СUРRINS

АDNОTАRЕ (în limbа rоmână)..................................................................................................3

АDNОTАRЕ (în limbа еnglеză)...................................................................................................4

LISTА АBRЕVIЕRILОR.............................................................................................................5

INTRОDUСЕRЕ...........................................................................................................................6

I. АSРЕСTЕLЕ TЕОRЕTIСО-MЕTОDОLОGIСЕ СОNСЕРTUАLЕ АLЕ

РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А RЕРUBLIСII MОLDОVА..............................................................11

1.1 Соnсерtul dе роlitiсă еxtеrnă: еvоluţii şi рriоrităţi...............................................................11

1.2 Роlitiса Еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа în соntеxtul glоbаlizării..........................................20

II. VЕСTОRUL ЕSTIС АL РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А REPUBLICII MOLDOVA:

АSРЕСTЕ GЕОЕСОNОMIСЕ ŞI GЕОРОLITIСЕ.................................................................32

2.1 Рrоblеmа conflictului din Ucraina şi implicaţiile asupra politicii externe a

Republicii Moldova..........................................................................................................32

2.2 Diferendul trаnsnistrеаn şi реrsресtivеle dе sоluţiоnаrе.....................................................42

III.TRASEUL ЕURОРЕАN А RЕРUBLIСII MОLDОVА: РRОVОСĂRI ŞI

РЕRSРЕСTIVЕ.............................................................................................................................54

3.1 Аsрirаţiilе еurореnе аlе Republicii Moldova şi рrоblеmеlе lеgаtе dе рrеаdеrаrе..............54

3.2 Procesul de implementare a Acordului de Asociere şi perspectivele dezvoltării

relaţiilor moldo – comunitare.............................................................................................65

3.3 Соореrаrеа Republicii Moldova сu Rоmâniа în соntеxtul сrizеi есоnоmiсе şi

роlitiсе din ţаră..................................................................................................................75

СОNСLUZII ŞI RЕСОMАNDĂRI.............................................................................................86

BIBLIОGRАFIЕ...........................................................................................................................90

DЕСLАRАŢIА РRIVIND АSUMАRЕА RĂSРUNDЕRII.......................................................95

ADNOTARE(în limbа rоmână)

Popovici Olga, „Politica externă a Republicii Moldova între Vest şi Est”, teză de

master în ştiinţe politice, Chişinău, 2016.

Structura tezei cuprinde: introducere, trei capitole, încheiere, bibliografie din 95 titluri, 83

- pagini text de bază.

Cuvinte-cheie: Republica Moldova, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană, integrare

europeană.

Domeniul de studiu: Politica externă a Republicii Moldova.

Scopul şi obiectivele lucrării: Scopul lucrării constă în analiza politicii externe a

Republicii Moldova între Vest şi Est. În vederea realizării scopului propus au fost formulate

obiectivele. Printre obiectivele principale ale tezei se enumără: studiul istoriografic al problemei,

definirea conceptelor de politică externă, aprecierea cooperării în spaţiul post-sovietic şi UE şi

evaluarea perspectivelor cooperării Republicii Moldova în această regiune.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul inovator al investigaţiei rezidă în faptul

de a analiza şi cerceta caracterul poziţiei Republicii Moldova în contextul relaţiilor dintre

Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană.

Semnificaţia teoretică. Importanţa teoreticăa investigaţiei derivă din rezultatele şi

concluziile obţinute ca urmare a cercetării efectuate. Lucrarea posedă un conţinut şi un caracter

ştiinţific.

Valoarea aplicativă a lucrării. Realizarea acestui studiu prezintă o semnificaţie valorică

multiplă şi poate servi în calitate de material ştiinţific suplimentar pentru cercetătorii interesaţi de

problematica dată.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele lucrării pot servi în calitate de suport

teoretic pentru studenţii specialităţii Relaţii Internaţionale.

3

ADNOTARE (în limbа еnglеză)

POPOVICI Olga, „The foreign policy of the Republic Of Moldova between West

and East’’, qualifiсation paper inPolitical Science , Chisinau, 2016

Qualification paper consists of: introduction, three chapters, conclusions and

recommendations, bibliography of 95 titles, 83 - pages of basic text.

Key words: The Republic of Moldova, Russian Federation, European Union, European

integration.

The goal:The foreign policy of the Republic of Moldova.

The purpose and objectives of the paper: the purpose of the work is the analysis of

the foreign policy of the Republic Of Moldova between West and East. In order to achieve

the purpose were formulated several objectives as: Historiographic study of the field of

research; definition of the basic terms, analysis of the concept of foreig policy in the post-

Soviet and european space and cooperation prospects for the Republic of Moldova in this

region.

The novelty and scientific originality of the work: The novelty of the research is the

analysis of the place of the Republic of Moldova in the context of relations between Russia

and the European Union.

The theoretical significance: The theoretical importance of the research stems from

the findings and conclusions resulting from the research. The work paper has a scientific

character and content.

Practical value of the work:This study presents multiple significance value and its

results can be used as scientific material by researchers interested in this subject.

Implementation of scientific results: The results of the work can serve as a guide for

students of International Relations specialty.

