vutcani si vutcaneni final
TRANSCRIPT
IogtlN. ilIanalache
Cap. VI. NUME DE BOTEZ - PRENUME
inre anii 1885-1897 qi 1900-1942 gisim in registrele de Stare Civi16, inscrise
lt{a
I
h-s\
tIprenume cum ar fi:
- Adela- Agripina- Aglaia- Anifa- Aretia- Axinia- Chira- Chrta- Carolina- Catinca- Caffina- Casuca- Cleopatra- Despina- Domnica- Electora- Floarea- Filoftenia- Gafi1a- Gherghina- Ileana- Ilinca- Ioana- Iustina- Lucrelia- Listica- Lila- Maghila
MarandaMarghioalaMindilaNataliaParaschivaProfiraRarilaRuxandaSaftaSavinaSiminaSoficaSofroniaSultanaStefanaTasiaTudoraVandaVasilcaVasilicaVerginiaZenoviaAnghelGhicuChiriciConduracheConshndacheCrlciun
- Dumitrache- Eustafiu- Gavril- Grigore- Haralambie- Ichim- Ioni16- Iordache- Iorgu- Iosif- Matei- Mitrici- Nistor- Nifs- Parfenie- Pavdl- Periclie- Sava- Slrban- Stan- Stefan- Sterian- SffItice- Tagache- Traian- Vasilache- Zlatan
A_
*tstr
t-1
ImTTJi,\a1:\
" .
Tr{"&$
Pe lingi toate aceste prenume, domini calendaristicile: Elena, Maria, Ana,Ioana, Ion, Gheorghe, Neculai, Petru, Constantin.
Dupd anul 1950 se observd o radicald schimbare in ceea ce privegte numelemic, prenumele. Onomastica tinde s[ devind din ce in ce ,,mai aleas6". Aceasta seexplic[ prin schimbarea gustului, influenlat de un grad mai inalt de culturd qi prinimitatie.
Dintre prenumele citate, multe sunt deja dispdrute, iar altele pe cale dedisparilie, purtitorii lor fiind printre cei mai in virstl oameni din sat.
Dupi anul 1950 gisim inscrise, in registrele de Stare Civili, numepredominante ca:
Constantinela
2tl
- Angelica Carmen
r:pt
Iwtcdneni
- Criostinila- Ermina- Florinela- Greta- Mirela- Miorila- Paula
- Vasiliana- Cezar- Cicerone- Florindoru- Isidor- Leontin- Lucian
- Silvestru- Tiberiu- Valer- Virgtl- Paulina- Claudian
Din dorinla de a pune copilului lor nume ,,deosebite" de a celorla{i copii"ajunge uneori la exagerlri de felul acestora citate mai jos: Diamanta, Ermin, Velizdh
Se obignuiegte in mod curent numirea copiilor cu diminutive: Ilenufa, MdriOlgufa, Janeta, Gelu, Mihii{5, Costel Petric6, Vasilicl, Siminic[ etc.
Cap. VI[. PORECLE
Procedeul poreclelor este cunoscut inci din antichitate, cind porecla se lega- imcele mai multe cazuri, de un succes al individului, dar adausul se putea referi gi la rndefect, la o acliune gregiti sau necinstiti.
,,Cuvintele prin care poporul lovegte in ndravul sau defectul cuiva se numescporecle".l
,,Daci porecla dati cuiva de c6fre o persoand este repetati qi de a[ii la adresaaceleiagi persoane, ea devine supra-nume".z
,"Porecla, deveniti supra-nume (supranume), pierde foarte adesea nofiuneaprimitivl peiorativl. Supranumele se alipegte atunci la numele acelei persoane gi orise stinge odati cu incetarea ei din via
IoonN. Manalscf,tc,
\il!I
f,t
{
\\,
- Defecte sau cusururi:- prostia- deqteptdciunea- viclenia
- Vicii. n[ravuri:- be{ia- \6comia- zgitcenra,ns\a- trindbv\a
III. Privitoare la starea socialE a individuiui:- sdrdcia- rneserii ?rnjositore sau r[u privite de
pcpor.inVutcani este cu tradilie practica poreclelor. incb din cele mai vechi timpuri s-
a simlit nevoia folosirii poreclelor, mai ales pentru distingerea persoanelor purt6toareale aceluiagi nume.
Apoi, spiritul popular a gtiut sd, irorizeze diferite nlrar,uri sau defecte alesemenilor, si imortalizeze prin porecle anumite intimpl[ri.
Printre poreclele foarte vechi care s-au transmis din generalie in genera.tie qi cirorali s-a piedut originea nemaicunoscindu-se imprejurarea in care au fost create, amintesc:
- Hobur, B?liga, Hebea, !anddr[, Floac6, Piciu
Gtnduri
II. Porecle ce vizeaz[ aspectul fizic
vutcanem
1. Caracterul fetgi- Albu- Buzatu- Buzi-Neagri- Chioru
Grepinii- Rogca- Ro$- Dinti- Frumosu
2. Statura- Birdan- Birdigan- Boa
dnrrsuNU
beli
E1
6U
;t
rA
I@rt N. Manolache
- Belele- Besi- Biliga- Bdzgugur
5. Dupd alte impreiurdri- Bucd- Cheabd- Chichi- Ghinghi
- Hugum- Giurgiuc
- Ciocdnag- Cric- Strdchind- Topor- Polcd- Prepeleac- Vanana- Fusariu
- Sdrcinufd- Ricu
- Ouli- Palanci- Palita
Ft$a
,i{
l
*\
#CG
&
III. Porecle orivind viala ostdseascd: Leatu, Ofileru
fV. Porecle dupd ranguri. titluri $i orofesiuni: Mazilu, Judele
V. Porecle dupi nume de familie. plante sau lucruri
- Cucu- Fiutur- Hulub- Pdsiric[- Pichiroi- Purcel- Hitan- Ciociric[- Chiochini
VI. Porecle dupd starea socialb- Bogatu- Siracu- Jarpalind
VII. Porecle dupd alimente si mincdri-biuturi
- Brahi- Brinzi- Balmuq- Carni- Chigleag
IX. Supranume duPd diminutive- Culiieq- Culin!6- Rinuli- Riri
X. Alte porecle- Agirlic - Canciu
- Creangd- Urzicd- Hiqini- Higan
(Ghigan)- Ghigam- Cherpedin- Chiron- Cimpoieg
- Liicd- Orfanu- Streinu
- Pigcoti- Urtea- citi- Citanul- Covaqi
\4
h.s[r*sH.
$.$'s4&
I&"-*
:r ' l
lrF]
f
d
il
d
y111. porecle ce provin dle la substantive lesate de denumiri tooonimice sau etnice
- V6leanu, Hln1sachi, Cotun6, Bulgarq Italianu
- Vasilavhi- L[scirachi- N'itrufi
- Cotelici
215
Ginduri despre Yutconi Si despre wtcdneni
MicneaCotirleaDruteDuluqFloacSFuioagIHatHoburHoMazdu
CotirlanModirliciNijaPagparogPaloiPifuPkliciPhlituPoaciSchirean{i
- Stinici- Tantili- Tirici- Tofan- Troascd- Trucea- Jonciu- lurlea- Yozac- Zbic
EXEMPLIFICARI DE PERSOANE CU ACELEA$I NUMESI CARE SE DISTING PRIN PORECLE
A.1. - Anton M. Iorgu
- Anton C. Const.- Anton Gh. Ilinca- Anton P. Ilie- Anton V. Ion- Anton S. Savina- Anton Constantin- Arsene S. Lucian- Arsene I. Dumitru- Arsene Gh. Vasile- Arsene I. Gheorghe- Arsene I. Ion- Arsene Gh. Const.- Arsene M. Gheorghe- Arsene C. Marin- Arsene Gr. Ilie- Arsene M. Adela- Arsene Gh. Vasile- Arsene N. Ion- A;andei C. Mendita- A6andei Gh. Iorgu- Aqandei P.l Gheorghe- Aqandei C. Gheorghe- A6andei P. Virgil- Axinte I. Toader- Axinte St. Neculai- Axinte I. Neculai- B6bii V. Neculai- Bebii E. Dumitru- B[bii C. Gheorghe
- B[zgugur- Titirci- Chiron- citi-chiti- Cucu- Puciosu- Tipdligosu- Polcd- Groz[scu- Chigleag- Urtea- Gliafa-Urzica- Maz[u- $6losu- lonciu- Ceru- Rinuli-Portofelu- Torcildu- Brahi- Fuioagi- Tinasi- Ochiosu- Janiu- Ricu- Fusarin zis Mlmucdi- Nistorici fistar- in culci bddia- Preda Ochiosu- Gllbigiosu
3.
4.
5.
216
IogtnN. Matalac.hc
- Bebii I. Dumitnr- Blbii C. Olga- Bibii L Ion- B6bii I. Gheorghe
6. - Bojian St. Dumitru- Bojian C. Gheorghe- Bojian I. Iancu- Bojian Ruxanda- Bojian Gh. Ion- Bojian S. Neculai
7. - Bolat I. Dumitru- Bolat N. Ioan- Bolat I. Gheorghe- Bolat Gh. Gheorghe
8. - Bostan Gh. Toma- Bostan I. T. Simion- Bostan D. Const.- Bostan I. Gavril- Bostan I. T. Ioniln- Bostan Gr. Ioan- Bostan S. Gheorghe
9. - Chiriac S. Const.- Chiriac C. Ene- Chiriac N. Const.- Chiriac V. Neculai- ChiriacGh. Vasile- Chiriac I. Gheorghe- Chirieci Gh. Const.
10. - Chirila Iancu- Chirila D. Gheorghe- Chirifa I. Const.- Chirila P. Ioan- Chirila I. Const- Chfutta I. Mircea
11. - Colea Costache- Colea Gh. Simion
12. - Condurache Gh. Ion- Condurache I. Neculai- Condurache I. Vasile- Condurache V. Gheorghe
13. - Diaconu I. C. Gheorghe- Diaconu D. Vasile- Diaconu I. C. Dumitru- Diaconu Gr. Const.- Diaconu S. Ioan
- Chiqleag in tivdi- Fug[- Mutazin- Baknuq- Albu-Ho- Cheabd- M6ica- Plpugica- Tugui- Pisici- Bob,tici- Pagparog- Boa!6- Savel- Nili tati- Orfanul- Cioari- Cherpedin- Birdigan- $tinici- Dulug, zis Cap Mare, zis Tioagi- Cotirlan- Hobur- Ciorap- Zbric-Yozac- Cotirlea- Cotelici- Molotov- Bulgaru- Canicu- Bucica, a lu doisprezece zis Macavei- Brrcicq a lu doisprezece zis Boul Moldovei- Tananiv- Stdmini- Fudulachi- Curea- Pdtatu- zis Gheorghe dracu, zis Iepure- Hulab- Turumbel- Guri Strimbi- Cioclnag- Ciorap
P(a
,t:I.*\
tta:
t
I*it
*l\ili
l[
HI.:
IFT
\!r\
t '
\
ql
*t
Hi lf t
_f i27',7
Gtnfuri wtcdneni
- Diaconu V. Gheorehe14. - Dima IoniJi
- Dima I. Iordache- Dima P. Iancu- Dima I. Gr. Ioan- Dima I. Ioana- Dima I. Gheorghe- Dima V. Ioan- Dima I. Dumitru
15. - Florea Gh. Const.- Florea I. Const.- Florea A. Traian- Florea I. Vasile
16. - Manolache St. Gh.- Manolache Gr. Drrmitru- Manolache Gh. Ene- Manolache Gh. Neculai- Manolache Gh. Maranda- Manolache I. Gheorghe- Manolache St. Gawil- Manolache Gr. Victor- Manolache Gr. Ion- Manolache C. pavil
17. - Negtian Gh. Virgil- Neqtian Gh. Vasile- Neqtian Gr. Const.- Negtian Gr. Gheorghe- Negtian V. Neculai
18. - Onofrei gtefan- Onofrei Gr. Grigore
19. - Pais I. Ioan. Pais I. Gheorghe- Pais A. Iancu- Pais N. Gheorghe- Pais N. Const.
20. - Parfene Gh. Constantin- Parfene Simion- Parfene Gh. Ioan
21. - Popa V. Dumitru- Popa I. Gawil- Popa I. Ioan- Popa V. Ioan
22. -Popescu V. Consr.- Popescu I. Dumitru
- A olgii- Jilavu- Hlnlsachi- Poaci- Musticiosu- Plopila- Pig- Viqan (H'Iqan)- Meri acri- Pipcoti- Pilita- Juveti- BUF- Tuleagci- Sfrdchini- Harbujici- A tiiticii- A luMazilu- Huguno" zis Tilici- Biliga- Turlea- Frumosu- Citanu (Ciutanu)- Bucd- Tandiri- Drugufiln zis Michia- Chicioru porcului- Ci$u
- Ursachi- Vangheaua zis Pdldrie supiratE- Ouli- finili- Bubulachi- Tofan zis Sirbu- BuluS- T*rnf zis Gonga, zis GlumbaEchi- Pafoi- Sircinu{n- Paqparog- Mindru- A lu Bulgarq zis Turi- NiliIapi- D?ng[iaua- Palanci
#ff'J
IorrnN. Manolachc
- Popescu D. Ioan- Popescu T. Catinca
23. - Prodea T. Const.- Prodea Gh. Iorgu- Prodea Gh. Ioan
24. -Pwice C. Neculai- Purice I. Ioan- Purice V. Traian- Purice Tagache- Purice Gh. Neculai
25. - Stanciu D. Ioan- Stanciu I. Gh. Dumitru- Stanciu Gr. Mihai- Stanciu V. Vasile- Stanciu Gh. Simion
26. - $chiopu Gr. Const.- $chiopu S. Enache- $chiopu R. Vasile
27. -Yicol S. Const.- Vicol Ruxanda- Vicol D. Ioan- Vicol Gh. Simion- Vicol Gh. Grigore- Vicol N. Gheorehe- Vicol N. Gafila- VicolN. Mihai- Vicol V. Ionitl
- Italianu
- Bulgaru
- Cotuni- H[n[sachi
- Aludoisprezece
- Muchi- Percu- Ghighi- Buhaiu- Jac- Tiliban- $al6u- Hebea- Folescu- Pichiroi- Tigula- H'igini - Ghisini- Schirenli- Molda- Zadie- Topor- Lingi oali- Floacd- Pirlici- Reventoaia- Git strtmb- Chehosu, zis Arici- Tilhariu- A lu Gheorghe di pi tipi- Buzatu- Mersii- Dinti
F
{h4Jf,
Unele impreiuriri ce au dat nastere la porecle in satul Vutcani
;Ea
q
Iilft
Hsil.:
I$J;\
\i
H*
$
i s-ar spune unei persoane strline de sat, din neam deitalieni(a lu Bulgaru) li se zice unor vutclneni e se trag dinneam de bulgariPorecla desemneazd o familie venitd din alt sat (citun)Se pare cd strimogii se trag din satul HinIsegti, pe Elan,atestat la 1518 de $tefan cel Mare, care intiireqte luiAndrugco Boldur stlpinire peste satul Hlnlsegti pe Elan.'peste porecla Bucica, s-a suprapus aceasti poreclldeoarece s-au nlscut gi niiesc 1'2 frali;
I Arh. Stat. Iagi, ,,Condicda Asachi", vol I, foaia 529-530
2t9
- Hat
- Cric
- Lingi-Oali- Liicd- Vangheaua
- Vanana
- Dingbiaua- Mazdu
- MIica- Nili Iapi- 9s*ji- In culcl
bddia- Gurn
Sfmbi- Git Strimb- Buzd
neagrd- Bwatu- Floaci- Ciqu- Dinti- Negrescu- Pitatu- Zadi- Molotov
- Nasoili- Fudulache- Cap Mare
zis Tioag[sau Dulug
- ChiorulGrApinii
- Buhaiul
fiind mai mulli sdteni la pr69it, dintre ierburi a s6rit uniepure. Cel care ,,dfuija" prinderea a tot strigat ,,La hat!,La hat!, La bat!", incit i-a r[mas porecla.purtitorul acestei porecle a fost prins furind un cric deciru!5...este calificativul de un om foarte zgircita fost numit un figan cam netuns gi nepieptinatporecli primiti din cauzi cd acest om injura foarte desfolosind acest cuvinttrimis s[ cumpere o bidinea (perie de var) cind era mic, acerut o vanana qi astfel i-a rimas poreclai se zice unui om bilbiitpentru cI injurind, folosea acestd prescurtare pentruDumng2sg!folosea acest apelativ pentru mamdvorbea, liudindu-qi tare mult calulobignuia sd cear[ mincare, ,,ogrinji", cind venea acasdcind era mic voia si doarml numai cu bidia...
pentru cd are acest defect la guri
unnare a accidentului din copiliriedin cauza unui semn din nagtere buza este colorat[
are buzele mai maricind era mic umbla netuns, cu pdrul ?ncilcitdin rdzboi nu are o jumitate de bra!are dinlii din fafi mai ieqifi in afardoameni brunelidin nagtere are pete pe obrazoameni ina$i, parcl zidiliom puternic, cu o forfn pufin obiqnuiti. Aseminare,inspirafie de porecll dupi camioanele ,,molotov"din cauza nasului mareom fudul (rnindru), fhr[ justificare uneoridin cauza capului mai marc, pe lingl statura mai mic[;
ftr[ un ochi, fiul GrSpinii
?nalt, corpolent (cu burti mare)
220
ffif,f,rrS;refiWil
iliil
##"fril
#ililr,fiq3&.,f'
Ioroat N. Monoladu
Am dat doar aceste exemple privitoare la nagterea poreclelor din Vutcani,
pentru a ar1ta c6 poporul este atent la aspectul fizic qi moral qi la felul de a vorbi al
semenilor.Cele mai multe porecle din Vutcani se p[sheazi prin moqtenire, nemafiind
cunoscut[ irnprejurarea din care s-au ndscut'Aceste pagini reprezint[ o sintezd a lucrdrii de diplomd meniionate anterior.
