vutcani nr 2
TRANSCRIPT
RREVISTA eolrarA OE MUZEUL SATESC VUTCANIcu SPR|JTNUL CENTRULUI JUDETEAN DE CONSERVARE 9l
Fotol. Vutcani, vedere spre Bobeica
Pe data de 20 aprilie 2004 se implinesc 456 de anide la prima atestare documentard a satului Vutcani. Lainiliativa Muzeului Sdtesc Vutcani, mar{i, 20 aprilie2004,va avea loc la Vutcani o activitate de punere inevidenfd a evenimentului. Pentru aceasta gdndimpublicarea a patru numere ale unei reviste cu numeleVUTCANI, cu scopul de a informa asupra istoriculuilocalitdlilor comunei, dar qi de a pune in eviden!6valenlele actuale ale agezlrilor. Finanfarea acesteiactiviteli este asiguratd de Centrul Judelean deConservare gi Valorificare a Tradiliei gi CreafieiPopulare Vaslui. La data de 20 aprilie 2004inten{iondm, de asemenea, sd organizdm o sesiune decomunicdri qtiin{ifice cu genericul ,,Acte vutc[nene"gi sd publicdm comunicdrile respective intr-o lucrareunicl cu acelagi generic sau, mdcar, in revistaVUTCANI, dac[ suma strdnsl este mai mic[. Aceast[activitate va fi organizatd de Muzeul Judetean ,,$tefancel Mare" Vaslui, fiind binecunoscut[ experien{a indomeniu a acestei institulii. Pentru implinirea acestuideziderat sunt necesari cca. 40 milioane lei, bani pecare muzeul nu ii are, dar pe care noi sperdm sd iioblinem prin sponsorizarc de la fii ai comuneiVutcani, gi nu numai, cu dare de mdn[. Tot cu acestprilej va fi organizatd gi lansarea lucririi Monografiacomunei Vutcani, a c[rei publicare este finanlati deMuzeul Jude-tean din Vaslui.
Agteptim ca 9i alte organiza{ii sd se implice in
prielnicd fiind oint6lnire a fiilor satului.
Realizarea in intregime a acestei idei depinde decolectarea sumelor necesare. NumSrul de cont in carepot fi depuqi banii cu titlu de sponsorizare este:Muzeul Judelean Vaslui, nr. cont. 50104359601,Trezoreria Vaslui.
Deocamdati sigure sunt aparilia grupajului dereviste qi lansarea monografiei.
OrganizatoriiSugestie: I
Redac{ia revistei doreqte ca evenimentul din 20aprilie sd aib6 un impact deosebit gi propune iniliereatitlului onorific de cetdtean de onoare al comuneiVutcani.
Credem cd initierea unei comisii consultative atuturor primarilor in via!6, care sI inainteze qi sIdiscute propunerile, ar fi de naturi s6 micqorezepatimile gi tensiunile dintre ei, dac[ acestea existd,spre binele general. $tim c[, de-a lungul timpului,proiectele de dezvoltare ale comunei au fost susfinutede fii ai satului plecafi in lume, dar gi de personalitificare au cunoscut, iubit gi ajutat aqezlrile noastre.
Foto2. Poduldeflori
Deqi ei nu cer nimic, ar fi un prilej nimerit ca la unasemenea moment aniversar s[ li se acorde pufiniatenfie. Numai primarii care au fost in funcfii, sau suntin funcfie, cunosc aceste persoane de la care au primitsprijin in realizarea proiectelor lor, de-a lungultimpului. Este normal ca propunerile sd vind de la ei.
Redac{ia
2 Vufcani. nr. 2. februarie 2004
Continuim public ^rea
impirfiri iadministrative a teritoriului folosindaceeasi sursi: Tezuur toponimic olRomAniei, Moldova, vol. l, Repertoriulistoric al unitdgilor administrativ-teritoriale, 1772-19880 partea I gi a II-ao eriitat de Academia Romini,Institutul de Filologie Romfrn[.
I. COMUNEp.1672-1673
l) VUTCANII com. j . Vaslui . 1.a.Corn. p ls.Mij locul formatd din s. Vutcani. TABLOU (1864),I l , TNDICE (1865). 36, FRUNZ. (1871), INDICE(1873), 104, MDG. b. Include gi ss. Ml ld iegt i ,Pogta Elanului q i Tupi laf i : ITABLOU (1875),3654f, INDICE (1876), 60.2.c. Com., p ls. Mi j loc-Prut, fonnatd din s. Vutcani; IND. (1887), 118.3.Com., pls. Crasna: LEGEA (1892), 4946. d.Include gi ss. M[l l iegti , Pogta-Elanului qi Tupilaf i :TABLOU (1893), 8065. 4. Com. pls. Mi j locul-Prut : IND. (1896), 9887, IND. (1896v), 15, IND.(1897). 5. Com. pls. Vutcani : LEGEA (1904),1045, 1 321. 6.c. Com. pls. Roqiegti, formatl din s.Vutcani : TABLOU (1908), 1018.7. Corn.pls. Elan:TABLOU ( l9 l l ) 6381. f . Include qi ss. M[ l i iegt i -Corbul ( in loc de M[l6iegti), Pogta EIan gi Tupilaf i :LEGE (19t2), t3275,IND. (1912),71, TABLOU(1913), 57, DICT. STAT. (1913), 374, RUM.(1917), 640. 8. Com.pls. Vutcani: DECREI I(1925), I 1005, IMP. ADM. (1926),190. 9.g. Corn. ,pls. Dimitrie Cantemir, formatl din ss. B[gdu,Bdrbogi, Bdsegti, Deleni, Dodegti, Dolheni, GuraAlbegti, Gura ldriciul, Idriciul, Mdl[ iesti , PoqtaElan, Red i ul, Rogiepti, Tdetura-Bdrbogi, Tdmlgen i,T[lhdregti, Tupila! i , Valea lui Darie, Valeni,Vi l totegti 9i Vutcani: DECRET (1929), 9224,TABLOU (1930), 697. h. Format i d in ss.B6rboqi ,Gugilei, Mdl6iegti i-Corbul, Pogta Elan, Tupila{i qiVutcani: Tablou ( 193 l) 7907 . c. Pierde ss. Bdrbogiqi Gugifei: DEC.(1932), 6520, DEC. XV (1932)
7706, cf . DEC.X (1934), 5930, TABLOU (1939),2412. 10. Com.pls. F[lciu: TABLOU (1942), 2309,iun apu . (t942),4840, ivp. auna .0943),219.11. Com. pls. Vutcarr i .
DEC:l l l (1945). l2 j . Com,rn.Fluqi , include qi s.Valea lui Darie; pierde s. Tupilaf i ; in4p. ADM.(1950), l0 l . k. Pierde s. Valea lu i Dar ie: iMP.ADM. (1952), l14, cf ' . iVp. aOnA. (19-56), 121
, ivtP. Rotrr t : (1965), 158. 13. com., j . vaslui ,formatd din ss. Mil i ieqti , Pogta Elan gi Vutcani:LEGEA (t968), 1960.
p. l5 l42) MALAIE$TII fosrd com., in j . Vaslui. I . (-)
l .a. Com., pls. Mij locul, formatf, din s.Mllf , iegti ,Pogta Elanului q i Tupi laf i : TABLOU (1864), l l ,INDICE (1865), 36, FRUNZ. (1871), INDICE(1873), 103, MDC. b. Desfi infatd cf. TABLOU(1875), unde nu mai apare. 2.c. Com., p ls.Mi j locul-Prut : , lND.(1887), 116.3. Com., p ls.Crasna: LEGEA (1892), 4946.d. Desfi infatd:TABLOU (1893), 8065.11. (- - Corbul) . 4.e. Com.,pls.Rogiegt i : TABLOU (1908), !017 (M6leieqt i i -Corbul in loc de Mdldiegti). 5. Corn., pls. Elan:TABLOU (1911), 6381. f . Desf i infatd: LEGE(1912), 13275, l /Corn. : RUM. (1917),638(informafie cu caracter retroactiv).
II. PLASEp.1673
VUTCANII fostS pls. , in j . Vaslui . l . a. Pls. , j .
Fl lciu, fprmatl din corn. Albeqti, B6segti, Rogiegti
,s i Vutcrr i r i : LEGEA (1904), 1321. b. Desf i in latdcf.TABlJ()U (1908) unde nu tnai apare. c. Pls.,formatd /. l in com. Albegti, Bdseqti, Deleni, Dodegti,FIoceni , Idr ic i , Roqieqt i , $ igcani g i Vutcani :DECRET, I (1925), 11300, i tvtp. AONA. (926).40.d. Desfi infat[ cf. TABLOU (1930; situafia din1929), unde nu mai apare. e. Pls., format[ ditr com.Albegti, B6segti, Crasua, Deleni, Dodeqti, Hoceni,Olteneqti, Roqiegti, $iqcani, Tdrzi i gi Vutcani: DECII I (1945). f . include qi oom. Vi l totegt i :
[MO(1945), 8932]. g. lnclude gi com. Vinefeqt i :
t ib. (1946), 51341. h. Desfi infati cf. iMI' . ADM.(1950), unde nu mai apare.
Revista oficial[ a comunei Vutcani
3Vutcani, nr. 2, februarie
u/?ndacdi /p r*,; &h M * h {hbn,
th /96rynnd tu nillp nmtte,oincep6nd din anul l95l p6nd ln anul 1961, din
registrele de stare civild este aproape imposibil dereconstituit numele oficialilor. De aceea, la aceasti
PRIMAiUI
SECRETARII
perioadd am renunlat. Sursa este in exclusivitate
,,REGISTRUL DE srARE ctvtlA - cAsAtontt"pentru anii respectivi.
