MARX

(Prearnbul)

L

CINE SEAMANA NONTNTA

- Marx'irni schimbe total,concep;ia despre,,lume,

mi-a declarat azid'imineagi mieul Palli&es, care ntr.mi

iheseazi niciodatd vreun cuvint.. Antoine,Pallilres, mogtenitor prosper al'unei vechi

dinastiiindustriale, e fiul unrria dintre cei opt patroni,ai

rreL Ukimn eructalie a marii burghezii de alaceri - ear:e

mr se reproduce decit prin sughifuri discrete gi f*a vicii.; cra totrqi profund iniantat de descoperirea sa qi mi-o

tryfifti$ea din reflex, fer,e mieear s#i dea prio minte,cl

aq putqa ingelege €e'ia din asta. C,e pot si inqeleagi rnasele

truditoare di' opera lui Marx? Citirea ei e anevoioasi,

limbajul - elevat, proza- subtil4 teza- complexl.

$i i" momentul ela e cAt pe ce sd mi tridez prostegte,

- Ar trebui sn citili ldcologia germand, ii spun eu

acesrui cretin in hanorac verde-inchis.

Peatru a-l ir4elege pe.Ma{x $i a inlelege de ce n-are

dreptare, trebuie sr citegti ldcologia gerrnand:E ste soclul

ELEGANTA ARICIULUI I

pornind de la care se vor construi toate in-

demnurile la o lume noul gi pe care e inqurubati o cerri-

rudine majod: oamenii, care se ritlcesc in doringe, ar face

bine sISi vadn de nevoile lor. Ltr-o lume in carelrybri.xfl

dorinpivafi redus laticere, sevaput(u na$te o

sociale nou}, curl[atlde lupte, de opresiuni gi de ierarhi-

ile nocive.

- Cine sea$I5ni doriqe "oLge

opresiuae, aproapr- ctmurmur, cagicum m-ar escuhadoarmotanul meu.

DarAntoine Pallilres, a ciirui respingttoare gi embri-

orur{ must4i au comporri nimic felin, me privegte, iocur-

cat de arvintde meb eiudate- Cafiatotiteautq sum salvati

de incapaciatea pe cere o au fiingele de a crede in ceea ce

qpulberl cadrele micilor lor obiqnuinp mentale. O por-

titr:easi'uucirepe ldrclogiigqrrnarrdgi ca at*re ar fi inca-

pabile s* eite ze eza e vnry*errrdryre Fare*ach. ldaimult, o portlreasi c*re il citegre pe M*x privepe in mod

ohligxoriu cu eeada oc&irdui spre subversiure, lecdutiiraui diarr.ol.&re se, rumegre,CGTI. CI,ea ar,putea si-lciteasctr pentnr eler4ia spiritului esre,o,co*tradic{ie pe

care rieiun burghezn-o co$cepe.

- Trassmitegi-i saloti'ri mamei dunneavoastrl,mormli tnehizihdtri u9:r in nas 9i speriad eI disfoniacelor.doui[ trereva{iacoperit[ de fo4a unor preiude.cIgi milenare.

, l Cod€diration Gda6rale du Travail, uq* dia-tre cele cioci mariconfe&ra1ii sindicale frarrcezc(n. tr).

a,z-

MIRA.COLELE.AR:TEI

MIt nutaesc Ren6e. -Am cincizeci gi patru.de ani.

Di,dsulzeci ti.$apte de aai sunt portEreasi la nr, 7, r:ute

de Grenelle, o frumoasr casi boiereasctr eu o curce 9i

grndinn interioare, lmpffiit*:irt opt apartaurente de

mare 'ltrx; toate, locuite, .toate gigantice.' Sunt .v{duvi,

scund4 urAtd,dolofanii, am bEtlturi la picioare:gi, dac{

e si m*iau'dupt unele di*in.tr maineplecute, o r{su-

flare& mamut..N-am snrdii, am fost trtotdearilra sfuac{,

discreti 9i insignifianti" Trliesc singurl cu pisica mea,

rm t:loiim.rrare qileneg, csre nuare nicio p*rticular.itate

aotabil{ &ek c},i ririros urfu hbele'ctnd,e,contrariat.

