prezen]a lor, de[isunt foarte departe de ei. C\ci `n aceste ocazii stau`n camera din fund, cea unde mi petrec cea mai senin\parte din timpul meu liber [i unde, protejat\ de zgo-motele [i mirosurile pe care mi le impune condi]iamea, pot tr\i dup\ pofta inimii, f\r\ a fi privat\ deinforma]iile vitale oric\rei santinele: cine intr\, cineiese, cu cine [i la ce or\.

Astfel, locatarii care traversau holul auzeausunetele `nfundate prin care se recunoa[te un tele-vizor `n func]iune [i, mai degrab\ din lips\ decât dinprisos de imagina]ie, `[i f\ceau imaginea port\reseiafundate `n fotoliul din fa]a aparatului. Eu, `nchis\`n bârlogul meu, nu auzeam nimic, dar [tiam dac\trece cineva. Atunci, din odaia `nvecinat\, prin feres -truica rotund\ care d\ spre sc\ri, ascuns\ `n spateleperdelei de muselin\ alb\, m\ informam discret de -spre identitatea trec\torului.

Apari]ia videocasetelor [i, mai târziu, a zeuluiDVD, a schimbat radical lucrurile n ceea ce prive[tefericirea mea. Cum e pu]in obi[nuit ca o port\reas\s\ se delecteze cu Moarte la Vene]ia [i ca din gheret\s\ r\zbat\ muzic\ de Mahler, am dat iama `n econo-miile conjugale, atât de greu adunate, [i am cump\ratun alt aparat pe care l-am instalat `n ascunz\toare.~n timp ce, garant al clandestinit\]ii mele, televizoruldin gheret\ r\gea, f\r\ s\ aud neroziile pentru creierede molu[te, eu m\ extaziam, cu ochii n lacrimi, `n fa]amiracolelor Artei.

CUGETARE PROFUND| NR. 1

S\ aspiri la a[tri

~n bolul cu pe[ti[ori

Aurii s\ sfâr[e[ti

Dup\ toate aparen]ele, din când n când, adul]ii [i fac

timp s\ [ad\ [i s\ contemple dezastrul care e via]a lor.

Atunci se lamenteaz\ f\r\ a `n]elege [i, ca ni[te mu[te

care se izbesc `ntruna de acela[i geam, se fr\mânt\, sufer\,

se consum\, se deprim\ [i se `ntreab\ de spre angrena-

jul care i-a dus acolo unde nu voiau s-ajung\. Ba, cei mai

inteligen]i fac din treaba asta chiar o religie: ah, de[ert\ -

ciunea demn\ de dispre] a existen]ei burgheze! Sunt unii

cinici de genul \sta care cineaz\ la masa p\rin]ilor: „Ce s-a

`n tâm plat cu visurile noastre de tinere]e?“ ntreab\ ei cu un

aer dezam\git [i satisf\cut. „S-au evaporat [i via]a-i o c\]ea.“

Detest aceast\ fals\ luciditate a maturit\]ii. Adev\rul e c\

sunt ca to]i ceilal]i, ni[te pu[ti care nu pricep ce li s-a `n -

tâm plat [i care se joac\ de-a tipii duri când de fapt le vine

s\ plâng\.

MURIELBARBERY

16

E totu[i u[or de `n]eles. Ceea ce nu-i `n regul\ este c\

to]i copiii cred n vorbele adul]ilor [i, deveni]i adul]i, se r\z -

bun\ n[elându-[i propriii copii. „Via]a are un sens pe care-l

cunosc doar oamenii mari“ este minciuna universal\ n care

toat\ lumea e obligat\ s\ cread\. Când, la vârsta adult\,

`n]elegi c\ nu-i adev\rat, e prea târziu. Misterul r\mâne

intact, dar toat\ energia disponibil\ a fost de mult irosit\

`n activit\]i stupide. Nu mai r\mâne decât s\ te anesteziezi

cum po]i, `ncercând s\-]i maschezi faptul c\ nu g\se[ti nici

un sens vie]ii tale [i-]i am\ge[ti propriii copii pentru a ncerca

s\ te convingi mai bine pe tine `nsu]i.