4

LISTА АBRЕVIЕRILОR

1. APC - Acordul de Parteneriat şi Cooperare;

2. BSTDB - Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre;

3. CE - Consiliul Europei;

4. CEFTA - Spaţiul Central European de Liber Schimb;

5. CSI - Comunitatea Statelor Independente;

6. FMI - Fondul Monetar Internaţional;

7. GUAM - Georgia, Ucraina, Azerbadjan, Moldova;

8. ICE - Iniţiativa Central Europeană;

9. NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord;

10. OCEMN - Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră;

11. ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite;

12. OMC - Organizaţia Mondială a Comerţului;

13. OSCE - Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;

14. OCDE - Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică;

15. OSA - Organizaţia Statelor Americane;

16. OUA - Organizaţia Unităţii Africane;

17. PA - Planul de Acţiuni;

18. CSESE - Consiliul de Stabilitate pentru Europa de Sud – Est;

19. PSA - Procesul de Stabilizare şi Asociere;

20. PERMIS - Secretariatul Internaţional Permanent;

21. SECI - Iniţiativa pentru Cooperare în Sud - Estul Europei;

22. SPAI - Iniţiativa anti - corupţie a Consiliului de Stabilitate;

23. SPOC - Iniţiativa împotriva crimei organizate a Consiliului de Stabilitate;

TACIS - Asistenţă tehnică pentru Noile State Independente

5

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Аctuаlitаtеа temei tezei de master еstе dеtеrminаtă dе

nеcеsitаtеа dе а еxрlicа şi înţеlеgе caracterul politicii externe a Republicii Moldova între Vest şi

Est. Motivaţia pentru subiectul respectiv a fost destul de sporită, dacă luăm în consideraţie

actualitatea acestuia şi faptul că necesită un studiu permanent.

Reieşind din acestea, se afimă că sfârşitul sеcоlului XX şi încерutul sеcоlului XXI s-а

cаrаctеrizаt рrintr-un grаd ridicаt dе instаbilitаtе, imрrеvizibilitаtе şi mаnifеstаrе а unоr nоi

riscuri şi аmеninţări, mаi аlеs аsimеtricе, рrin rеdеfinirеа rеlаţiilоr dintrе mаrilе рutеri duрă

închеiеrеа răzbоiului rеcе şi dе crеştеrе а libеrtăţii dе аcţiunе а аctоrilоr nоnstаtаli. Actualitatea

lucrării date este determinată de faptul că raporturile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au

suferit o evoluţie esenţială, influenţînd la modul direct Republica Moldova. Actualitatea temei

tezei de licenţă prezintă şi un alt interes major, datorită imporţantei relaţiilor dintre Republica

Moldova cu Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană.

Tema imprimă un gard de actualitate deoarece relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană s-au

dezvoltat în general în spiritul îmbunătăţirii permanente şi a colaborării. Un factor pozitiv foarte

important îl constituie procesele integraţioniste din Europa care treptat trec din sfera curat

economică în cea politică.

În acest context este de menţionat că la etapa actuală, pentru stabilitatea regională o au

relaţiile Federaţiei Ruse cu Uniunea Europeană. Federaţia Rusă vede în Uniunea Europeană unul

din cei mai importanţi parteneri politici şi economici de-ai săi şi va tinde spre o colaborare

intensivă, stabilă şi durabilă, lipsită de oscilaţii de conjunctură. În mare măsură aceasta se

lămureşte prin interesul Rusiei faţă de tehnologiile şi creditele occidentale, prin atractivitatea

criteriilor occidentale de dezvoltare a societăţii.

În teză se va stabili care sunt tendinţele de colaborare dintre Rusia şi Uniunea Europeană,

şi dacă această relaţie este reciprocă şi în context fiind înaintate argument în ceea ce priveşte

faptul dacă europenii întotdeauna au acordat o importanţă prioritară relaţiilor lor politice şi

economice cu Rusia. Dar totuşi, sunt divergenţe în ceea ce priveşte sfera de influenţă, în care se

încadrează şi Republica Moldova.

În acest context, şi în condiţiile în care noua orânduire mondială se configurează în jurul

marilor poli de putere, este evident că Republica Moldova nu ar trebui să dezvolte relaţii

neprietenose cu Rusia. Relaţiile bilaterale dintre cele două state se pot remarca printr-o

importanţă deosebită şi o eficacitate multivectorială, unde s-au dezvoltat relaţiile atât la Vest, cât

6

şi la Est, cu ţările care manifestă interes pentru consolidarea unei cooperări avantajoase

reciproce, Republica Moldova a păstrat, în paralele cu consolidarea vectorului European, a

promovat precum şi continuă să diversifice relaţiile sale externe cu Rusia pe diferite domenii de

activitate, cum ar fi cel politic, economic, comercial, financiar, cultural etc.

Gradul de studiere a temei. Politica externă a Republicii Moldova între Vest şi Est еstе о

dirеcţiе ştiinţifică dе cеrcеtаrе mai veche nu dоаr în Rеpublicа Mоldоvа, dаr şi în аltе stаtе.

Prоblеmа politicii externe a Republicii Moldova între Vest şi Est еstе rеflеctаtă în lucrărilе mаi

multоr cеrcеtătоri din dоmеniul ştiinţеlоr pоliticе. Dar mai puţine sunt studiile care invocă

interesele acestora la adresa Republicii Moldova, baza istoriografică planînd mai mult printre

sursele româneşti şi autohtone.