Originalul r. ana in arhivele Universitifii ,,A1. I. Cuza"-Iaqi, 9i o copie la autor'
Silvia I. Nechita - Jaba
221
Pagini din istrlriounui sort de tfu,egiVutmtfi, judefrilVasfui
Corneliu Istrd
Satul Vutcani, cdruia in vechime i se spunea Vitcani, poate intr-o fomr6 madcorecti ce deriv[ din numele lui Gheorghe Vitcd (in documente scris Vitci), unuidintre bitrinii locului, este agezat pe valea cu acelagi nume ce se intinde pe-mulg{kilometri pe partea dreapti a riului Elan din linutul F6lciu. Mogia Vitcanilor semirginea la nord cu cea a Tirziilor, iar la sud cu Bancoviciu, dupi care urmau Fauriipe aceeaqi vale, pind la riul Elan. La rrserit, in partea de sus, se invecina cu mogiaBlrbogi 9i in continuare cu Miliiegtii, iar la apus cu Tilh[regti, Dolhenii gi putenii cuApd (azi Valea lui Darie). Puternica a$ezare rlzigeasci, cu un insemnat numdr delocuitori, pare si se fi format cu timpul, prin concentrarea unora mai mici, caBancoviciu 9i Faurii de pe mogiile aritate mai inainte, tot aici adunindu-se gi oamenidin alte sate vechi dispdrute, ca Stefeni, Seorfeni gi Voroveni, ce existasere cindva pevalea Moisei, la sud de Birbogi, ale clror pdminturi au fost apoi cotropite de carevornicul $erban Negel stlpinul Mildiegtilor. DacE Bancovici qi na*i au fost de labun inceput mogii deosebite de Vitcani, la capltul de nord al acesteia din urma, indecursul istoriei zbuciumate a rdzeqilor de aici, s-a desprins o parte din mogie ce s-anumit apoi Vladnic, legat[ mai tirzir:, din punct de vedere administr[tiv, de comunaComi-Albegti.
Aga cum a constatat incd de multii weme Gheorghe Ghib[nescu, cercet6torasiduu al arhivelor, dar mai cu seami rdscolitor prin l[zile cu documente ale r6zegilorfdlcieni de pe valea Elanului cu afluenfii sdi, Vitcanii nu aveau acte vechi2. Atiaweme cit oamenii de acolo au fost lisafi s6-gi vad[ linigtifi de viala lor, ferili oarecumdin calea primejdiilor prin agezarea aproape :r,orati- ap o" drumurils mari, peparcursul istoriei, au .1Pdrut pufine documente, pentru ca ele si se inmul,teasci pemdsurl ce s-au ivit unii gi allii care au incercat, gi pind la urmd au reugit, si rupi pdrri^nsemnate din mogie. Judecilile urmate cu aceqtia i-au silit pe rdzegi s[ cauie rsicevechi care mai curind nu au existat decit s-au pierdut, astfei cd au intimpinat maridificultdli in stridaniile lor de a stabili modul cum s[ se impart[ mogia p. baffioi, d*mai cu seami cili anume erau acegtia, cum se obignuia in toate satele libere, dar ftrdsd poati ajunge la rezultate concludente. Aceasta se datora gi faptului, mai rar intilnitin alte pdrfi, c[ descendenlii din presupuqii bnffini ai moqiei nu stipineanu pimintuldupi intinderea ce ar fi revenit fiecrruia in urma unor impi4lH succ6sive, ci,,fritegte", adici intr-un fel de dev6lm6qie arhaicd ce s-a men{inut aici multi weme.Obiceiul a fost posibil qi a funclionat intr-o oarecare linigte pini cind, ca peste tot, s-aaccentuat diferenlierea in sinul obgtiei r6zigegti gi atunci ceiinstirili aureuqit sd punistipinire pe pdrfi mai mari din mogie. Mai tirziu, cind obgtia a trebuit s[ ct mpere noipiminturi in preajma Vutcanilor, incepind din a doua jumdtate a secolului trecut,acestea au intrat mai cu seam[ in mdinile celor instirili, astfel c6, pin6 acum citevadecenii, satul era cunoscut nu numai ca o mare agezare rdzigeascd, dar qi cu o
2 Gh. Ghibinescu, Surete si izvoade, WI, p. CXV.
222
ftfr0;
ll1!ri
rmFi
EftFf$E
ECsiei sm.ideLcarEm:rpeftehlei, in! s-'e[Iie
furFmIffiaEUIN
,FalpeFftinc€Erideqrehirlul|;c ime.nFf
memicrlLE$alo
IoglnN. Manolaclu
EI{ra
J
{!tputernic6 diferenliere economicl gi social[ in sinul locuitor,iior lui, de la oameni cu
iotul lipsili de p6mint pini la unii care au intrat imediat sub incidenla legii privitoare
la ultima reformd agratd.Revenind la partea mai veche a istoriei satului, se pare c[, in secolul XV, valea
Vitcanilor era... un loc pustiu, frr6" asezdri omeneqti3. Totul trebuie s6 fi fost acoperit
de pnduri care apoi au fost defrigate treptat, pornind de la poieni naturale, pentru a se
face locul liber necesar pentru gospodlrii, vii, livezi 9i sem6n6turi, pinl cind s-a ajuns
1a situalia din zilele oourtt., ca din vechiul codru si rdminl doar masivul piduros ce
u.op.r"u culmea dealurilor din partea nordici a bazinului Elanului cu afluenlii s6i, de
b Tiharegti gi Vladnic, pinlla Huqi. Acelagi Gheorghe Ghibanescu este de parere c6,
potrivit unui-uric dat de $tefan cel Mare la 14 martie 1497, Vutcanii au la origine o
uq""ur" mai veche ""
r. uflA pe piriul Idricia. La acea dati, Vlasie fiul lui Scoar!6 a
uiodot cu 60 zlo1i tfltiregti surorilor Anuqca, Negrila 9i Maria satul Bej[riceni, pe
Idrici, sat pe care editorii mai noi ai documentului il consider[ a fi Dolhenii de mai
fniu,ingllbat asthzi,din punct de vedere administrdtiv, la Idricis, in partea de apus a
Vutcanilor. Tot Gh. Ghibinescu mai crede c6, in secolul XVI, piriul Vutcanilor se
numea Cereteoaia, pentru care citeazb un ispisoc din 7 aprilie 1548, prin care
domnitorul Ilieg Raieq intdrea lui Ilie Tirpici 9i soliei sale Ileana, fata lui Cojoc'
stapinirea pe ,,giumState dintr-un loc pustiu de pe piriul ce acum se numeqte
cereteoaia, in cogaru a lui Mrdstat5, in capul Dumbr[vii, la fintin1", cumpdrat[ cu 70
zloli de la vtihoci plhirnicelul, fiul lui Ghedeon6. La inceputul secolului XVI, locul
fusese dlruit de voievodul Bogdan (orbul) lui Ghedeon cel B6trin, bunicul lui
Mihoci.Locul pustiu de care vorbeqte ispisocul domnesc trebuie s6 fi aritat ca atare la
vfemea daniei cltre Ghedeon cel Bdtrin, dar atunci cind a fost vindut el era de acum
locuit, deoarece este menlionat coqarul lui Mrdstatd' ceea ce atatfl cL era vorba cel
pulin de o agezare pastorai6, cu vite penffu care se construise co;arul 9i fintina, intr-o
poiana ain paAure. Revenind la numele intilnite in cele doui documente citate mai
sus, trebuie reqinut cel al lui Scoarfi care poate fi legat de satul Scorleni ce amardtat
c[ a existat pe valea Moisei, la capdtul ei dinspre valea Elanului 9i la rdsbrit. de
M6lliesti, dar ai cdruia stlpini au avut mai tirziu strinse ieg[juri cu Vutcanii. lntr-o
hotarnic[ a moqiei Vutcani, ficut5 la mijiocul secolului trecutT, pe hotarul de apus, la
apfoape t:00 itinjeni (circa 2,8 km) misurali din capdtul de nord al moqiei, este
menfionat6 o piatra ,,in gufa drumului ce vine de la Poiana Cogariului"' Punctul era
situat pulin *ui tu "-o
ai" dreapta locului unde s-a aflat schitul 9i mica agezare de la
Vladnic,"iar toponimul Dumbrava se folosea pini de cunnd pentru a indica partea din
capitul nordic^al moqiei vutcanilor, vecin cu vladnicul desprins din ea. Tot aceeagi
hotarnici arat| aproape de capltui sudic al moqiei, tot pe latura de apus, locul numit
,,in capul hereteilor", forml derivat[ de la Ceretei, Cereteoaia, dar care acgm Spune
'Ibidem.' lbroem.5 Documentul a fost publicat in DRH,lTl, nr.2l7 9i editorii considera ci satul Bejlriceni corespunde safului Dolheni,
astdzi contopit cu Idirici (p. 566).; Ct . CliUn.r"r, , Izbisoice qi zapise, I partea I, p.89-90. Yezi Si Surete gi izvoade, VII' p' CXV-CXW
t etft. St. Iagi, Documente,pach.422,doc'231' nedatat, pme a fi din anul 1843'
223
cd este vorba de rdmigilele unei pdduri.pe cale de disparifie. in sfirgit, in drepm0satului mai apare topicul poiana Vitcanilor, care indici u..h.u stare qi denumire eto;ytui unde a inceput sd ia fiinp aqezaxeapropriu-zisd ce s-a extins apoi pe ilg"Iviii.
Unii rlzegi de mai tirzirl interesa]i sE aibi un document cit mai clar, dar $i maic'rprinz[tor, pentru moqia in care erau interesali in mod special, au pus p. .ro aur.ilAlexandru de la Siminegti, sat de lingi Vetrigoaia, s5 faci o traducere ispisocului de! ]ti..q Rareg8. Tilrnicirea cu totul originale, considerati de un expert ca parelDebrici drept mincinoasd, a dascdlului din satul de unde se higea dupa bunic $i rariGheorghe Siulescu de care va fi vorba aici, in loc de cogarul iui u*state ry* J:*.uotbu de o ,,ciqli cu bucate mari, cu cimp gi cu piduri", la care mai adaogd -odanie din piriul vitcanilor spre rdsirit in zarca dialului Mllavu" di"
-u;;;dumbr[vii de Gr6ne$ti, cu cimpu gi cu mai mult pddure". Agadar, dascllul a inneiltoponomia.gi a completat-o cu denumiri ca Vitcanii ce apare mai tfuziu gi c., fvfetarucaxe ar aminti de M61[iegtii vecini lor, iar de Dumbravrieaga Gr6negtii care ,*, *totul necunoscufi acolo.
Revenind la opiniile lui Gh. Ghibinescq acesta susfine ci stipinirea luiGhedeon cel Bdtrin a fost ulterioarl celei a surorilor ." ,o-pioser6 Bezerecenii depe Idrici 9i apoi s-au mutat pe valea Cereteoaiei, adicl a Vutcanilor de mai tirziuDupi aceea documentele privitoare la Vutcani lipsesc pentru weme de un secol, dr4ncare incep s[ apari noi acte in care sunt meniionate gi cele doud mogii situate;partea de jos a viii, anume Bancoviciu gi Faurii, care erau strins legate qi fbcea'aproape parte integrantd din Vutcani. Prima dinfre ele, Bancoviciu, incipeui"Oute-1"sud de marginea actuald a satului Vutcani, iar dincolo de ea era mogia Faurii cemj'rgea pina la Pogta Elan, fiind vecini in partea din jos cu Pitcanii. Ambele mogii s.aflau pe piriul numit atunci Bancovici, dar care nu era altul decit actualul pt lr;Vutcanilor gi ceea ce trebuie subliniat este faptul c[ pe am?ndoui au existat sate ce &dEinuit pind pe la mijlocui secolului XVII. Un zapis din 16 martie 1645 arati ci uucristian din satul vorniceni, artd, agezare dispirutn ce se va fi aflat prio p."u1oddiruia partea mamei sale Maria ,,din sat din F;uri, ce iaste pe apa Bancovicilor, rnaisus de Piscani", unei alte Maria,,de Bancovici"e. stapinirea in satul Fauri avea ahrdo oarecare vechime, pentru cd mai apar qi a[i dol p[rtagi acolo, anume rxpopaMihail qi Damian cioroiull0, consideratd chiar a n uitt*-ae mogie. Mai tirzir:, inanul 1715, un Darie, nume ce trebuie legat de acela al satului Valea lui Darie .-"
"inlocuit vechea denumire de puleni, """F
ru apaus cu Fauri, capdta imputerniciredomne4ssS de a lua dijma de pe mogierr. Apoi, in anul i706, mazilul'Gheorghefuvefeanu' ce va apare gi intre rizegti vutcdneni, a cdpdtatqi el o carte de strpinire inFauri ca gi in alte mogii de pe valea Elanului in carf a"ea p*ti-oe;;ilp:;; ilE Traducere la Ch.Ghibinescu in noti la ispisocul din mul 1546, loc. cit.
o Gh' chibanescu' Isoisoace "t,ryY: tr - 2 p. ??. La, mut 164'I, apare ca martor nn Andnan drn Bancovici r-{i- .h
f3lrDlumente puctt. +OZ, OL. I, r z.y'" Gb. Ghibinescu loc. cit.',r|ih: S Bzc, Achizifii Noi, pach. MMCMV, doc. 1,rc2. w.7.'" Uricarul,W,p.94
224
IognM. Manolachc
Fauri au p5truns masiv boierii Costdchegti care, la inceput prin vornicul VasileCostache 9i apoi prin nepotul slu Matei, intre anii 1737 gi 1788 au cumpdrat feptatde la diferili copd*aqi,ioatd mogia in lungime de t00o sttujeni tp"ri. z t"rlir, ..astfel a incetat de a mai fi rizdgeascd qi a intrat in componenla celei foarte mari aRoqieqtilor. Locuitorii satului ce existase aici, ca qi cei din Bancovici. trebuie s6 se fiadunat la Vutcani, satul ce se dezvolta tot mai mult pe mogia cu celaqi nume, iarstipinirea rlzeqilor a evoluat destul de repede incit, la un veac dupd ce se considerdc6 valea era pustie, se cunogteau de acum unii din beftinii locului.
Astfel, la anul 1647, vn Gheorghe cirduqul din Lungeni, sat ce se afla pe valeaMoisiei, ceva mai la sud de Birboqi, cumpira urmdtoarele p[r]i: de la Andonie fiullui Toader V?tc[, o jumitate din bdtrinul lui Gheorghe de Vitcani, cu 15 taleri: de laGheorghi!1, Antonie, Dahinia gi Coiliti jumdtate din b6trinul lor, tot din Vitcani, cu15 galbeni gi un bou.; de la Mdgddlina fata Micdi, a patra parte din bdtrinul luiGurilatl, cu 5 taleri'". Deci, la acea vreme sunt men]ionafi patru batrini in mogiaVutcani sau Vitcani: Gheorghe Vitcd, Borcea din care se trigeau Gheorghild, Antonieqi ceila{i ai lor, Gurd1at6, pe care i-am vdnft mai inainte, iar un alt document maiadaugd pe un Man6il6". Cine au fost acegti oameni de la care gi-au luat numelebdfiinii mogieri nu se poate stabili cu precizie. Descendenfii lui Gheorghe Vitc6,amintifi in actul de la 1647, par sd fie la a patra generafie, ca strdnepo{i ai unui stipininilial ce nu poate fi incd identificat, dar care trebuie sd fi trdit ucolo .., cel pulirunsecol mai inainte. Dupi fiul sau Gheorghe Vitcd, singurul bdtrin cu acest nume, qiurmaqii sii imediali, s-a numit Vitcani tntreaga moqie gi satul intemeiat acolo inprima jumdtate a secolului XVI. S-ar putea presupune c[ aceqti patru betrini erau fiiilui Ilie Tdrpici de la anul 1548, dar acesta cumpirase numai jumitate din locul cindvapustiu situat la capitul de sus al moqiei, la Vladnicul de mai tinfu. pe cind satulVitcani, intemeiat cu ciliva kilometri mai jos, pe valea mai ad[postiti de vinturi decitlocul de la Vladnic, trebuie sd fi fost al unui alt stipin mai vechi. Dar, indiferent desupoziliile ce se pot face pe marginea lui, documentul din anttl1647 a constituit maitirziu temeiul mai tuturor argumentelor invocate de rbzegii vutcdneni in proceselepurtate cu cei care incercau si le cotropeasci moqia. Totodati, imprecizia lui gi lipsaaltor acte ajutdtoare au dat multa bdtaie de cap boierilor judecbtori care nu au reugitniciodati si stabileascd pe cifi b[trini se impdrlea moqia, numirul lor fiind subiectulunor vii controverse chiar intre rdzegi, iar alte documente infiligate ulterior veneaudoar sd incurce lucrurile qi mai mult.
Aqa, de pild5, la anul 1666, Ishitie fiul lui Miriuti a diruit lui Chirila fiul luiBojian partea sa din Vitcani, citd i se va alege din a patra parte din bbtrinul luiMandil6, tatSl lui Mirnu!6 fiind nepot lui Mandili gi lui Vasile Berdildl6. Deci un noupersonaj, Vasile Berdil6, ce pare a fi frate lui M5nlil5, dar despre care se va pretindecd este gi el bitrin de moqie in Vutcani. Rdzeqii vutcineni locuiau gi in satele vecine,ca Pulenii (Valea lui Darie de astdzi), unde un Tbnasie a c6rui fiici, Dochita, la anul
',1^t!.-Sr. IaSi, Documente. pach. 386, doc. 46, izvod de documente pentru Rogiesti gi alte mogii ale boierilor Costache.'" Ibitum,pach.407, doc.9, f.2.'' Vezi qi Gh. Ghib6nescu , Surete $i izvoade. VII, p. CXVII16 Arh. St. Iasi, Documente, pach.'422, doc. f. intirnea domneascd din anul 1667, watjca a vandut o treime din a oatraparte din bitrdnul Mdndild, Ibidem,pach.459, doc.54.
Sl{,t
.tI]$fiLr
nire ahngi
F mm.,bscilhi riellale-
F to*+
teE
fi -,rlimseit$mIrr"r:.Isn
r luxdle
hil;lqpebirGilrl;
Ele:-lcefrseheiEaulun
Fnem,:rriEp0t inE&6ire
FEcturfo.
225
I
It{J
TMbE
Elrrnr k*n
!f f i
t&"
i uDfti_fEcEe"'t
x g'lL
5c€@u:f:r
[ *uu
IuPlseF&-ftEn
FtrH
IorrnN. Manalac.lv
Dochita vara lui Berdild, in bdtrinul Moga, precum gi in Puleniza. La ei, in locul luiMdndill apare bdtrinul Moga, din care avea parte Berdi16, dar mai ales se poate vedeacum rlzegii de Vutcani stipineanu in multe moqioare din jur, mai ales in partea deapus a satului, pe Idrici, de unde cita Ghib[nescu cel mai vechi document. Acesta eraatit rezultatul inrudirilor prin cdsltorii, cit mai ales faptul cd stdpinirile vutcdnenilorerau foarte vechi in moqioarele de pe Idrici, unde probabil cd au fost sate mici alecdrora locuitori s-au adunat cu timpul la Vutcani.
