I loon lf. llllonofoche

9induri despte

VUTCAI{Iagl

a

VUTCAI{E,NI

€dituro crn 2oo7

Ioan N. Manolache

Gtnduri despre

VLITCAT{I

$iv

WTCANENI

Editura pififlIaqr,2007

( l0u"*"r'q-$';*- l[b'-*t*[uirL"^- *t 'r.}ob**r* ir., 'l*1t* yt*'f* '?' ,y*-

f-(-*Jc *-';Jr.*' L* -^i 1Prt"=b"-f*.* hl'*J-

o\a.' 1^^-,,oi *L" 'u"[.- * ;'t5*'t**1ub-'*"

o6 ;r^-)'*;tlo, P*Yi,w*' : ffi"tJ,-Dn---

t) n ,.t),) wtl In nmoriapbinyifunteiHP . - gi aWd{dtoru,fai Cott'suttin(Pnrice ($dtrfuu|

IognM. Manalache

PARTEA I

al Argunwt,Fntrcdemffio)

b) Ctnfrtt, ffie cilitorii uufreneni

c) fuaftacdr dlor

Q Ceo-Geqrafialrcdffiry.

IonnM.Illanobde

Arganent

Fnlrc de noao)

,,Despre inceputul llrilor acestora qi neamului moldovenesc a scrie multiirreme la cumpdn[ au stitut suflefulnostru. A ldsa totusi nescris... este inimii durere.Biruit-au gindui si m[ apuc de aceasti trud6... La acest fel de scrisoare, gind slobod

;i fbr6 valuri trebuieqte. Primeqte [deJ aceastd datd aceastd pulind trudd a noastrd.Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitorule, sd-!i diruiasc6... cindva gi maislobode veacuri, intru care, pe lingd alte trebi, sd aibi weme gi cu cititul cirfilor a faceiscusiti zdbavd, cd nu este alta Si mai frumoasd Si mai de folos tn toatd via[a omului:ibovd, dectt cititul cdryilor."

(Miron Costin, De neamul moldovenilor,Predoslovie, adicd voroavd cdtre cetitori\

IoanN. Manolsr.hc

Cuaint,cdfie cititPrii autcdneni

Dragii mei cons[teni, mi adresez vou6, fiindc[ pentru voi qi despre voi am

scris cartea aceasta. Am in vedere pe toli vutcinenii, de la elevii gcolilor primare 9i

liceale pinb la cei ce au virsta bunicilor. Am in vedere pe lrrtcdnenii care nu mai sunt

locuitoii ai Vutcanilor, dar am in vedere, in primul rind, pe cei care sunt vutcdneni

:et-beget, trditori in prezent in satul nosfru. Aceqtia sunt adeviralii patrioli. $i,

AmA.a am abordat noliunea ,,patrioti", permiteli-mi sd md explic' Patria noasffd, a

I utcinenilor, este satul vutcani. De ce? M6 veli intreba, poate, unii dintre voi' $i vor

adduga acegtia: noi qtiam cd patria noastri este Romdnia, rar dumneata vii acum qi

pretiLi cd patria noastrd este satul Vutcani. Promiteam cu citeva rinduri mai sus cd

urmeazd,,sd md explic". $i iatn explicalia mea. Cuvintul patrie vine de la cuvintul

latinesc patres care inseamnd pirinli. Deci patrie inseamn[ locul unde au triit qi

rrdiesc pArinlii nogtri qi parinlii pdrinlilor nogtri. $i atunci Romdnia ce reprezinti

pentru noi? veji intreba, in continuare, voi cei care mi-afi pus qi intrebarea anterioarE.'Raspund:

Romdnia este lara cireia aparlinem gi cu care ne legitimim in afara

_ouoi1.lor. Acolo, in striindtate, ne prezentim ca romdni, nu ca wtcbneni. Ca

rutc[neni ne recomandam numai in cazul cind acolo, peste grani![, intilnim a[i

:omdni gi, spre a ne cunoagte in mod reciproc, precizdm care ne este -patia",

incepind cu provincia sau regiunea in care Se afl6 ,,patria" noastr6, Transilvania,

Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bucovina, Moldova etc. Cu alte cuvinte, cuvintu

Daffie este o noliune cu o sferd mai restrinsi decit noliunea denumiti prin cuvintul

,ar6. Nu qtiu cit de mult v-am convins cu explicaliile date mai sus, dar mb mulqumesc

;i cu faptul cd m[car o parte dintre voi m-au infeles. $i cu aceasta, mergem mai

departe.Din capul locului, afirmam cd pentru voi qi despre voi am scris cartea aceasta.