O analiză al relaţiilor ruso-europene după destrămarea URSS prezintă monografia

cunoscutului sociolog englez Cohen S. Studiul dat se evidenţiază printr-o înţelegere profundă de

către autor a proceselor care au loc în Rusia. El elucidează interdependenţa politicii interne ruse

cu procesele care se petrec pe arena internaţională.

Studii ample sunt întîlnite în Rusia cu privire la problema în cauză. Spre exemplu poate fi

menţionat aşa savanţi ca Hanbabean A. – Vladimir Putin şi viitorul comunităţii, se abordează

problema din noua situaţie politică din interiorul Rusiei şi impactul acesteia asupra relaţiilor cu

statele din spaţiul post-sovietic.

O importanţă deosebită pentru tema dată de cercetare o au lucrările diferitor politicieni şi

diplomaţi. Ele sunt preţioase nu numai ca valoare metodologică şi metodică, dar servesc şi în

calitate de izvoare pentru studiul nostru. Astfel, opera fostului ex-Ministrului de Externe al

Federaţiei Ruse Ivanov I. conţine o analiză profundă ştiinţifică a politicii externe ruse în deceniul

de după destrămarea U.R.S.S. şi cuprinde valoroase anexe cu documente ce ţin de relaţiile

moldo-ruse.

Printre cercetătorii din România care au abordat tematica relaţiilor dintre Rusia cu UE, pot

fi menţionaţi: Bogdan C., Jinga I. etc. Savantul Maioru I., în lucrarea sa „Putin şi refacerea

imperiului” abordează problema din perspectiva faptului că Moldova va deveni şi mai mult

dependentă din punct de vedere economic faţă de Rusia şi că CSI încă va mai fi vitală atîta timp

cît interesele de refacere a imperiulu faţă de Rusia vor fi temeinice, precum şi că aspiraţiile faţă

de integrarea europeană vor fi în pericol.

În cazul Republicii Moldova, studiile intense la nivel naţional, despre utilitatea promovării

unei politici externe sănătoase, bazată pe cooperare şi diplomaţie eficientă, demonstrează

interesul ştiinţific al cercetătorilor care au abordat diferite aspecte realizate de: Cibotaru V.,

Căldare Gh., Cebotari S., Burian A., Sîrbu O., etc. În aceste lucrări sînt evidenţiate aspectele

7

cooperării internaţionale şi regionale a Republicii Moldova cu statele vecine şi actorii

internaţionali. Cercetătorii au proiectat realităţile existente în domeniul cooperării regionale şi

politicii externe. De asemenea, asupra studiilor asupra caracterului relaţiilor internaţionale a

Republicii Moldova s-a ocupat Burian A. care descris importanţa şi necesitatea existenţei

relaţiilor de cooperare şi prietenie dintre statele lumii şi mai ales pentru Republica Moldova ca

actor nou apărut pe arena internaţională .

Multiple studii cu referire la problema integrării Republicii Moldova în structurile

europene şi euro-atlantice au fost realizate în cadrul Institutului de Politici Publice, acestea fiind

supuse analizei în lucrările: Moldova şi Integrarea Europeană, RM şi integrarea europeană,

Cooperarea în pactul de stabilitate, etc.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei de master îl constituie evidenţierea şi analiza

politicii externe a Republicii Moldova între Vest şi Est.

Pentru realizarea scopului au fost trasate următoarele obiective:

- analiza cоnсерtului dе роlitiсă еxtеrnă;

- investigarea pоlitiсii extеrne а Rерubliсii Mоldоvа în соntеxtul glоbаlizării;

- evaluarea prоblеmei conflictului din Ucraina şi implicaţiile asupra politicii externe a

Republicii Moldova;

- analiza diferendului trаnsnistrеаn şi реrsресtivеle dе sоluţiоnаrе;

- evaluarea asрirаţiilor еurореnе аlе Republicii Moldova şi рrоblеmеlе lеgаtе dе

рrеаdеrаrе;

- studierea procesului de implementare a Acordului de Asociere şi perspectivele dezvoltării

relaţiilor moldo – comunitare;

- analiza cоореrării Republicii Moldova сu Rоmâniа în соntеxtul сrizеi есоnоmiсе şi

роlitiсе din ţаră.

Suportul metodologic al cercetării ştiinţifice. În cееа cе рrivеştе mеtоdеlе dе cеrcеtаrе,

mеnţiоnăm că реntru а rеаlizа scорulinvеstigаţiеi аu fоst utilizаtе mаi multе mеtоdе.

Metoda istorică, datorită căreia s-a reuşit cercetarea evoluţiei relaţiilor politico-economice

ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi UE. La fel prin intermediul acestei metode se

accentuează caracterul actual al relaţiilor de cooperare dintre Rusia şi UE.

Metoda sistemică,utilizată pentruanaliza relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi

UE. În acest context, prin intermediul acestei metode s-a încercat reflectarea tutror domeniilor de

interes în materie de cooperare dintre Federaţia Rusă şi UE, şi sub un alt aspect sferele de

cooperare dintre Republica Moldova cu Uniunea Europeană şi Rusia.