Concomitent cu aceste incercdri de precizare a stdpinirilor, au inceput gi
disputele pentru diferite p6r{i din moqie, rizegii invocind nu bdtrinii din care coborau,ci dreptul primului ocupant, al celui care a deslelenit gi a sddit, probabil in cadruldevilmdgiei iniliale care incd se mai menlinea. Pe la anul 1742, vn Sandu Lazdr Si-adeschis o curiturb - de unde rezultd cd acliunea de defriqare era departe de a fiincheiati - pe un loc de prisacb gi cu pomi ce fuseserd sddili de Minbili tatdl luiDamaschin, bunicul lui Neculai Damaschin. Acesta din urmd s-a plins domniei gi acdpdtat intbrirea de a st6pini mogtenirea veche, precum gi curdtura lui Sandu Lazdr2s,care cu siguranJ5 cd nu frcuse altceva decit defrigase in apropierea vechii prisici qi alivezii lui Mbniil[. in pulin6tatea documentelor de care dispuneau vutcdnenii maitirziu, acest caz avea sd fie adesea invocat cu prilejul judecdlilor purtate cupretendenlii din afara mogiei. Dar Neculai Damaschin, pe lingd apdrarea mogteniriisale, a clutat sd inliture gi pe intruqi. Astfel, ciliva ani mai tirziu, la 1746, paharniculVasile Costache a cumpirat de la Chirild din Roqieqti, iar acesta, cum s-a vdzut maiinainte, o avea danie di la Istritie fiul lui Mereu1d26. Pe zapisul de cumpdrituri sevede insemnarea paharnicului Vasile Costache, ardtind cd, nefiindu-i ,,nici de otreabd", l-a dat lui Neculai Damaschin, in schimbul prelului boilor cu care plitise
bucata de moqie de la Dabda. Cu siguranll ci ultima traruaclie s-a frcut in urmainsistenlelor rdzeqului vutcinean care a reuqit astfel sd inldture incd o dat[ pe boieriiCostichegti din cuprinsul moqiei. Dar, pind la alte confruntdri cu stdpinii de laRogiegti, primejdia a ap[rut din alti parte.
Cu mai bine de un veac inainte, la anii 1642 gi apoi la 1675, un sulger Vasile
Isar cumpirase de la un Mindil6, fiul lui Ignat gi nepot Giurgii de Vitcani gi de la
a[ii, tot din bdtrinul Giurge, p64i dintr-o moqie numitd Vitcani. La atul 1761,stolnicul Ion Miclescu nepot lui Vasile Isar, firi si se informeze in prealabil maiexact despre ce era vorba, a ridicat pretenlii asupra mogiei Vitcani de la linutulFdlciu, in care exista un bdtrin M[n6ild, dar nu era decit o coinciden!5. R6zeqii dinneamul lui M[ndili de aici al ardtat cd st[pinesc, impreuni cu a[ii, moqia care seimpirlea pe trei bdtrini, dintre care, potrivit documentelor inftligate de stolniculMiclescu, cel numit MdndilS firsese vindut qi acum ii aparlinea lui. Dar, se pare cd
zapisele delinute de stolnic nu au fost citite cu destul[ atenlie, iar rizegii nu cunogteaupre bine situalia bitrinilor din mogia lor, pentru cd ar fi vdzut cum in unul din acteMin[il[ apare ca nepot lui Giurgiu, deci nu b6trin de moqie, iar in celilalt precum cd
2n lbidem, pach. 407, doc. 9, f. 3.
" Ibidem, pach. 425, doc. 81. intirirea domneascd dati pe acest loc lui Neculai Daniaschin, la 30 irmie 1742, in Condica
lui Constantin Mawocordat, II, ed. C. Istrati, Iagi, 1986, doc. nr. 704.
'u Arh. St. Iasi, Documente. pach. 124, doc. 15.
227
Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
se vinduse din b[trinul Giurgiu care nu exista in moqia lor. Deci, frri a cerceta preamull pentru alegerea b[trinului M6neil[ s-a procedat la ?mpdrlirea mogiei in trei, darnumai a p[rlii pe care se aflau semdnituri, livezi gi vii, exceptind pidurea care seintinderea in partea de nord a vlii Vutcanilor qi care r[minea mai departe, ca odev6lmdgie, la dispozilia tuturor2T, impirlirea mogiei lungi qi inguste, nu s-a pututface de la nord spre sud, in lungul ei, pentru cl ar fi cuprins in partea boiereasc[ giciteva case ale s[tenilor gi, pentru a nu scoate pe oameni ,,de pe unde s-au fEcutdescllecdturd, fiind mogie nealeas6", r'azegii au hotirit sd-i dea stolnicului Miclescu,,in loc sterp", in cap[tul de sud, ai[turi cu Bancoviciu. La anul 1763 ei au mdsuratdin hotarul Banco viciului spre nord 18 fimii de cite 20 stinjeni, dar fiindci incuprinsul acestui loc infrau qi patru pogoane de vie, i-au mai adiugat o funie in plus.astfel cI din cap[tul de jos al mogiei s-a desprins o bucata de 1253 m lungime'".Rlzegii gi-au dat seama cd s-au ingelat gi la anul 1765 s-au judecat cu stolniculMiclescu aducind ca martor de partea lor pe Vasile Purici logofrt de la Visterie carea declarat ci el stipinegte o moqie Vdtcani din linutul Tutova, pe care o are de lasulgerul Vasile Isar, cumpirdtorul pomenit mai inainte. Ca atarc, aceia sunt Vitcaniipretinqi de stolnicul Miclescu qi nu cei de la linutul F61ciu, iar rlzegilor li s-a intiritdreptul de st[pinire pe toati mogia, urmind s6-qi recupereze gi venitul luat intre timpde boierul ce le ripise pdmintul pe nedrepfe. Stolnicului Miclescu ii r6misese doarposibilitatea de a se judeca cu Vasile Purici.
Prin urmare, mai existii o moqie Vitcani, dar in linutul Tutova, dar cum numeleeste rar uzitat gi de aceea mai pufin cunoscuti, s-a ajuns la confuzia descris[ mai sus.Coincidenlele continu[, pentru ci neamul Purici este vechi gi numeros in Vutcanii dela linutul Fllciu, de unde s-ar putea crede c[ logofbtul de visterie era originar de aiciqi avea un anume interes sd ajute pe consltenii s6i. Dar acest Vasile Purici trebuie sdfie rudd, dacl nu chiar descendent direct lui Costache Purici care in prima jumdtate asecolului XVm era mare cdpitan de linutul Tecuci gi este des intilnit in documenteletimpului3O, astfel ci ceilalli Vitcani, din linutul Tutova, trebuie ciutali prin preajmalocurilor pe unde hlise acesta. Un document din anul 1775 arati cd surorile $tefana giParaschiva au dat vdrului lor Lazdr Condrache Ghionea p64ile ce aveau in mogiileB[cinegti, Cirbegti, Vlcdgeni qi Vitcani3l din care se pot identifica ugor Cdbestii dinfostul linut Tutova, ast6zi sat in com. Podul Turcului, jud. Bac6u. Mai tirziu, fiii luiCondrache Ghionea au dat cumnatului lor Ionili Coroi pi4ile ce aveau in Viciseni giVitcani32 de unde se poate afirma ci acegti Vitcani, necunosculi altfel, trebuie s[ fiexistat prin partea de sud-vest a fostului linut Tutova, vecini cu linutul Tecuci, prinpreajma altor proprietEji mdrunte ale familiei Coroi care a dat numele satuluiCoroiesti din acea 2o116".
27 lbide^.
'" Ibi&m.
" Ibi&m, pch. 425, doc. 135.30 Costache Purici, vel cipitan de linutul Tecuci, apare adesea mentionat in ponmci domnegti dm anii 1741-1742, inCondica lui Constantin Mavrocordat,I, ed C. Istrati, Iagi, l9S5,passirz.t' Arh. St. Bu", Documente istorice, pach. 465, dcr,. 209.32 lbidem,pach. 145, doc. 153, nedatat.
" De asemene", de numele lui Con&ache Ghionea pot fi legate satele Condraclie (fost Slobozia Con&ncheqtilor).inglobat la Frmdoaia, com. HuraiEti, precum qi Ghionoaia din com. Dealul Morii, ambele din Jud. Baciu.
228
F
\
fl
lCI:fi-rg
+:d
=l
l0biE;E.J..ira5
f
Ft
T
s!fIdiI
II
IT
I'll
{I
I
r [rB.ri, rief[e sssfr. :pru--rrufl s;ftrlrrhs;;imr-Jfiberpirx.mtr{.htodt Gsrede"ahnrl,ffiir
@dCIer
metreisu-c"tt 0E
; aic:hsErearfiele
li-m;ifiileidixli luiui fiEf iprtnnlui
IognM. Manalnchc
Documentele rezultate din disputa rlzeqilor cu stolrricul Ion Miclescu oferiposibiiitatea unor constatdri cu privire la situalia moqiei gi a satului Vutcani lamijlocul secolului XVm. Dupi cum s-a observat, o mare parte din valea Vutcanilor,la nord de sat, era incd acoperiti de pidure, asupra cdreia se exercit[ dreptul destdpinire devilmas[ qi a fost defrigatd cu timpul pentru extinderea locurilor desemdnlturi. Satul s-a instalat de la bun inceput in partea de jos a moqiei, la o vechepoiand pe care oamenii au l[rgit-o treptat, frcindu-se ,,descilecdturi", adicdintemeindu-qi gospoddriile, sddind vii gi livezi acolo unde i-a convenit fiecdruia,deoarece moqia nu era ,,aleas6", adicd nu fuseseri determinate pA4ile ei pe bdtrini,stApinirea gi folosinla ei continuind si se exercite in baza vechiului obicei dedevilmiqie arhaicd. in schimb, fiecare cdpdta dreptul deplin de proprietate asupradescdlecdturii sale qi a sddirilor de vii, din care nu puteau fi scos chiar in situaliiexcepfionale ca cea vdzutd mai inainte, dindu-se, la nevoie, alt loc in compensaliepentru ele.
La aceastd vreme se constituiseri deja familii vechi ale c[rora nume s-aupbstrit pind, astilzi in Vutcani, ca Dima, Balmus, Marcu, Plicintb, Prodea, $oitu, lacare se adaugi altele ca Ars6ni, Harnagea, Bojian, Nelersa, BAbii, Bolat, Bilan,Negtian, Ciulei etc. pe care documentele le consemneazd la sfirgitul secolului XVIIIgi ?nceputul celui urmdtor3a.
intre timp, s-a ivit un alt cumpdr[tor de pdrfi de moqie, de data aceastapretinzind cb este rizeq, anume un preot Panaite, fiul preotului Gheorghe, care la anul1798 cu 17 lei gi jumdtate, a luat de la frafii Gheorghe gi Cosma Harnagea parteamamei lor loana, acesteia revenindu-i a patra parte din mogtenirea rdmasi de la tat6ls6u, preotul Misdil[35. Acest preot Mis[iH era fiul Avramiei, la rindul ei fiica luiMlndil[, unul din pretinqii bitrini de moqie la Vutcani36. Cum M[n[il6 a avut inci doifii, pe Damaschin gi pe Mereu!5, iar preotul Misdild patru fii, inseamnd ci preotulPanaite a cumpdrat a douisprezecea parte din acest bdtfin'', sau a treisprezeceapartedin intreaga moqie, in cazul cind aceasta se impi4ea pe numai trei b[trini. Aminsistat asupra acestui detaliu minor in aparen!6, dar care mai tirziu a avut consecinfegrave in istoria Vutcanilor. Dupd cum ii ardtau rdzegii cu un an mai titzil, preotulPanaite era din satul Siminegti38, de lingd Vetriqoaia, tot din linutul F61ciu, undemama sa Teodosia, fiica lui Vasile qi nepoati aceluiaqi preot Misdili, era cls[toritl cupreotul Gheorghe. Pe lingi inrudirea cu vutclnenii, care ii di dreptul s6 cumperemoqie acolo, preotul Panaite mai ,,rdscumpdrase", cu 42 lei, de la un Lupu Mihordea,care trebuie si fi fost din Valea lui Darie, acel ispisoc dat de Ilieg Rareg, pe careMihordea ii, avea qi el cumpdratd de la al1ii, astfel ci gi in baza acestui act rdzeqii l-auconsiderat c[ ,,este din neamul acela qi este volnic a cumpira" partea amintitd dinmoqie, ,,dup[ cum arati uricul vechi"3e. Preotul Panaite a dovedit multd perspicacitatepunind mina pe ispisocul de la Ilieg Rareq, in care era vorba de jumbtate din locul
3a Arh St. Iasi, Documente, pach. 425, doc. 1 83 9i pach. 422, doc. 83.
" Ibidem, pach.425, doc. 182
]! Dupa o spip de neam a descendenlilor din bdtranul Mdn6il6, Ibidem, pach. 422, doc. 81.'' Ibidem, doc. 83.tt lbidem, pach. 426, doc. 184. Descendenli dupd aceeagi spili de neam din pach. 422, doc. 81'" I bidem. pach. 425, doc. 184.
I
I
*\
ffft
P" in
ihi-
rIl
i
ri.
Gtndui despre Yutcani Si despre vutcdneni
pustiu ce fusese diruit cindva lui Ghedeon cel B6tdn" pentru c6, la inceputul secoluluiXVI, urr asemenea loc, nedetrminat cu precizie, putea insemna o suprafap mare deteren. in sfirgit, tot din Siminegti era qiacel dascet Alexandrq traducitorul plin deimaginafie al uricului cumpdrat de preotul Panaite, la cererea clruia a fost ficutiitdlmicirea atit de fantezistd.
intre timp, a murit clucerul Grigoraq Costache, st[pinul Roqiegtilor, iar in urmasa au rimas copii cu pufin[ avere. Dintre fiii sli, Chesarie gi Veniamin s-au cilug6rit,a$a cum se obiSnuia ?n famiiiile boieregti nu prea bogate, dar Veniamin a ajuns repedeepiscop de Hugi, apoi de Roman qi in cele din urmi mitropolit al Moldovei, iarsingura fiic[, Elisabeta, c[sdtoriti Jora, a ales gi ea calea monahiei. Mai erau inci doifra,ti, $erban gi Matei Costache, numili qi Negel, in favoarea clrora cei frei cdluglriliau renunlat la partea lor de mogtenire, iar ei apoi gi-au impdrlit mogiile, $erban luindMllleqtii 9i Tupil6lii, iar Matei Rogiegti, toate situate in preajma Vutcanilor. Ei iqimai propuneau ca, fiecare pe socoteala sa, si caute a-gi rotunji averea prin recdpdtareaaltor moqii pdrintegti instr6inate, pentru care insd delineau documenteleao. Ca atare,Matei Costache, in favoarea cdruia fratele Chesarie renunlase la partea ce-i reveneadin Vutcani, gi-a indreptat atenlia asupra acestei moqii, iar la anul 1804 a chemat perizegi in judecatd, pretinzind p6rli din mogie dupl documentele de care dispuneaal.Intre ele, actul de cdpetenie era cel prin care Arhire Pivniceru vinduse p64ile salevornicului Vasile Costache, la care se mai adluga vinzarea ce fusese ficuti| la anul1686, de o DochiJa fata lui T6nase din Puleni cihe kima feciorul Nacului dinRogiegti. Pe ling[ acestea, spitarul Matei Costache a mai infrligat porunci domnegtidin anii 1777, 178r, 1792, si 1797, date tatilui sdu pentru a i se alege par,tile ce ar fiavut in mogia Vutcdnenilor, porunci pe care nu le adusese nimeni la indeplinire pindatunci. S-a ardtat mai tnainte cL vinzarea greqiti ficuti de citre Arhire Pivnicerufusese anulatl la vremea ei, dar boierii Costiichegti au continuat sd pdstreze zapisul pecare au incercat mai tirziu s5-1 valorifice, iar domnia d[dea cu ugurinfn poruncipentru alegerea p64ilor pe care cineva pretindea cd le are intr-o mogie oarecare,urmind ca cercetiirile la fala locului, care in cazul de fafd nu vedem s[ se fi fbcut, sddovedeascd dac[ solicitanfii aveau sau nu dreptate. Matei Costache mai ridicapretenfii asupra schitului Vladnis, situat in partea de nord a mogiei Vutcani, schit ziditde sfrdmogul siu, logofitul Constantin Costache, in jurul cdruia cu timpul firseserdsddite vii gi livezi. Spdtarul Matei Costache ardta cd numai asupra schitului gi a celorinconjurdtoare a avut stipinire deplind pini atunci, dar nu gi in celelalte pirli pretinsedin mogie, unde i s-ar fi impotrivit r[zeqii.
Vutcinenii au recunoscut stipinirea boierilor Costache asupra schituluiVladnic pi a sddirilor de acolo, din care au luat dijmi, arltind ci aceasta s-a petrecutcu invoirea rdzegilor care le-au permis si zideascd schitul acela, iar nu pentru c6 ar ftavut mogie la Vladnic. Ei au prezentat documente privitoare la vinzarca ficuti deIstritie fiul lui Mereuf[, intdrirea stipinirii lui Neculai Damaschin, zapisulriscumpirat de acesta de la paharnicul Vasile Costache, cel c5ruia nu-i era de nici o40 Vai C.lstati, Satul MdldSeqlz, judelul Vaslui, scurt isoric (in manuscris).ot Arh. SL IaSi, Condici,nr. 325, f. I l-15.
230
q&&
Gno+e6
trf
aI;i
eiBln(
trrinmm
EdhhiEhd
&m4
;form-seei tfrri dlr
F::hfrr"*& r$;barro,k-ETHI3na*sa"le
en|xj
idtur$ra ' :pinaEnl
ti peuDclae-Lia
diceridirsemelorinse
IoanIV. Mqtoladte
hebuin!6 qi mai cu searna documentele privitoare la incercarea nereugitl a stolniculuiIon Miclescu de a le lua o parte din moqie, cind judecata le-a confirmat dreptul destdpinire deplini asupra intregii mogii. La acestea au mai addugat m[rturia unormazili trimigi sd impartl mogia intre rbzeqi, mdrturie al cdrui conlinut nu ne estecunoscut, declarind c6 alte documente pe care le-au mai avut s-au pierdut, dar ci ei austipinit mogia larL a fi supirali cu pretenlii din partea cuiva. Cu timpul li s-auinmullit neamurile gi de aceea cer ca acum s[ li se imparti mogia intre ei, aritind c6Vutcanii se imaprt pe trei bihini, Borcea, Berdill gi Moga, pe numdrul clrorapdmintul a fost deja misurat. Impotriva pretenliilor ridicate de spdtarul Matei Negelei au venit cu argumentele c6, daca" boierii Costache ar fi avut we-un drept asupramoqiei, nu ar fi cedat lui Damaschin zapisul de vinzare de la Vasile Dabija,socotindu-l netrebuincios gi nu ar fi ingdduit stdpinirea temporari a stolnicului IonMiclescu pe partea ce i se alesese, iar dupi judecata cu acesta, mogia le-a fost intiritlnumai intre ei.