Si acesta-i a-dev6rul gol-golu!. Deci, te indemn, dragul meu cititor vutcdnean, fb

..iscusiti zdbavt', cum zice un mare cronicar moldovean, citind aceasti carte, pe care

nu intimplator am intitulat-o ,,Qinfuri feryre '/utcani Si fespre rtutcdneni". Cartea

:ceasta nu-i o monografie, aga cum iqi intituleazd cartea despre Vutcani d-l prof' Ion

Diaconu. Nu. Nu-i nici o carte cu pretenlii literare, cum sunt romanele, nuvelele,

nemoriile ori jurnalele (zilnice ori intime). $-atunci, cel fel de carte este aceasta? mf,

". eti intreba, din nou, unii dintre voi. La aceastd intrebare, mi ab1in, deocamdati, si

ispund. $i v6 las pe voi s-o catalogali. Eu aq fi foarte bucuros dacd, dupd ce ii veli fi

1u**, conlinutul, veli exclama: ,,Interesanti carte, mi-a pldcut (sau nu mi-a pl6cut);

putea fi gi mai interesanti"l Ajuns aici, imi vine in amintire - 9i o qi scriu - o expresie

-atineascd ..habent sua fata libeli", expresie care, in romdneqte, se traduce astfel:

..flecare carte igi are soarta sa". E un mare adevir. Aga dupd cum 9i fiecare dintre noi

-si are (sau qi-a avut) propria soartS'i; continuare,- sd te ajut, din capul locului, sd te orientezi in privinla

,-ontinutului acestei cirli. Precum vei observa, aruncindu-li privirea asupra Tablei de

rarerii, cartea are trei p14i distincte. Partea intii cuprinde citeva informalii despre

yogrojo tocafitdpii,lutianr; partea a foua se ocupd de istoria acestei focafrtdpi in care

Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni

fac referire, in mod distinct, la preistorie, la protoistorie gi la istoria propriu-zisi aVutcanilor; in qfrrgit partea d trei4 intitulatd Anerye in care vei gdsi, reproduse

integral, lucrarea istoricului Corneliu Istrdte, fiul preotului Istrlte care a slujit laparohia M61[ieqti, intitulatb ,,tPagini fin istorit unui sat [e rdzesi Qutcnti" Jud. Vaslui";

tot reprodusi integral, 1roSura intitufatd ,{oponime, dntroponime gi porecfe din satul

Vutcani", autor Nechita Jaba Silvia gi textul cu tttlul ,,Justificmea autohiogrrtitof',

Gh. Negtian.Tot in urma unei priviri fugitive asupra confinutului, vei constata cd Partea a

doua este mult mai ampld decit celelalte doui. Aga este. Aici, in ,,gindurile" despreistoria Vutcanilor, un loc predominant il ocupd capitolul despre ,,Fiii satu[u/'. Am

vrut ca aceast1 carte sd suscite interesul cititorului vutcdnean qi s1-1 determin pe acestcititor si parcurgi ,,cu incetinitoruf' acele notile biogafice sau autobiografice despre

unele mari personalitdli de vutcineni. De aselnnenea, in acelaqi capitol, mu[ivutcineni vor gdsi ,,glnduri" despre ei ingiqi. Am vrut ca, prin acest capitol, cartea sicapete un caracter pedagogic, educativ. Daci am rcalizat sau mdcar l-am atins

tangenlial acest scop, wmeazd si apreciali voi, dupd ce veli fi parcurs ,,cuincetinitoruf ' capitolul respectiv.

Sd mai dau qi alte explicalii. De pi1d6, de ce in loc de un motto simplu, a$a cumse obignuiegte in general, eu am pus un text destul de intins, anume un amplu citat din

,,Predoslovie, adici voroav[ citre cititori" - la ,,De neamul moldovenilor, din ce lardau iegit strlmogii 1or". Am preferat acest citat, fiindci mi s-a plrut cd dilemacronicarului Miron Costin in care se afla in momentul cind a inceput si scrie cronicasa despre originea moldovenilor (a romdnilor), mi se potrivea, in oarecare misuri, qi

mie. Despre faputl cb dilema cronicarului se aseamdnl cu propria-mi dilem[, qi

anume in ce proporlie, lucrul acesta urmeazi sd-l constafi gi s5 emili o apreciereobiectivd tq stimate cititor vutcinean.