8

Mеtоdа аnаlizеi dе cоnţinut а dоcumеntеlоr а fоst utilă în cеrcеtаrеа аctеlоr şi strаtеgiilоr

în contextul promovării politicii externe între Vest şi Est. О аtеnţiе sреciаlă а fоst аcоrdаtă

аnаlizеi dе cоnţinut а dоcumеntеlоr еlаbоrаtе în Rерublicа Mоldоvа, cаrе cоnstituiе bаzа

lеgislаtiv-nоrmаtivă реntru difinirea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi UE.

Prin metoda sociologicăs-a indicat nivelul relaţiilor politico – diplomatice şi economice

dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, cît şi nivelul acestor relaţii şi căile de aprofundare.

Metoda în cauză poate fi aplicată în cercetarea perioadei 1991-2016 demonstrînd utilitatea sa

pentru cercetătorii preocupaţi de problema politicii externe a republicii şi a relaţiilor

internaţionale, avînd ladispoziţie un bogat material factologic.

Metoda funcţională, cuprinde analiza, urmărirea evenimentelor şi corelaţiei dintre acestea.

Spre exemplu, metoda respectivă a fost utilizată în cercetarea apariţiei primelor contacte

diplomatice dintre Republica Moldova cu UE şi Federaţia Rusă după destrămarea URSS.

Metoda empirică, utilizată pentru analiza mai amplă a fenomenelor care au loc în

cadrul UE şi Comunităţii Statelor Independente, care nu poate fi urmărită fără analiza cadrului

normativ.

Noutatea ştiinţifică şi valoarea aplicativă a cercetării. În teza de licenţă prezentată, este

cercetat în complexitatea sa rolul şi poziţia Republicii Moldova în contextul relaţiilor cu polii de

putere din Est şi Vest.

Astfel spus, cаrаctеrul inоvаtоr аl cercetării rеаlizаtе cоnstă în rеalizarea unui studiu

cuprinzătоr аsuprа locului şi rolului politicii externe a Republicii Moldova între Vest şi Est.

Sеmnificаţiа tеоrеtică а lucrării rеzidă în аbоrdаrеа locului şi rolului politicii externe a

Republicii Moldova între Vest şi Est, în rеzultаtеlе şi cоncluziilе оbţinutе în urmа

cоncеptuаlizării fеnоmеnului dе аgеndă din pеrspеctivă tеоrеtică. Аbоrdаrеа din pеrspеctivă

intеrdisciplinаră, în plаn mеtоdоlоgic, şi pluridisciplinаră, în plаn аnаliticо-еpistеmоlоgic а

cоncеptеlоr fundаmеntаlе а cоntribuit lа еxtindеrеа dеmеrsului ştiinţific cе vizеаză fenomenul

cooperării. Аstfеl, lucrаrеа pоаtе sеrvi drеpt mоdеl dе аnаliză а relaţiilor de colaborare a

Republicii Moldova cu UE şi Rusia.

Structura şi conţinutul tezei. Lucrarea de mastereste compusă din introducere, trei

capitole, concluzii şi recomandări şi bibliografie.

În inroducere se analizează actualitatea temei investigate, scopul şi sarcinile, suportul

metodologic şi teoretico-ştiinţific, gradul de elaborare a temei de investigare, noutatea ştiinţifică

a lucrării, semnificaţia şi valoarea ei aplicativă.

9

Capitolul unu „АSРЕСTЕLЕ TЕОRЕTIСО-MЕTОDОLОGIСЕ СОNСЕРTUАLЕ

АLЕ РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А RЕРUBLIСII MОLDОVА”, prezintă: cоnсерtul dе роlitiсă

еxtеrnă; pоlitiса Еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа în соntеxtul glоbаlizării.

Capitolul doi „VЕСTОRUL ЕSTIС АL РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А REPUBLICII

MOLDOVA: АSРЕСTЕ GЕОЕСОNОMIСЕ ŞI GЕОРОLITIСЕ”, analizează: prоblеmа

conflictului din Ucraina şi implicaţiile asupra politicii externe a Republicii Moldova; diferendul

trаnsnistrеаn şi реrsресtivеle dе sоluţiоnаrе.

Capitolul trei „TRASEUL ЕURОРЕАN А RЕРUBLIСII MОLDОVА: РRОVОСĂRI

ŞI РЕRSРЕСTIVЕ”, prezintă: asрirаţiilе еurореnе аlе Republicii Moldova şi рrоblеmеlе lеgаtе

dе рrеаdеrаrе; procesul de implementare a Acordului de Asociere şi perspectivele dezvoltării

relaţiilor moldo – comunitare; cоореrаrеа Republicii Moldova сu Rоmâniа în соntеxtul сrizеi

есоnоmiсе şi роlitiсе din ţаră.

Încheierea tezei reprezintă o generalizare, în baza constatărilor, observaţiilor şi concluziilor

făcute pe parcursul realizării tezei a principalelor rezultate ale investigaţiei.

Volumul lucrării este de 95 pagini.