Boierii Divanului au recunoscut de la bun inceput drepturile Costicheqtilorasupra locului de la schitul Vladnic, dar nu au luat in consideralie faptul cd nu austipinit qi in restul mogiei, deoarece aceasta nu era impdrfiti, astfel incit argumentelevutclnenilor au fost respinse. Ei mai aratd cd documentele rdzegilor se referi numai la
o parte din moqie, iar zapisul invocat de ei a fost cedat lui Damaschin pentru cd acestaavea drept de rdscumpirare, in baza protimisisului, nu a insemnat o renunlare aCostichegtilor gi asupra celorlalte p[r!i pe care le aveau in Vutcani. La rindul ei,cumpdr[tura pretins6 de stolnicul Miclescu din mogia Vutcani nu afecta pir,tile
Costlcheqtilor, iar daci la judecata de atunci mogia a fost rcdatd in st[pinireardzegilor, apoi intre acegtia era inclus de la sine qi tatdl spitarului Matei. Divanul maiarilta cil actul de impdrleald a moqiei, din anul 1786, nu era iscdlit de rlzegi gi nu aveaintaritura isprdvniciii de linut, astfel c[ rdminea nul.-in schimb, boierii Costdcheqti au
cerut mereu si li se aleag[ pdrfile lor din mogie. in sfirgit, mai observd cd rdzeqlirecnnosc impir,tirea moqiei pe cei fei bitrini ardtati mai inainte, dintre care in
documentele Costiichestilor este menlionat numai cel numit Borcea, vutcbneniinegind existenla altor doud nume, Gheorghe qi Gurdlatd, ce se vid in acestedocumente ale spdtarului, lucru pe care boierii nu il admit, deoarece ar diminua
drepturile pretendentului.in concluzie, Divanul domnesc a incuviinlat drepturile spdtarului Matei
Costache asupra p64ilor pretinse de el din moqia Vutcani, dar domnitorul a pus un
nou termen,la 29 iunie 1804, cind rizeqii si se inft1i$eze cu noi documente in
sprijinul 1or. Cum ei nu s-au mai prezentat, s-a hot[rit ca spitarul si-qi ia in stipinirepd{ile ce i s-au dat prin judecati din moqia Vutcani.
Iati la ce interpretiri din partea boierilor judecltori a putut da naqtere lipsa
unor documente suficiente gi precise, astfel c[ hotirirea domneascl a fost pusi in
aplicare gi sp[tarul Matei Costache a oblinut poruncd pentru ca mogia sd fie misurati.qi impirlit[ ceea ce s-a qi frcut la 10 februarie 1805.
Mdsurltoarea mogiei a ardtat ci la capitul de sud, vecin cu Bancoviciu, latura
ei era de 687 stinjeni, iar lungimeape zarca dealului de rdsirit, aldturi cu Mildegtii gi
Barboqii, pinl la co[ul unde se ?ntilnea cu moqia Deleni, 6260 stinjeni. Capdtul de
nord, unde se invecina cu mogia Tdrzli era de 830 stinjeni, iar latura de apus, care o
Itr(
'J
{t,'::\
ra"
ului]ctnr f ide
sul: io
231
despirlea de moqiile Tilhlreqti, Dolheni gi Valea lui Darie mdsura 6258 stinjeni. S-amai misurat lifimea mogiei qi la mijloc, la nord de sat, unde s-au g6sit 1030 sitnjenio2.A-;adar, lungimea mogiei vutcani, de la nord la sud, era de circa 13,5 krq iax tili*.uvaria intre 1,3^qi 2,2 km, pe baza acestor mdsur[tori wmind s6 se fac6 impd4irea eide-a lungul. in virrutea hotirdrii domnegti, bazatd pe documenteie prezentate lajudecatS, intre ele temeiul constituindu-l vinzarea ftcute de Arhirie pivniceru, caream vdzut cd firsese deja anulati cu o sutii de ani mai inainls, sp[tarul Matei Costachelua acum rizegilor mai bine de jumitate de mogiea3, ln partea d. up* a viii, chipurite,,und€"_ au avut stipinire gi pin' 3curn, aft cu schitul ce este ficut de snnrnogiidumisale, cit qi cu livezi qi vii. in urma unei asemenea alegeri a pa4ii boiereitivutcdnenii s-au pomenil ci li se lua gi ,,cea mai mare parte de rut", .., uiil. qi livezilelor. situalia era deosebit de grav6, pentru cd, in afara dijmei ce le putea tere noulstipin din vii qi din livezi, el unna sE mai pretindl qi boierlscul de la cei care igi aveacasele pe partea de apus a mogiei, ceea ce insenma anularea stirii de oameni tiUeri qitransformarea in cldcagi pentru cea mai mare parte a s[tenilor. De aceea rizegii aucdztfila invoiali cu spdtarul Matei Costache gi i-au dat jumitatea de nord a moqili, cuVladnicul, mai adaugind pe deasupra gi toatl mogia Bancoviciu situati la hotarul desud al Vutcanilor*. Mirinimos, dupl o asemenea invoial[, boierul a acceptat si lerestituie vutcdnenilor patru zapise pentru alte p[r]i de mogie cumpdrate laanii 1795 gi1796, pentru care urma sd primeasc.i inapoi banii, el mulqumindu-se sd p6strezenumai zapisul de la Arhire Pivnicerulas nebinuind ci tocmai acela putea fi atacat maitirziu cu mult[ ugurinfd. Dar actm spdtarul Matei Costache iqi rotunjise bine moqiaRoqieqti cu jumitate de nord a Vutcinenilor, iar in josul vdii Bancoviciu se addugaFaurilor pe care ii cumpdraseri inaintagii s[i, la upur d" care mai luase prin schiJbPufenii cu Ap[ (Valea lui Darie).
Dupd ce au oblinut cu mari sacrificii libertatea vetrei satului, r[zegii p[reau sdse fi resemnat in fata situaliei, cind, la anul 1g17, s-a ivit cineva care- avea siriscoleasci din nou toati istoria Vutcaniior gi s[ rdstoame in folosul sdu ceea cerealizase spltarul Matei Costache. Acesta era viitorul Gheorghe Sdulescu, profesorulde mai tiniula Academia Mihiileand din Iaqi, cunoscut.u rionl din primiiistorici fifilologi romdni din secolul trecut. El era fiul acelui preot Panaite care cumpdrase celegiteva parfi de mogie de la rdzegii din Vutcani qi nepot preotului Cneorghe de taSiminegti, al cirui prenume il purta. Prin bunica saTodosia, fiic-a lui Vasile fi nepoatapreotului Misiili, se trdgea din bitrinul M[n5il6 de la Vutcania6. Numele de S6u]escugi l-a luat mai t?rziq dupi mogia Siulegti pentru care avea s6 se iudece cu boierul
o2 ldem, Drcumente,pach.407. doc. 9, fl J-5"'
.La capdtul de sud al mogiei aluat 422 stinjeni, iar razegila le-au r6mas 277 stAnjeni,la mijlocul moqiei 610 st6njeni,9i l6sa rnzeqila 419 stanjeni' iar la capdh.rl de nord spdtarul lua 491 stAnjeni 9i razeqii rd;raneau cu 33g st6njeni. Nu s-augaj aritil palrnele 9i palmacele ce se adiugau in fiecare mdsra, Ibidem-I lbiden, pach' 407, doc.8, f 5-7. imvoiala dinte razegi qi stiipdnul Matei Cosrache aratii cii se va proceda la mesurdtoriin vederea stabiloirii intinderii fiecdrei perili, dar in docrunent nu mai apare numdrul de stinjeni.ot lbidem, rfrjh. 422, d(x,,.90.* Gh. celinescu, Istoria literaturii_romdne de Ia origini prin6 in prczent, ed. Al. piru, Bucure$ti, lgg2, p. 264,fiatd capreotul Gheorghe s-a cas6torit cu fiica preotului Mis6iltdin vaticeni (gregealE pentru vutcam) 9i s-a stabilit pe mogiastriimogeascd de la Siulegti, de pe prut.
)?)
d- $*aN@-
tsmrmn'qrhcu. slrc ,ffi.
, sffnr5Snrrnr
Frumif[|m",$iir-Elgsi:TGgilEimui l
iarntg,rr:n s;fii zud"rurl ;sfif, i;
95 srffieze
! **-mili,
frn'grhic::
]S;
asE.aceMlr_
si s-eteb-1t}Mrsgsau
brr
IorrnM. Monolactu
Petrache Roset47, acegti Sduleqti p[rind sd fie tot una cu satul Rinceni din comunaVetrigoaia judegul Vasluias.
La inceput, ca unul ce ficuse gcoall greceascb, semneazi GheorghePapadopulu (Popa sau Popescu, gi, la anul ardtat 1817, ca descendent din bAtrinulM6n[il[ pretinde si i se dea in stdpinire pA4ile din Vutcani qi din Bancovici,mogtenire qi cump[rituri ale inaintagilor s[i. Cercetarea fbcutd atunci la fqta locului adat nagtere la noi disculii in problema impdrlirii moqiei pe batriniae. in privinfaBancoviciului toatd lumea era de acord ci existau bitrinii Mindilb, Chirip gi Borce,dintre care s-a vdzut cd primul gi ultimul se intdlnesc qi la Vutcani. Dar la aceasta dinurmi apar la un moment dat cinci bdtrini: M6n5ild, Borce, GurdlatS, Gheorghe gi lon,care s-a mai numit gi Moga. Dintre aceqtia, Borce, Gheorghe qi Gurilati erau cei dincare cumpirase Gheorghe C[r[ugu, Ion sau Moga apare in documente din anii 1631,gi 1654, iar Mdndild este menlionat in anul 1667. La o incercare de impdrlire a mogieiintre rdzeqi, la anul 1778, aceStia au declarat numai patru bdtrini, negind pe Gheorgheciruia i se mai zicea qi Vitc6 de la care se trage gi numele mogiei, Vdtcani, pentru camaitirzi4la anul 1786, si fie tdgdduitd existenla bdtrinului Gurilatb, rdminind pindla urmb numai trei bAtrini, din care numele lui Mlndil[ este inlocuit cu acela deBerdill. Toate aceste fluctualii erau manewe ale diferitor grupuri dintre rdzegi carepretindeau cb se trag dintr-un betrh sau altul, negind drepturile celorla[i care ?iconcurau la impirlirea mogiei. La anul i817, de pi1d5, unii spuneau cd nu gtiu deexistenla unui blkin Gheorghe. Referindu-se la invoiala incheiat[ cu spltarul MateiCostache pentru impdrlirea moqiei, rdzegii ardtau c[ nu i-au dat pimintul dupd bdtrini,ci ,,din mijloc", adici din totalitatea ei au ldsat boierului jumdtatea de sus aVutcanilor, cu Vladnicul, iar pe deasupra i-au mai dat gi Bancoviciul. Dar unii din eiqi-au dat seama abia acum ce documente avea Matei Costache qi arltau cd trebuia sd ise fi dat numai din bAtrinii din care fuseserd vindute p[4ile respective, pentru a nu fipigubifi rizegii care se trdgeau din bitr?nii nevinduti. Dar ei procedaserd aqa pentruc6, degi se adinceau contradicliile din sinul obgtiei rizigesti qi erau tot mai viitendinlele de impirlire a moqiei, aceasta rdmbsese incd nealeasd qi stdpineau cu toliiin devilmiqie, fbrd restricliile ce ar fi recurs chiar gi din simpla delimitare abdtrinilor. Tot acum obqtea rdzegilor gi-a dat seama ci la imp[rfirea moqiei cuspdtarul Matei Costache a fost inqelatd, deoarece, considerind cd Vutcanii seimp[rfeau numai pe trei bitrini, boirului i s-a dat mai mult pimint decit i s-ar ficuvenit incazulcind se puneau la socoteala cincib6trini.
Cercetind pretenfiile lui Gheorghe Papadopol, cate nu ingiduia si fie pdgubitde pi4ile ce i se cuveneau din Bancovici, trimi$ii cirmuirii au stabilit cd acesta aveadreptul la 764 stinjeni din Vutcani gi 8 sthjeni din Bancovici, adicb un total de I72stinjeni pe care ii cerea din moqia rdmasd la stdpinirea rdzeqilor, adicl numai dinVutcani.
u' Arh. St. Ia9i, tr. 1785, op II 2036, nr. 3 (1 15), din anul 1835.a8 In Lucrarile Statistice a Moldovei, II, Iagi, 1 862, la linutul Fdlciu apar satele Rincenii lui Roseti, Rincenii lui Sdulescuqi R:incenii rlzegi, Gheorghe Sdulescu era gi nepotul iconomului Ene din Huqi, originar tot de pe la Siminesti, care laanul 1825 intervenea pentru el in pricina rnoqiei Slulegti (Arh. St. Buc, Documente istorice, pach. 422, doc. 923on Arh. St. Iasi, Documente, pach.422, doc. 127.
z))
[Ir{
'J
{l
-\
#,ft
F.IH;L
frh:r:
Es!mffiJ.
Gtnduri despre Vutcani gi despre vutcdneni
Zece ani mai tiziu, la 1827, pretendentul, semnind de data aceasta IordachePopa, arlta c[ rdzegii nu i-au ?ng[duit si intre in stdpinirea pdrlii de moqie ce i s-aales, ca gi a qltor 12 stinjeni cump[rafi ulterior gi cerea domniei s[ fie pus indrepfwile sale5o.
In acelaqi timp continuau conflictele dintre rlzegi. Cei care spuneau cd se ffagdin bitrtnul Berdil[ dldeau jalbe impotriva descendenliior din betrfuii din care luasepdrli spbtarul Matei Costache, ardtind ci, deqi p1rlile acestora fuseser6 vindute,continuau, totuqi, sd fie stdpinitori impreund cu ei in restul mogiei. Toate acesteplingeri gi cercet[rile care au urmat intre anii 1825 qi 1835 nu au fbcut decit siincurce gi mai mult discutabila probleml a numirului de bitrinisl, din care rlzeqiicdutau sd-gi aleagi plrfile ce considerau ci li se cuvin. S-au alcituit diferite sprle deneamwi, multe din ele in meconcordanli cu pulinele documente privitoare la mogie.Dificultdlile mai veneau gi din aceea c[ muli r[zegi declarau ci se trag dintr-unanumit betrin, dar pretindeau sd stipineasci din partea altuia, toate fiind consecinlastrfnselor qi complicatelor inrudiri intre locuitorii satului.
Gheorghe Siulescu alias Papadopol sau Popa se amesteca gi el in disputeledintre rdzegi, mai cu seam[ prin intermediul lui Teodor Burada, juristul gi prietenuls6u, care incerca sd intocmeasci tot mai complicatele spife de neamuri, dar eiurm[reau de la bun inceput altceva decit o simpl6 impirfire a mogiei intre vutclneni.Spltarui Matei Costache murise, iar so{ia acestuia, Casandra, s-a recisdtorit, probabilintre anii 1809 gi 1 812, cu colonelul rus Ghedeonov gi la anul 1 827 a vindut la mezatmogia Rogieqti cu toate celelalte alipite ei, cumpdrdtorul fiind, in final, un grec,Temeli Gavdela, supus rus. Gheorghe Siulescu a aclionat tndatl gi, dup5 judeclliindelungate, la anul 1838, c?nd avea de acum gi rangul de paharnic, a cdstigatprocesul cu noii stlpini ai Rogiegtilor care frebuiau s6-i dea jumltatea din Vutcani qimggia Bancoviciu luate la anul 1805 de spitarul Matei Costache52. Argumentul debazdprezentat de Sdulescu in sprijinul cererii sale a fost cartea de judecatd din anul1706, prin care ispravnicul de F6lciu a anulat vinzarea gregit[ frcuti de ArhirePivniceru c6tre vornicul Vasile Costache a pbrlilor ce fuseserd cumpirate cindva deGheorghe Clr[ugu. Tocmai acest document care le-ar fi dat cdstig de carsz6. de la buninceput nu a fost prezeutat de rdzegii wtcdneni la judecata avutd cu spltarul MateiCostache in anul 1804, ca gi cum nu ar fi gtiut nici unul din ei de existenla lui, darGheorghe Sdulescu s-a priceput s[-l specuieze cu succes. Celelalte acte prezentate deel erau intiriri de stipinire date lui Gheorghe Juverdeanu" cel care reuqise si anulezevinzarea lui Pivnicen4 pentru alte pnrli recuperate de la vornicul Vasile Costache,adici pentru porfiuni mai mici din mogie, dar care lui ii confereau" impreund cu altele,calitatea de rizeg in Vutcani. Dar iatd cum s-a desfigurat judecata.
Inc[ de la anul 1817, Gheorghe S5ulescu, numit atunci Papadopol, a protestatimpotriva vinzirii la mezat a Rogiegtilor de c[tre Casandra Ghedeonova. El ardta ca,la vremea cind spdtarul Matei Costache se judeca cu vutcdnenii, era minor, subepitropia episcopului de Hug| astfel ci nu a putut interveni in timp utit. insa
to Ibid*t,doc. 143.tt. Ibidem, pach. 480, doc. 38 9i ,39, pach. 591, doc. 51, bis; pach. 596, doc. 130." Ibidem, pch. 422. dcrc.207. Intdrirea domneasci la anafsoaoa Divanului.
234
llr(ta
J
-:)#a?.*Y-
at
tuI.!l
itr
ilsEt-resA$;deiEun4e
le!t-
E:
bLMT
4
;-TJE
lu-
deFT
utuzeE.
e.
IoprnM. Mottolorhe
R\A
ri
\
i
\i
,_* i
sE
Departamentul Pricinilor Strdine nu a admis cerefea sa de animare a mezatului, pin[
cind ua prezentadovezile cuvenite, astfel ci moqia a fost cumpiratd inilial pe numele
Elenei Miclescr.r, solia lui Panaiotache Panu, Sdulescu a revenit cu noi petilii, iar
cererile sale au fost considerate ca intemeiate abia la anul 1832, cind procesul a intrat
pe rol. El mai ardta cd,la anul 1817, nu au fost respectate formalitdlile de procedurl
privind mezatul qi c[ vinzarea a fost ,,iconomicoas[", deoarece cumplritorul real nu a
fost Elena Miclescu, ci supusul rus Vasile Peltechi, de la care mogia a trecut in
st6pinirea lui Temeli Gavdela; domnitorul Scarlat Caliman i-ar fi dat dreptate atunci,
dar, fn graba cu care s-a desfrgurat mezafll, a trebuit ca pretenliile ce le ridicase
asupra vlnzdtorului si fie transferate asupra cumpdritorului'
Ca atare. boierii Divanului au dat dreptate lui Gheorghe Siulescu, care a
ciqtigat astfel partea din vutcani qi moqia Bancovici luate la anul 1805 de spataruI
Mat;i Costache. Atingindu-qi astfel scopul urmirit, Sdulescu va 16sa pe rdzegi sd se
judece mai departe intre ei pentru num6ru1 bdtrinilor, ba incd ii a\d\a, ficindu-i si
cheltuiasce -o4i
bani, incit au trebuit sd arendeze moqia pentru a putea suporta
cheltuielile, in vreme ce el se consideri de acum st[pin pe pl4ile cigtigate, gUtinil$
chiar qi 55 slujbagi volnici dintre birnicii satului, ca 9i cum aceqtia ar fi fost cl6caqi".