Dintre persoanele pe care le frecventeaz\ familia mea,

toate au urmat aceea[i cale: o tinere]e petrecut\ `n `ncer-

carea de a-[i rentabiliza inteligen]a, de a stoarce ca pe-o

l\mâie filonul studiilor [i de a-[i asigura o pozi]ie de elit\,

pentru ca apoi s\ se `ntrebe cu uimire o via]\ `ntreag\ de

ce asemenea speran]e au dus la o existen]\ atât de van\.

Oamenii cred c\ aspir\ la a[tri [i sfâr[esc ca ni[te pe[ti[ori

aurii ntr-un bol. M\ ntreb dac\ n-ar fi mai simplu s\ li explice

de la nceput copiilor c\ via]a-i absurd\. Asta ar r\pi câteva

momente bune copil\riei, dar i-ar aduce un câ[tig consi-

derabil de timp adultului – f\r\ a mai pune la socoteal\ c\

l-ar cru]a de cel pu]in un traumatism, cel al bolului.

~n ceea ce m\ prive[te, am doisprezece ani [i locuiesc

la nr. 7 pe rue de Grenelle, ntr-un apartament de bog\ta[i.

P\rin]ii mei sunt boga]i, familia mea e bogat\, iar sora mea

[i cu mine suntem prin urmare virtual bogate. Tat\l meu

e deputat dup\ ce a fost ministru [i va sfâr[i f\r\ `ndoial\

la vârf, ocupat s\ goleasc\ pivni]a re[edin]ei de la Hôtel de

17

Ele

gan]

a ar

iciu

lui

Lassay1. Mama mea… Ei bine, mama mea nu-i tocmai o

ca pa citate, dar e instruit\. Are un doctorat `n litere. Scrie

invi ta]iile la cin\ f\r\ gre[eli [i [i petrece timpul pisân du-ne

cu referin]e literare („Colombe, n-o mai face pe Guer-

mantes“, „Dr\gu]a mea, e[ti o adev\rat\ Sanseverina“).

Cu toate astea, cu tot norocul [i cu toat\ bog\]ia, de

mult timp [tiu c\ destina]ia final\ este bolul cu pe[ti[ori.

Cum de [tiu? ~ntâmplarea face s\ fiu foarte inteligent\.

Chiar excep]ional de inteligent\. Dac\ te ui]i la copiii de

vârsta mea, e deja un abis ntre noi. Cum nu prea am chef

s\ fiu remarcat\ [i cum, `ntr-o familie unde inteligen]a este

o valoare suprem\, un copil supradotat n-ar avea nicio-

dat\ lini[te, ncerc, la colegiu2, s\-mi reduc performan]ele,

dar chiar [i a[a sunt mereu prima. S-ar putea crede c\ a

simula o inteligen]\ normal\ când, ca mine, e[ti la nive-

lul unei clase preg\titoare pentru {coala Normal\ Supe-

rioar\ e floare la ureche. Ei bine, nu e deloc a[a! Trebuie

s\-]i dai mult\ osteneal\ ca s\ pari mai prost decât e[ti.

Dar, `ntr-un fel, asta m\ `mpiedic\ s\ mor de plictiseal\:

tot timpul pe care nu am nevoie s\-l petrec pentru a nv\]a

[i-a `n]elege `l folosesc pentru a imita stilul, r\spunsurile,

felurile de-a proceda, preocup\rile [i micile gre[eli ale ele-

vilor buni obi[nui]i. Citesc tot ce scrie Constance Baret, a

doua din clas\, la mate, francez\ [i istorie [i a[a `nv\] ce

trebuie s\ fac: din francez\ – un [ir coerent de cuvinte

MURIELBARBERY

18

1 Sediul pre[edintelui Adun\rii Na]ionale Franceze (n. tr.).2 Colegiul francez este o [coal\ secundar\ cu patru clase, e[a -

lonate de la a [asea (cea mai mic\) la a treia (cea mai mare) (n. tr.).

19

Ele

gan]

a ar

iciu

lui

corect ortografiate, din mate – reproducerea mecanic\ a

unor opera]ii lipsite de sens, iar din istorie – o succesiune

de fapte legate `ntre ele de conectori logici. ~ns\ chiar [i

`n compara]ie cu adul]ii, sunt mult mai de[teapt\ decât

cei mai mul]i dintre ei. Asta e. Nu sunt deosebit de mândr\

de asta fiindc\ n-am nici un merit `n aceast\ privin]\. Dar

ce-i sigur este c\ `n bol n-am s-ajung. E o decizie la care

am reflectat bine. Chiar [i pentru o persoan\ atât de inte-

li gent\ ca mine, atât de `nzestrat\ pentru studii, atât de

di ferit\ de ceilal]i [i superioar\ majorit\]ii, via]a e deja tra-

sat\ [i atât de trist\ `ncât te podide[te plânsul: nimeni nu

pare a se fi gândit la faptul c\ dac\ existen]a e absurd\, a

reu[i n via]\ n chip str\lucit nu are mai mult\ valoare decât

a da chix. E doar mai confortabil. Ba mai mult: cred c\ luci-

ditatea face succesul amar, n vreme ce mediocritatea mereu

trage n\dejde la ceva.