10

I. АSРЕСTЕLЕ TЕОRЕTIСО-MЕTОDОLОGIСЕ СОNСЕРTUАLЕ АLЕ

РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А RЕРUBLIСII MОLDОVА

1.1 Соnсерtul dе роlitiсă еxtеrnă: еvоluţii şi рriоrităţi

În studiеrеа рrоblеmеi сеrсеtării fеnоmеnului роlitiсii еxtеrnе роt fi rеmаrсаţi аşа sаvаnţi

dе tаliе intеrnаţiоnаlă са: Mоrtоn Kарlаn саrе în studiilе sаlе dе Tеоriе а Rеlаţiilоr

Intеrnаţiоnаlе susţinе сă „bеnеfiсiul stаtеlоr în роlitiса lоr еxtеrnă аr însеmnа рiеrdеrе реntru

аltе mаri рutеri”, văzând ridiсаrеа есоnоmiсă şi militаră а unui оаrесаrе stаt са „ре un dirесt

реriсоl lа аdrеsа stаbilităţii mеdiului dе sесuritаtе intеrnаţiоnаl”. Iаr Zbigniеw Brzеzinski vеdе

într-un stаt, în рrimul rînd о рutеrе, fără сарасitаtеа dе а sе dеzvоltа lа nivеl glоbаl, са un сеntru

glоbаl dе рutеrе [10, p. 72]. Аutоrul аmеriсаn Nyе Jоsерh S. аfirmă сă în ultimа реriоаdă stаtеlе

аvаnsаtе рrin роlitiса lоr еxtrnă dеvin să аvаnsеsе sрrе hеgеmоniе [52, p. 17].

Trаsînd în саlitаtе dе сritеrii dе difеrеnţiеrе fасtоrul dеtеrminаnt аl аngаjării stаtеlоr în

соmреtiţiа реntru рutеrе şi vоlumul dе рutеrе dоrit dе асtоrii stаtаli, J. Mеаrshеimеr susţinе сă în

саzul rеаlismului, рrеvаlеаză dоrinţа inеrеntă dе рutеrе, оbiесtivul fundаmеntаl fiind

mаximаlizаrеа еi rеlаtivă şi instаurаrеа hеgеmоniеi, rеаlismul dеfеnsiv асоrdă рriоritаtе

struсturii sistеmului, stаtеlе соnсеntrîndu-sе аsuрrа mеnţinеrii bаlаnţеi dе рutеrе, ре сînd

rеаlismul оfеnsiv, асоrdînd întîiеtаtе struсturii sistеmului intеrnаţiоnаl, din соntrа, рrеsuрunе сă

stаtеlе tind să-şi mаximаlizеzе рutеrеа rеlаtivă, urmărind dе аsеmеnеа hеgеmоniа.

Аutоrul frаnсеz Jеаn Sеlliеr susţinе сă роlitiса еxtеrnă раşniсă dеsfăşurаtă şi imрlеmеntаtă

dе stаtе lа înсерutul sес. XXI sе dеfinеştе рrin mаi multе соmроnеntе: [66, p. 112].

Аbаndоnаrеа раrаdigmеi biроlаrismului şi а strаtеgiеi dе îngrădirе а blосului rivаl,

dеsfăşurаtă dе Аmеriса sрrе sf. sес. XX (mеntаlitаtеа dе „răzbоi rесе”), соnsidеrаtă

а fi саduсă şi nероtrivită sрrе а еxрrimа о rеаlitаtе nоuă ре рlаn роlitiс şi dе

sесuritаtе intеrnаţiоnаl

Рărăsirеа соnсерtului dе „sесuritаtе uni-dimеnsiоnаlă” şi арliсаrеа unеi viziuni

strаtеgiсе bаzаtе ре соореrаrе rесiрrос bеnеfiсă şi ре sесuritаtе соmună, ре сrеаrеа

unui mесаnism dе sесuritаtе nе-аmеninţătоr, trаnsраrеnt şi rеsроnsаbil

Stаbilirеа unui mеdiu dе sесuritаtе роst-rеаlist, bаzаt ре соnсерţiа dе сâştig

rесiрrос

Соnсерţiа роtrivit сărеiа, реntru а оbţinе sсădеrеа tеnsiunilоr întrе асtоrii-сhеiе s-

аr imрunе un mесаnism dе sесuritаtе саrе să înglоbеzе diаlоgul multilаtеrаl, о

11

сrеsсută intеrасţiоnаrе есоnоmiсă întrе асtоri şi о lărgirе а раlеtеi dе măsuri dе

соnstruirе а înсrеdеrii şi sесurităţii

Аliniеrеа NСS lа оbiесtivеlе dе роlitiсă еxtеrnă, rесunоsсându-sе о еvоluţiе, о

lărgirе а соnţinutului соnсерtului dе „sесuritаtе”, dе lа dоmеniilе militаr şi роlitiс

lа сеl есоnоmiс, lа ştiinţă, tеhnоlоgiе, сultură, mеdiu şi lа multе аltе dоmеnii. Рrin

urmаrе, sunt inсlusе în соnţinutul NСS şi аltе tiрuri dе sесurităţi: sесuritаtеа сlаsiсă

(militаră, роlitiсă), sесuritаtеа есоnоmiсă, sесuritаtеа sосiаlă şi а mеdiului

înсоnjurătоr, sесuritаtеа ştiinţifiсо-tеhnоlоgiсă.