Nici el, nici eu nu facem deloc efornrri pentru a ae in-

tegra'in,hora:semi:nilor nogtri. Cum sunt rareori arna.

bila, degi.tntotdeaura polidcoas, nu"s tndrigful, dar

sunt,totuqi.to&eratldeo*rece corespund,atit.de bine cu

- ce&ee te opini*,genetale adevenit p*radigm*aportl-rrci de imobil, ;i an*rrne,ctr s,trnt,rma dintre aumeroasele

ELEGA'NTA ARICIULUI

rotile care fac sI funcqioneze mareailuzie universah po-

trivit clreia viala are un sens ce poare fi uqor descifrat.

$i dat fiind cI sti scris undeva cI portiresele sunt be-

trAne, urAte qi acre) e de asemenea gra.vat cu litere de

foc pe frontonul aceluiagi firmament imbecil cd por-teresele au pisici fricoase, grase, care mofiie toatdziuape perne cu huse cro$etate.

La acelagi capitol, se spune ci portiresele se uitd tottimpul la televizor in timp ce pisicile lor grase mollie qi

cI holul imobilului trebuie sd miroasd a rasolul, supa de

iarzd sart iahnia de fasole gltite in casd. Am tnsi qansa

nemaipomeniti de a fi portlreasd tntr-o regedinli de

mare standing.Mise pdrea atAt de umilitor sI trebuiascisd gltesc aceste feluri infame, tncAt intervenqia domnuluide Broglie, consilierul de stat de la etajul intAi, pe care

cu siguranll a calificat-o in fala soliei sale drept politi-coasl, dar fermd, si care viza eliminarea din existenla

comunl a acestor izuri plebee, a fost o ugurare imenslpe care am disimulat-o cAt am purur mai bine sub apa-

renga unei obedienle silite.

Asta era acum douizeci gi qapte de ani. De atunci, infiecare zi, mergla mlcelar qi cumpir o bucatl de jambon

sau de ficat de vi1el, pe care o indes in plasi intre pachetul

de tlilei gi legitura de morcovi.Etalez cu complezengi

aceste merinde de sirintoc, avAnd caracterisrica nobilede a fi inodore, fiindcl eu sunt sdracl intr-o casl de bo-

gali, pentru a alimenta concomitenr cligeul consensual gi

pe motanul meu, L6on, care nu-i gras decAt de pe urma

acestor mese ce ar fi trebuit si-mi fie destinate s,i care se

indoapl zgomotos cu afumIturl de porc qi macaroane cu

unt, in timp ce eu pot si-mi potolesc foamea fere

:enurbalii olfactive qi f;re sd blnuiasci nimeni nimic cu

:rivire la propriile-mi inclinagii culinare.

Mai dificila a fost problema televizorului. Pe vremea

ietunctului meu sot, mI obignuisem totugi, intrucAt con-

fian[a cu care se uita el mI scutea de corvoadl .Zgomotele

aparatului rdzbineauinholul casei qi asta era de-ajuns pen-

:ru a statornici jocul ierarhiilor sociale in privinla cdrora,

:Cati cu decesul lui Lucien, a trebuit si-mi bat capul pen-

:ru a le men ine aparerqa. Pe cAnd trdia, md despovlra de

redreapta obligaqie; mort, md lipsea de incultura lui, in-

:ispensabil zid de apdrare contra suspiciunii celorlalli.

Am glsit soluqia gralie unui non-buton.

O sonerie legatd la un mecanism cu infrarogu mIavertizeazdacum de cAte ori trece cineva prin hol, facAnd

inutil orice buton pe care trecltorii sI trebuiascl sd

apese pentru a-mi semnalaprezen)alor, degi sunt foarte

Jeparte de ei. Caci in aceste ocazii stau tn camera din

Iund, cea unde imi petrec cea mai senini parte din tim-

pul meu liber qi unde, proteiatd," de zgomotele gi miro-

surile pe care mi le impune condilia mea, Pot trli dupi

pofta inimii ,{drd afi privatr de informaqiile vitale oricr-

rei santinele: cine intri, cine iese, cu cine qi la ce orI'Astfel, locatarii care traversau holul auzeau sunetele

infundate prin care se recunoagte un televizor in func-

liune 9i, mai degrabe din lipse decAt din prisos de ima-

ginalie, iqi faceau imaginea portlresei afundate tn fotoliul

din faga aparatului. Eu, inchisi in bArlogul meu, nu au-

zeam nimic, dar qtiam dacl trece cineva. Atunci, din

odaia invecinatl, prin ferestruica rotunde care de spre

sciri, ascunsl tn spatele perdelei de muselinr albe, me

informam discret despre identitatea trecltorului.