Aseminarea dintre dificultifile intimpinate de cronicar gi propriile meledificult[1i este nesernnificativS. Totuqi ea, aceasti asemdnare, existi. Cronicarulevocind vremurile in care trdia, zice cu ndduf: ,,la acest fel de scrisoare gind slobod qi

frrd valuri trebuiegte. Iari noi prdvim cumplite vremi qi cumpdna mare pdmintuluinostru qi noud". in ce m[ priveqte, fac sincera mdrturiqire cd qi eu mi-am tr6ittinerelea gi deplina maturitate, adicl intre 30 gi 60 de ani, sub zodia unor evenimentepotrivnice ,,gindului slobod gi ftri valuri". Am suportat dictatura rcgall gi ceaantonescian6, participarea pe front in cel de-al doilea rdzboi modial, dictaturacomunistd gi tranzilia post-comunistS. Toate acestea au constituit obstacole in caleanlzuinlei mele de a fi scris despre patria mea drag6, satul Vutcani. De-abia, la virstasenectufii, dupd ce am devenit octogenar, am inceput s[ adun material informativ gi

si agtem pe hirtie gindurile despre care este vorba in cartea de fa!6.inca o explicalie. Printre biografiile unor mari personalit5li de vutcineni am

inhodus gi pe Dumitru Bagdasar, creatorul neurochirurgiei rom6neqti, deqi acesta s-an[scut gi a copilSrit in Roqiesti. Iati explicalia. Din bogatele inforrnalii privitoare labiografia acestui mare neurochirurg, am relinut cd atit el cit gi ceila{i 11 frali gi suroriai sdi sunt copiii lui Iancu Bagdasar gi ai Smarandei; fiica lui Iorgu gi a RuxandeiAfteni din Vutcani. Spuneam la inceputul acestui cuvint cltre cititori cd patria

l0

::3l}MMll!

.$rJfrm

,td,lg$l l

affirgdrftt'rxlf,nmtxifi:lMm

rruitrliiiiuliiT,t:fiM-nrrmrtll

:,rl,:l M

nnrulr m;rnryffim,ftlE#

:rkr. i t .

w

widti

s,]M

tr

ale

laF.

!

ult

.A

IE

mEI

fE

sseIlS

cu

lmlintrimaba

-i' i lIr

ure

ctrerull r itud6itseoeauftl

ileastar; i

flm

s-ar larorideihia

IorrnN. Manolaclte

i;cdruia dintre noi este locul pirinlilor nogtri. Dac[ mama lui Dumitru Bagdasar este-,1rc6neanci, in mod logic constatltm cd gi copiii sdi sunt tot vutcineni. Mai adaug la

scest argument inc6 un aminunt. Toli cei 12 copii ai solilor Iancu qi Smaranda

3agdasar au invdlat multd carte, doi dintre ei au ajuns profesori univerqitari cu

nc'torate in specialitate. Ceila{i, mai ales fetele - 8 de toate - au absolvit gcoli

rcrmale devenind inv[litoare. Unul qingur, dintre cei 4 biie{i, fiind mezinul, potrivit

-ditiei, a r6mas in bititura p[rinlilor. Acesta a absolvit numai cursurile ciclului

:rimar. Un alt am[nunt semnificativ este faptul cl Smaranda Afteni' mama lui

fumitru Bagdasar, era analfabetd, fiindc[ in vremea copiliriei ei, in Vutcani inci nu

>.- infiinlase-o gcoal6 primar6, iar ea a luptat eroic pentru ca toli copiii ei s6 invele cit

:si mult[ carte. Ea ins6qi mlrturisea adeseori c[ nu va avea liniqte pini cind toli

:coiii sdi nu vor fi fbcut studii serioase pentru a o rdzbuna pe ea c[ n-a avut prilejul si

T.r'ete carte. V-am convins?

Poartd moramure$eand adoptata de un gospodarvutcdnean

l l

Ginfuri despre Yutcani Si despre vutcdneni

Sorr? erfilor

Motto:,,Habent sua fata libelli (Cdrtile igi audestinul lor)" - Terentianus Maurus, scriitor

latin - secolul al Il-lea p. Chr.

Sunt clrfi care au soarta efemeridelor, a acelui soi de flutur, asem[nitorlibelulelor, avind insd talie mai mici, de culoare verde gi ffiiesc doar 24 de ore. Aparmai ales in luna august. Despre astfel de c[r{i, un poet francez spunea c[ acesteaffiiesc doar,,l'espace d-un matin", adicd ristimpul unei dimineli.