Numele si prenumele Perioada ln ce calitate
1. Stanciu Gheorghe 16 martie 1967 - A7 mai D7A07 mai1970 - 01 nov. 197401 nov. 1974 - 01 nov. 197901 nov. 1979 - 03 aprilie 198012 iulie 1996 - 20 iunie 2A00
PregedintePreqedintePrimarVicepregedinteViceprimar
2. Diaconu Ioana 15 oct. 1979 - 31 dec. 1989 Primar
3. Vicol Valentin 14 aprilie 1990 - 22 aug. 199022 febr. 1992 - 26 mai 1996
PrimarPrimar
4. Todeil6 Constantin Corneliu 22 aus,. 1990 - 22 febr. 1992 Primar5. Radu Vasile 26 mai 1996 - l iunie 1999 Primar6. Bahrim Silviana Iunie 1999 $i in prezent Primar
Numele si prenumele Perioada In ce calitate
1. Begliu Dumitru 1 iunie 1961 - I sept. 19631 nov. 1965 - sept. 1967maftie, aprilie, mai, iunie 1969iulie, &uH., sept. 1976
SecretarSecretarLoc{iitor secretarLoctiitor secretar
2. Atdndsoaiei Nicolae 1 sept.1963 - nov. 1965 Secretar
3. Stanciu Gheorehe Sept. 1967 - maftie 1969 Secretar
4. Todeild Gheorghe 1 iulie 1968 - I nov. 1969 Secretar
5. Boiian Constantin 1 nov. 1969 - 1nov. 1971 Secretar
6. Arhire Ion 1 oct. I97l - iulie 1976 Secretar
7. Durnitrascu Aurel 1 oct. 1976 - 1 nov. 1983 Secretar
8. Nestian Grigore I nov. 1983 -22oct. 1989 Secretar
9. Boiian Andrunache Titi 22 oct.1989 $i in Prezent Secretar
Revista oliciali a comunei Vutcani
$coALAa) Istorie
A invSla este insdqi esenlaexistenfei vie{i i pe plmdnt.Dezvoltarea vielii in univers sebazeazd pe capacitatea oric6ruiorganisrn viu de a invSla qi de atransniite cele inv5{ate unnagilor.Orice fiinll care nu poate {'ace acestlucru este softitl sd clispar5, ea giurmagii ei. Unii spun cb aceastaeste adaptarea la mediu.
Aqadar nevoia de a invdla estemoqtenitd genetic de la cea maiinferioard fiin1n pAnd ia cea tnaisuperioar[ -omul. Ceea ce difer[ dela individ la individ, de la populal iela populafie, este capacitatea de ainv6!a. Orice fiint6 inva{l pentru ase putea adapta condil i i lormediului qi pentru a face fa
cVufcani, nr. 2, februa rie 2004
moment dat qi apoi reinfiinfatd la l0 octombrie 1910,tot ca qcoal5 de fete gi funcfioneazd aqa, in localuriinchiriate pflnd la I septembrie 1915, cAnd estetransformatl in gcoal5 mixt6, d6ndu-i-se numdrul 2 qise rnutl in local nou construit. identic cu localulconstruit in 1907 pentru qcoala nr. l , numai clacoperigul este din figl6, gi nu din tabl6. Tot acum satulVutcani este imp[(it in dou[ circumscriplii gcolare.
Acest local este afectat serios de cutremurul din l0noiembrie 1940, in 1943 fiind recondilionat.
Arnbele localuri suferd pagube materiale in timpulcelor doud rdzboaie mondiale, in ambele cazuri fiindfolosite de rnilitari pentru nevoile lor.
$coala nr. 2 este desfiinfatd in anul 1996 gi localulsuferi degraddri serioase prin nelolosire.
$coala din Mdldieqti ia fiin!1in 1880, p6nd atuncicopiii din acest sat frecventAnd gcoala nr. 1 Vutcani. Eafunclioneazl in local inchiriat pdnb in anul 1933, cAndbeneficiazd de construcfia unui local propriu cu osingur6 sal6 de clasd. in anul 1958 incep lucrdrile deextindere a acestui local care, in timp, aduc qcoala lafonna la care se afla qi astizi.
in 1929 ia fiinld qcoala din Poqta Elan, carefuncfioneazd gi ea in local inchiriat pdnd in 1959, cdndbeneficiazd de local propriu.
In 1959 se construieqte un local de qcoali in
,,Sinaia", dupd 1989 localul degradAndu-se permanent,incdt a trebuit dernolat in anul 2003.
in anul gcolar 1949-1950 s-au deschis grddinilelede copii de pe lAngd gcoala nr. I gi gcoala nr. 2.Grddinila de pe l6ngd gcoala nr. I funclioneazd giastlzi, cea de pe l6ng[ gcoala nr.2 a fost desfiinfat[ inanul 1990.
Nu putem incheia succinta prezentare a gcolilor depe teritoriul actual al comunei Vutcani ftrd sd amintirnde gcoala pregititoare, care a funclionat aici doar inanul qcolar 1918-1919. Aceast6 gcoall a insemnat unirnpuls serios pentru absolvenfii qcolilor primare de ase inscrie in gcoli superioare.
b) $coat^ azi
in anul gcolar 2003-2004 pe teritoriul oomuneiVutcani funcfioneazd trei gcoli gi o gridinild. $coala cuclasele I-VIII Vutcani este cea mai importantd de peteritoriul comunei. Funclioneazd cu ciclul primar inlocalul nou, gimnaziul gi clasele complementare inlocalul vechi refEcut. Cr6diniga, cu doud grupe,funcfioneazi in local propriu. $coala cu clasele I-VillVutcani este gi gcoali coordonatoare.
$coala din Mildiegti functioneazd cu ciclul primargi cu un singur post; gcoala din Pogta Elan - cu ciolulprimar gi un singur post.
c) $coala coordonatoare se prezintiMaria CEHAN
$coala coordonatoare are in componenld:1. Ecoala cu clasele I- VIII Vutcani- cu sediul in satulVutcani2. gr[dini]a de copii Vutcani- cu sediul in satul Vutcani3. gcoala cu clasele I-lV - cu sediul in satul Mdldiegti4. qcoala cu clasele [-lV - cu sediul in satul Poqta Elan.
In anul gcolar 2003-2004,Ia inceputul semestrului[, la gcoala cu clasele I-VIil Vutcani au fost inscrigi unnum[r de 169 elevi: 80 de elevi in clasele l-lV 9i 89 deelevi in clasele V-VIil.
$coala cuprinde dou[ localuri: localul nou gilocalul vechi .
Clasele l-IV igi desfrqoari activitatea in localulnou, iar clasele V-VIII funcfioneazd in localul vechi,local care a fbst consolidat qi modernizat prinprogramul PHARE qi pus in func{iune in septembrie2003. O dati cu corlsolidarea localului. acesta a fostdotat cu mobilier nou, modern, atat pentru s6lile declasi, c6t gi pentru birouri.
$coala de ucenici funclioneazd in cadrul qcolii cuclasele I-Vlll qi cuprinde o singurd clas6, anul II, cu unefectiv de 17 elevi, qcoala fiind in.lichidare. Profilulqcolii fiind viticultura, instruirea practicd se realizeazdat6t pe lotul experimental a[ gcolii, cu o suprafa!5 de 35de ari, cdt qi pe plantafiile de vie din jurul comunei, inacord cu asociafii economici ce delin aceste plantafii.
Tot in cadrul qcolii cu clasele I-VIII Vutcani,funclioneaz[ gcoala de arte gi meserii (SAM) cu osingurd clas[ (a IX-a), cu un numir de 26 de elevi.Profilul qcolii este mecanic cu specializarea ldcdtugmecanic, iar instruirea practic[ se desfrqoard inatelierul de l[cltuqirie, atelier dotat gi intrelinut degcoal5 in parteneriat cu un agent econontic.
Cridinila funclioneazd intr-un local propriu qicuprinde dou[ grupe cu un efectiv de 46 de copii.Activitatea didactic[ se desfrgoard in doud sili declas6, dotate corespunz6tor.
$coala cu clasele t-tV Mdldieqti func{ioneazd insatul Mildiegti, comuna Vutcani, gcoala ..fiind cuprogram simultan pentru clasele l-lV. ClAdirra gcoliieste veche, necesitAnd consolidare gi modernizare. Lainceputul anului gcolar au fost inscrigi l6 elevi.'
$coala cu clasele I-IV Poqta Elan are l3 elevi, iarcursurile se desfbgoard cu program simultan pentrutoate clasele.
Revista oficiall a comunei Vutcani
ef".-/rr*rr** rrh h arr*.7rtfr/ *rrt/ti tct/r., 2003-,9004
lntre anii 1996- 30 octombrie 2003, gcoalacoordonatoare Vutcani a fost condusd de prof. Maria
$coala cu c lasele I -VI I I Vutcani :
E ducator i :l . Chir iac M arcela - supl in i tor cal i f icat2, R adu 0 t i l ia - sunl in i tor cal i f icat' intt d1d to r i :l . Boj ian Claudia - t i tu lar2. Florea Safta - t i tu lar3.M ihai Si lv ia - t i tu lar4. M ihaiG abi - suol in i tor cal i f icat
P rot 'esor i :L M uscl Violeta - prof , de lb, rom dnl q i lb,
f rancezi - t i tu larInginer i :
2 D urgheriu t 't'l;x'Jf ',i,li ,ll,?rezr qi
6 Vufcani, nr. 2, februarie 2004
Cehan, iar incepdnd cu I noiembrie 2003 este condusdde prof. Mih6it[ Arsene.
tr [ a iStr i :3, Vorovei Em i l - prof . de m atem at ic[ - t i tu lar
Inslruclor i :4,C ehan M ar ia - prof de f iz icI q i chim ie - t i tu lar5,Arsene M ihl i ! [ -ptof . de geogral ie - t i tu lar6,C hebac M at icela - inst i tutor- educa{ ie f iz icd qi
m uzic i -supl .cal i f .7.N egt ian Iu l ia prof de biologie supl .
necal i f icat8.8l lnaru El iza - prof , inginer- d iscipl ine de
special i tate la SAM9,Neqt ian Sor in m aistru instructor - d iscipl ine
de special i tate gi inst . prac.-supl . nec.