Munrrr Banernv ELEGANTA ARiCIULUI

'{[*'F

/3

I

Iil

Aparigia videocasetelor gi; mai tSlziur.a zerilui,DV,E;a schimbat radical lucnrib ia ceea,ceprivrytefericireamea Cura e purln obignuit,ca oportlreasx sl.se delec-

tere qt-Moarte k Vmegi,a Ei cadin gheretn $ rlzbatlmuzici de Mahler, am dat iama in scsns,aiih.,coniu-gale,atitde greu adunate, gi am or.mplratun ak aparar

pe care l.am imtalat in aseunzitoare, Ltimpce, garanr

al'eldadestinitfiii mele, televizorul din gherer{ r$ecfereslaud'neroziile peatro creierede molugte, €u rnlextaziam, cu.rchiiin lacrimi, in {4a nriruolelor Artei; . ' Cuerr*rc PRof,uNDA NR- 1 :

' , :Sdaspiritaagtri.

in bolulcu pefti;ori

, , ,, Aariisi sfdryqtf

DupE toate.aparenlele, din c6nd in c8nd, adullii.$i fac

linp se pada $ sE contenrple dezasful care e viafa lorr. Atunci

e hnenteazi fErE a ?ntelege $,.ca n$te muge care se izbesc

kuna de aceta$ geam, se frim6nt6",sufure; se €onsum6, se

@ima;ise ?nfeabi despre agirenajul €are i.a dus acolo

mde nu wiau *aiungd. Ba. cei mai inteligenli'fac din treaba

ata chiar o relig*e: ah, degerticiunea demni de disprel a

cxistrnt€i burgbeze! Sunt unii cinici de Eenul 6sta eare ci-

reazi la.masa pirinliloc,,Ce s-a intimplat e.r vtsurile noas-

te & tinerefe?'1 intreabi ei cu un aer dezamigit ;i satisficut.

.Sau sraporat$ vialai o e5!ea." Detest aceasti falsi lucidi-

late amaturiti$i.,Ader5rule ci su*t catgiceilalli; nige pugi

@e nu pricep ce li s-a ?nt6mplat $ care se joaeS'de.a tipii

drd cdnd de fapt le virre si pl6ng,

E totupi uSor.de ?nletes. Ceea ce nu.i in regulS este cd

toti copiii cred in vorbele adullilor 5i, devenili adulli, se

ELEGA.NTA ARICIULUI /5

rdzbund inselSndu-;i propriii copii. ,,Viala are un sens pe

care-l cunosc doar oamenii mari" este minciuna universald

in care toata lumea e obligati sa cread6. C6nd, la vdrsta

adultS, intelegi cd nu-i adevdrat, e prea tSrziu. Misterul ri-mdne intact, dar toati energia disponibila a fost de mult

irosita in activit6ti stupide. Nu mai rdmSne dec6t si te ane-

steziezi cum poti, incerc6nd si-!i maschezi faptul cE nu

gSse;ti niciun sens vietii tale gi-ii amagegti propriii copii

pentru a incerca sE te convingi mai bine pe tine insulr.

Dintre persoanele pe care le frecventeazi familia mea,

toate au urmat aceeasi cale: o tinerele petrecutd in incer-

carea de a-;i rentabiliza inteligenta, de a stoarce ca pe-o

15m6ie filonul studiilor si de a-;i asigura o pozitie de elit5,

pentru ca apoi si se intrebe cu uimire o viald intreag5 de

ce asemenea speranle au dus la o existenld at6t de vani.