Gheoighe Sdulescu, ajuns proprietar de mogii, nu constituia o exceplie pentru acele
ur.*G, fenomenul nioA "u.uiteristic
epocii de formare qi ridicare a burgheziei ai
c6rei membri, pentru a-$i consolida pozilia economici qi social6, pe lingd
indeletnicirile proprii noii clase, cdutau sd intre in rindurile moqierimii. Procedeul
folosit in cazul de fala nu era din cele mai curate qi Sdulescu gtia c6 drepturile
cdstigate de el erau discutabile gi puteau fi atacte de cdtre rdzeqii vutcineni. La anul
18041 sp6taru1 Matei Costache a luat partea de moqie de la obqtia tuturor rizeqilor, iar
la anul-1805, cind le-a smuls 9i Bancoviciu, s-a invoit cu intregul sat a cfruia vatrd
era ameninlatd de st[pinirea boiereasca. Acum, Gheorghe Sdulescu s-a judecat singur
cu noii stapini ai Roqiegtilor la care fusese alipitd partea din Vutcani 9i moqia
Bancovici, a prezentat numai in numele sdu documente care interesau pe toli rlzeqii'
iar in final a obtinut totul numai penffu sine, nu 9i pentru obgtia satului cdreia ii fusese
r6pit p6mintul. Chiar dacd a dispus de dovada c6 Arhiri Pivniceru a vindut riu partea
Cir6ugului din Vutcani, chiar dicd tat5l sdu, preotul Panainte, achizilionase ispisocul
de la ilieq Rareg pentru o buni bucatd din partea de sus a Vutcanilor (punind apoi pe
dasc61u1 Alexandru sd fac6 traducerea aceea fantezistd), toate acestea se refereau
numai la Vutcani, dar asupra moqiei Bancovici Siulescu avea drepturi minore 9i
aceasta trebuia sd revind in iea mai mare parte rdzeqilor5a'
De aceea, pentru a evita pretenliile vutcdnenilor, a recurs qi el ia procedura
vinzirilor deghuite,,,iconomicoase", de cafe acuzase mai inainte pe allii' La anul
1842, a vindut c6minarului Neculai Istriti partea din Vutcani qi moqia Bancovici
c6stigate prin judecatl de la stdpinii Roqieqtilor. Aceqtia din urmS au incercat sd
opreisc6 desfigryarea mezatului, dar obiecliunile lor, ca 9i ale rlzeqilor care nu mai
terminau cu judecdlile dintre ei au fost respinse. In anul urm[tor, Neculai Istriti a
vindut qi el aceste p6r!i lui Fotache Ghetu care le cumpara pe seama lui Gheorghe
t t lb idem,doc.2l lto lbidem, doc.229
23s
Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
Siulescu55 $i, cum totul a fost bine regSzat, la anul 1845 a fost incheiat gi actul princare el redevenea stipin definitiv al moqiei R6zegti nu s-au resemnat gi au invocatdreptul de riscumpdrare, iar pentru a-i linigti, Slulescu le-a vindut 600 filci dinmogie, din care 181 frlci reprezentau Bancoviciu, iar restul era in partea de nord asatului56.
Ciminarul Gheorghe Sdulescu a r[mas stlpin pe inc[ 382 frlci de pdmint careau constituit apoi moqia Vladnicul, desprinsi definitiv din trupul Vutcanilor. Aceastimogie a fost dati ca zestre fiicei sale Maria cisdtoriti cu Casian Lecas7, pentru ca inanul 1920 sd fie vindutilui Aristide Malachi, de la urmagii ciruia a fost expropiati inanul 194558. La Vladnic, in jurul conacului mogieresc a existat o micl agezare cupufini locuitori care a disparat cu timpul, oamenii mutindu-se la Corni-Albegti,Schitul Vladnis, unde a fost inmormintat Gheorghe S6ulescr:" s-a d[rimat de multiweme.
Rizegii de Vutcani erau strimtorali pe p[mintul pulin ce le mai rimisese, astfelc6 au fost nevoili si cumpere din moqiile vecine. A"1a au cumpdrat 231 frlci din mogiaMil6iegti, dupi anul 1870, de 1a Constantin Corbtl pe partea de apus a viii, la nordde satul cu acelagi numete, dar mai cu seami din mogiile situate la sud de Pogta Elangi Gugi,tei, pe Holob[! gi pe Copiceana. Cu prilejul acestor curyirnturi, degi ele aufost fbcute in numele intregii obqtii rnziqeqti, pimintul a intrat in stEpinirea celor careaveau o stare materiali mai bun6, fapt care a accentuat diferentierea economici gisociald a sltenilor.
QUDT.QUES pAcES D',HrSrcrRE D'UN VTLIAGE DE .RAnSr -VUTICANI, DU DEPARTAMENT DE VASLUI
Resumd
Le viilage de Vutcani, de I'ancien district de Filciu est fond6 aucornmencement du XVI-' sidcle et, autour duquel etaient grouf les etablissementsvoisin, qui ont disparu au XVII-" siecle.
Il y a peu de documents concernant le village de Vutcani: ils deviennent plusnombreux, plus tard, a I'epoque des disensions entre les ,,r[zegi" entre les ,,r[zeqi" etles boiards dans le cadre du phenomene de Faccaparement des propriet6s despaysans. Ou ne sait pas precisement la divisation du domaine: 3 ou 5 ancetres ou,,befrini" (I y etait un certain Gheorghe Vitcl qui a donne le non du village,initialment,,Vatcani", et puis devenu a I'epoque moderne, Vutcani).
Au XVII-" siecle a commenc6 un longue processus d'accaparement des terresdes ,,rizeqi" de Vutcani par les proprietaires du domaine de Rogieqti. En 1761, le
ss lbidem,doc.230 qi 234.t" Ibid"m. doc. 308t' Ibid"*,doc. 3055t Arh. St. Vs., hlstitulii agricole din Jufulul Fdtciu, d(tr'. nr. 138/1945, f.29 9i 44." Ibidem, dos. 12, 1907, f. l-5.
236
IoonN. Manolaclv
,,stolnic,, Ion Miclescu prend en possession une partie de la propriet6 des paysans' en
1804 la spathaire Matei Costache a obtenu par jugement la moiti6 du domaine de
Vutcani et les paysans, pouf sauver I'emplacement du village on lui domaient en
echange les domaines de ,,Vladnic" et de ,,Bancovici", tOuS les deux obtenus par
Gheor:ghe S6ulescu, professeur a 1'Academie ,,Mih6iiean6" de Jassy, 30 ann6es plus
tard, alasuite d'un longue proces avec les faux proprietaires'
priv6s des domlaines, les ,,r6zeqi,, de vutcani, ont achet6 de 1a terre des
domaines voisins, comme MdlSieqti'
\
g'.4/
I
a-
hii' r{a'\
\
Ginduri despre Vutcani si despre wtcdneni
GHEORGHE JvE$ftAJv (tnog Ghifil
[Justifi carea, autobiografiilor]
t&.1.] Nu oricine are dreptul moral de a-qi povesti
viala. Numai persoanele care au ocupat situaliuni inalte
sociaie qi care s-au distins acolo unde au avut drep. Ei au
destdinuit din via{a lor, care intereseaz[ viafa !6rii. Ei simt
nevoia de a da unele l[muriri cu privire la evenimente
importante petrecute in viafa lor, l[muriri pe care nu
puteau sd le dea publicitalii in momentul in care s-au
peffecut. in fine, oamenii de geniu care s-au manifestat in
gtiin!6 pot arlta imprejuririle in care au putut ajunge la
descoperirile 1or.Cei dintii pot fi folositori istoriei, cei din urmi pot
da indrumiri educative pentru viitorii descoperitori. Al
mai avea dreptul de autobiografie qi cei care, prin faptele
carierei 1or, ar putea servi de exemplu altora, inspirindu-le o voinp la munci 9i rm
curaj ?n via!6. indrlznesc s5 m6 numir printre cei din categoria a treia, arbtitrd de
unde am plecat gi unde am ajuns prin munci curati qi st5ruitoare, insoliti de alte
calitdf;, prin care te poli distinge.
[Primii ani din via{n]
[&.2.] Am vdzut lumina zilei duminici la rdslritul soarelui, 27 augst 1872, stil
vechi, adicd 9 septembrie stil nou, in Vutcani, jud. Fdlciu. Asta o qtiu de la tat6l meu-
care, - dupd obiceiu - m-a trecut la Ceaslovul s6u de la scoall, linut pe coarda oddir
din,,c[soaie", casa noul frcutl de dinsul dup6 insuritoale, cea veche se zicea ,,casamare" mai chipoasd gi mai inalt5, cu soclul de lernn de stejar de un metru indllime la
fap. Cind am venit la conqtiinla existenlei mele, nu pot preciza anume. Imi aduc eu
aminte de citeva lucruri, dar firi importanf[. M-am trezit jucindu-m6 cu verii mei-
Nicu!6 gi Grigore, ai lui Ni!6 Negtianu" v6r bun cu tata; cum 9i cu alt bdiat, Vasile, al
lui Gh. Nalbaru. ce frumos cinta bitinul acesta! Avea o voce baritonali aqa de dulce
gi cintecele erau adevirat moldoveneqti, gi de o duiogie nemaipomeniti, t6riginate a
doin[, cum n-am mai auzit de-atunci! Plcat, ci n-au fost transcrise! Aduceau cu
doinele olteneqti, - dar erau aqa de duioase! Pot sl amintesc din copil[rie un fapt, care
spune ceva, M-am dus intr-o primdvarl cu verii mei la deal, la masl (la mori?), la vie"
dar far1 qtirea tatei. Cind m-am intors gi am intrat pe poart[, tata, din fundul ograzii-
unde cioplea niqte lemne de lucru, mE ?ntreabi unde am fost. l,a rdspunsul meu, il vdd
indreptindu-se spre mine. Simlind cele ce aveau si urmeze, cerc sd fug; dar degeaba-
Tata, dup6 cifiva pasi - ci era doar de 1 metru 9i 80 cm, cu 2 cm mai inalt de cunn
sunt eu acum -, mi ajunge qi-mi trage o chelfbneald zdravdnd. Nu aveam voie s[ ier;
din ograd[. Mai adesea veneau verii la mine. Tata era gi a fost intotdeauna foarte
238
;trT
t
{{I
Tlr(vl
IognN. Manolac-hc
sever cu noi, copiii. Tot aga cu mama, qi chiar cu bunicul, tat6l mamei, cdci al tateimurise de cind acesta era de patru ani. Era sever tata, dar gi drept. Vorb6 de clacd la el
nu se-ncdpea. De intrelinut cu vorba [pe alfii] ii pllcea; nu prea spunea snoave, ci
lucruri petrecute gi da poveli multe, cici se pricepea.
L $COLILB
a). Scoali primara
l&.3.1 Am inceput scoal[ primard la virsta de qase ani, in 1878. in clasa intii nugtiu cum invSlam. Am frcut-o insd doi ani, pentru cd erau doud seclii.
O amintire. in drumul spre gcoalb intilneam un cdine negru, mic, dar aL
dracului, de care ne apiram noi blielii ugor, cind eram mai multi. De r[mineam eu de
cird, atunci nu indrdznesc s6 infrunt rdutatea cilelului gi rdmineam la un vecin, fie
intr-un ocol, unde stiteam intr-un co[ cu cartea in min6, ca la intimplare si mdgdseascd tata citind, fie lingd un stog de pdrinc. Odata am adormit lingd stog.. Tata,
bdnuind ceva, s-a luat dupd mine qi m-a gdsit dormind. M-a intrebat de ce nu m-am
dus la gcoal6. I-am spus cauza; si el, gindindu-se mai bine, nu m-a bdtut, ci m-a luat
cu biniqorul, ducindu-ml acasi. Ii era fricd, spunea el, sd nu-mi intre we-un garpe ingur[. M-a sfituit, deci, sb nu mai dorm acolo.
Dupd doi ani, am trecut in clasa a doua, pe care am ftcut-o cu acelagi dasc[l:preotul D. Dima, fratele episcopului Calinic Dima de la Hugi. Am trecut in clasa a
treia cel dintii, cdci pe ling[ cd invifam bine, preotul linea la mine 9i pentru cd gtiam,
bine prohodul de la ingtopare qi ,,Vrednicd egti", dupd inv6!6tura Sfingiei sale. Dar in
toamni s-a schimbat inv6![toru1, venise unul norl normalist, cred, Daulgea. Acesta,
ascultindu-md odati la aritmeticd, a gisit ca n-am cunogtinlele necesare clasei a treiagi m-a trecut ,,din oficiu" din nou in clasa a doua. Am ficut deci doi ani gi aceastd
clas6. in al doilea an am promovat intiiul. Am urmat apoi clasa a treia gi am ieqit
intiiul la clasificalie. Tata gi un alt sdtean, au gdsit cu cale ci la lard nu se face qcoald
bine, deci s-au hotirit sd ne duci la Huqi, eu cu trei clase gi $oitu cu patru. Gindul
acestuia era sa intre la seminarul teologic. Cind colo, directorul seminalului, arhiereul
Narcis Cretulescu Botosineanu a obiectat c[ nu-l poate primi cu patru clase primare
de la !ari. Pe mine, pentru acelaqi motiv, nu m-a primit institutorul in clasa a patra; qi
a$a am fost nevoili s[ facem din nou [ultima] clasa, deja ficut[. $oitu a patra gi eu a
treia. Agadar am frcut gi pe a treia clasd tot doi ani. Am iegit tot premiant intii la
sfirgitul anului. Am urmat apoi clasa a patra cu distinclie, clasificat ?ntiiul la finele
anului.
l&. 4.1Tata a vnrt sd ml dea la Liceul Nalional din Iaqi. Era mai aproape de
Suceava, ora$ care pentru tata era ceva nemaipomenit de mare 9i insemnat; cind
spunea de cineva cd a inv[lat la Suceava, era cea mai mare laudl. Venim deci la laqi.
A vorbit tata cu un pedagog de la Liceul Nalional, si mi ,,prepare", pentru a reugi
bursier. Pedagogul garantase chiar reugita, vdzind notele mele de mul1i zece in atestat.
F\, i9
i \ .t l?\
1\\3'\
239
Gtnduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
Dar tata, de teama de a md 16sa singur, la treisprezece ani frri ceva, intr-un ora$ mareca Iagul, se rizgindi gi m[ lud i.apoi acas6, ca si mi dea la seminar, si m[ fac6 pop6.
Cind colo, nici aici nu fui primit, din ssuzS cd aveam mai pulin de treisprezece ani,iar la seminar se cereau paispreceze ani implinili. De nevoie, qi ca s6 nu stau acasl, laVutcani, la treabd, uitind ce invdfasem, - aSa zicea tata, m-a l6sat din nou in clasa apatra primar6, unde institutorul Mina Constantinescu, om de inim6, s-a invoit sd mdprimeascl, degi gtia c[ n-am ce ?nv[!a. Tot aqa pdlise qi colegul gi emulul meu I.Grigoriu" ajuns preot qi profesor la Vaslui. Am fost deci desemnafi de institutor capedagogi peste clasi. Iatd dar ci am ficut gi clasa a patra primari in doi ani. In totaldeci cursul primar l-am fEcut in opt ani! Dar ce bine mi-a prins! Am cipitat cea maibuna bazi pentru studiile viitoare. Ag4 cu geografia invllati foarte bine in clasa apatra, am rizbdtut qi la bacalaureat, cdciin seminarul urmat de mine n-am mai invdlatgeografia deloc pind la sfirqit. Ce mai hirli colorate gi mari, ca aceea dupd care seinva!5 in qcoall, am fdcut in ciasa a patra! Toate capurile, golfurile, oragele principaleetc, le ficeam gi le qtiam pe dinafari. La matematicd iar[qi m-am ajutat cu ceinvifasem in cursul primar. A.Sa li cu limba qi literatura romAn5, pe care de asemenea n-ammai inv6,tat+ in seminar. $i, fir[ modestie, pt zice, cd pot r{spunde oricdrei intrebdxipretenfioase. S-ar putea ffage, cred din faptul ci am ficut scoala primard opt ani,concluzftnea educativl cI rlu fac cei ce grdbesc copiii si iasi ldin scoali] c?t mai iute, inloc si-i lase si insiste. Adevdrat: cursul primar este bua cursului secundm, qi acesta, atwdydmtntului universitar. Am constatat-o prin mine. Observ cd nici in Univenitate n-ammai ficut romAna, nici sumar, nici aprofirndat. La cunoginlele din cunul primar am ad[ugatdeci ceea ce am studiat eu singur,
b). Cursul secundar
t&.51 Am frcut apoi seminarul Ia Hu* paffu clase. Iatina gi romdni aq putea zice cdn-am ficut. Celelalte da gi inc6 bine, iegind in fiecare an cuprima distinclie (in clasa a III-aal doiiea" din cauza notei opt de la purtare, care se adrma pe din dou[ eu media studiilor).int-a patra clasi am avut media general5 9,95. N-o spun ca o laud5, dar ca o conparaliecu un predecesor, V. Stancirl care in clasa a [V-a a avut media generali, se zice, 10 (zece).O mimrne! Cu aft mai mulg cu cit in anii urm[tori din cursul superior gi fin] Universitate,nu qi-a menlinut strdlucirea, degi a fost distins, ajunglnd apoi profesor de istorie qi avocatin Cehra$i. Ce amintiri a$ mai putea relata, decit doar ci, in cursul celor patru ani, am avuttei directori: C. Arghir, preotul I. Arteni qi C. Chiricescu? Sub cel dintii trdiam bine, cAciaveam mincare bun[; ba cei din din cor primeam de la director gi bomboane, din banii lui!Sub al doilea director, nigte rai au pus foc seminarului de doui ori. $i era doarl iamili fivEzut pe blieli clrdbdnind pdhrile din dormitoare noaptea prin zdpad6! Sub al treileadirector fidiam prost: vaz[ cu mdsline ?n postul S?npietrului! Se unise directorul cueconomul gi ficeau bani. Dar au primit risplata Domnului in vtata 1or. Pot s[ amintesc incdun lucru: c[ in clasa a III-a prirnara eu gi cu Grigoriu am fost numifi canonarhi la Episocpie,primind fiecare cite 15,50 lei pe lun[, eu titularul cu dreptul la pensie ceea ce mi-ar fi priitpoate la regulmea dreptului la pensie, deci n-am mai avut nevoie. Ce bucurie pe noi! Mai
240
-FE
Fno-r ,ht t rlmfrLfcaStalnaif la
@ESe
FIElceldn
sftiili
EhEal{m
Er
rc iItr-aht4em).lre
IEITunfic6ciihi!tantlealcuma
PcpnitItdai
ales pe mine, care primeam cite un 50 de bani, cind venea tata h ora;! Mi-am ficut din leafi
* tt"O de haine de rips, cicitrli de astrihan, mi-am cump[rat galogi, ceas de arginl toate
pentru intiia oar6. Am sfirqit gcoala (semnarul inferior) la 18 ani, cu primul meu discurs,
f,"* tu premii, eram premiant I din ultima clasa, a IV-a. Am r6mas cu is6ana citorva
profesori, V. Gddei, de muzic[ bisericeascl gi occidentald" cel mai bun psalt din cili am
cunoscut qi auzit tn viafn. Un bariton brilliant, de o dulcea!6 qi rotunzime rar6, tott4l
putemic6, nemaipomenit5! De la el am inv[,tat eu qi at'ta propriu-zisi a cintirilor bisericegti,
qi tiUerAtea de a interpreta notele rigide, dlndu-f, drumul frnteziei. Ce mult mi-a ajutat
aceas6 afi6 liberal6, pi tfuga vocea bunigoarl de bariton, pe care o avearn, .rroi a61a mai
tirziu.De asemeni imi amintesc de G. Roiu" profesor de matematici, care mi punea pe
mine qi pe Grigoriu s[ explicim lecfia inainte (elevilor), G. Popovici, care da fiecare lecfie
din urrnn ca repeti$e la cea de acasa G. Vintu qi D. Popescr:" profesori noi 9i tineri.