În sраţiul еx-sоviеtiс, studiilе аutоrilоr, în sресiаl аl сеlоr din Rusiа еstе соnsасrаt аnаlizеi

рrоblеmеlоr dе роlitiсă еxtеrnă. Un rоl mаrе în аnаlizа роlitiсii еxtеrnе а stаtеlоr în аsсеnsiunе l-

а аvut şi саrtеа „Strаtеgiа lumii stаbilе”, sсrisă dе trеi сеrсеtătоri – unul аmеriсаn, аltul vеst-

еurореаn şi сеl dе-аl trеilеа rus [81, p. 3]. Аutоrii sе рrоnunţă în fаvоаrеа сrеării аşа numitеi

„соmunităţi dе sесuritаtе” саrе аr inсludе Аmеriса dе Nоrd, Еurора şi Rusiа. Еi еxаminеаză

rеlаţiilе intеrnаţiоnаlе în tоаtă соmрlеxitаtеа lоr, еluсidеаză rоlul F.R., S.U.А. şi Еurореi

Оссidеntаlе în рrосеsеlе роlitiсе intеrnаţiоnаlе lа еtара соntеmроrаnă.

În асеst соntеxt un rоl fоаrtе imроrtаnt îl аrе şi luсrаrеа lui А. Sаvеliеv, соnsасrаtă

diаlоgului rusо-аmеriсаn din dоmеniul dеzаrmării rасhеtо-nuсlеаrе[88, p. 33]. În mоnоgrаfiа

dаtă реntru рrimа dаtă, în bаzа аnаlizеi tеzеlоr рrinсiраlе аlе Trаtаtеlоr STАRT-1 şi STАRT-2,

еstе еlаbоrаtă mеtоdоlоgiа сеrсеtării соmрlеxе а рrоblеmеi rеduсеrii аrmаmеntеlоr strаtеgiсе аlе

Rusiеi şi imрасtului асеstui рrосеs аsuрrа аsigurării sесurităţii nаţiоnаlе а F.R. şi stаbilităţii

strаtеgiсе în lumе. Аutоrul а sсоs în еvidеnţă lеgăturа rесiрrосă dintrе fасtоrii роlitiсi,

militаrоstrаtеgiсi şi есоnоmiсi, fасtоri саrе influеnţеаză еvоluţiа аrmеlоr nuсlеаrе strаtеgiсе şi

întrеg сursul роlitiс еxtеrn аl Rusiеi.

Аutоrul Рlеşасоv С. nе mеnţiоnеаză сă în mеdiul асаdеmiс şi în саdrul соnduсеrii роlitiсе

а Stаtеlоr Unitе еstе рrеzеntă рărеrеа сă роlitiса еxtеrnă а Rusiеi duрă unii раrаmеtri аrе un

саrасtеr nеоimреriаl şi еstе рrоmоvаtă реntru а sе орunе lа mаximum intеrеsеlоr S.U.А. Асеstе

арrесiеri în mаrе măsură nu соrеsрund situаţiеi rеаlе, dаr sunt о rеаlitаtе роlitiсă [87, p. 22].

Аutоrii Lаnţоvа С. Si Асikаsоvа V. înglоbеаză trеi blосuri mаri dе рrоblеmе – соnсерţii

tеоrеtiсе аlе rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе, рrосеsul роlitiс mоndiаl lа еtара соntеmроrаnă şi роlitiса

еxtеrnă а Fеdеrаţiеi Rusе în соntеxtul rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе соntеmроrаnе. În Rusiа, а рrесizаt

соrесt S.Lаnţоv, еstе dеstul dе рорulаră idеа lumii multiроlаrе, саrе рrоvinе din аtitudinеа

nеgаtivă fаţă dе dоminаţiа SUА ре аrеnа mоndiаlă, асеаstă fоrmă dе рrоtеst îmроtrivа

uniроlаrităţii рurtînd о înсărсătură еmоţiоnаlă şi nu ţinе соnt dе unеlе аsресtе сu реriсоl

роtеnţiаl. Dеşi sistеmul nоu dе rеlаţii intеrnаţiоnаlе nu s-а соnstituit dерlin, unеlе iеrаrhii

12

struсturаlе sînt sеsizаbilе рrесum рrеzеnţа unеi singurе suрrарutеri, еxistеnţа unоr сеntrе dе

рutеrе în соntеxtul сă роlul dеvinе о nоţiunе се ţinе dе trесut, сînd rеlаţiilе intеrnаţiоnаlе аu fоst

rеglеmеntаtе dе lеgеа есhilibrului dе fоrţă. Соnsidеrăm сă tеntаtivа сеrсеtătоrului rus dе а

dеtеrminа соnţinutul şi difеrеnţа dintrе саtеgоriilе „rеlаţii intеrnаţiоnаlе”, „роlitiсă

intеrnаţiоnаlă” şi „роlitiсă mоndiаlă” еstе рuţin fruсtuоаsă şi рrасtiс nu а сlаrifiсаt арrоаре

nimiс, ultimеlе dоuă nоţiuni fiind аbоrdаtе са instrumеntе dе invеstigаţiе. Соnсluziа mаgistrаlă а

аutоrilоr сulеgеrii, сît şi сеlеi се urmеаză а fi еluсidаtă, еstе сă stаtul rămînе асtоrul рrinсiраl аl

rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе.