Sunt insd gi altfel de c6rfi. Este adevlrat insl cd numirul acestora este cu mult,mult mai mic decit a celor din categoria efemeridelor. Acestea ,,sunt destinate slstpraviefuiasc[ atit cit va mai fi om ffiitor sub soare", cum apreciazi M. Sadoveanuintr-un articol intitulat ,,Laudii c64ii". Este vorba de acele ce4i in care autorul,stiipinitor al unei limbi corecte din punct de vedere gramatical, dE glas atitcunogtinlelor sale referitoare la subiectul tratat, cit gi tr6irilor emofionale la cel maiinalt grad prin care transmite cititorilor aceleagi sentimente, urmlrind ca acegtia,adici cititorii, dup[ ce vor fi parcurs gi ultima pagrn[, si inchidi atit cartea cit gi ochiigi sE-gi spun6: ,,Mi simt mai bun, mai fericit, mai Om (cu O mare); voi urmaexemplul personajelor pozitive din aceasti carte".

M[ adresez inci o data cititorilor acestei c[r!i, vutclnenilor de azi gi celor dem?ins, tineretului de ambe sexe, sE faci ,iscusiti zdbav6", cum zice cronicarul, cucititul cirfii aici de fa!n. Veli gdsi, stimali vutcEneni, informa{ii gi pilde de urrnat inviaf5. F,ste suficient si vI atrag atentia asupra inforrnaliilor biografice doar a citorvadintre marile personalitnli de vutciineni a ciror prestigiu profesional gi moral adepaSit nu numai grani,tele Vutcanilor, ci chiar gi limitele Rorniniei. Numesc in acestsens doar 3 nume: mog Ghi!6 Neqtlan, academicianul profesor doctor Gh. Ivdnescu,profesorul doctor Dumitru Bagdasar. in afara de cele : mari personalitSli, Vutcanii auprodus qi multe alte individuaHtnqi a ciror viap poate fi pildn de urmat. Dau doarciteva exemple: profesorul D. D. $oitq inginerul C. $tefanache, megterul Gheorghev. Diaconu (Ghif5 Andrei), lnviptorii vasile Alexa, Panainte Gulq constantinPtrrice, Dumitru $oihr" Gh. v. Bostan, Iancu Bostan, Ionili Purice, Aurel Tibdcaru,etc. Citili cu atenlie informafiile biografice ale preotului Gh. Vasilache gi aledescendenlilor sii, in special via,ta gi activitatea Arhimandritului doctor VasileVasilache.

in ciuda faptului cd profesonrf lon Oiacoru mi-a trimis spre publicare doar unscurt curriculum vitae, el este un reprezentant meritoriu al generafiei sale de dascili,devenind un nume de referinp. El este autorul c64ii intitulatl ,,fuLonografia comunEi'/utcari', apdrutii in anul 2004, la editura ,,Cutia Pandorii" din Vaslui. egcomanfcd.f[uros cititoifor vutcdncni aceastd carte.

IoanN. ManalacJte

Ge o- g e ografio. lo caftfd:fii V utcani

Intrare tn satul Vutcani

l. Agezare.Satul Vutcani, intr-un trecut nu prea indepirtat denumit Vitcani - 9i uneori

Vdtcani, este o localitate situati in raport cu globul pdmintesc (Terra) la interseclia

dintre latitudinea nordicd de 46",27',47" qi longitudinea esticb de 27",57',12"' In

raport cu harta ldrii, Vutcani este aqezat in partea sudicl a Podiqului Central

Moldovenesc, anume inffe Dealurile Fdlciului-Depresinea Huqi-Elan spre rlsdrit qi

Colinele Tutovei (sectorul estic) spre apus. Mai exact, satul Vutcani este aqezat

deoparte gi de alta a piriului cu ace lagi nume, intre Dealul Vutcanilor la vest (cca.290

m altitudine), denumit gi Dealul Morilor, qi Dealul Miliiegtilor la est. Satul Vutcani

are ca vecindtali urmitoarele localitdli: la rdsdrit satul MSldiegti, situat la cca. 3 km; la

sud satele Poqta Elan qi Tupilafi la distanld de 6 km primul, respectiv 8 km cel de al

doilea; la apus satele Valea lui Darie, Roqieqti qi Idrici, primul la 3 km, cel de al

doilea la 6 km, iar cel de al treilea tot la 6 km; la nord cel mai apropiat sat, cu care

Vutcani are legdturb numai pe drumuri de pimint, este Olteneqti, la cca. 15 km; faln

de oragele - in prezent municipii - Birlad, Vaslui qi Huqi, Vutcanii se afl6 cam la

aceeaqi distan![, mai exact: 40 km pin6 la Birlad, 36 km la Vaslui qi 42 pind la Hugi.