c). Cursul suPerior
t&.6.] in toamna anului 1890, dupl consultul dintre tata gi rnarna, - noaptea dup6
culcare, cind eu incd nu adormisem - dac[ trebuie si mi insor cu fata unui fruntaq din sat qi
apoi s6 m6 fac preo! cum voia mama, sau si urmez la Iagi, in cursul superior, cum susfnea
ta,6- a invins pdrerea tatei qi am plecat la Iagi. Am dat concrrs cu absolvenlii celorlalte
semninarii inferioare: Galafi, Roman qi noi cei din Hugi gi am reuqit cu distinclie. Doi ani
am fost intem la Seminarul ,,Veniamin", clddirea din stdrla G. Siulescu, sub direcSa
bunului gi liberalului la suflet arhimandrit Riileanu. io t"ptu cu premiantul I de la
Seminarul ,,Veninamin", N. Oslobanu, arn ieqit victorios. Spre sfirsitul toamnei am glsit
loc liber de cintire! la biserica Buna Vestire, cu venihrri particulare, 9i am fost numit
cintire! cu 30 lei pe lund, care-mi prindeau bine penfu nevoi gcolare 9i irnbricdminte, cdci
tata nu-mi mai didea. Vra si zicltnternat gratis qi 39 lei lunar, nu 15,50 lei, ca la Huqi. O
grea curryini am avut ?n iama lui 1891, cdci, paltonaqul de la Hugi fiind sub,Lre, arn rdcit
idtuue11, dubl6 pneumonie gi pleurezie. Sdnitatea de-acasb qi cei 18 ani si jumitate m-au
salva! sub ingrijirile renumitului doctor Russ de la Spitalul ,,Sf. Spirion". C6fre sft$itul
anului al tr-lea de la Iai, 1892, noi, cei paftu fruntaqi ai clasei: G. Manea" D. Mandea,
Benedict Voinescu gi cu mine, ne-aln pus in gind s[ nu mai facem clasa a MI-a de
Seminar, ci s[ c6utim si inffim cu $ase clase intr-a MI-a de la,,Institutele lJnite", 9coa16particular[ hceald, renumiti prin profesorii distingi pe care-i ave4 universitari mai tofi, cit
qi pri" seriile de elevi, pe care ii didea. Printre acegtia se numlrau 9i seminarigtii distingi,
pti-ifi dupl un vechi obiceiu cu gapte clase de seminar tot in clasa a MI-4 zisd secf,a de
Lacalaureat. Aici se ficeau studii mai multe qi mai deszvoltate decit in clasa a MI-a de
licer.r" ?n vederea pregdtirii penfiu bacalaureat. Noi, cei patrq ziceary cd in clasa a VII-ade
seminar nu se frC decit obiecte de teologie, care nu erau necesiue pentru clasa a VII-a de la
,,Institutele Unite". indeosebi Istoria modeml, pe carc ne obligam si o invilam in vacantb
,pr. u fi examinali; dar acest obiect se mai frcea gi in scoa16, la ,,Institutele Unite"-
iit pentru Latini gi Greac6, eram aqa de tari, c[ noi, cu $ase clase, puteam lupta cu
cei cu gapte clase. Franceza, Germana, Matematici, $tiinle Fizico-naturale nu se
ficeau deloc in cwsul superior de seminar. Eram deci egali cu cei cu gapte clase, din
acest punct de vedere.
241
F.
Ginduri despre Yitcani qi despre vutcdneni
l&.7.1 Cu asemenea argumente ne prezentam la profesorii care conduceaudestinele ,,Tnstitutele lJnite". Directorul Novleanu, om bun, ne-a ardtat bunlvoin!6,dar ne trimise la profesorii Petre Poni gi Petre Toni, de care depindea totul. Cu Toni amers ceva-ceva; dar Poni a fost categoric contra, c6ci se strica tradilia, spunea el.Piedica asta, pusl aspirafiunilor noastre in cursul verii, nu ne-a descurajat. Unul dinnoi, B. Voinescr.r, originar din Cirnpulung-Muscel, avea un frate la Bucureqti, IoanVoinesiu, gef de birou la Ministerul de Interne, 300 lei pe lun[, om cu cunogtinfe desam6. Prin el am primit qtirea cd Radu Noveanr4 profesor de Geografie la LiceulLazdr qi directorul cunoscutului pension (liceu cu gapte clase) din Calea Victoriei, nr.190, ne primegte in calaqa a VII-a 1icea16, in urma unui examen. Trebuia insi s6plltim o taxi de 250 lei pe an, pensionatul extem.
Cu tolii am aplaudat propunerea cu entuziasm gi am inceput sd cdutam bani.Manea avea, cdci fusese un an invdfltor la Niruja, Putna, gi, fiind orfan de pirinli, erastipin al averii rimas[ pe urm6, condus6 de un bun frate al siu, Voinescu lputea facerost, cici] avea pe frate-s[u gi tncl altul, Victor, chiristigiu in Bucuregti, care stbteabine. Mandea [la fel, clci] avea un frate, la o prlvdlie in Calea Moqilor - Bucureqti qiavea nidejde intr-insul, ceea ce s-a gi dovedit pe urm6. Numai eu mi rizemam petata. Dar, c?nd qtiam lipsa banilor pe wemea aceea, suma fiind grczav de mare pentrusocoteala mea, - cu inima strinsd de frici am plecat acasi, s6 cer tatei bani. Lataxa de250 lei se mai adaugl gi intrelinereala gazdh pe l0 luni. Tata, auzind ce vreau, mdprimi cu bunivoinli gi imprumutind 300 lei de la naqul meu Gheorghe C. Negtian,mi-i dete cu uriri de bine, dar qi cu ameninlarea cu plrere de riu, cI nu gtie de vaputea si-mi mai dea.
Agadar, plec la Iaqi cu cei 300 lei, baza viitorului meu, ca sd md gisesc cucolegii. Acegtia se asiguraseri de bani mai iute decit mine qi plecaseri mai inainte laBucuregti. Am plecat deci din Iagi singur, dar colegii mi agteptau la Gara de Nord, casd md anunle cI socoteala de acasd nu se poffive$te cu cea din tirg, c[ci numai gazdacu odaie gi mincare costl 30 lei pe lun6, iar la pension ni se cere 125 lei pe jumltatede an. Ce fac cu 300 lei pe an? Mirturisesc ci la aceste informalii nebucuroase amr[spuns: ,,Ce-mi pasi? Bine ca am ajuns ?n Bucuregti t... j. $i intr-adevdr, incredereamea n-a dat greg, cum voi aruta ntai pe urm6. Deocamdati ne-am aranjat trei din noi(cici Voinescu avea de stat la un frate al slu) la o polonez5, cu 30 lei pe 1un6. A douazi m-am dus la pension qi am plStit cei 125 lei. Am aritat certificatul de la Seminar cugase clase, media generall 9,25 paremi-se. Cind avdz-nt rbposatul Noveanu asemeneamedie, nu s-a pufut refine de a exclama: ,,bravo"! gi mi-a frgdduit gi inlesniri. Ceadintii, ci nu se mai ia resful de tax[, ceea ce a gi frcut. Trebuie s[ spun ci noi, ceipatru fruntaqi, pdrlsind seminaruf clasa a VII-a, in care am urrnat aproape o lun[, aml[sat un gol in clas6. Tuturor profesorilor le-a pdrut rlu de lipsa noasfri, dar in fundulsuflerului lor, poate aprobindu-ne. Mai ales unii la care ml g?ndesc, ca Gh.Erbiceamr" Costichescu (Greaca, gi Latina), R[ileanu, directorul gi a{ii, n-au zisnimic, nici de bine, nici de rdu. Pe cind Conon Avrdmescu-Donici, profesor deFilosofie (care a ajuns apoi cunoscutul Mitropolit al Munteniei, venit de la Hugi) la
242
IognN. MutolacJv
facerea catalogului, a zis: ,,sdrmanii de ei! Erau b[ieli buni! Acum giau pierdut
cdrarea!" (Aga miau spus cI a zis, colegii rbmaqi, la Seminar). Cit de nenorocili am
fost, se vede din situaliile dobindite de fiecare: B. Voinescu a ajuns referendar la
Curtea de conturi, eu, profesor la liceul din B?rlad; Manea distins student la Drept, - a
murit de ofticd in ultimui an, la Gleichenberg in Austria ', iat Mandea a ajuns
licenfiat, avocat, mort in scurta vreme tot de ofticl care ficea ravagii pe atunci. Dar,
",, pi""ur"u noastr6 din Seminar, am avut un mare noroc' cdci, prin legea lui Take
Ionescu, seminarigtii absolvenli nu mai puteau trece la Universitate decit la Teologie,
deci ni se tdia portila cu ,,Institutele Unite". $i inc6 ceva: colegii rdmaqi s-au pus in
grevd cu adminlsffilia gi unii au fost eliminali ca gefi de grevd. Nu qtiu ce soarti am fi
avut qi noi.
t&.8.1 De la Iaqi, am r[mas cu icoana celor doi profesori invdlali 9i populari:
Gh. Erbiceanu gi Costlchescu, aproape regulat membri in comisiunea de bacaiuareat
din laqi; de asemenea a ttndrului Vespasian Erbiceanu, fiul celui pomenit mai sus,
profesor de Istorie improvizat, cdci fbcuse Teologia la Kiev, dar inimos qi sirguincios.
A frcut Dreptul, dupS licenla in Teoiogie de la Kiev, a intrat in magistriturd, azie
consilier la Curtea de Apel. Am mai rdmas cu fragostea fe IaSi, ora.; cu o pozipin
egcspliondf fe frumoasd, ca puline sau fefoc fu A,pmdnin" Si cu o ai"apd mof[neneascd
,irii, fi"4tttd intimd co societatefdrd fezmdyuf orasefor rnarL cParcd pfaneazd asupra fui
xtftetutpias Si cdrturar af tonicarifor Sim"arifor fomni!
l&.9J SA ne intoarcem la Bucureqti. M-a izbit rdu la ureche zgomotul asurzitor
de pe strdzi. Nu puteai deloc vorbi cu tovardqul decit strigind. Ce sd mai zic de
Bucureqtii de azi, un adevlrat infern nesuferit decit de cei nevoiti si stea sau si vind
in el dupd treburi?
La gcoala lui Noveanu" cei patru ne-am distins imediat, am devenit importanfi.
Nu mai putearn, de admiralie falil de ciliva profesori noi venili qi foarte buni!
Admiram lecliile lui Marcel Brtndz6, doctor in $tiinlele Naturale de la Sorbona, cu o
dicliune simpaticd gi c1ar5, cu desemnurile pe tabl[ admirabil de regulate; admiram
qtiinla lui Gh. C. Dragu, de Filosofie ) care, prin lecliile succinte, ne-a introdus in
qtiinla celor mai distinqi filosofi, capi de qcoald; ne pliceau lecliile regretatului St.
Mich[iieanu, macedonean inv[fat in clasicism, inimos la predare gi familiar cu elevii.
$i profesorii lineau la noi. Noveanu ne-a oferit cdtri sfirgitul anului mincare gratis in
pension; profesorul Dragu mi-a inlesnit prima lecfie (preparafii), cu 40 lei pe lun6, qi
apoi alteli, caci, pe la jumitatea lui noiembrie, terminasem cei 300 iei. A trebuit deci
si apelez la profesori pentru lecfii gi apoi la alte mijloace, pe care le inqir imdiat.
Am spus cd in noiembie 1892 am gdsit o leclie de limbile Latind qi Greac6,
dupl recomandarea profesorului Dragu. Preparam o institutoare, care d6dea in
particular examen de liceu, Zoe Marinescu, mdritatd Tutoveanu. Aceasta a terminat
Ticeul qi a urmat $tiinlete Naturale, fird sd le termine, cdci s-a mdritat Si transferat la
Birlad.
Ir{,J
t ;t,-\
hsea;mmtfr-Ton: arca e-"d dxni Xo,annF deLiceurfui nrirsd se
r bani.
lu erasa face; s[Eteares.u ;iEm pe
Pentrutsxa deru- mekqtian,;deva
ESC CU
rinte laknd- catgzdarnatatels€ AIn
redereailin noiA. douainar cumeneari Ceani cein5- amfindula Gh.cu zissor dehqi) la
z+t
Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
Cu cei 40 de lei pe luni luali de la preparalie puteam face fali gazdei (30 delei). Dar mai aveam o prizd; biserica. intr-adever, tot prin noiembrie am umbiat dupdun loc de cintire! gi, ?ntimpl6tor, am luat postul la biserica Brezoianu, dintre strlzileCimpineanu qi Brezoianu. Avea biserica venituri particulare. Preotul Nae Abramescum-a apreciat de la prima vedere, din ziua concursului, gi a doua zi, dupl serviciulreligios ce l-am suslinut la sffdnd, m-a angajat cintire! cu 50 lei pe lund. Se potriveala glas cu mine preotul, bariton, qi-i plicea felul meu de a cinta moldoveneqte. Cintaqi el bine gi cinta frumos. Era institutor la $coala primari de la ,,Cuibul cu barz6".Am devenit incet-incet, familiari, chiar prieteni. Avea doi fii, Sebastian gi Iancu, inLiceul Sf. Sava, clasele a fV-a qi a III-a, pe care mi-a propus plrintele Abramescu s6-i prepar sara, cind luam qi maga impreun[ cu el acasd, iar in plus primeam 50 lei lunart...1.
Nici o grijd de gazdd, nici de mijloacele de trai. Dar mai trmeaz6. Pini atunci,sI ar[t, c[ scoali mergea de minune. Eram fruntaqi noi, cei patru nu numai laobiectele legate de seminar, dar gi la celelalte. Fizica o frceam cu NiculescuBrlili,teanu profesor la fl.iceul] ,,Cantemir". Matematica cu Cosicescu, profesor lafl-iceul] ,,Matei Bagarab", fost director de PogtI Bucureqti, Franceza cu BonifaciuFlorescq de la fl,iceul] ,,Sf. Sava", Germana gi Romdna cu Mlndrescu, (nu SimionM?ndrescu, profesor universitar, ci cel de la Liceul ,,Cantemir"), ardelean etc. $i laacegtia eram printre cei dintii. Cind venea we-un inspector, Crdciunescu de exemplu,sau al,tii, pe noi ne scoteau profesorii, ca si fim examinafi. Pensionul ,,Noveanu", camdeochiat pin[ atunci, incepe si se remarce in bine. Din cauza asta, Noveanu nu gtia cesd mai facd de bucurie. Mi-aduc aminte cd,labacalaureat, la teza de $tiinlele naturalegi la oral, Fuica (cu profesorii Voinescu gi dr. Obreja), am obfinut note strdlucite,ceea ce mi-a adus elogii din partea profesorilor respectivi, intrbindu-mi unde aminvi,tat. Cind le-am spus de Pensionul,,Noveanu", au rdmas incremeniqi. Nu le veneasE cread6! Aceeaqi surprizi la Latind cind, la intrebarea profesorului Quintescu,universitar, am rispuns cd poate si mi pun6, unde vrea, s[ traduc. intr-adevdr mdpuse si ffaduc din Tit Liviu, autor greu gi deloc cunoscut de mine. Am rispuns aqa, clam luat 9. La alte obiecte am rlspuns potriviq cici nu le invllasem in Seminar. Chiarla geografie , invillatil numai in qcoala primar6, am putut lua nota de trecere, la vestitulN. Barbu, de la fl-iceul] ,,Sf. Sava". De amintit un lucru curios: la Matematicl eramtare, avusesem tot notele 9 qi 10. La bacalaureat examina profesoral Petrescu,universitar, zis qi B[di!a, om neryos qi birin. M-a intrebat ceva de la coadaGeometriei in spaliu, o teorie rar studiatS, unde m-a incurcat qi, firi alta imi dete nota3. Noroc de celelalte note, cici aveam media generall 7. Mai amintesc cdbacalaureatul l-am trecut in vara anului 1893, cind a fost organiz.ati,nanifestalia de laCotroceni, la profesoral Brindz6, din cauza unor rezultate de la teze, rcz;ultat care afost apoi casat.
244
l0 de
@luilcE$AU
atulfr"eainmd-t" inr EE-Ilsir
mi-i la!$gL]
r lariu.fimii lapftr-:IIT'
lcetrlenE",IIN
ET
EIJ.
d,Gfrnuiuimcu-dafficfrrh,a
Ioan N Manalaclg
d). Universitatea
[&.10.] Universitatea am inceput-o in 1893, toamna, odat[ cu recrutarea, cindm-au aminat pentru studii fin indeplinirea serviciului militar]. Aga am ficut aminareatrei ani de-a rindul, plStind cite 200 lei pe an.
Tocmai atunci s-a infiinlat $coala de Finanfe, pe lingi Ministerul de Finante,cu scopul de a ridica nivelul cultural al viitorilor funclionari de finanle. O pepinierd,Voinescu gi cu mine ne-am prezentat la concursul de admitere, la burs6. Am iegit aldoilea. Scopul nostru, ca studenli, era de a avea asigurate mijloace de trai.
Voinescu a luat gi diploma dupd trei ani, eu insumi m-am prezentat la diplomi.Am primit in primul an cite 60 de lei pe 1un6, apoi cite 90 lei. Ce bine ne-a prins! Darqi cursurile ne-au prins bine: lui Voinescu, cdci a dat examen pentru re$rendar laCurtea de conturi; mie, cbci am dat examen la specialitatea secundard la Drept. M6pricep binigor in chestiunile de Drept, cdci am ficut (acolo) Dreptul constitulional,Dreptul civil qi Procedura civilb, cu Procopiu, Dreptul penal cu Victor Antonescu giProcedura penal5. Dreptul Internalional qi $tiinfele Finanlelor cu At. popovici,director. Dreptul comercial cu Virgil Popescu, gi Italiana etc. Se inlelege cI obiecteleerau predate succint; principiile insi erau reliefate. Am uitat si spun de Contabilitateaftcuti cu Lisu de la Banca Nafional5 gi de Chimia Industriald, frcutb cu MaximilianPopovici (la Monetdria Statului fbceam experienfele). Am ajuns astfel si am inprimul an leafa de la bisericd 50 lei, leclii de acolo 50 lei, cea de la d-ra Marinescu 40lei gi 60 lei la $coala de Finanfe, total200 lei pe lund.