$corh cu c lasele I . lV M i l i ieqt i1. Boj ian Eugen - inv[ ! i tor- t i tu lar
$coala cu c lnsele I - lV Poqta ElanLLefter l .
?*""na* w'/*/*; ron DTACONU
De mult de tot, pe cdndoamenii se in,telegeau in vorbd cuanimalele, pe c6nd Adam gi Evaincd nu se plimbau fericili pringrldinile raiului pdm6ntesc, atuncise petrec cele povestite de noi.
Undeva, intr-un sat, o femeievoioasd gi fericit[, cu cofigainflorat[ cu firul ro;u, mergea,ingdndnd o doin6, pe c6rarea albdde brurnd, laizvor.
Deodatd aude un sc6ncet ugorce venea de foarte aproape. Cdndfemeia se apleacl vede un qarpecare abia mai putea ingdna:
- Femeie bund qi frumoasd,pune-ml'in sdn sd md incllzesc,fiindcl frigul imi face foarte rdu, qite voi rispliti cum nici nugflndegti.
Atunci femeia, miloas[ din firegi credul6, ia garpele qi-l bagl insdn. Rdceala lui a infiorat-o. dar in
curdnd a simlit garpele cald.- Hai $arpe, te-ai incilzit,
spune-mi unde si te duc, la casa ta.- Zlboveqte pufin, suflet bun,
in cur0nd voi iegi singur. Acumvreau sd te rispl[tesc dupdbundtatea inimii mele, aga cum fi-am promis.
Apoi frumoasa gi buna femeiesimte o infep6turd, fiori calzi iistripung corpul gi cade fbr6 via
7Vtt'ean| nr. 2, februarie 2004
/r'
agoh elarfuin€nein numlrul 1 al revistei, la aceasti pagin6, am
publicat doud documente fbrd s[ le comentim. In intenlianoastr[ s-a aflat, mai aleso punerea in eviden!6 aonomasticii. Iatd rezumatele celor doud documente.
l) 1834 iunie 20.Sumar.Wchilimie, dat6 de curgdtorii din bdtrAnul Borcea 9i
bdtrdnul Curllat[ pdrintelui $tefan gi diaconului NeculaiMlsditu qi rdzSgului Ghiorghi Gurdlati ca si steie in locullor in' judecatl cu curgbtorii din neamul Moga'Onomastic6.
Noti: Dup[ pierderea suferiti de rlzegi in 1804 c6ndjudecdtorii dau boierilor Costache mai mult din jumdtatedin mogia lor, obgtea este rdscolit[ de ideea de a-gilimpezi starea moqiei. Aceastd judecat6 este una dinrnultele asemenea procese care au fost zadarnice.
2) 1842 august 20. Sumar.Vechilimie, datl de obqtea rizeqilor din Vutcani,
{in. Fllciu, lui Ioan Chirill vornic de poartl 9.a.irnputernicindu-i s6-i reprezinte in alcdtuirea ce au{bcut cu Gheorghe Sdulescu pah. Pentru cumplrareaunor pdmAnturi ce are acesta in Vutcani qi Bancovici
1in. Filciu. Condilie. Onomasticd. intdrituri (pazniciisatului Vutcani, privighetorul ocolului de Mijloc).Copie intlritd de judecltoria Fdlciu.
Rezumatul este copiat dup6 registrele inventar,Colecfia Documente.
Noti: Vutcbnenii strdmtora{i prin raptul boierilor qisltui de procese intre ei, care nu duceau nic[ieri, au avutplilejul in 1842 sd recupereze, prin cump[rare, o parte dinmogia pierdutS, de la Gheorghe Siulescu.
Gheorghe Siulescu, care semneazl anumite acte qi cunumele de Gheorghe Papadopol sau Iordachi Slulescu,este r5zdq de mogia Vutcani prin bunica sa. El este inposesia documentului prin care actul de vdnzare folosit deboierii Costahe in procesul din 1804, este anulat. Pebazaacestui act colectiv folosit in nume propriu Slulescurecupereazd terenurile ajunse in posesia boierilorCostache. in acest document se vorbegte tocmai decumpdraroa unei pdrfi din acest teritoriu.
3) (1845). Sumar.Jalba lui loni16 Dima g.a. c[tre domn relativl la
nedrept[file ce le-au pricinuit lordache Slulescu cim. -r[zeg impreun[ cu ei pe mogia Vutcani fin. Fdlciu - inlegltur[ cu nigte fdlci de pdmdnt - 600- ce le-au vdndutlor. Rezolufie. Verso corespondenfd intre DepartamentulDrept4tii gi judec[toria Fblciu relative la cele de mai sus.Copie.
Rezumatul este copiat dupl registrele de inventar.1845. Pre inll{ate DoamneDumnealui c[minarilu lordache S[ulescu ce este
rdzdg impreuni cu noi la mogia Vutcani, finutul Fllciuluilasi a zice cE ni-au pricinuit gi ne pricinuegte feliuri deobijduiri dard citre acestea spre ce de istov tecdloqie a
noastrd qi spre a-gi implini nepriiciosul scop ce areasupri-ne incd in trecutul an 1843 ne-au v6ndut 600 fblcipimdnt pe care frlci degi atunce drept masci ni li-au datin stip6nire prin inadins rdnduit a giudecdtorioeimirginindu-le cu petre hotar6, ins6 acesta precdt noiinlelegem au frcut-o numai spre a ne ing5la de banii ce i-am dat cdci noi cele mai ins[mnate p6rJi din ardtatele 600filci nu numai ci nu li-am stdpdnit nici cum dar incd demulte ori am fost gi zilogite de megiegii proprietari pentrupdrfile ce ni-au dat in acele 600 fblci precum de pilddrizbsii de Dolheni asdminia de dumnialui pahamicuCostachi $lndre nu mai pu{in 9i de proprietarii mogieiRogiegti care lasi azice clnu ne ingddue a stdpini pd{itecumpirate gi supt cuvinte cd plmAntul cuprinde acele 600ffilci de fel nu ar fi fost vreodatl a dumnealui S[ulescu ceincd ne bat qi ne jdluiesc care dincotro, oprindu-ne de lastlpAnire pdrndntului cuprins in zisele ftlci. Osebit deaceste dumnealui Sdulescu in pomenitele 600 frlci aucuprins insdmndtoare pirli pimdnt din chiar moqianoastr6; insf6rgit de la darea banilor cumpirdturei lblcilorzise au trecut peste trii ani qi mai bine, iarl dumnealuiS[ulescu nici rnogia nu ni-au dat-o spre a o ave in pacinicdstdpdnire nici documenturile qi nici actul vinzlrii .Deaceea ne rugim plecali inlllimii Voastre si avelimilostivire a porunci ca potrivit pravililor gi legiuriloracestei leri sd fie supus dumnealui Siulescu a ni da <pe deo parte> toate cele 600 lElci in deplinltate gi pacinic (9i)documenturile: I actul vdnzlrii formalnice iari pe de altaa ni se face indestulare cuveniti gi plgubirile ci ni s-aupricinuit de la nestip6nirea pomenitelor ftlci rimdndu-vd,Pre inillate Doamne pentru totdeauna pomenire.
Iscdlilii lonif[ Dima, Vasile Catan6, Ioni[6 Bojiean,Matei Ciubotariu, Ioan Manolachi gi loan Ciulei.
Pentru intocmai stolnic Criiescu medeln.Primit 10 dechemvrie 845 Nr2436.Rezolufia domneascI: Dumnealui logofdtul drept{ii
prin locul competent se va pune la cale lndestulareajdluitorilor cu locul cump6rat gi pagubele pricinuite dac[nu ,-uu dat tot plm6ntui v6ndut ln stdpAnire. ln 10 dec,I 845.
Direcfia Judefean[ a Arhivelor Nationale laqi, Col.Doc.,425 / 330, f. l .copie.
Departamentul Dreptitii ordonl in 14 mai 1847prezidentului Judec. finutului Filciu s[ se fac[ cercet[ri lnaceasti pricin6. (Ibidem, f.2).
Not[: Citirea acestui document a fost f6cutl de ElenaLungu, Cele 600 f6lci cumpdrate de vutcineni suntcuprinse intre marginea de nord a satului, pdnl la pddureaVladnic gi la sud de sat, in mogia Bancovioi. Inurmltoarele numere ale revistei vom publica sumareleactelor privitoare la Vutcani gi locul unde acestedocumente se gisesc.
Revlsta otlclaltr a comunel Vutcani
Foto 5. 9 mai 1983 - Inaugurarea muzeului
Pebaza colectieiprof. Ion Diaconu, la 9 mai 1983ia fiinJ[ Muzeul S6tesc Vutcani. La infiinfarea acestuilocag au contribuit toli factorii abilitali din aceletimpuri, cu precddere Muzeul Judefean Vaslui.