Oamenii cred cd aspira la a;tri ;i sf6r5esc ca niste pe;ti;ori

aurii intr-un bol. Mi intreb dacd n-ar fi mai simplu sd li

explice de ia inceput copiilor cd viata-i absurdS. Asta ar ripicdteva momente bune copilariei, dar i-ar aduce un c6stig

considerabil de timp adultului - fari a mai pune la socoteald

ci l-ar crufa de cel putin un traumatism, cel al bolului.

in ceea ce ma prive;te, am doisprezece ani ;i locuiesc Ia

nr. 7 pe rue de Grenelle, intr-un apartament de bogdtagi.

Pdrinlii mei sunt bogati, familia mea e bogata, iar sora mea

;i cu mine suntem prin urmare virtual bogate. Tatdl meu e

deputat dupS ce a fost ministru si va sfdrgi farS indoialS la

vdrf, ocupat sE goleasca pivnita reSedintei de la H6tel de

Lassayl. Mama mea... Ei bine, mama mea nu-i tocmai o

capacitate, dar e instruitS. Are un doctorat in litere. Scrie

1 Sediul preqedintelui Adunirii Nalionale Franceze (n. tr.),

tnvitaliile la cini fard gre;eli 5ii5i petrece timpul pis6ndu*ne

cu referinle literare (,,Colombe, n-o maiface pe Guermantes",

..Draguta mea, egti o adevdratd Sanseverina").

Cu toate astea, cu tot norocul 5i cu toati bogafia, de

.nult timp ;tiu ci destinalia finalS este bolul cu pegti;ori.

Cum de gtiu? lntdmplarea face sa fiu foarte inteligenti.

Chiar exceptional de inteligenti. Daci te uili la copiii de

-6rsta mea, e deja un abis intre noi. Cum nu prea am chef

sa fiu remarcati ;i cum, intr-o familie unde inteligenla este

: valoare supremi, un copil supradotat n-ar avea niciodatd

iniste, incerc, la colegiul, si-mi reduc performanfele, dar

chiar si aga sunt mereu prima. S-ar putea crede ci a simula

o inteligenta normala c6nd, ca mine, e;ti la nivelul unei

clase pregdtitoare pentru $coala Normali SuperioarE e

:loare la ureche. Ei bine, nu e deloc asa! Trebuie si-!i dai

multd osteneali ca sd pari mai prost dec6t esti. Dar, intr-un

fel, asta md impiedici s5 mor de plictisealS: tot timpul pe

care nu am nevoie s5-l petrec pentru a invSla 5i-a inlelege

:i folosesc pentru a imita stilul, rdspunsurile, felurile de-a

croceda, preocupdrile si micile greSeli ale elevilor buni obip-

.uili. Citesc tot ce scrie Constance Baret. a doua din clasi,

a mate, franceza si istorie ;i a5a invdt ce trebuie sd fac: din

irancezi - un 5ir coerent de cuvinte corect ortografiate,

Crn mate - reproducerea mecanicd a unor operalii lipsite de

sens, iar din istorie - o succesiune de fapte legate intre ele

cje conectori logici. insi chiar si in comparalie cu adullii,

sunt mult maidegteapt5 dec6t cei mai mulli dintre ei. Asta

e. Nu sunt deosebit de mindri de asta fiindci n-am niciun

t Colegiul francez este o gcoali secundari cu patru clase, egalonate

Je la a gasea (cea mai micl) la a treia (cea mai mare) (n. tr.).

Munrer. Bensrnv ELEGANTA ARICIULUI

',trqlilr'

/6

t

merit in aceast5 privinla. Dar ce-i sigur este cE in bol n-am

s-ajung. E o decizie la care am reflectat bine. Chiar si pentru

o persoani at6t de inteligenti ca mine, atSt de inzestrati

pentru studii, at6t de diferiti de ceilalli gi superioard majo-

ritSfii, viata e deja trasati gi atdt de tristi inc6t te podidegte

plSnsul: nimeni nu pare a se fi gdndit la faptul ci dacd

existenfa e absurdi, a reu;i in viati in chip strdlucit nu are

mai multd valoare dec6t a da chix. E doar mai confortabil.

Ba mai mult: cred ci Iuciditatea face succesul amar, in

vreme ce mediocritatea mereu trage nddejde la ceva.