Tot in acel an, am inffat ca pedagog la $coala Normald ,,Carol T.,,, CaleaRahovei, cu casd qi mas[. Cursurile le urmam regulat la Universitate, cu prietenii qicamarazii mei de la Litere: Gh. I. Chelaru qi Augustin Scriban, cunoscuti de la Liceul,,Noveanu", cdtre sfirgitul anului. chelaru era tot seminarist. iar scriban fiulprofesorului de la $coala Comercial[, Galali, licean.
Tustrei ne intreceam, cetind impreund, mai ales eu gi chelaru, secretar la$coala Normal[ a inv5{ifurii poporului romdn ,,Sf. Ecaterina". Examenele le dldeamregulat. Profesorii de la Filologia clasic6, in special, ne apreciau mult (Quintescr:,Latina, Francudi, Greaci). Nu-mi erau simpatici Tocilescu, care preda istoria (lui iiplEcea adulalia) gi odobescu, care vorbea greoi, mai greoi decit Tocilescu. Maisimpatic erau Hasdeu, care preda Filologa comparatd, cu vastd erudilie gi imaginaliein,,etimologie". Pe Coco Dumitrescu il frecventam cu pl[cere, pentru magistrilele qisar,rroasele lui leclii; pe Maiorescu, pentru obligalia examenului de Logic6 - dar gipentru clarele gi convigitoarele lui leclii de Logici gi mai ales de Istoria Filosofiei. Laaceasta (din urmi) mi-a venit gustul sd dau qi eu examen in primul an. Subiectul eradin Schopenhauer: Die Welt als Wille und Vorstellung. Am cetit acasd opera luiSchopenhauer qi am fbcut lucrarea. La rezlultat, colegii mi-au spus cd Maiorescu a
ardtat lucrarea mea ca cea mai buni qi doar nu unnam Filosofia, dar pesemne aveamaplicare.
Din punct de vedere material mi intorc la anul al II -lea de de Universitate,c?nd profesorul Dragu gi riposatur M. Brindzi ne-au luat, ca pedagogi preparatori, lanoul lor pension, fostul ,,Novearu". primeam g0 lei pe lund gi'mincare gi casa. Afunciaveam deci:40 lei lecJia, 50 leibiserica, 50 lei tot acolo preparalia,qO lei Oe la $coalade Finanfe qi 80 lei de la pensionul ,,Dragu", total 310 leipe'lund, ptr,
-io"*" qi
casd. Leafi mai buni.decit a unui profesoisecundar la inceput. Adaug apoi: am arrutca alternare alti leclie 9: 4o lei, pe urrni 50 lei la gcoaiu No.-uTe i il"ar"*lipoporului tomdn, ca suplinitor de Istorie al lui Mihai Popescu, fost administritor aicasei $coalelor, 50 lei, artadatl, la Seminarul ,,Ni6n,,, in locul lui AnghelDemetriescu" profesor de Istorie, am fost profesor de Latina ia Institutul ,,Belteaiu,,,cu 60 lei, la alt pension de fete cu 40 lei etc.
Nu numai ca n-.am dus nici o ripsd bineascr, cit am stat la Bucuregti, dar amtrimis 9i tatei cite 70 lei p: luna, uptoup. un an. si fi v6zut bucuria batfinului, cindprimea de la Prim[rie mandatul.
De la o weme mlncam la birt: la spiru Gheorghi', cu g lei cartela de 30mrmere; apoi spre sfirqit, la onodiescu, in sff. spitalului miiitar (Francmason6). Aqaam triit qapte ani in Bucureqti, c6ci tot aminam pl".ur"u din el, agteptind publicareaexamenului de capacitate, ceea ce s_a intimplat ix-l900.
l&.111 Aqadar, in 1g99 toamna am dat examenul de licenli in gtiinleleFilologice' Subiectul ales pentru tezd a fost: ,,Cum terminaliunile verbale latine audevenit terminaliuni verbale romanice. ce schimbdri, foneiice au suferit?,, pentruaceasta am citit mai mulli autori: Hasdeq Georgian, Lambrior, philippide, w. Meyer- Lubke, Diez, schuchardtr Korting etc. Lucraiea era compuse din-doue pa4i: i).teoretica, adtcd ariltarea legilor fonetice din Francezd, kaliaid, Spanioli, roitughezi,Geto-romdn[ 9i Romdna cu cele trei dialecte, legi care at prezidat la schimbiriletermnafiunilor;2)-practicd, adicd aplicarea acestorlegi r."rp".iir,, la fiecare schimbarede terminafiune. Indicdm numai paragrafele, la caie ,"f"r"u- schimb6rile, lucrumigllos' Asta ficu pe Pompiliu rfiid (profesor nou venit in locul riposatur"i r-1ojsd protesteze citre
'n coleg al meu, apropiat de dinsul, porfesor, de greutatea
cercetdrii' Lucrarea fu lotuqi aprobati cu dlstinclie, iar decanui Facultnlii de -Litere,
I.Bogdan, o premia cu 300 lei din fondul ,,Hillel". Din cauza cheltuieliloi n-am putut s-o tipdresc. Dupd licenli, prezentindu-md la Ministerul de Instruclie cu o cerere, amfost numit profesor la Birlad, liceul de biiefi, pe ziua de 15 noiembrie 1g99, casuplinitor al lui v. simionov, director, cu ore dL Germane qi Greacr.Tot ca student m-am ptezentat la Ministerul de Exierne, la concgrs pentru unpost de impiegat. Am reugit I-ul, dar, fiind un necunoscut, s-a casat concursul!
]lllil
itere. I.Prtrut s-Ere. am899. ca
trtru un
IopTLN. Monolac.he
II. PROFESORATULa). Primii ani
l&.12.1in ziua de 14 noiembrie 1899 (seara) plec din Bucuregti ia Birlad, unde
ajung dimineafala 15 noiembrie. Poposesc la prietenul coleg, Eugeniu Bulbuc, unde
intru in gazd| at 90 lei pe luni pensiune complet[. Cu ei mI duc la 8 dimineala la
Liceul ,,Codteanu'', prezentindu-md directorului V. Simionov, al cdrui suplinitor
venisem. Aveam $ase ore de Germand 9i cinci de EtnA. Elna o gtiam bine, dar
Germana n-o invdlasem in scoald deloc. La Seminar, Germana nu se preda pe atunci;
iar in clasa a VII-a a Liceului ,,Noveanu" o t[cusem cu Mindrescu pentru prima oara.
A trebuit munc6 grea ca si invl! ceva gramaticd qi s[ traduc pentru noti. Noroc cd la
bacalaureat nu se cerea. Eram in aceeagi situalie ca gi pentru Francezd, pe care de
asemenea n-o invilasem la Seminar. Dat tot o rupeam mai bine la Francezi, cici
gramatica gi cetirea de Castanio o fbcusem aparte in clasa a VI-a seminar, Iagi, cu
profesorul Vintu de la gimnaziul ,,Alex. cel Bun". Ajunsesem s[ m[ descurc la
Franceza. Profesorui Bonifaciu Florescu m[ pusese chiar sd traduc (din francezi)
nigte fascicole ale lui din istoria domniei lui Bibescu. La German{ mergea mai greu.
Cind am fost pedagog la $coala Normal[ ,,Carol I", ultimul an al acestei gcoli in
Bucureqti, cu subdirectorul Vasile Teodorescu, ofi,ter de vindtori, demisionat, apoi
licenfiat ?n Drept gi mai apoi devenit cel dintii avocat militar, am inv[fat,,Morfologia
qi Sintaxa gerrnand" de Coman cu toate exerciliile cuvenite. Faptul ci majoritatea
c6rlilor de filologie clasici erau mai ales germane, m-a silit s6 inv6! limba. Imi
ftcusem inc[ din Bucureqti o bibiiotecd frumuqic[ de cirli in francezi, rom6nd qi mgi
ales german6, cump[rati in rate de la o librdrie din Viena, cu 15 lei rata pe lun[. In
asemenea condiliuni am putut corespunde catedrei de germanl clasa a II-a qi a III-a
din Birlad. Cartea de predare era de Meisner, foarte didactic[. Inv[fam de acasi lecfia
gi fbceam qi conversalie dup[ intrebirile din carte. F[ceam oricum o figuri bun6 fa!6
de elevi. Astfel am dus-o un an, in care timp nu gtiam decit qcoall 9i cas6. Trdiam
bine la Bulbuc.Dup6 Paqti, am inceput s6 ies in orag, cdci am dat de qahiqti 9i gahul era patima
mea inci din Bucuregti. Acolo invdfasem, binigor, jucind cu jucdtori tatt, mai ales la
urmd cu Hercule Guiiju, se infelege cu avantaj (dama contra turei). in Birlad am dat
de Wladislav Kaminski, autodidact, devenit apoi un intim prieten, al meu. Juca la
inceput mai tare decit mine gi foarte bine in comparalie cu maeqtrii din !ar6. Cu dinsul
am invifat mai mult, ajutat 5i de ci4i, pe care le studiam, acasd, pind ce incet-incet
ajung ceva mai tare ca el. in anul al doilea am jucat cu el qi cu inginerul arhitect
Teiller, cu ing. Negruzzi din Bucuregti, n[scut la Birlad, unde venea sd fac[ planul
oragului sdu natal. in anul al treilea a venit la liceu, la catedra de Matematici,
profesorul tin[r Iancu Neagoe, elev de-al lui Gudju. Cu mult[ teorie gi talent, a
devenit un adevdrat gi nepreluit emul al meu in jocul de sah gi un bun prieten' MI
intorc la scoald. in septembrie 15,1900, prin stiruinja seriosului profesor Gr. Neguri,
am fost numit profesor suplinitor la catedra liberi de Latind, rdmasd dupi plecarea lui
Me1'er
lucru
Ioan N. Manalache
g1e
' :**ts
iffi
!s:h
ilfr"rF
ri-aI letrs;r-
wCbcm:5€
[-ryiIurdsrl5rtintrmF.f,rn
;nin&ial-
deEi-nlr:rrn
seitre15
b). Cariera meu de Profesor
f&.14.] futi-a pfacat profesoratuf si mi-am pu tot suffetu[ si putered fe muncd, spre
afi k tndtpimea [ati*1, oSi ** am tnfefes-o. !,[u md faud far amfost 6ine aprecint ;i fe
oltoritapti, superioare, St fe cotegi Si fe efevii mei. aeviza mea erd: sd muncesc [in toate
puteri[e cd sdfac din efeuii tncre[infafi mie viitori cetdleni trefnici sd ojungd in situa!runt'6une,
cfii^ar iai sus fe cea in care ajunsesem zu, spre 1ucuria mea Si a pdrinpifor efevi[or' $i
pot afirma cu frntea sus c6 am reuqit Am avut un metod propriu, deosebit in parte de
icel] al altor colegi. Intram in ori indati ce suna clopolelul de intrare, ieqeam adesea
Or,pi clnci minute de la sunare, frrd ca elevii sd se neiinigteasci! Eram atent la acest
lucru, clci ei erau legali de leclia ce le-o frcearn, pe cafe cdutam, anume mlsurindu-
o, se o sfirsesc. Nu slAteam pe catedrd ci inaintea elevilor. Dup[ ce md convingeam
de elevii buni, lucram mai mult cu cei slabi, pe care ii ascultam aproape in fiecare
or[. $i erau pe atunci la Latind cinci-opt ore pe sSptdmini. Nu le puneam note
imediat, dar nu 16sanr, pe cei slabi pini nu c[p6tau o not6 de trecere. Astfel c[ nici un
elev nu venea la scoal'i cu leclia nepregltiti. Cam spre finele orei, fbceam pregdtirea
lecliei viitoare, dind toate explicaliile necesafe' pe care le credeam, spfe a uqgra
elevilor inv[farea definitivd acas6. Nu permiteam scrierea traducerilor in clas6: nici
intrebuinlarea de juxte nu o admiteam, decit ca un controi, dup[ ce elevul a lucral
singur traducerea. Cu acest sistem am reuqit sd fac din devii mei buni latinigti'
Dovada se fbcea la Universitate, unde profesorii vedeau nigte studenli buni, de la
inceput, qi mai intodeauna le acordau burse la concursul linut' Birlddenii erau
renurnili, gi profesorii intrebau de liceul unde au inv6!at. Md cunoqteau apoi' N-am
l6sat nici un elev repetent, rar cite un corigent' Toli au ajuns la situalii frumoase:
ofi1eri, profesori secundari, profesori universitari, medici etc. N-am vdzut unui care si
nu'm[ salute de departe 9i cu bucuria in ochi. Acum md gisesc cu mul1i prin diferite
oruq" ql ocazii. ii .noor. mai pe toli dupi fa!6, adesea dup6 nume' Trdiesc qi inc6
lungest viala din bucuria ce o arn, cind mI gSsesc cu ei' Parc[ v6d pe fii mei' De cite
ori am st6ruit pentru cei slabuli la alte obiecte qi i-am salvat! Nu sufeream sb spun[
minciuni gi-i pedepseam p[rinteqte, cind ii prindeam cu neadevarul' Dictonul era:
,,Minciuna e inceputul crimei" qi le explicam cum. M6 iubeau qi ei $i-mi ziceau: mo$
brrip. Aqa ziceam gi noi la unii profesori, de ex.: D-l Gh. Erbiceanu, profesorul de
greac',de la Seminarul ,,Veniamin Costache". Pentru purtare rea n-am pus noti rea la
studii, ca a{ii.Am fost qi inspector secundar, la gcoli secundare particulare din Moldova,
1911-1913. Cu aceasta ocazie, am cunoscut toate oraqele capitale din Moldova. Am
v6zut gi cernaulii, Suceava. chiar ca student la $coala de Finanle (pe ling6 Minjsterul
de Finanle, sub Ghermani), am v[zut Suceava conduqi in excursie de profesoral
Maximilian Popovici. Am trecut prin Cimpulung (Bucovina), Iacobeni, Dorna-Vatra,
PiatraNeam!, mergind cu plutele pe Bistrila. Am vizut Pietrele Doamnei, Ceahliul,
Toancele. Cu acelagi profesor fbiusem altd excursie pe la Bucureqti prin Gaiesti-
cimpulung cu trenul, apoi Ruc6r, apoi Bran, cu carulele, apoi pe jos, pe la noua
fabricd de hirtie, iar de la Braqov inapoi cu trenul'
Ginduri despre l/utcani Si despre vutcdnmi
[&.15] Mi intorc la liceul din Birlad, spre a ardta cursul viefii.Dupd examenul de capacitate am fost numit in oragul cerut: Birladul, mai
aproape de Vutcani, unde erau pdrinlii mei, in 1901, pe I septembrie, la catedrele deLatinl qi Drept. in 1904, vara, m-am insurat cu Constanla Lecca, fiica lui CasianLecca proprietar la Minlstirea Doamnei linge hotarul Botoganilor, cunoscut lavutcani, cici avea in hotar (la nord) mogia vladnic, zestre de la soacri-mea, Maria,fata lui G. Siulescu, profesorul de la gcoali Mihiilean[ din Iaqi.
Tata avusese ocazia sd vadl fata: mama ei, fiind in trisur6, in trecere prin satulVutcani, [de] la Copdciana (a heia mogie), spre Vladnic, ii incredinlase punga spre apliti ceea ce cumpirase de la o privSlie (Butuc, nas mie dupd nevasta lui); deci tata ocredea o gospodini de incredere. Dupi indemnul tatei, a trebuit si merg la Iaqi, undelocuia familia Lecca (mama, doud fete gi doi fii), str. copou casele Diamandi,devenite apoi Mirzescu-tindrul. Mai ?ntii insd trimisei pe preotul I. Cosma, vdr cutata, care sd anunfe sosirea mea gi scopul, drumului: cererea in cis[torie adomnigoarei Tansa, deoarece Casian Lecca, socru-meu, murise de we-o trei ani,hebuia si mi prezint filului cel mai mare, inginer Th. G. Lecca (Turel), fost gef laatelierele,,Frumoaga" CFR flagi], apoi laUzina Electricd Iaqi.
Acesta md primi in vesti, in birou, fiindc6 era cald. S-a uitat la mine, c6ci numd cunogtea, m-a examinat, mi-a figdduit ci scrie fetei $i ci imi va intoarce vlzitalaBirlad, ceea ce a ficut in duminica urmitoare. Aici m-a pus la incercare: la joc debiliard gi de qah, unde eram ambii jucrtori tari. Ne menajam unul pe altul, in plus elmi studia si afle firea mea.
Era deqtept bndila Turel, cici in scrisoarea pe caxe a trimis-o apoi surioareisale, mr descria ,,ca un pictor, care ar fi intrat in sufletul meu". Cu sugestia lui, aizbutit, sd se faci cdsitoria, in care trbiesc qi acum. Mi cunogtea bine, cum ilcunogteam gi eu. Plcat ci a murit de timpuriu, la 68 de ani. Era saemplar de cinstit.$tia carte multi qi in toate ramurile era cunoscdtor. Pind qi muzica o qtia gi o simlea.In timpul logodnii frceam trio-uri: violina(el), piano, sora lui, iar eu canto. Dup6clsitorie a venit mai tirziu la Birlad, inginer-gef al Uzinei electrice. Er; intre timp,am invdlat violoncelul, la 40 de ani - dupi metod6 gi citeva leclii ftcute cuvioloncelistul de la orchesti regimentului 12 ,,Cantemir". Ajunsesem s6 f;n onorabilrolul tn trio qi quartet. F6ceam o dati pe sdptimind muzici de camerd acasl la mine,citeodata qi la Uzina electricd. Pentru vioara I aveam de la rdzboiul mondial, pe SagaKangfiizar, polonez, rdmas la Birlad de atunci gi insurat aici. Muzicant din fire, venitdin Bagarabia, cunoscitor de literatur[ muzicall, de literaturi propriu-zisd gi de toate,element superioq suflet de aur, linea rolul in quartet cu mult suflet. P[cat ca a murit giel repede, de inim6! In afari de el, s-au mai perindat la vioara primr qi a$ii. D-raBuliga de la Birlad (ficuse Conservatorul la Iagi), Costicd Cioriscu, tot din Birlad,fiul unui muzicant de, la orchestrd Regimentului 12 ,,Cantemir", Spanopol gi a[ii, inhecere. viola o linea distinsul gi pasionatul muzicant, J. weinfeld, medic qi bun
250
L maisle '1eiasianum laMalls-
r saurlsrre aitata o! undenandlrdr cuorie aai aai.gef la
IoanM. Manolac.ltc
prieten; vioara a II-a o lineau mai mul1i muzicanli in trecere qi cu schimbul, intre a{ii
amicul meu Tdzl6oanul, geful Serv. de mlsuri gi greutdli. Violoncelul il lineam eu'
Am cintat qi in quartete cu pianul, linut de nevast6-mea, care ficuse qcoali de pian la
Miinchen, unde invdlase liceul particular. Asta o ficeam o dati pe siptimind la mine
acasA, citeodatd fgi] la serbdriie date in oraq qi eram apreciali bine- Citva weme am
avut 1a quartet qi pe un cdpitan Popovici, flautist de seami din Bucureqti, fost secretar
general il Mioirt"rolui de Finanle, inainte de a fi eu student, gi directorul primei
$coaii de Finanle din Bucuregti, de pe lingd ministrul respectiv. Mai cinta in quartet ,
vioara I qi Oskar Hinke profesor de muzici la $coala Normalb de b6ieli din Birlad.