Dup[ evenimentele din 1989 soarta aqezlmAntuluiera periclitatl qi se impunea reintrarea sub protectialegii pentru a-qi avea asiguratS existenfa, chiar dac6activitatea de colectare a fost stopatd din varii aauze.Demersurile frcute pe l6ngd Consiliul Local Vutcanis-au finalizat in qedinfa din 5 august 1997 prinHotdrdrea nr.23. Cu toate acestea, problemele majoreale muzeului, printre care finanlarea activitdlilor, nuau fost rezolvate. incercarea de a uni initiatorii unorasemenea aqezdminte culturale intr-o lig[ a equat. insfdrgit a fost emis[ o lege a muzeelor gi colecfiilor.Rezolvi ea problemele muzeelor gi colecfiilor sdtegti?
Pentru a l6sa cititorului pldcerea de a descoperisingur eforturile de menfinere gi de legalizare a acestuilocag, publiclm in continuare unele acte inedite.
I.INFORMARE privind activitatea MuzeuluiSitesc Vutcani
l.Conceptul de rnuzeu sdtescin opinia noastrd, muzeul sitesc este o institulie
nonguvernamentalE gi nonprofit menitd sd asigurecolectarea, depozitarea, conservarea gi punerea invaloare a obiectelor gi documentelor scrise sau oralece privesc viafa materiald gi spiritualE a agezlrilorrurale din o anumit[ zond geograficd.
2. Scurt istoric al Muzeului Strtesc VutcaniSatul Vutcani este o a$ezare tipic[ de rdzegi care
gi-a menfinut in permanenti acest statut. Mai multdectt atAt, in ultimele secole rlzegii au venit in contact
Ion DIACONU
direct cu boierii Costache, mari gi influenfi boierimoldoveni, cu care s-au confruntat cu duritate.
in deceniul al gaptelea al secolului al XX-lea,a$ezarea a intrat intr-un declin evident qi a existat, laun moment dat, pericolul dispariliei de pe harta {drii.Atunci am luat hotlrArea colect[rii, depozitf,rii qiprelucrdrii tuturor dovezilor ce priveau existenlaacestei agezdrl Aga a apdrut colec{ia care a stat la bazainfi in!6ri i Muzeului Sdtesc Vutcani.
Parte din aceasti colec{ie a fost expusd ci{iva anipe holul Prim[riei Vutcani. intre timp au fost fbcutedemersuri pentru oblinerea unui local propriu. Acestlocal a fost o casi na{ionalizatd care a necesitateforturi deosebite pentru a fi pus[ in stare cdt de cdtfunclionall. Aici, la 9 mai 1983, cu sprijinul PrimdrieiVutcani, al instituliilor de culturl judefene, dar maiales al Muzeului Judelean Vaslui, a fost inauguratoficial Muzeul Sdtesc Vutcani.
Foto 6. Aspecte la deschiderea muzeului
La terminarea constructiei Ciminului CulturalVutcani, in 1989, muzeului i-au fost atribuite doud silila etaj, casa scdrii pentru afigaj gi boxa de sub scarlspecial construitd pentru a fi folositd ca depozit almuzeului. O parte din materiale au rdmas in vechiullocal cu scopul de a fi retrase pe m[surd ce se obfineauspalii noi.
3.Baza materialtrMuzeul dispune de o colecfie de obiecte arheo-
logice de pe raza cornunei Vutcani - toate cu valoarepatrimoniali atestatd - ce acoper6, in timp, obiecte dinepoca feudald gi din perioada modern6. Toate acesteobiecte, acoperd, ca spafiu, teritoriul comuneiVutcani. Muzeul mai cuprinde o colectie ehrograficdce acoperd principalele indeletniciri locale.
Dawiafo afiniqltr q nam rrnai Vrrfooni
Vt^ilcani, nr: 2, februa rie 2004 I4.Pistrarea pieselor din colecfia muzeului
O parte din inventarul muzeului este prezentat inexpozi{ia debazl, altl parte a rlmas in vechiul local,altd parte este depozitatd in podul clminului gi indebaraua de sub sc[ri.
Dupd evenimentele din 1989, cdnd muzeul gi-a pier-dut locul din eqichierul cultural al comunei, o parte dinobiecte au displrut; toatd fonotecao ceramica qi celelalteobiecte rdrnase in vechiul local au fost confiscate deproprietarul casei, nu am verificat daci obiectele dinpodul cdminului qidin debara se mai afld acolo.
Toate obiectele din expozilia de bazd, au fosttratate qi restaurate, pentru celelalte urmdnd sd se facloperalia ulterior. Unele din obiectele expoziliei debazS necesitf,, din nou, intewen{ii.
5.Acfiuni specifice organizate sau caretrebuiau organizate de muzeu
Privind dezvoltarea muzeului inainte de 1989, seduceau tratative pentru infiinfarea unei sectii in aerIiber cu scopul amenajdrii muzeale a unei gospodariide la inceputul secolului al XX-lea, existdnd in aceaperioadf, trei case din epocd, din care doud foarte bineconseryate. Astdzi acestea nu mai sunt. Se avea invedere explorarea vdii Elanului pentru extinderea arieide cercetare in cadrul muzeului. Au fost organizateintAlniri cu tineri $i b6trani, cu tineri qi veterani gi cualte categorii de vdrst[. Au fost inregistrate qi pecasete mdrturii despre unele evenimente locale. Anuals-a organizat un ceremonial comemorativ la 9 mai cuveteranii, cu copiii de qcoali gi cu ceilalli locuitori. Aufost linute comunicdri gtiinlifice cu ocazia unorsesiuni organizate la nivel de jude! sau cu alte ocazii.
Evenimentele din | 989 au diminuat acesteactivite!i.
6.Ce se impune pentru relansarea muzeuluidin Vutcani
in primul rind se impune clarificarea pozilieimuzeuf ui faf6 de spafiile pe care le-a avut repartizateinilial, dacd poate sd le foloseascd sau nu.
In al doilea rdnd trebuie identificate resurselepentru asigurarea:
o materialelor gi mijloacelor umane pentruactivitatea de mentinere a curileniei
o materialelor gi mijloacelor pentru activitatea deconservafe
o materialelor gi rnijloacelor pentru activitatea decolectare
o materialelor gi rnijloacelor pentru activitatea depunere in valoare a patrimoniului
o mijloacelor pentru relansarea activit[tii decercetare,
7.Ce se aqteapti de la Consiliul Local' o si confirme (sau sd infirme) folosirea spafiului
afectat anterior muzeuluio s[ identifice cdile prin care Primdria va putea
sprij ini material activitatea muzeuluio sd lase loc liber qi altor sponsorizdri ale
activit6fii muzeului.31 ianuarie 1997
***
2.in urma acestor interventii, Consiliul Localemite urmltoarea hotdrire.
HOTARAREA NR.23privind organizarea gi func{ionarea activitltii
' Muzeului Sltesc Vutcani
Consiliul Local al comunei Vutcani, judefulVaslui, intrunit in qedintd ordinard;
analizdnd necesitatea infiin
tu Vufcani. nr. 2. februarie 2004
I
Alte materiale auziat, precum gi,,Obiectiv".
apf,rut in alte numere alein unele numere ale
acestuiziarului
Foto 7. Porticipanli la adunarea de constituire aLigii Muzeelor sdteqti
3.Concomitent cu aceste demersuri au fostiniliate discu{ii prin inaintarea cdtre unelepersonalit{i a urmltorului apel.
,,Soarta agezdmintelor noastre culturale estevitregd. Nu se qtie dacd, dup6 ce noi nu vom mai fi, elevor mai putea exista. De aceea cred cd ar fi bine sIunim eforturile pentru a le da un statut temeinic,pentru a le feri de distrugere. Avem o singurd cale:Liga muzeelor gi colec{iilor siteEti, pe care dorim sIo realizdm. Dacd sunte{i de acord sd facefi parte dintrernembrii fondatori, atunci scriefi urgent pe adresa:prof. Diaconu lon, com. Vutcani, jud. Vaslui."
RSsplrrrsurile primite la acest apel erau rnai multdecAt incurajatoare.
Adunarea a avut loc la 9 mai 1998 qi a fostprezidatd de domnul Ioan Mancaq, directorulMuzeului Jude{ean "$tefan cel Mare" Vaslui,increzdtor in reuqita aefiunii. De la acea adunare aulipsit reprezentanfii muzeelor sdteqti din T5cuta giGrumezoaia, deqi igi anun{aserd ferm prezenfa.
in cadrul dezbaterilor participanfii au contrazisacordurile comunicate prin scrisori gi au respins ideea.
4.Personal, dupi acest egec pe care nu rli l-amexpliset niciodat[, am incercat sensibi l izarealegislatorilor, trimilAnd un memoriu pi proiectele destatut ale muzeelor sltegti Parlamentului. Rdspunsul laacest memcriu vine de la ,,Revista muzeelor" subfbrm[ de scrisoare, pe care o prezentdm in continuare.
,,Stinrate Dornnule lon Diaconu,in calitate de expert parlamentar la Comisia
pentru culturd, arte, ntiiloace de informarc in masd a
Camerei Deputaliloq am citit scrisoarea dvs. din 2febr. Desigur o voi prezenta gi parlarnentarilor,imediat dupd reluarea dezbaterilor pe comisii. Trebuiesd vd spun c[ singura cale prin care Parlamentul vdpoate da o m6ni de ajutor este dezbaterea problemelorlegate de dvs. in momentul in care Comisia va fisesizat[ cu proiectul de lege al muzeelor gi colecfiilor,proiect aflat in curs de avizare la diverse ministere.PinE atunci, insd, consider cd intreaga disculie este deinteres pentru revista pe care o conduc, ,,Revistamuzeelor". in foarte scurt timp - este o probleml decca. l0-15 zile - voi incheia sumarul pentru un nulnira cfrui tematic[ este Reglementdri in doneeniulmnzeelor. Ag fi interesat de un material cum e ste, deexenrplu, Statutul muzeelor sdteEti.