Toate distan{ele enumerate mai sus sunt aproximative, nu rigwos exacte qi sunt

considerate in fi.ncfie de cdile de comunicalii accesibile locuitorilor din Vutcani qi

imprejurimilor: drumuri comunale, judefene qi gosele modernizate sau cdi ferate. Astfel,

pentru a merge de la Vutcani la Filciu" vutcdnenii nu au decit drumuri comunale, de

plmint, trecind prin Poqta Elan, Stuhulet, Rinceni, Berezeni qi Bozia. Pentru Birlad, Vaslui

Ei Huqi, existi goseaua relativ modemizatE (asfaltatA) care trece pe lingd Valea lui Darie,

Intrare in

IJ

Gtnduri despre Yutcani qi despre wtcdneni

prin Roqieqti qi Rogiegti-gard, de unde se poate lua tenul, $oseaua taversfod caiea feratl 9iful Birla4 pe ling[ Podul Doarrnei (devenit monurnent istoric) gi intfnd ?n DrumulNalional Nr.24, de unde se poate merge fie la sud spre Birlad, fie spre nord la Crasna, deunde se merge inainte la Vaslui, ori la dreapta spre Hugi.

Sattrl este sn[b[tut de la nord spre sud de piriul Vutcani, care este mai mult unpiriiaq modest, degi nu seacl niciodatE, oricit de nemiloasl ar fi seceta dintr-o var6. inciuda modestiei sale, piriul Vutcani a reugit de-a lungul miilor de ani ai existenleisale, sd sape o ripi destul de ad?nc6, care atinge, pe unele locun, afincimea de 6-8 m.Din cauza aceasta, gospodiriile situate pe cei doi versanli,^cel de risdrit qi cel deapus, sunt legate prin poduri gi podele sau poteci pietonale. Intre cele doui rlzboaiemondiale, pe vremea copilSriei gi,primei mele tinereli, Vutcanii aveau 5 poduri pecare se putea circula cu vehicule gfele (care 9i cIrule, camioane gi tractoare). Inprezent, spre ruqinea noastr6, a vutcinenilor de pretutindeni, satul nu dispune decit deun singur pod, cel din ssnfiul safidui.

Din cauza diferen{ei de nivel dintre coalna celor doui dealuri, al Morilor qi alM5l6ie9tilor, gi talvegul (cota cea rnai de jos) a piriului, diferen!5 care deplgeqte 100m, precum qi din cavza structurii geologice predominant nisipoase, ploile au sipatripi transversale fa15 de cursul plrnului; care deplgesc adincimea de 6-8 m a piriului.Este cazul ripii din Dealul Morilor la iegirea din sat spre Rogiegti, sau fpa dinFund[tur5, in preajma gospod6riei Cr[ciun, ambele din versantul vestic. Din picate,numirul acestor ripi este foarte mare: 10 pe versantul vestic qi 4 pe versanful estic.Din iniliativa gi cu proiectul ?ntocmit de un fiu al satului, regretatul tehnician arhitectGh. Jurcanrl administralia comunei din anii t975-1978 arealizat niqte stivilare dinbeton atit pe cursul piriului c?t gi }a gura unor ripi, stlvilare care au mai dus, pe unelelocuri, la colmatarea piriului sau la diminuarea adincirii ripilor fransversale. Viituriledin anii ultetiori acestor lucrtri au cam restabilit situalia anterioar6, ba chiar auagravat-o, cum este cazul drumului ce urc[,-de la punctul denumit,,Jip[-n Drum"spt* upus, care a devenit ripe. in total pe versantul vestic sunt 10 ttpt, iar pe versantulestic 4 ripi. Explica{ia acestei diferenle dintre numIrul ripilor in finclie de versantconsti in structurile geologice diferite, precum gi in coeficientul de inclinare a celordoi versanfi.

in 1932, doi inimoqi institutori, Gh N. Negtian (cu siguranli fiu al Vuteanilor)gi Const. V. Bahrim, au scos un manual intitulat ,,Geografia judelului Fllciu" pentruclasa a tr-a primarS, care este un excelent manual gcolar, lucrare care dovedegte cuprisosinli nivelul elevat al pregitirii profesionale al autorilor, dar mai ales solidul harpedagogic. in acest manuaf la pagina 37, gisim un desen, o schi!5 intitulati ,,Planulsatului Vutcani". Este un plan aproape exacf pulin cam naiv, explicabil prin frptul cise adreseazi copiilor de clasa a tr-a primar6, dar eu il reproduc mai jos, adiugindobservafia cd din acest plan lipsesc dou6 poduri care in 1932 existau.