Hot\rârea mea e luat\. Curând voi p\r\si copil\ria [i,

`n ciuda certitudinii mele c\ via]a e o fars\, nu cred c\ voi

putea rezista pân\ la cap\t. ~n fond, suntem programa]i

s\ credem `n ceea ce nu exist\, fiindc\ suntem vie]uitoare

care nu vor s\ sufere. A[a c\ ne consum\m toat\ energia

pentru a ne convinge c\ exist\ lucruri care merit\ osteneala

[i c\ de-asta via]a are un sens. Degeaba sunt foarte inteli-

gent\, tot nu [tiu cât timp voi mai putea s\ lupt `mpotriva

acestei tendin]e biologice. Când voi intra n cursa adul]ilor,

voi mai fi capabil\ s\ fac fa]\ sentimentului de absurditate?

Nu cred. Iat\ de ce am luat urm\toarea hot\râre: la sfâr[itul

acestui an [colar, `n ziua n care voi mplini treisprezece ani,

pe 16 iunie, o s\ m\ sinucid. Aten]ie, nu pl\nuiesc s\ fac

asta cu mare tam-tam, ca [i cum ar fi un act de curaj sau

de sfidare. De altfel, am tot interesul ca nimeni s\ nu

b\nuiasc\ nimic. Adul]ii au cu moartea o rela]ie isteric\,

totul ia propor]ii enorme, se face atâta caz, când e totu[i

evenimentul cel mai banal din lume. Ceea ce m\ fr\mânt\

nu e faptul n sine, ci metoda de a-l pune n aplicare. Latura

mea japonez\ `nclin\ evident pentru seppuku. Când spun

latura mea japonez\, vreau s\ zic: dragostea mea pentru

Japonia. Sunt `ntr-a patra [i, bine`n]eles, am ales japoneza

ca a doua limb\. Proful de japonez\ nu-i grozav, molf\ie

cuvintele `n francez\ [i mai tot timpul se scarpin\ `n cap

cu un aer perplex, dar exist\ un manual care nu-i chiar r\u

[i, de când a re`nceput [coala, am f\cut mari progrese. Am

speran]e ca n câteva luni s\ pot citi manga-urile mele pre-

ferate n original. Mama nu n]elege c\ o feti]\-a[a-de-do -

tat\-ca-tine poate s\ citeasc\ manga. Nici m\car n-am

catadicsit s\-i explic c\ „manga“ n japonez\ nseamn\ doar

„band\ desenat\“. Ea crede c\ m\ adap cu subcultur\, dar

nu `ncerc s-o l\muresc c\ se `n[al\. Pe scurt, peste câteva

luni poate c-o s\-l pot citi pe Taniguchi n japonez\. Dar asta

ne readuce la povestea noastr\: totul trebuie s\ se `n tâm -

ple pân\ n 16 iunie, pentru c\ pe 16 iunie m\ sinucid. ~ns\

nu prin seppuku. Ar fi plin de sens [i de frumuse]e, dar…

ei bine… n-am deloc poft\ s\ suf\r. De fapt, a[ avea oroare

s\ suf\r; consider c\ atunci când iei hot\rârea s\ mori, toc-

mai fiindc\ soco]i c\ intr\ `n rânduiala lucrurilor, trebuie

s-o faci cu blân de]e. Moartea trebuie s\ fie o trecere de -

licat\, o alunecare pe t\cute spre odihna ve[nic\. Sunt oa -

meni care se sinucid aruncându-se pe fereastr\ de la etajul

MURIELBARBERY

20

al patrulea sau bând hipoclorit ori spânzurându-se! E absurd!