VI rog, de aceea, sE v[ gdndi{i la ce crede{i cd arfi publicabil in revistd qi si m6 anunfa{i, in cel maiscurt t irnp posibi l . Aqtept, aldturi de eventualulmaterial scris, un rezumat de cAteva rdnduri intr-olimbd strSini qi ilustrafii-imagini din muzeul dinVutcani, de exemplu. Cu rnullumiri anticipate. VirgilN i{ulescu, redactor-qef '.
Cele cerute in scrisoare au fost trirnise, dar ele nuau apdrut niciodatd deoarece nici revista nu a maiapdrut.
Foto.8, Aspect din interiorul muzeului
Revista ofieialI a comunei Vuteani
77Vufeani, nr. 2, februarie2004
Studiul de fa{I tinde sd elucideze, in mdsuradatelor de care dispunem, doud aspecte: locuinla carezulfat al unor lucrdri de construclie pur inginereqti gilocuinfa ca obiect de artd.
Din aceste puncte de vedere locuinfa din aceaperioadd, pe teritoriul satului Vutcani, apare destul deinteresanti.
Cercetarea a avut ?n vedere locuinfe din diferitezone ale agezdrii, iar ca metodd de lucru a fost folositddeclara{ia scrisd sau verbal5 gi cercetarea directl aobiectului vizat.
Locuinfele luate in consideralie au fosturmdtoarele:
1. Locuin{a folositd de Neqtian Gheorghe, al c6reiprim proprietar a fost Dumitrache Popa. Aceastlconstruclie exista la 10 iulie 1871 (locuinfa nr. l).
2. Locuin(a Stoica Gh. Maria al cdrei primproprietar a fost Neculai Tirnofte Stoica. Se pare cd afost construitd intre 1907 qi 1909. A fost inclusd lnacest material deoarece p[streaz[ toate elementeleconstructive ale secolului al XIX-lea (locuinfa nr.2).
3. Locuinfa Ruxandra Vicol (Reventoaia) al cdreiprim proprietar a fost Mitre Revent. in 1882construcfia exista (locuinfa nr. 3).
4. Locuinfa Ileana Bostan, al c[rei prirn proprietara fost Mihai Bostan, construitd in jurul anului 1890.La I februarie 1903 casa exista (locuinfa nr. 4).
5. Locuinfa al cdrei prim proprietar a fost preotulGh. Negtian. Contrucfia dateazd, cel mai probabil, dinanii 1880-1890 (locuinfa nr. 5).
6. Locuinfa demolatd in 1925 de DumitruDiaconu, al cirei prim proprietar a fost Ghic4Diaconu, datatd prima jumdtate a secolului al XIX-lea(locuinfa nr. 6).
7. Locuinta demolatd de Virgil Asandei in anii1958-1959, fostd proprietate a socrului s4u, EniCozma, care la r6ndul sdu o avea danie de la naga sa.Datarea este aproximat[ pentru anul 1870.
*rtrt
Caracteristicile de bazdale locuinfei sfdrqitului desecol XIX gi inceput de secol XX, pe teritoriulcomunei Vutcanio sunt urmltoarele:
l. Are o formd aproape pitrat6. Aceastd formdeste cea rnai economicoasd deoarece pdtratul - dintre
{tCdteva consideralii privind locuinla de la sfarSitului secolului al
XIX-lea ;i inceputul secolului al XX-lea pe teritoriul comunei VutcaniIon DIACONU
toate patrulaterele - are suprafala maximi la perimetruminim. AdoptAnd aceastd formi, locuitorii lbceaueconomie de material de construc{ie.
2. Excluz6nd dependinfele, este irnplrlitd ?n treiincdperi: tindd, camard, camer6. In camerd un spa{iudestul de important este ocupat de sobd gi dupd-sob6.Uneori gura sobei se afla in camar6, iar, in acest caz,intre tindd gi camard se afl5 doar o fereastrl, intrareain camard ftcdndu-se prin camerd.
3. indlfimea camerelor, pdni la podeald (tavan),variazd intre 190 cm gi 210 cm, mai intotdeauna fiindde 200 cm. Aceasta face ca volumul de aer din interiorsd fie minim.
4.Prezenla coardei sub grinzi este curent6, chiardacd unele construcfii cercetate nu o aveau (poate afost scoasd cu ocazia renovdrilor). Coarda pe mijlocconferd podului suficient[ rezistenfd, deoarece aceastlsuprastructurd era qi mai este folosit[ ca magazie.
5. Acoperigul la aceste case este in patru ape, ftrdbalcon, acoperit cu stufsau tabl6.
6. Rar am gdsit ca material de constructie bradul(folosit numai parfial gi numai sub form[ descindur6); mai adesea sunt folosili stejarul gi fagul, gipentru grinzi, gi pentru sc0ndur6.
7. Scdndura podelelor (tavan), avflnd sau nugarniz,este agezat[ parte in parte, pe latura mai groasdfiind practicat un ganf in care este introdusd latura maisublire. Garnizul folosit este cu doud sau trei gan{uricongruente, uneori repetat.
8. Unele locuinfe au bagdadie, altele o combinafieintre bagdadie gi streaqinI.
9. Peste tot unde s-a intervenit asupra ferestrelor,acestea sunt prev[zute cu trei bare verticale din fierpdtrat, iar fereastra dintr-o laturl (de la camarl), cudoui asemenea bare. Unele, mai vechi, au la toateferestrele dou6 bare. Ca tipuri constructive ferestrelesunt de tip ghilotind, la construcfiile mai vechi, 9i indou[ canate, cu balamale aplicate, la cele mai noi.
l0.Derejii folositi sunt sculptati sau numai sumarprelucrali artistic; distanfa lntre ei vaiazd intre 2,5 9i3 m. Cei simpli prelucra{i sunt intilnifi, mai ales, lacasele cu ceardac.
I f .in mod numai accidental (locuinfa nr. 5)culmea poclitului este sustinuti de un pop in mijloc, inrest nu sunt folosili popi.
Revista oficiall a comunei Vutcani
72 Vufeani. nr. 2. februarie2004
l2.Ca element de ziddrie, toate locuin{elecercetate de noi in mod direct folosesc pdruiala. Cadugumele se folosegte o tencuial[ din lut galben,amestecat[ intr-o proporfie volumic[ aproximativegal6 cu balegi de cal uscatd qi bine frdmdntat[.Aceastd tencuiald este suficient de neted[ gi derezistentd atunci cdnd este uscatf,. AceastS compozifiese folosegte qi ca tinci pentru perefi peste care seaplic[ spoiala (var, humi sau lutigor).
l3.Unele locuin,te au ceardac la prispe, altele nu.Unele prispe au pe partea verticalS scindurd ( aceleacu ceardac intotdeauna), iar pe cea orizontallscdndurl sau tencuiala descris[ anterior qi numit[ inlimbaj lacal lut cu balegd.
l4.Tehnologia folositd in construclia caselor czrpiiruiald este urmdtoarea:
Se bat am6narii de la colluri (uneori qi ladelimitarea golurilor de la ugi gi ferestre), amdnarisuficient de groqi, in capul cdrora se aqeazdcostoroghile care lin loc de centurd. Pe costoroghi sesprijin[ grinzile, iar pe acestea, scindurile podelei. Pecapitul grinzilor se sprij ind cdprior ii cu intreg po c litul(cipriorii impreun[ cu leafurile formeaz[ poclitul). incostoroghi se practic[ gduri la distanle de 25-35 cmuna fafd de cealaltd in care se introduc capetele unornuiele ceva mai groase, iar celelalte capete se infing inpfundnt. Aceste nuiele astfel aqezate poarti numele depdruiald.
Se amestecd apoi p[mdnt cu paie gi cu ap[ pdnd seobline o compozilie omogeni gi suficient de consis-tentl din care se separ[ cantit5li potrivit de mari ce se
frdmdntd peste paie, obfindndu-se astfel vdldtucii.Acegtia se incurcd prin parii construc{iei, av6nd grij[ca paiele din v6l6tuc s5 inftgoare nuielele plruielii.
V[lltucii se folosesc ai pentru acoperireandsdchelii, gi pentru acoperirea scdndurilor de pe pod.Dupi uscare se prepar6 o altl compozifie de lut galbenbine amestecat cu apl gi cu pleavd, care se agterne cumdna gi cu palma (un dispozitiv simplu din lemn detei, un fel de mala) peste tot unde s-au folosit v6ldtuci.Aceastd compozilie poart[ numele (dat de localnici)de lut cu pleavd. DupE uscare, se folosegte intr-un stratqi mai sublire lutul cu baligd, folbsindu-se otehnologie identicd cu cea descris6 la aplicarea lutuluicu pleavS. Dupd uscare se refac porfiunile care nuplac. Acum locuinta este pregltitd pentru a fi datd cuvar gi date Lrdiele.
La locuinfele de acest tip gi din aceast[ perioadb,perefii sunt vopsi{i alb (cu var), p[r{ile din lemn suntvopsite maro ( mai ales cu vopsele de pdrn0nt), iarbrdiele sunt date cu nesru.
Cercetarea a fost ingreunatd de faptul cd asupralocuinfelor in disculie au fost lEcute interven{ii, maimult sau mai pulin importante, au al treilea sau alpatrulea proprietar venit in acea cas6. in descrierealocuinfelor cercetate vom cduta sd separdm ceea ceeste autentic de ceea ce a fost ad5usat.
Locuinla nr. 1Are o suprafap locuibild de 27,675 mp gi o
suprafald ocupatE de 51,84 m.