l4

Iorrn N. Manolodv

BRO$URA,GEOGRAFIA,TDET|LUI FAIEW (pentu closa a

II'a Primafi)

autori: GH. N. Neqtian-institutor 9iConst. V. Bahrim-institutor-edilia aVII-a, Huqi, i932

Broqurica (64 pag.), fiind un manual destinat qcolarilor de clasa a II-a primar[,

este scris[ intr-un limb{'adecvatcopiilor de virsta respectiv[ (8-9 ani)' La pag' 36-38

rn capitolul intitulat .prumurile (u1i1ele) qi cladirile -mai

insemnate din satul

\ utcani,,, gSsim urmdtoarele insemnari: ,,in satul nostru, vutcani, sunt citeva drumuri

mai insemnate. Dou6 din ele merg de-a iungui satului, de la m.n (nord) spre

rn-2.(sud). Unul la rbs[rit de piriiaqui Vutcani, iar altul 1a apus. Cam pe la mijlocul

satu1ui, este un drum ce duce de-a curmezigul, din partea d1 apus spre partea de

rds6rit. Acest drum ieag6 celelalte dou6 drumuri printr-un pod aqezat peste ripa prin

aare cnrge piriiagul vurcani. Atit in partea de m.n. cit 9i in partea de m'z' a satului se

gf,segte Jit. * pod, ficut pentru a se putea trece dintr-o parte in alta a satului.---'-io .tirocul satului,^se gisegte un loc liber care se numegte pia!5. Aici se face

hora satuluiqi se adun[ ou-"iii la vorb[ inzi de s6rbdtoare. Tot aici se fac vinziri Ei

cumparlturi in anumite zile. La r6s6rit de pia![ se afl[ primdria' Pulin mai departe,

sprem.z.depr imbrie,eqcoalapr imariNr. l .Caminparteadem.nasatului ,seaf l [scoaia prim# Nr. 2. Pe coasta dealului din partea de apus a.satului, ling6 drumul ce

rece de-a curmezigul, se afl6 cimitirul. Spre m.n de 9_imrtir se afl[ biserica sf'

Gheorghe, iar spre m.n de aceasta se gdseqte biserica Sf' Nicolae"'

15

GWreRAr'E

JIIDEIInLU| Fatrnt

PENTRU

CLASA A II-A PRIMARA

ALCATTIITADE

Gh. Neqtianinstitutor

aplicalie

Const. V. Bahriminstitutot

fost invdPtor la 9c. de

- flusr -

Iet.','- fuffi u @ an naun rytwtti anaftid'

AProffi& Olrfr' trrani'd,' alln*tt$' htbliceqtord.Ii&'' 789 dtn26hmie 7926'

EDTTIA A VII. A

7932

fi gocRertA,-BArADF'ne' fi w

16

IopinM. Manolache

M. N.

rflPlanul satului Vutcani

g$i.ta este o reproducere din broqura ,,Geografia judetului F[lciu", autori: Gh' N'

Negtian 9i Const. V. Bahrim

. tno

:.J

.::,=L-

.!tc)nr[J l

RA

t7

Ginduri despre Vutcani Si despre w!!!4!9!!

Din acest ,,plan", se Poate constatapiriuiui ce-i poartA numele, anume de ia

cd satul Vutcani este dspindit in lungui

nord spre sud, deci din capatui Funddturii

Familia Lupu - ultima casd cu nr. 835la punctul denumit Fintina lu' Ciocoiu

pind pe ,,Valea-n Jos", cale de 5 km

mdsura{i de la Prima casd de cdtre

izvoareie piriului, pe partea estic6, pind

la ultima cas6, tot pe versantul estic, din

mahalaua ,,Pekea" de pe ,,Valea-n Jos".

Dacd lungimea satului, mdsuratd Pepartea stingd a Piriului este

impresionantd (circa 5 km), lSrgimea

spaliului ocupat de sat, mdsurati pe

drumul destul de gerpuitor (aqa cum, de

altfel, se poate vedea gi din schila de mai

inainte) ce strdbate satul de la vest, din

Dealui Morilor, qi pind la culmea

Dealului Mdl[iegti, la est, este cam pejumdtate din lungimea acestuia' Avem

de-a face cu un sat de deai, de unde qi

felul cum sunt a$ezate casele 9igospoddriile locuitorilor, printr-o risipd

de spaliu qi uneori grupate sub forma

unor mici unitdli numite ,,mahalale",precum ,,Pekea" Pe Valea-n Jos-

..Sinaia" in ,,Deai la alde Pu!oi",

..Bobeic6",,,infunddturd" pe Valea-n

Sus etc.