Hotdr6rea mea e luati. Cur6nd voi p5rdsi copiliria si, in

ciuda certitudinii mele cd viafa e o fars5, nu cred cd voi

putea rezista pAnd la capdt. in fond, suntem programali sd

credem in ceea ce nu existS, fiindcd suntem vieluitoare care

nu vor si sufere. Asa cd ne consumdm toata energia pentru

a ne convinge cd existd lucruri care merita osteneala ti cd

de-asta viata are un sens. Degeaba sunt foarte inteligentS,

tot nu stiu c5t timp voi mai putea sa lupt impotriva acestei

tendinte biologice. C6nd voi intra in cursa adulfilor, voi mai

fi capabila s5 fac fali sentimentului de absurditate? Nu cred.

lati de ce am luat urmitoarea hotdr6re: la sfir5itul acestui

an scolar, in ziua in care voi implini treisprezece ani, pe 16

iunie, o si mi sinucid. Atenfie, nu planuiesc si fac asta cu

mare tam-tam, ca ;i cum ar fi un act de curaj sau de sfidare.

De altfel, am tot interesul ca nimeni si nu binuiascd nimic.

Adullii au cu moartea o relatie isterica, totul ia proporlii

enorme, se face atata caz, c6nd e totu;i evenimentul cel mai

banal din lurhe. Ceea ce m5 frimSntd nu e faptul in sine, ci

metoda de a-l pune in aplicare. Latura mea japonezd inclin5

evident pentru seppuku. Cdnd spun latura mea japonez5,

vreau sd zic: dragostea mea pentru Japonia. Sunt intr-a

catra si, bineinfeles, am ales japoneza ca a doua limb5.

:r'oful de japonezd nu-i grozav, molfiie cuvintele in francezi

s mai tot timpul se scarpini in cap cu un aer perplex, dar

erista un manual care nu-i chiar riu si, de c6nd a reinceput

s,ccala, am fdcut mari progrese. Am speranle ca in citeva

-ri sa pot citi manga-urile mele preferate in original. Mama

-r intelege ca o feti!5-a;a-de-dotatS-ca-tine poate sd ci-

:eascd manga. Nici mdcar n-am catadicsit sd-i explic cd

, Tanga " in japonezl inseamnd doar ,, bandd desenatS " . Ea

:'ede cd mi adap cu subculturS, dar nu incerc s-o ldmuresc

:i se in;ala. Pe scurt, peste cateva luni poate c-o s5-l pot citi

:e Taniguchi in japonezS. Dar asta ne readuce la povestea

-:astr5: totultrebuie sI se int6mple pdnb in 16 iunie, pen-

:'- ca pe 16 iunie md sinucid, insa nu prin seppuku. Ar fi plin

:: sens ;i de frumusefe, dar... ei bine... n-am deloc pofti

;.= sufar. De fapt, at avea oroare si sufdr; consider ci atunci

::nd iei hotir6rea si mori, tocmai fiindcd socofi cE intra in

'induiala lucrurilor, trebuie s-o faci cu bl6ndele. Moartea

:'ebuie sa fie o trecere delicatd, o alunecare pe tacute spre

:,crhna vesnicS. Sunt oameni care se sinucid arunc6ndu-se

ce fereastrd de la etajul al patrulea sau b6nd hipoclorit ori

'c6nzur6ndu-se! E absurdl Ba chiar gdsesc c5-i obscen. La

:e bun sa mori, dacd nu ca sd nu suferi? Eu, una, mi-am

:'evazut bine ie;irea: de un an. in fiecare lun5, iau un som-

rrfer din cutia de pe noptiera mamei. ConsumS at6tea, inc6t,

cricum, n-ar observa nici daci a; lua c6te unul in fiecare zi,

lar am hot5rdt sd fiu foarte prudentS. Nu trebuie si la;i nimic

,a voia intdmplSrii c6nd iei o decizie care are pufine ;anse de

a fi inteleas5. E de neinchipuit repeziciunea cu care oamenii

se opun planurilor la care tinem cel mai mult, in numele unor

/9/8 MuRrrr Bannrnv ELEGANTA ARICiULUI

F