Aq putea zice cd in casa mea a fost cel dintii, dar qi ultimul quartet birl5dean' Nici in
iaqi, cu Consevatorul sdu, nu era otganizatd muzicf de camerl, ca tn Birlad.
f&.16.1 Am trdit aqa, mufumit, din anul 1899 pini in 1946, decembrie, in
mijlocul, familiei, compusb din: sofia, o fati qi cu mine, inconjurat de prietenii pe
care mi i-am frcut. La 1910 am ficut totul qi am adus in Birlad pe fratele meu,
Neculai, care era profesor, la gimnaziul, devenit liceul, din Huqi 1...1 Mai pe urm6 s-a
insurat cu fata profesorului Slobozeanu de la $coala NormalS fdin B?rlad]. Printre
prieteni am avut qi pe Eugen Bulbuc, secretar la liceu sub directoratul meu. Am
mijlocit qi la insurltoarea lui cu Eufrosina Colescu, institutoare, rudi cu profesorul
Ghica din Hugi. Am fost gi la Hugi pentru inchegarea acestei cdsitorii fericite. Cind
mi-am luat casa din B-dul Epureanu, 32, am fost vecini cu casa lui Bulbuc, pe care qi-
o intemeiase intre timp. O familie vesel6, muzicanti qi ospitalier[, unde ne intruneam
adesea noi, prietenii lui: Grigore (:Grigoral) Vasiliu, sincerul meu prieten, Mihai
Turbure, IonBut6, V. D. Vasiiiu, frate cu Grigoraq, Nicu Simionescu etc. La fiecare
din ei ne intruneam in diferite ocazii. Cei mai mulli au dispdrut inaintea mea, deqi m[
pov6luiau pe mine s[ nu duc viala pe care am dus-o, cdci, ziceau ei, imi scurtez via]a,
ie iluzie! Adevdrat ce zice Papini gi, cu el, gtiinla reflectatd, ci nimeni nu cunoaqte in
fondul sufletului qi al puterilor launtrice! Fie trupegti, fie sufleteqti.
l&.17;Ca profesor de Latinb am fdcut Sintaxa latinb in comparalie cu sintaxa
rom6ni, adicd am pus intiiu exemplul romdn, care treducea pe cel latin, urmitorul,
ardtind asem[narea, cum e in cele mai multe cazuri.Iar cind fenomenul sintactic nu
avea nici o leg[turd intre latinl gi romdnd, am pus titlurile Latinism qi Romdnism,
spre a arata spiritul concepliei particulare a fiecbrei limbi. Sintaxa latin6, llsatd la
Liceul ,,Codreanu" qi la Universitlrile din Bucureqti, Iaqi ti Cluj in mai multe
exemplare, formeazd monumentul (amintirea) valorii mele profesionale. Am mai
Acut gi alte c[r!i, didactice: Latina de clasa a III-a gi cea de a fV-a, Elina de clasa a
VII-a gi a VIII-a. Acestea, deqi bune, dupd mine 9i allii (ca metodb pedagogici), nu au
aiti pretenlie decit cea didacticl'
Teza mea de licenll este de asemenea importanti. Am spus cd a fost premiatd
la Universitatea din Bucureqti cu premiul ,,Hi11e1". Nu gtiu dacd voi putea-o tipdri, se
inlelege, revdzltd dupd cunoqtinlele mele actuale, dar lin la ea qi cred ci o voi tipiri'
a- -ui
tradus p"ni* Casa $coalelor gi tipirit cu cheltuielile acesteia, opera lui
Cicero, De Oratore, bund pentru magistrbli gi avocafi.
ici nu'vitala
Fc depilus el
tioarei, tui, anm ilGmstlt.iimtea.Dryd
; timp,ie cunrabii,lnne,c Saga, venitI toate,mitqiL D-ratrrrlad,ryi inp bun
251
Gtndui despre Vutcani Si despre wtcdneni
Rizboiul, a incurcat multe gi pe multi. Mai multe chestiuni de specialitate, pecare le studiam cu gindul de a le publica, au r[mas balt6, de ex. Realia (ideiie glsite)din Iuvenal, proverbele latine in compara{ie cu cele romAneqti.
c). Politica
[&.18] Nu am vrut sd gtiu de ea, pind nu mi-am stabilit carierea, pentru care ammuncit, in mod sigur qi independent. Ca student, cetiam mai mult Adevdrul lui A.Beldiman, din care imi ficeam unele sentimente politice. Din cind in cind frecventamclubul socialist, vestitu,,Sotit''unde ascultam discursuriie lui I. Nddejde, V. Morfun,C. Dobrogeanu-Gherea, Anton Bacalbaga etc. Dupd stabilirea carierei, din careaveam cu ce trdi, m-am glndit sn iau parte, cit de mici, la gospodiria publicd a lnrii:evenisem prieten din timpul studenliei cu Grigore Vasiliu. Acesta era din Birlad gi,profesind avocatuta, a inceput a face politici, inci mai inainte de a veni aici.Simpatiile l-au indreptat spre socialigtii conducdtori de aici: George Diamandi, V.Diaconescu etc. Primul proprietar de la Rogiegti-Filciu, al doilea institutor. Ambiiinimogi gi iubitori de cei nevoiagi, toli intr-o alegere de deputali in alianla cu liberalii.Grigore, - dupd reuqiti - a fost numit in Consiliul Comunal, ca ajutor de primar al iuiG. Vidra, primarul. in Birlad, am reluat prietenia cu Grigore Vasiliu, pini cindsocialiqtii, in frunte cu Ion N[dejde, au trecut la liberali, gisind ci, in faraRomdneasci nu e incd loc qi vremea de a se face socialisrn, nefiind o lard industrial5t.. l
d). Gospodlria
[&.19.] Dupi insuritoare, am stat citeva luni cu nevsata in odaia in carelocuiam holtei, la V. Costichescu, lingA dr. Nifulescu. M-am mutat apoi la Manoliu,dincolo de piaf6, aproape de profesorul Slobozeanu, unde am stat qase luni. Dupdaceea am luat cu chirie casele doamnei Ghimbiganu, lingi casele Juvara. Aici amlocuit 9 ani cu 900 lei pe an, unde am avut oameni de serviciu pe Ioan" de la Valea luiDarie, sat mic aldturi de Vutcani, satul meu natal, jud. F6lciu, un om foarte vesel qi decredin!5, gi pe Dadca, bucitireasd. Ambii au stat la noi doisprezece ani. Femeia eraaga de buni, ci devenise bucitireaqa familiei, imprumutind-o qi tatei Cicii (Casetti)la lagi, apoi lui bAdila (Turel Lecca), cind a venit, singur, ca qef al Uzinei Electricedin Birlad. Omul a fost la rlzboiul 1916, s-a ?ntors beteag qi a murit in spitalul delingi gara Tutova.
in 9A, toamna, ne-am mutat in Bulevardul Epureanu, 32, in casele lui JeniciLupu, cumpdrate cu 22.000lei. Aici am stat boiereste, patru odii qi una de colo-colo,sufragerie, plus doul od[i in subsol, una pentru cdmard gi alta bucdtdrie, beci bun qimare sub cas6, doui kiogcuri, unul pentru lucruri qi altul sufragerie de var6. in fineatenanse etc., plus gridina cu fintinl, care avea api bund de bdut, cdreia i-am frcutcolac de ciment, apoi erau pomi fructiferi, la care am adus a{ii de la pepiniera
2s2
tpeiire)
IorlmN. Iltanalacle
cumnatului George Lecca, de la Vladnic-Crasna. Am pus qi vi1[ de vie, feteascS,adus[ de la Tecuci, 241 butagi. Aveam aici: meri de soi bun, peri idem, caiqi, cireqi,viqini, nuci, smeurd etc. Am fbcut mas6 in grndin[ pentru maga de sear6, unde amadus qi lumind electricd. Era un adevirat rai. Am cump[rat radio -1500 lei. in salon"mai rar, dar intr-unul din kiogcuri, ficeam, muzicl de cameri, cu coarde sau cu piano:quartete, chiar quintete la piano, suslinute de sofia mea. Am cumirat autorii clasici.Era o feerie. Veneau adesea qi prietenii mei. Am ficut r6zboiul din 1913 qi cel din1916, ca ofifer de rczewd. Mi s-au dat titluri gi drepturile de ,,veteran", avind gi foi dedrum gratis - conform legii. Am fost gi profesor la Liceul de fete ,,Iorgu Radu".Sinitogi am fost cu tolii, degi in l9l7 am zicut de tifos exantematic, din care amrimas cu vederea sl6bit6, fiinrl nevoit sd port ochelari la cetit, ca gi acum. Am avutgase gradafii, cu cea militare. In 1932, ianuarie, am iegit la pesnie.
l&.201Aga am trdit la Birlad, apoi pini in 1946, in casa mea, care in 1940, inurma cutremurului, s-a zdruncinat. Dar tot aveam locuinla posibili, cu doui od5i, pecare le-am reparat cu 20.000 lei. Cind a venit rdzboiul din 1939 [de fapt I94I], mi s-apus o grea problem[: cum pot face reparalia casei. Acum toate erau scumpe gimitrebuiau 20.000.000 lei fbanii erau devaloruali afitrrci] pentru reparafie, dar nu-iaveaq clci tr[iam gi atunci numai din leafa mea. Mi-am propus s6 vind casa, ca sdpot ldsa fiicei mele fMioara] un mijloc de existenll. Venind ocazia, am vindut-ojudecitorului Simionescu cel mai bun plagament, dup[ pirerea mea, cu care am fbcut24.000.000 lei. Voiam si trbiesc in Birlad pind la moarte: luasem casa lui IlieTecuceanul, cu 50.000 lei pe lun6. Dar fiica gi cu nevasta lineau si ne mutdm la Iaqilingl cumnatul inginer Casetti. Cind Mioara s-a intors de la Iaqi, unde-mi angajaseodaia actual[ in casa Bogdan, vis-a-vis de Casetti, cu 80.000 lei lunar, aducdudu-mi qio scrisoare de la cumnata Cica Casetti - prin care ne invitau sl ne mutim la lagi, undevom gisi un locugor, zicea Cica - in urma stiruin{elor fetei gi nevestei, am cedat gi amhotirit si ne mutam la Iagi. Am l[sat o parte din lucruri la vecinul din stinga - prietencu noi - qi la Bulbuc, pianul, nigte dulapuri gi o ladd, iar la Tecuceanul, biblioteca meafrumoasI, maqa de sufragerie gi c64ile mele de Sintaxi latind - 72 pachete a 30 buc6li-, pe care nici nu le desficusem, aga cum veniserd de la Tipografia Statului dinChiginlu. Am dus lucrurile la gatr gi apoi am plecat, pe rind mai intii fata qi cunevasta, cu lucrurile, gi dupi citeva zile am venit gi eu. $i acum iati-mi-s cetdfean alIaqilor, cu locuinla in str. Albine|w. 4.
M6 opresc aici cu naraliunea gi las pulin timp, ca faptele ce au decurs dindecembrie 1946 - inainte de Criciun - si se ageze in sufletul meu gi sl deviniamintirile vielii mele din Iagi.
Materialul extras din volumul,,Btrladul, odinioard qi astdzi"-Oameni Sifapte Vol II
Sub redaclia lui Romulus Boteanu
;amiAlam
Srn'traleirii:I rt,rici.,v.nbiialii.I lui:indfarai^l6
)arerlirlupdtm
r lu iideera,tti)rice.de
uca)lo,r$iinecutLera
253
IoanN. Manalscltc {t,,,i*
m34nts*tgrt[lt|:,F
ni sllCei
b,ahRe635.vi sir ,-i
ningmt
rfuschieEr"iiG$e
In loc de posffa-ti
Ajungind la ultima pagini a prezentei cdrfi, mr simt obligat sr exprim aicimulfumirile mele pline de recunogtinli, insolite de aleasi consideralie, ur^matorilorvutcineni: prof. valentin vicol, prof. Aurel r6b[caru, Ing. Laurenfiu vasilache,economist Eugeniu Marcr4 fostului primar Gh. Stanciu, economistului Mih6it6Diaconu - geful agenliei c.E.c., prof. Mih[ifd Arsene - directorul grupului $";i;;;];vutcani, economist Listica Portase, prof. Mircea Bostan, prof. Ion Diaconu _autorulcaftii ,,Monografra comunei vutcani", pentru prelioasele informalii gi pentru sprijinulmoral pe care mi le-au dat in tot intervalul de timp cit am lucrat la elaborarea giredactarea materialului ce constituie confinutul lucririi.
I.N.M.
lde
i-a*CUaflu
CJi " .c
uluiloc
rdinriulede6rul
Ladfracuat
iI\&
mhtr*Gin&.ri despre Tutcani Si despre wtcdneni
't. 'r',
F{$,,r . ' 1" , '
' i l '
. .. 'J{11*
.. i. r,,
eF. .*T*"tffi
t f t ti . . t . t : ' . :l r I i . '
' I
7*i1: " i .i ;1: ' .
i 1-**S
ffi
i ,,1\' ./'1'\ - ' \ .1 :
\ i r.\
itii':\-.J-<. ,'liY'4 \ . /
:-"
) ,
+*l'--i--
t..:l'f, , , , , l r r r
-il&,
t . - . \ . ] .
ot
l
q**. ' : - ' r , r , ;*-1,. 'N " t | r , tN.h-\'
$J\
\..\l\ \
t ' , I
ils.-
' . . tI
Iorrlaf- ilanohdtc
clmtns
AARTEI I
a) Argument (in loc de motto)b) Cuvint cdtre cititorii wtcinenic) Soarta cdrlilord) Geo-Geo grafia localitilii
ern7Ft, il-,
File de istoriea) Ginduri despre pabieb) Notn explicativ-informativdc) Vutcani, file de istorie
Via,ta spiritualia) Biserica; familia preotului Gh. Vasilacheb) $coalac) Ciminul cultural
Despre vutclnenia) Fii ai satului; eroi wtcinenib) Date statistice
n P7Ftt ilt4
Anexea) silvia Jaba (niscutd Nechita), Toponime, antroponime gi porecle din
satul Vutcani, jud. Vaslui. Lucrarea de diplomd, Facultatea deFilologie, Universitatea ,,A1. I. Cuza,,Iagi, 1973
b) corneliu Istrati, Pagini din istoria unui sat de r6zeqi, Vutcani, judegulVaslui
c) Gheorghe Negtian (moq Ghiti), justificarea autobiografiilor
791213
334960
232528
7677
222238
185
Tipar Digital rcahzatla Tipografiu CmjSoseaua $tefan cel Mare nr. 1l
Iaei - 700498Tel. / fax: 0232-212740
e-mail : editurapim @ pimcopy.rowww.pimcopy.ro
-t
: " \
?..4
\ ,
ni?
L,;lsBN 973-71,b-qA9-
ill|illtililil1il[T
*
ln luna martie 2002, s-a desfigurat in inheaga lari lucririle de recensimint apopulafiei. $i aga cum am menfionat de mai multe ori in cuprinsul cnrlii de fa!d,aceste lucrdri s-au efectuat concomitent gi in satul-comuni Vutcani. Iati ce am aflatde la Direclia de Statistici a judelului Vaslui. La data recensimintului, deci in urm[cu 4 ani, ?n satul Vutcani triiau un numdr de 1780 persoane, avind virsta intre 0 ani qipeste 60 de ani. Aceasti populagie de vutclneni aparfine la 684 de gospodirii. Din cei1780 inqi, 672 sunt pensionari gi 193 srmt elevi,28 sunt gomeri. Formularul de laDireclia de Statistici, mai are incd 2 rubrici interesante qi anume mbrica ,,populalieactiv6" gi rubrica intitulatd ,,populalie inactiv6". La prima rubrici intilnim cifra 635,iar la rubrica a doua, populafie inactivi intilnim cifra I145. Diferenla dintre activi siinactivi este de 510 in$i gi lucrul acesta ne poate provoca nu numai nedumerire, cichiar mare ingrijorare. Personal, cred ci nu este caztl de ingrijorare, cici am invedere faptul ci Vutcaniul este o aqezarc rural[, nu una urbani unde pensionarii suntin adevdr persoane ,,inactive". Aqadar cei 672 pensionari vutc[neni nu trebuiescsocotifi ,,populalie inactivi". Dimpotrivn. La cei 193 elevi vutcineni, deci populajieinactivi, mai trebuie luafi ln calcul gi cei cifiva studenfi, care insi, impreuni iu-elevii,degi sunt populalie inactiv[, reprezintii un coefficient pozitiv in ceea ce privegteviitorul apropiat al,,patriei" noastre, Vutcaniul.
x
*{ .Concluzia optimisti, formulatii ?n rtndurile imediat anterioare, este anulati de
cele ce wmeazd mai jos.cind am introdus in partea a III-a a prezentei cirfi ,,Lucrarea de diplom[', a
vutcdnencei profesoara Nechita Jaba Silvia, m-am simlit obligat si parcurg ,,cuincetinitorul" conlinutul acestei lucr6ri. Am avut, cu acest prilej, ocizia si afluinformalii foarte interesante despre satul nostru, vutcani gi despre vutcdneni.
Un lucru care m-a lngnjorat este informafia referiatoare la evolulia numiruluipopulafiei Vutcaniului. il anul 1966, in luna martie a acelui an, a avut locrecensimintul populaliei. in partea finalI a capitolului intitulat ,,Considera{ii de ordingeografic Ai istoric asupra satului Vutcani", dupd ce suntem informafi despre teritoriulcomunei, despre clima localI etc., se precueazd:,,Totalul pupolaliei comunei este de4.700 locuitori" gi in subsolul paginii respective se men(ioneaz6: ,,numdrullocuitorilor este luat dup6 datele recenslmintului sin 15 martie 1966-. Larecenslmintul ultim (martie 2002), totalul populaliei comunei Vutcani indicl cifra2-406. A6adar, in ristimp de doar 36 de ani, popula,tia comunei vutcani s-a diminualcu2.204 de locuitori. Deosebit de ingrijoritor. De-a dreptul alarmant.
254