. ' :

I

il lll)llll

ililililtilr

)[[ll[E

iiilm[

'lllilllllo

1ililillnlil

"ililtult

'tiltm

'uT[iltml:illi/rm

Lrlliltlllllll

rtillllru

'i]]lilllllll

Lll]ilfr[

ilrumiillllw

)ilw

,lililll

1M

il|mfll

,fll[i

I ttult

,r11&luilllltllll

llll&ili;iiiifil

rilllrul

Familia Bojian (porecla Albu) - ultima casd spre sud, versantul

IorrnN. Manolacle

a Spafiul vital al satuluiSarul Vutcani este aqezat pe un sol denumit silvo-step[, adici pe un sol pe care

umiumfl :ri,,Jure gi teren agicol. Fredominantd este partea agricol[, deci cea de step6'

It*n ::l.edere atit spaliuldin imediata apropiere a satului, cit qi (mai ales!) terenul din

uilmum,{-iar1. Dintr-o rit*1i. a Fondului Funciar al Comunei Vutcani intocmitd de

i-{rT-\ Vaslui la data de 10.04.1998 renltd cl terenurile agricole ale vutc[nenilor

;iunurumril I suprafalfl de 5621 ha, din care 5106,39 ha arabil 9i p69uni, 514,53 ha vii 9i

fuu*s:: Drn^aceeaqi situalie citati mai sus, afl6m c[ suprafala impdduritd din fondul

,flhumrur al com. Vutcani este de doar 522,05 ha, ceea ce reprezintd doar o zecime din

ljmngl *mogie", care rnsumeazd cifra de 6804,52 ha. Aqadar Vutcanii este o a$ezafe

,,u@**. in intregime de stepd (noui zecimi). De aici qi clima specifici stepei, cu ani

rmo;i de secetl, cu ierni- geroase 9i cu zlpadd ,,pe sponci", cu vinturi predominant

smml[e nord, dar gi de la ,,rd ,u., r6s6rit, care smulg pul $i simplu umezeala din sol,

rirErtr :- asa este, in general, deficitard. Aceste neajunsuri sunt compensate in primul

smd :nn rodnicia solului de suprafala 9i, in al doilea rind, prin destoinicia

gromryn;-;arilor vutcine ni.\tajoritatea gospodfriilor din vutcani sunt asezate spre partea dinspre piriu 9i

mM :ei mult pin61a jumatatea coastelor celor dou6 dealuri. Exceplie face mahalaua

numec-ri ,,Sinaia" care este chiar spre culmea Dealului Morilor' spre Dumbravd'

mu** a fi protejali de vinturile dinspre nord (qi nu numai.de acestea!), vrednicii

r{umlr.-.,n din aceast[ mahala au sidit in jurul caselor pomi 9i ctriar arbori care sunt

utdFu6;ate perdele de proteclie.pna la cel de-al doilea rdzboi mondial, porliunea de la jumdtatea coastelor

,nnn,um doud dealgri qi pini la culmea acestofa era compact acoperitb de vii 9i de

prm;: de salcimi. Po4iunea aceasta era o adeviratd cunund de vegetalie care

ummmmia un microclimat foarte agfeabil nu numai pentru privire, dar mai ales pentru

Ery[3iie. un adevirat generator natural de aer condilionat. Regimul comunist a

1@mt aceastd cunun6, care insd incepe sE reinvie, cam timid deocamdatb, dar

wmxilr prin vrednicia gi cuminlenia gospodarilor care $i-au rec[pitat proprietSlile, inrhux;,r regii l8ll992 9i a Legii 112000.

Condifii naturale ale agezlrii. Din punct de vedere geologic, teritoriul satulutr'4;;mr*ni precum qi imprejurimiie acestuia, se desfbqoard pe depozite argilo-nisipoase

;@ i:-m Sarmafl;nului mijlociu (labaza dealurilor) qi a Sarmafianului superior (pe

mnr-r:e ,lealurilor). in albia majori a piriului Elan, adici spre izvoarele acestuia, cam

ireptul satuiui Gugilei, sunt aluviuni argilo-nisipoase de virsta Cuaternarului.

ilC:e:ul terenului, adic[ suprafala agricold, aparline ca orientare generah Dealurilor