Foto 9. Locuinla nr. I
Raportul dintre lungimea gi ldlirnea perelilor estede aproximativ I ,6, iar raportul dintre lungimea qililimea pdrlii ocupate este de aproximativ 1,26.
Casa a fost la inceput acoperitd cu tabl6, iar itrultirnul timp, peste tabl6, a fost agternut cartonasfaltat. in partea din fafd acoperigul se prelungegte,acoperind pe o por{iune prispa, pe toatd l5}imea (pecealalti por[iune prispa se ingusteazd). In partea denord gi o porliune din partea de nord-vest, pe ldngdprisp6, p6nd la streaqinf,, urc6 o apdrltoare dinscdndurd l6rnbuit[, av6nd rolul sd apere perelii deintemperii. Din declaraliile ultimului proprietar reiesecd au fost operate urmdtoarele modificdri: au fostinlocuite I'erestrele de la camerd gi ugile de la intrare,de la cameri gi de la camar6, de asemenea a fostdernolatd soba. Celelalte elemente fiind intacte, pot filuate in consideratie gi sunt specificate in plange.
Din declara{ia ultimului proprietar nu reiese sigurrrumele rnegterului constructor. Se pare cd acesta senumea Cardaq gi locuia in casa din curtea Bisericii
,,Mihail gi Cavril". in afar6 de garniz, pe sc6ndura dela podele gi de la ugori nu int0lnim ornamentedeosebite.
Revista oficiall a comunei Vutcani
Vulcanl, nr. Z, l-ebruarie 2004 IJ
Locuinla nr. 2Are o suprafa!f, locuibild de 24,84 mp. Raportul
dintre h;ngimea peretelui de pe latura mare gi aperetef ui de pe latura micd este de aproximativ 1,2.
Casa a fost de la inceput acoperitd cu stuf, care afost schimbat de c6teva ori, lbr5 sd se intervind lastructur5. Din declaraliile proprietarului actual reiesecd modificirile operate au fost: inlocuirea stufului dernai multe ori; schimbarea ugii de la intrare; inlocuireasobei cu alta de acelagi tip.
Fiind atdt de bine conservatl gi avdnd o tehnicd aconstrucliei clard gi ingrijit6, o prezentdm mai detaliatin planqe.
Proprietarul actual nu qtie cine este constructorul.$tie ci primul proprietar, socrul ei, era meqter, dar c6,in discu{ii, t6mplarul Chiriac Neculai a revendicat-oca fiind opera unor inaintaqi ai sii. Din alte declarafiirezultd, cd primul proprietar gi-a lbcut singur casa, gidoar tAmpldria ar fi fost lEcutd de Vasile Chiriac,aceasta fiind pufin probabil.
Cei trei dereji de la fa
Vufcani, nr. 2, februarie 2004
Foto 12. Locuinla m 5
Locuinfa ca atare este tipicl perioadei, dar iese dirrcomun cu dependinfele pe care le are gi care suntredate suficient de detaliat in schile. Din declarafiileproprietarului rezult[ cd au fost aduse urmdtoarelemodificdri: tinda era despdrlit[ de camard prin drugi -au fost inlocuili acegti drugi. Soba a fost demolatd.Perefii sunt construili din paiant6, iar lemnul folositeste din foioase gi scdndura din foioase qi brad.Elementele ornamentale sunt pufine qi tipiceperioadei.
ANEXE
Locuinta nr. 6Din descrierea celui care a demolat casa rezult[ c[
locuinfa avea toate caracteristicile generale ale epocii,atdt ca formd cdt gi ca dimensiune. Era invelit[ cu stufavea trei dereji pe fa1d, soba era alimentatd prin camerd.Elernent caracteristic: prispa era formatd dintr-un singurtrunchi de fag, fasonat in formi prismaticl cu sec{iuneaun pdtrat cu latura de un metru gi lungimea cdt lungirneacasei.
Informatorul afirmd c[ pe Capul Cerbului exista opddure secularl de fagi, iar fagul din care a fostconstruitd prispa a fost adus tle acolo.
Locuinta nr. 7Din descrierea lbcutd de cel care a dernolat aceastd
casb reiese cd era frrl ceardac cu trei dereji in fa16,invelitl cu stuf, iar materialul lemnos folosit a fost, maiales, fagul. Grinzile, in fa16 , erau legate ca la locuinlanr.2. Soba se alimenta prin camerd.
Elemente caracteristice: a. peretele din spate era diningr[diturl de nuiele tencuite cu lut, iar ceilalli dinp[ruial[; b. ferestrele erau mai mici ca cele din locuinlanr. l, zdbrelite numai cu doi drugi din fier p6trat. Acesteferestre erau de tip ghilotini, adic[, jumdtatea de jos aferestrei culisa in sus pe ldngd cealaltdjurndtate care erafixi. Nu aveau balamale.
"$"Jrs. \t'n
. la
.]'.\q
l \
s:c'$r ie
. t Iso"
rJ0J
l , * ,
rt l t lH" . r lt t i tt*-.d.5
r r i !
1\.*+{1
ol !.s.$* la6{9r
{lrJ
V
e
Locuinla nr. 2. Secyiune transversald
nl
{s,*Nu\,1
L-aa-eJ rru 74. r &I
b€?
Locuin1a nr. 5
Locuinla nr. 5. Secliunea A-A
z?&na-4.r, t"Aj.
I id-"rr-* _ lLj ! ,
-...--*-5.qa
gr.-"
,,,.4,'
at ' i sw- -,4
l t
- l{{ l {'i /lff
Locuinla nr. 5. Secliunea B-B
Revicfq nf ia iq l i q nnmrrnei Mrlcnni
16 Vufcanio nr. 2, februarie 2004
Continuaredin numdrul trecut
4. lnformafia este culeasi deIon Diaconu la data de l9 ianuarie2004. Informator este ConstantinD $tefan, niscut la 11 ianuarie192+ in satul Corni. comunaAlbeqti, mutat in satul Vutcani inmartie 1948. Informalia se referI laevenimentele din august-septembrie 1944.
Con{inutul relatdrii.Prin anul l94l erau cantonafi
nemli in satul Corni. $tiu acestIucru deoarece un frate al meu, Ion, era bolnav de tuberculoz[ osoasd.Cu toate intervenliile pe la spitaleledin Vaslui, nu a putut fi vindecat.Unul din sbtenii nogtri l-a slttuit petata sii mearg[ la dispensarulnemfesc care se afla in casele luiMihalache Profira. Acolo a fostoperat de un medic militar neam! gis-a vindecat. Nu a mai avutprobleme niciodatd.
Acest dispensar era un fel despital de campanie unde erau tratafir6nifii. Dup[ pulin rimp militariiacestui spital au plecat din sat.
Pdnd in anul, nu gtiu dataexact6, nu am mai vdzut nem{i.Atunci farnilia noastrd, ?mpreunlcu alte farnilii din Corni. ne-amrefugiat pe r6pa numit[ Tdieturasau Rdpa Vladnic care se afl6 infa{a conacului boierului Alistir.Noi eram ad6postili in saivaneleconacului.
Noaptea am v[zut, pe coamasaivanului unde stiteam, un militarsovietic care a strigat la noi:
- MAi oameni buni, iegili deaici c[ va fi mare prdp6d.
Noi toli am plecat spre Cornicu carele gi cu tot ce aveam noi.Suind dealul spre satul nostru, dinurmd am vfuut cum saivanele ?n
9r4"1*@care noi fuseser[m addpostiliardeau. Pe la jumdtatea dealuluine-am ?ntdlnit cu ostagi rupi, informalie desfrgurat[, care strigaula noi s[ ne addpostim, ceea ce amqi ftcut, ?mprdqtiindu-ne prin vii.Aceastd armatd, venea de la Crasnagi avea direc{ia Vladnic. Aveau qitancuri cu ei.
in acelagi timp armatanem{easci iegise din pddureaTi.rzii qi se retrdgea tot deslbqurat,spre Vutcani, pe dealul de deasuprapddurii Plochiq. Ruqii, care veneaudinspre Corni, trigeau cu tunuriletancurilor in armata nemleasc[.
Dup[ aceste evenimente nu ammai vdzut nemli. Trupe rusegti aumai r[mas un timp in Corni.
5. Informalia este culeasd delon Diaconu la data de2 | februarie2003. Informator este ConstantinD. Diaconu, n5scut la 18 iunie1926 la Vutcarri. Informa{ia sereferl la evenimentele din august -septembrie 1944.
Continutul relatdrii.Cam pe la jumitatea lunii iunie
1944, \n Vutcani au venit primeletrupe germane. Au fort cartiruifi laoamenii din sat. Era satul plin.
(lurumbel), la sud, l6ngd hambar,intr-o groap6, era instalati oaruncltoare de flIc[ri.
La gospodiria pirintelui meu(Diaconu Dumitru) erau cartiruiligase soldafi. CAnd veneau de lainstrucfie cereau de mdncare maiales cartofi: mama, dai cartoSca.Numele lor erau Clecne, Iant, careavea cam l8 ani. Clecne avea cam20 ani. Nu-mi mai amintescnumele celorlalli.
Plecarea lor a fost penepregdtite qi grdbitn. Nu-mi maiamintesc direc{ia. in sat nu a maivenit nici o unitate gennand pentrua fi cartiruit[.
Cam pe 23 sau 24 august 1944,eu impreund cu vlrul meu, CosticdDiaconu (Buzatu) eram la fbntdnalui Iancu Diaconu, la Mdllieqti qicarn pe la 9,50-10 pe culmeadealului dinspre rdsdrit a satului atrecut o eoloand de nemfi dinspreOltenegti spre valea Elanului, aucobor6t o parle in sat gi au blocatpodul din fala primdriei cu doudtancuri puse falX-n fa{[, pe rnijloculpodului gi pe care rugii nu le-auputut scoate. Tancurile au rdmaspdrdsite.