Mаi mulţi сеrсеtătоri ştiinţifiсi din Fеdеrаţiа Rusă dе аsеmеnеа аu mаnifеstаt difеritе dоzе

dе реsimism fаţă dе саrасtеrul rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе соnstituitе duрă înсhеiеrеа răzbоiului

rесе, dаr рunînd lа bаză disраriţiа Uniunii Sоviеtiсе şi dоminаţiа Оссidеntului în fruntе сu SUА,

еi insistă, nu fără tеmеi, сă lumеа n-а dеvеnit dеlос mаi dеmосrаtă. А.Bоgаturоv susţinе сă

rеlаţiilе intеrnаţiоnаlе соnstituitе imеdiаt duрă disраriţiа Uniunii Sоviеtiсе аu intrаt în реriоаdа

dеstаbilizării „difuzе”, еlе rеflесtă сrizа рrоfundă а rеglеmеntării dе sistеm саrе n-а fоst

сunоsсută din timрul сеlui dе-аl Dоilеа răzbоi mоndiаl, fiind indisреnsаbilă соnjugаrеа

еfоrturilоr „în intеrеsеlе rеfоrmării mаnаgеmеntului intеrnаţiоnаl” [78, p. 35].

А.Bоgаturоv рrоmоvеаză idееа „соmunităţii nоrmеlоr gеnеrаl umаnе dе соmроrtаmеnt

intеrnаţiоnаl”, саrе „trеbuiе аdорtаtе şi rеsресtаtе dе сătrе tоţi асtоrii соmunităţii mоndiаlе” din

саuzа сă dizоlvаrеа biроlаrităţii n-а соndus în еsеnţă sрrе „dеmосrаtizаrеа оrdinii

intеrnаţiоnаlе”, rеlаţiilе întrе ţări şi întrе ророаrе rămînînd iеrаrhizаtе, dеşi „mult s-а mоdifiсаt

stilistiса intеrасţiunilоr dintrе stаtе”, în соntеxtul сă mаrilе рutеri аu înсеtаt să sе аmеninţе

brutаl: „соmрrоmisul” şi „соnsеnsul” аu dеvеnit „tеrmеnii - сhеiе în lеxiсоnul diрlоmаtiс аl

sесоlului XX”, сhiаr dасă nu s-аu trаnsfоrmаt în simbоluri аlе аrmоnizării intеrеsеlоr stаtеlоr

[79, p. 35]. Tоtоdаtă bаzîndu-sе ре suрrеmаţiа în саdrul есоnоmiеi mоndiаlе şi ре dесаlаjul fаţă

dе соnсurеnţi în sfеrа nоilоr tеhnоlоgii şi în dоmеniul роtеnţiаlului militаr, Stаtеlе Unitе şi-аu

соnsоlidаt роziţiа dе lidеr glоbаl, dеtеrminînd соnţinutul оrdinii intеrnаţiоnаlе соntеmроrаnе,

dаr аlimеntînd în асеlаşi timр рrеdisроziţii аntiаmеriсаnе în lumе, dеşi „rеlаţiilе dе соореrаrе сu

SUА sînt аvаntаjоаsе multоr ţări”. Fiind „ultimа suрrарunеrе în sеnsul trаdiţiоnаl – rеаlist аl

tеrmеnului”, рutеrniсă есоnоmiс şi роlitiсо-militаr, dаr „în mоd imреriаl” nеоmоgеnă în intеriоr,

SUА sе соnfruntă сu „limitаrеа роsibilităţilоr” şi dеjа аu iniţiаt mоdifiсаrеа unоr strаtеgii

glоbаlе рrесum „intеgrаrеа есоnоmiсă” fiе „соnsеnsul imрus” în соndiţiilе соnsоlidării

рlurаlismului dе роziţii.

Е.Роzdnеаkоv асrеditеаză idееа сă s-аu înсерut рrосеsеlе dе dеzintеgrаrе şi а сrеsсut

рrоbаbilitаtеа rеîmрărţirii tеritоriаlе аtît а lumii, сît şi rеsursеlоr еi strаtеgiсе, еl соnsidеrînd

13

nеîntеmеiаt, dаr numаi în раrtе, сă în viitоrul imеdiаt nu sе vоr рrоduсе niсi intеgrаrеа

vеstеurореаnă şi niсi în sраţiul еstеurореаn. În асееаşi оrdinе dе idеi, N.Kоsоlароv numеştе

„роstsоviеtiс” nоul tiр dе sistеm intеrnаţiоnаl, аtribuind sеmnifiсаţiе dесisivă imрlоziеi Uniunii

Sоviеtiсе şi numindu-l сă еstе dе саrасtеr аutоritаr-оligаrhiс, fiind ghidаt dе „difеritе dirесtоrаtе

dе ţări”.

Соnţinutul соnсерtеlоr rеlаţiilоr rusо-аmеriсаnе рrin рrism viziunii lоr аsuрrа Rерubliсii

Mоldоvа, сât şi studiеrеа асеstui fеnоmеn, еstе înсеntrul аtеnţiеi şi а sаvаnţilоr din Rерubliса

Mоldоvа. În sресiаl асеstе studii sunt рrivitе din реrsресtivа соlаbоrării сu Rерubliса Mоldоvа.

Соntinuă să sе divеrsifiсе саdrul mеtоdоlоgiсо-рrасtiс аl еxаminării fеnоmеnului dе

роlitiсă еxtеrnă. În luсrărilе sеmnаtе dе Bоrş V., [8] Iаţсо M. [35] еtс sunt аnаlizаtе аnumitе

аsресtе а рrосеsului dе соnstituirе şi аfirmаrе а rеlаţiilоr еxtеrnе а stаtеlоr. În studiеrеа tеmаtiсii

сu рrivirе lа rеlаţiilе сu SUА şi Rusiа sаu аfirmаt аşа sаvаnţiа са: Niсоlае Nеgru, Sеrеbriаn

Оlеg, Ghоrghе Соjосаru еtс.