Ba chiar g\sesc c\-i obscen. La ce bun s\ mori, dac\ nu ca

s\ nu suferi? Eu, una, mi-am prev\zut bine ie[irea: de un

an, `n fiecare lun\, iau un somnifer din cutia de pe nop-

tiera mamei. Consum\ atâtea, `ncât, oricum, n-ar observa

nici dac\ a[ lua câte unul `n fiecare zi, dar am hot\rât s\

fiu foarte prudent\. Nu trebuie s\ la[i nimic la voia `ntâm -

pl\rii când iei o decizie care are pu]ine [anse de a fi n]eleas\.

E de ne`n chipuit repeziciunea cu care oamenii se opun pla-

nu rilor la care ]inem cel mai mult, `n numele unor plati-

tudini de genul „sensul vie]ii“ sau „dragostea pentru fiin]a

uman\“. Ah, [i asta: „caracterul sacru al copil\riei“.

A[adar, m\ `ndrept `n lini[te spre data de 16 iunie [i

nu mi-e team\. Am doar câteva regrete, poate. Dar lumea

a[a cum e nu-i f\cut\ pentru prin]ese. Acestea fiind zise,

doar fiindc\ pl\nuie[ti s\ mori nu `nseamn\ c\ trebuie s\

vegetezi ca o legum\ deja putred\. Ba chiar dimpotriv\.

Important nu e s\ mori, nici la ce vârst\ mori, important

e ceea ce e[ti pe cale s\ faci `n momentul când mori. La

Taniguchi, eroii mor escaladând Everestul. Cum n-am nici

o [ans\ de-a putea s\-ncerc K2 sau Grandes Jorasses pân\

`n 16 iunie, Everestul meu este o exigen]\ intelectual\.

Mi-am fixat drept obiectiv s\ emit cât de multe cuget\ri

profunde cu putin]\ [i s\ le notez n acest caiet: dac\ nimic

nu are sens, m\car mintea s\ `nfrunte asta, nu? Dar cum

am o pronun]at\ latur\ japonez\, am ad\ugat o dificul-

tate: aceste cuget\ri profunde trebuie formulate sub forma

unui mic poem `n stil japonez – un hokku (trei versuri) sau

un tanka (cinci versuri).

21

Ele

gan]

a ar

iciu

lui

Hokku-ul meu preferat e unul de Basho:

Colib\ de pescari

Amesteca]i cu creve]i

Greieri!

|sta nu-i bol cu pe[ti, nu, e poezie!

Dar `n lumea `n care tr\iesc, exist\ mai pu]in\ poe-

zie decât `ntr-o colib\ de pescar japonez. G\si]i c\-i nor-

mal ca patru persoane s\-[i duc\ via]a `n patru sute de

metri p\tra]i, când o mul]ime de altele, [i poate printre

ele poe]i blestema]i, n-au nici m\car o locuin]\ decent\

[i se `ngr\ m\ desc câte cincisprezece `n dou\zeci de metri

p\tra]i? Când, ast\-var\, am aflat de la [tiri c\ ni[te afri-

cani `[i pierduser\ via]a fiindc\ un incendiu izbucnise `n

casa sc\rilor din imobilul lor insalubru, mi-a venit o idee.

Cei asemenea lor au bolul cu pe[ti[ori `n fa]a ochilor toat\

ziua, nu pot s\ scape de el spunându-[i pove[ti. Dar p\rin -

]ii mei [i Colombe `[i `nchipuie c\ `noat\ `n ocean fiindc\

tr\iesc n cei patru sute de metri p\tra]i ai lor, ticsi]i cu mobile

[i tablouri.

A[a c\ pe 16 iunie am de gând s\ `mprosp\tez un pic

memoria lor de sardele: o s\ dau foc apartamentului (cu

aprinz\torul pentru gr\tar). Aten]ie, nu sunt o criminal\:

am s-o fac când nu va fi nimeni (16 iunie cade `ntr-o sâm -

b\t\, adic\ ziua `n care dup\-amiaza Colombe se duce la

Tibere, mama la yoga, tata n cercul lui, iar eu r\mân acas\),

o s\ evacuez pisicile pe fereastr\ [i-o s\ anun] pompierii

MURIELBARBERY

22

destul de devreme, ca s\ nu fie victime. Apoi, o s\ m\ duc

lini[tit\ s\ dorm la mami cu somniferele mele.

F\r\ apartament [i f\r\ fiic\, poate c\ se vor gândi la

to]i africanii mor]i, nu-i a[a?

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.