A doua zi dup6 acesteveninrent (cca25 august) a venit ounitate mic[, ruseascd (patruld?),au aqezat armamentul (puqtimitraliere) la capra podului spreapus, cu tragere spre rdsdrit. inaceeagi zi oamenii s-au adunat laprim[rie, unde a vorbit un ofiferrus ajutat de un tolmaci. El a spusoamenilor s5 nu se teami, fiindc5ei nu au nimic cu civilii qi a pusprimar pe lancu Ch. Negtian (fostulprimar) - nu a'mai fEcut nici oschimbare.
A doua zi au mai venitconvoaie de ruqi ln sat.
Eu am mers la Vasile Diaconu
***
Intervenfia Ioanei Diaconu,sofia: fbceau ganfuri, intindeautelefoane pe la Climescu Grigore,pe drumul vechi, pe Valea-n sus;nu gtiu unde mergeau acestecabluri. Ele erau pdzite. La NifdCurechiuns era ca un castron givorbeau de la el cu aparatele lor.
rF rF {.
Din nou povestegte ConstantinDiaconu:
in curte la Dumitru DiaconuRevista oficiald a comunei Vutcani
77Vufeani, nr. 2, februarie 2004
(Gaia), locul fiind mai inalt amvdzut la Gura Hudilii (intrarea inVutcani dinspre Barbogi, pe liniastdlpilor de telegraf), curl un tancvenea pAnI pe zare, apoi seintorcea inapoi. Aceasta s-aintimplat pe 29 august 1944.
Familia noastrl tot atunci s-arefugiat spre apus, impreund cu allivecini. Cdnd am ajuns la Idrici ne-am oprit acolo, unii au mers maideparte, spre apus, gi au trecutpeste apa B0rlad.
Cum stdteam in tranqee, spresear5. a trecut o linie de frontruseascf, peste noi, spre Dumbrav[.Noi fiind nnai jos (la VraghieTraian, sub ddmb), vedeam cumrugii inaintau, pe burt[, irnping0ndrnitralierele cu mdna, iar peste noitreceau gloan{ele nern{eqti. A duratlupta toatd noaptea, pdn[ a doua zi,30 august.
Dimineala, dup[ ce s-aluminat" a venit o linie de frontnemteascd, care a trecut peste noi,spre apus. Rugii nu s-au mai intors.Dupf, aceea peste tranqeea noastr[au trecut convoaie de nemti, s[ajungd la apa Bdrladului. Nemfiinu mai erau organizafi, mergeaubuluc. De unde eram noi se vedeafoarte bine.
Cind nenrlii au ajuns pe imaguldintre T6lh[regti, p[dureaTdlh[reqti gi ldrici, inainte de aajunge la R6di, cavaleria ruseascd aieqit din pddurea T6lh[regti gi i-auatacat pe nemli lateral, din nordspre sud.
Confruntarea aceasta a durat depe la orele 7 pdnd pe la orele 13.Cavaleria ataca qi imediat seretrigea in pddure. in aceastepavzd un tun de pe Gheorghiutrimitea c6te un singur obuz pestenemfi, pdnS s-au mdntuit nemfii detrecut.
Tot in aceast[ zi, dupd ora 13,peste trangeea noastrl a trecut olinie de atac ruseascd, dinspre
rdsdrit spre apus in unna nemlilor.Dupd trecerea acestei linii de
rugi noi am plecat inapoi, sprecas[, cu toati familia. Cdnd amajuns acasf, toate erau bune, numaigardul dinspre sud, aproape decas6, era ars, in sat erau mulli ruqicare nu erau cartiruili la cet6{eni,aveau comandamentul la kiul luiEne (in sat veneau grupe de 3-4solda{i dupd alimente sau, mai ales,vin).
Dupi trei siptdnrdrri s-auretras tofi ruqii.
in cele trei sdptdmdni unitatearuseascd a curifat terenul decapturd de rdzboi. Mo(ii au fost?ngropafi de slteni. Peste tot erauirnprdqtiali morfi, arme,cazarmament, atelaje, cai. Laordinul primarului arn fost laingropat morfi chiar de pe 3laugust, pdni pe 8 septembrie1944. Eu am participat laingroparea rnorfilor. Unul era lacollul viei noastre (DumitruDiaconu) cu drumul Buhaiului gicu drurnelul lui State Revent,ingropat la 70-80 cm, chiar acolo.ii ingropam unde-i gdseam. Altul,la liziera de salcdmi a .noastr6,cam la mijtocul salcdmiriei, inpartea de nord. Pe drumulBuhaiului, aproape de margineasatului, am ingropat un cal mare,belgian.
Rugii cAnd se imbdtau sunaucilddri, fXceau larmd mare, trebuiasd fugi de ei atunci. Acegtia belifiind, au impugcat pe un frate alDomnicii lui Floacd (acasd la el,unde-i sucursala de la gipore),pentru un dric de cdrufd (rugii auvrut sd-l ia, gi el s-a opus).
Unde-i casa parohiei stdteaVergild Negtian, l-au impugcatbinuit fiind cd este chiabur (nu amurit). DupI r[zboi a plecat din sat(era frate cu prirnarul lancuNegtian).
Noti.Dupd anul 1990 la o intAlnire
intimpldtoare, Ene Manole, fostpaznic de vdndtoare a povestiturmdtoarea intimplare.
Pe timpul stalionirii trupelorde spate sovietice in Vutcani av[zut cum un militar beat era adussub escortd la un fel decomandament militar ce se aflaintr-o cas[ din spatele primdriei.Apoi, acelagi mil i tar, a fost scosafard gi excortat inapoi, pe uliladintre Cirninul Cultural qiPrimdrie. in fala CiminuluiCultural, peste drum, se afla o cas[cu streaqina la cca I rn in6lfime gichiar la marginea drumului. Cdndmilitarul excortat a ajuns la aceastreqin[ cel care-l excorta i-a trasun cartug in ceaid, iar acesta acdzut peste acoperigul caseirespective.
Este clar cd inteflocutorul meua asistat la o condamnare la moartegi la o execu{ie in stilul tribunalelormilitare de urgen!6. Sd fie aceastdcondamnare urmare a omuciderilorpomenite? Posibil, deoareceautoritdtile militare nu doreau s6terorizeze populalia civil6. Dar totatdt de adevdrat este cd gi starea despirit a soldatului de r6nd, careputea s[ aib[ in fara sa o rud6, unprieten, ucis de militari rominidupd legile rdzboiului sau in afaralor, nu putea infelege tolerantamanifestatd de autoritdtile militaresovietice. Din toate acesteintdmpldri nu trebuie s[ intindmmemoria nimdnui. Trebuie sdcondamnim doar riizboiul.
Revista oficialtr a comunei Vutcani
%{^-.* 'tto't1,t't,Anul tnfiinldrii Ecolilor primare in satele din iudelul Fdlciu
\nul Locul1 859 lcoposeni, Eunegtr,Stflntle;ft860Jrelefli de jos, Bradicegti,
Dolhegti, $iqcant5ne Jerezentd0J vilne;lr
1864l6ducdnenf,i 865 Jovasna, Boholin, P$hnegtr,
v{ogna, Tilbal[e5l:, $chiopenr,if,lciu,Coaneqh, Gliermfl neSli
1 866 Jleleni, DrAnceni, ftumezoata$6i idlf,gent
868 lekrdni, $uletee, Epureru,\lbe$i
r 8?0 iilnceni,VuLcant, Ro$te$ttl8 l1 lodegi8?2 )elerri875 laregi ftriiioa'a)
I Al8 /ehisoaia, Bozia, 0ltene$t880uldldie$tI 881 ilorege$t, Idnct, Novact,
' \lurdugl lu.uaruemrjBB2frnele gtt, Rusca, Viltole$r
1 883 Botegli, Grye$t884 ' l r f tdni I t r?11
JWUWrrfr rs!r .
Inul tocul1 886 lomr-A1begti, Jigalta1 892 iuge;ti, Lhlali, F.[q eqlri 893 ,ir4i!e i, Leo ;ti, Avere gti
1 894 /alea lLu Da're
t 895 "0ila896iir:r'e-B oholin, ft',ue $ t
1 891 )ogdne$h
1 898 ,uncaBarului, Gtwcatl
i 899 :,{q:*a899
1 900Jcoala Averegti frece lalatrdlaegti gt Grye;li ia Giwcani
902 iorbarrI 903 ihoreglti 904 3roscoge$i, Arsru'a1 905 ludegti, Irpilaii906
' t
lelfl$, Po,lul Ha8lulul
I 90? Ioceni, Crelegti de sus, Bunbdta
t90B)odoleni de 1os, Tdlhae$ (Codrenr),/alea Greculur, Plotonesti, Bfrbosi,ir.ra Idn ct, Ctugegft Bazp[n:dsent, Buda, Sbarsaia, Cf,rlig{r,uu0a
909/ileni, Bogdf,ne$t1910latamni de sits. Copicearra
Inul Locul912 r,Ialea Bostet
1v13liopi, Peirani, Cordent914 saia, FLindf,Lura
915jdLrl }Ior-r-\,etn$ore, Vtrtczu'u (qc rr 2)
t91 6 )teforai918 ,eo$i-CArhgaqi, F'-rdul Oprtt,
iilciu (lrroala d6 atrpiimiti)1919lalul-l'Tt,u- CLe!e;Li, Ciiprte$t,
3alegtti 930 Jol1u-Corm, B ogdata, Porctqeru,
Jrde$i, Stuhuleq921 ;alciu ($coala de feln), Grra Vdii,
logu, Rediu, Rdducf,neni$coala de:rrpiimici), Mogna (gcoala de fete)
>LL f Kogalniceanu, Crisndgeru,f,rmia, Gura Albesti, Falna
t 923 )ogfa Elan, TirniSenrn'],4JLl lalul'Tou- E,erezeni, Odaia -
logdana,LO tdducdneni (;t:oala de tete)
1 929 lrasna!34 JLfinceni, Dodeglt, Vufcatt,
Scoli de copiirnicr)I 935 iugeqtii Not, Chersircosu
Noti: Tabelul este intocmit dup[ inibrrnaliile din lucrarca: Const. Lascar, Contribu{ii monograJice asLtpra
Scoalei primare diniud. Fdlciu, Huqi, 1936, pp l0-16'
Foto.14.Cotwtivul de cadre didactice de la $coala Corni'
Anul 2003
Foto.15.Colectivul de elevi de la $coala Corni.