Fniiuiui. subunitatea Platourilor Albeqti-Vutcani in partea de vest 9i de nord-vest a

iismr.-ur- ;i Depresiunii Elan-Slrata in partea de est 9i sud-est'

-ribia maiord a piriului Elan are pantl lini qi o l61ime de circa 300 m. Versanlii

nrirL-r sunt afettali de pornituri de teren, de ripi qi giroiri' Versantul sting al vdii

p--d6,".u.r Elan are urp."t de cuestd (coastd). in[[imea maxim[ a reliefului

meimuitor al satului Vutcani este de 315 m pe dealul Ursoaia de la nord-vest de

$lfrurL ,m cea minimi este de 65 m, pe qesul Elanului, la sud de satul Poqta Elan'

t9

Ginduri despre Yutcani Si despre tutcdneni

Clima satului Vutcani qi a satelor din imprejurimi este temperat-continentald,de nuanlE excesivl. Temperatura medie anuali a aerului de aici este de 9-9,5o grade

Celsius, cantitatea medie anuali de precipitalii atmosferice este de 450-550 mm, iarvinturiie au frecvenJE qi vitezd mare aproape ?n tot timpul anului. Secetele suntfenomene meteorologice frecvente in aceasti zoni.

Ilidrografia este reprezentatd prin piriul Elan pe o lungime de 7 km din cursuls6u mijlociq prin citeva porliuni de piraile afluente acestuia, anume ptraiie Vutcani,Mdliieqti, B6rboqi, Valea lui Darie gi Hulub61, precum li prin cursul superior alpiriului Copdceana, afluent al riului Prut. Pe cursul inferior al piriului B6rboqi, a fostrecent reconstruit vn iaz, denumit iazul lui Ralet. Nu gtiu de unde provine aceastbdenumire, dar eu imi amintesc foarte bine c[ acest iaz s-a reconstruit pe vatra gi pedigul fostuhi iaz denumit ,,Moara Cuzei", denumire care amintegte de numeledomnitorului Al. I. Cuza care, se zice, s-ar fi n[scut pe aceste meleaguri gi, este sigur,a avut proprietifi in zona Barbogi-Hurduci-Gugifei

ln ce privegte vegetafia, aceasta este predominant silvostepici, naturald qi

antropici, dar mai ales stepic6. Numai pe dealurile mai inalte din partea de nord-vesta satului sunt plduri de foioase (ceva fagi, goruni qi stejari ?n amestec cu carpen,frasrn, jugastru" tei etc). Pe versanlii cu pornituri de teren sunt citeva plantalii desalcim. Pe gesuri, vom inlelege de la sine c5 nu vom intilni decit o vegetalie hidrofi16.

inveligul de so1 este alcituit, in cea mai mare parte, din cernoziom (tipic qilevigat), apoi din solwi cenugii de pidure gi soluri brune-podzolite de pddure. Peqesuri sunt soluri aluvionale gi citeva petice de soluri sbrituroase. Ca resurse naturale,zona Vutcanilor dispune de ceva grezie nisipoasd - lenticularl, de nisipuri alb-gilbuigi de multe luturi loeseoide.

Economia comunei are caracter agricol. Din suprafafa de 6376 ha a comunei,terenul agricol ocupb 5l2l ha, p6dwile ocupd 537 ha, iar vefrele de sat, adic6 satulVutcani, Mdllieqti gi Poqta Elan ocupi 176 ha gi 540 ha reprezintl ,,alte folosinle".Majoritatea terenului agricol, adicd 3820 ha, este folositi pentru cultwi, finelele giplgunile ocupi 727 ha, iar livezile gi viile 574 ha. Dintre culturi, cerealele ocupdprimul loc: grdu qi secard 1340ha, orz gi orzoaici 180 ha, porumb 1282ha, floareasoarelui 300 ha, sfecla de zah1r 35 ha, legume-zarzavaturi 50 ha, alte culturi 633 ha.O suprafalI de 76 ha este teren irigat. Sectorul zootehnic cuprinde 1096 bovine, 8790ovfule, 180 caprine, 135 cabaline, 545 porcine, 1290I pdsdri de curte, 237 familli dealbine. Datele statistice ds mai sus au un caracter doar relativ gi orientativ, ele fiindvalabiie doar pentru anui la care se referi, adic[ la anul 1968. Ele sunt luate dinlucrarea inti,tulati ,,Diclionar geografic al judelului Vaslui" avind ca autori pe I.Gugiuman, V. Circotb qi V. B6ican, toli cadre didactice la Univergitatea,,A1. I. Cuza"din Iaqi.

L.

20