Anul 2003
Revhta oficialE a comunei Vutcani
19Vufcani. nr. 2. fetrruarie 2004
n- ofutn MW
dupi lucrarea: Tez.aur toponimic ul RomAniei. Moldova, vol. I, Repertoriul istoric ul unitdliloradministrativ-teritoriale, 1772-1988, partea I pi a II-a, editati de Academia RomflnI,
Institutul de Filologie Rom6n[,,Alexandru Philippide" Iagi
p.8. ALBE$T'I. Sumar.
1773: sat in oc.Rogieqt i ;I 803, sat oc. Crasna; 1 81 6, I 820:Cornii Ei Albeqti i ; 1826, Corni i giAlbeqt i i de jos sau Mogeni i ;1829, 1830: Albeqt i i sauRlduieqti i ; 1832: inglobeaz[satul Corni ; 1833 sat oc.Vasluiefului ; 1834: satoc.Crasnei; 1834: Corni iAlbegt i i ; 1 838, l84l : Albegt i iseparat de Corni; 1842:Rdduiegti i sau Albegti i ; 1842:Albegt i i rdzegegt i ; 1843, 1845:Albegti i ; 1845: include c[tunulHiceni; 1849: Albegti i saull icenii ; I 853: Albeqti i ; 1 864: satcom. Albeqti; 1904: inglobeazd,prob. Satul Tdrgurl Docolina;1925: inglobeazd satul Vladnicul;1929: sat com. Oltenegti; 1931:sat com. Albeqti; 1950: sat com.Corni-Albegti; 1956: sat com.Albeqti.
p.281. CORNII-ALBE$TI,sat corn. Albeqti. Sumar.
l l773: Corni i , sat f inutulIrdlciu; I 803: sat oc. Crasnei;1809: Corrr i i , care s-a numit dinvechi Cr[c iunegt i . IncludeSil igtea Crlciunegti; 1 8l 6: Corni iq i Albegt i i . Contopi t ou satulAlbegti: 1832: inglobat irr satulAlbegti; 1833: sat oo. Vasluieluluicontopit cu satul Albegti; 1834:
sat oc. Lohanului; 1834: Corni i-Albeqti. sat oc. Crasnei; 1838:Cornii, separat de satul Albegti;1842: Corni i Albeqti lor, mogia;1843: Corni i ; 1845: Corni iAlbeqti, moqia; 1845: Corni i giP6hna veche. contopit cu satulPdhna veche; 1846: Corni i-Albeqt i , rnogia; 1848: Colni i ;1854: pierde cdtunuI Pdhna vechedevenit sat: 1864: sat com.Cornii ; 1876: sat corn. Albegti;1889: sat com. Corni; 1893: satcom. Albegti; 1925: Corni i-Albegti; 1929: sat corn. Oltenepti;1931 : sat corn. Albegti; 1950: satcom. Cornii-Albett i ; 1956: satcom. Albesti. Alte denumiri:Corne (1774), Cornea (1839),Come-Albegti i (1845).
p.1004. RO$lE$TII , sarcom.Rogiegti.
1772: Rogieci i , sat oc.Rosiegti lor; 1774:Rogieqti i ; 1784 : Rogieci i ; 1797:sat oc. Crasnei; 1813: Rosiegti i ;l8 l6: Roqieci i ; l83l : Roqiegt i ;1832 : Rogecii, inglobeazl sateleSchitul Vladnio 9i Valea luiDarie; 1833: sat oc. B6rladului;I 834: sat oc. RgieEti lor; 1834: satoc. Crasnei ; 1835: Rt lg iegt i i ;1835: Rogieci i ; 1838: Roqieqt i i ;1839: Rogieci i ; l84l : i r ic ludesil igt i le Bancovici, Crdciuneqti qiFauri; 1842: I{ogiegti i ; I 843:
Rogiecii, inglobeazI satul PogtaDocolina, 1844: pierde c[tunulPogta Docolina devenit sat; l845:inglobeaz[ satul Pogta Docolina;1845: pierde satul Scitul Vladnic,devenit satul Slobozia Vladnic;1846: pierde cdtunul PogtaDocolina devenit sat, inglobeazdsatul Slobozia Vladnic; 1854:Roqieci i cu Valea lui Darie.Contopit cu satul Valea lui Darie,inglobeazd satul Pogta Docolina,pierde cltur-rul Slobozia Vladnic,deveni t sat ; 1857: Rogieci i
,separat de satul Valea lui Darie;1858: Ropiegt i i ; 1858: Rogieci i ;1859: Rogiegti i . Include hl izaAndrieqti; 1860: Roqieci i ; 1864:Roqieqti i . Sat com. Rogieqti;1871: pierde cdtunul PogtaDocolina devenit sat; 1921:inglobeazd satul Bogheni; 1929:sat com. Vutcani; l83l: sat com.Roiegti; 1965: pierde o parte dinteritoriu pe care se fonneaz[ satulGara Rogiegti. Alte denumiri:Cogocei (1772), Coqicei (1830),Rdqeqtii (1842), Rez5egtii, Ro-sdsigti i (183 1), Rosiegti i ( l 889),Rogdecii ( 1820), Ropdeqti i( 1858), I{opdiacii (1 820), Roqegtii( l33l) , Roqiaci i (1833), Rogi-aqti i , Roqiecu ( 1 833), Roqie-ni i(1833), I toqiori i (1848), Ro-si ieci i ( l 816), Rogoeci i (1836),Ruschijesohti (1774), Rugieci i( r 8s3).
Revista oficialii a.cornunei Vutcani
20 Vtrfcani, nr: 2, februarie 2004
fu@{oohrraehit"lpfrl &h*, tu,qn& /8gf-/g/0
r . l+tz6
Localitatea Costul total Inceputul si terminarea localului
Comuna Satul Lei B CAnd s-a incenut Cind s-a terminatAnul Luna Z. Anul Luna z.
l .2.3.4.) .6.
8.9
10.l l .12.13.14.15.16.17.r8.19.20.2t .22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34"35.36..1 t .
38.39.40. .41.42,43.44.45.
AlbeptiOltenegti$chiopeniOsmeqtiREducdneniBerezeniGrumezoaiaStElinegtiEpureniCoziaRogiegtiBerezeniBlseqtiBunegtiVutcaniBohotinBdseqtiPdhneqtiLuncaAveregtiDolhegtiArsuraRdqdqtiHoceniTIt6r6niStoigegtiGrumezoaiaHurdugiIvdnegtiJigdliaAvereqtiRoqieqtiCrefeqtiSSlSgeniJigSliaFdlciuCreleqtiDolhegtiCozmegti$uleteaScoposeniRogieqtiPodoleniBisdgtiSEllgeni
CorniOltenegti$chiopeniMoqnaR6ducineniRAnceniGrumezoaiaPog6neqtiEpureniCovasnaldriciuMuqataDodegtiBunegtiVutcaniBohotinBdsdqtiPdhnegtiLuncaAvereqtiDolhegtiArsuraRAgSptiOleleniCrdsrrdgeniStoigegtiUrlaliGugifeiIvdnegtiGEgeqtiArmdgeniVal. lui DarieBudegtiSildgeniJigdliaBoziaCrelegti SusBrddicegtiCozmegti$uleteaScoposeniRogiegtiPodoleni SusBisegtiGrozegti
Total
2028920649268392638433896t728112802t476511501I 0205ttr441036011544rt47l26698
1647310970139706636
10000109701097066366866
1097066366636663666366636663666366636663666366636
1097010970109706636
r097010970169706636
525787
70
70
I 898
r900l 903
I 905
t ,
r907I 908
, )
Yut
Ian.April.Sept.AprilieIulie
l,"o'
t r r ,
Aug.
Mai
l8l8l83l1.7l6l228l0l0l0l0t0l0l8
22222.222222222222222)222222z
1899
:,e0rr90519031905190619071906
19071909
t t
l,"o''
MaiDec.lunieNov.lu l ieOct.MaiOct.
Sept.
Aug-Iulie
1u*'lul ie
*"*'
Sept.
*"e'
Iulie
Sept.
lulie
Aug.Sept.Iulie
l2t6l62l3l
I221l20
t9t93020l3
t2l55
l02230t2t2
J
l5t5t525252525t525l52522
1525253015
*dupd statistica Casei $coalelor pe anii 1897-1910, in Contribuliuni monografce asupra Scoali primare din jud. Fdlciu, C. Lascar
?4_ _f- _ _ . Colectiwl de redacfie
VUIganI IqnDiaconu-coordonatorMihai Diaconu - tehnoredactare
Dan Chiriac - tehnoredactare
Tel. redactie:0235429244
Comuna Vutcani
Revista oficialtr a comunei Vutcani