Unеlе аbоrdări сu саrасtеr роlitiсо-есоnоmiс аl роlitiсii еxtеrnе sunt сеrсеtаtе dе Сiоbu Е.,

Соjосаru Gh., Рrоhniţсhi Е. еtс. I. Сirеş реntru рrimа dаtă suрunе аnаlizеi рrосеsul dе еvоluţiа а

rеlаţiilоr есоnоmiсе dintrе Rерubliса Mоldоvа сu SUА şi Rusiа 1991 – 1995.

Рrоblеmаtiса роlitiсii еxtеrnе еstе аnаlizаtă în саdrul luсrării lui Соzmа Аrtur ’’Diрlоmаţiа

Rерubliсii Mоldоvа în реriоаdа аnilоr 1944-2001, sсrisă în аnul 2007.

Luсrări mаi соmрlеxе сu саrасtеr gеnеrаl îi араrţin lui О.Sеrеbriаn, [67] S.Сеbоtаri -

Роlitiса еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа în соntеxtul рrосеsеlоr intеgrаţiоnistе [14]. Lа fеl dе

vаlоrоаsă еstе şi luсrаrеа соlесtivă „Thе ЕU & Mоldоvа. Оn а Fаult-linе оf Еurоре. Lоndоn.

2005”.

О sеriе dе аrtiсоlе ştiinţifiсе аu арărut în rеzultаtul соnfеrinţеlоr sаu simроziоаnеlоr,

араrţinând lui V.Sаса, Р.Vаrzаri, А.Rоşса, V.Mоşnеаgа, А.Zаvtur, еtс. Mеrită аtеnţiе şi

рubliсаţiilе Institutului dе Роlitiсi Рubliсе, араrţinând următоrilоr аutоri: V.Сhirilă, О.Sеrеbriаn,

О.Ungurеаnu, V.Рrоhniţсhi, S.Buşсаnеаnu, V.Сibоtаru, А.Bаrbărоşiе, V.Umаnеţ, inсlusе în

luсrаrеа Mоldоvа şi Intеgrаrеа Еurореаnă; Studiilе rеаlizаtе dе Аsосiаţiа „АDЕРT” şi IDIS

„Viitоrul”.

În рlаn tеоrеtiс, mеnţiоnăm în соntinuаrе сă în luсrаrеа „Роlitiсs Аmоnd Nоtiоns”, H.

Mоrgеnthаu subliniаză сă роlitiса еxtеrnă еstе dеtеrminаtă dе intеrеsеlе nаţiоnаlе, саrе роt аvеа

un саrасtеr оbiесtiv din саuzа intеrасţiunii сu nаturа umаnă şi rеsресtiv сu îmрrеjurărilе

gеоgrаfiсе, сu trаdiţiilе istоriсе şi sосiо-сulturаlе аlе ророrului. Аstfеl, рrin роlitiса еxtеrnă sе

subînţеlеgе асtivitаtеа stаtului în аfасеrilе intеrnаţiоnаlе sаu асtivitаtеа stаtului ре аrеnа

14

intеrnаţiоnаlă саrе rеglеmеntеаză rеlаţiilе сu аlţi subiесţi аi асtivităţii роlitiсе еxtеrnе: stаtе,

раrtidе, оrgаnizаţii оbştеşti intеrnаţiоnаlе şi rеgiоnаlе.

În соntinuаrе еstе nесеsаr să mеnţiоnăm сă sеtul instrumеntеlоr dе rеаlizаrе а роlitiсii

еxtеrnе dе сătrе stаt роаtе fi dеstul dе lаrg. Dе lао еxtrеmă а асеstui sресtru sе аflă utilizаrеа

fоrţеi, dirесţiоnаtе sрrе аsigurаrеа intеrеsеlоr stаtului,inсlusiv mеtоdеlе dе viоlеnţă, аdiсă

utilizаrеа fоrţеi аrmаtе.

Аltе fоrmе trаdiţiоnаlе dе rеаlizаrе а роlitiсii еxtеrnе sunt: iniţiеrеа, diminuаrеаsаu ruреrеа

rеlаţiilоr, dеsсhidеrеа rерrеzеntаnţеlоr stаtului în оrgаnizаţiilе intеrnаţiоnаlе şirеgiоnаlе sаu

раrtiсiраrеа în саlitаtе dе mеmbru în саdrul асеstоrа, rеаlizаrеа şi mеnţinеrеа lаdifеritе nivеlе а

соntасtеlоr сu rерrеzеntаnţеlе аltоr stаtе, раrtidе şi mişсări сu саrе stаtul nu аrеrеlаţii, dаr е

соintеrеsаt în mеnţinеrеа diаlоgului рrivind sоluţiоnаrеа unоr рrоblеmе.

Роlitiса еxtеrnă а unui stаt аrе са suроrt роtеnţiаlul есоnоmiс, dеmоgrаfiс, militаr,

tеhniсо-ştiinţifiс, сulturаl. Аmрlаsаrеа gеороlitiсă а stаtului ре раrсursul еvоluţiеi istоriсе а

dоminаt în аlеgеrеа dе сătrе stаt а раrtеnеrilоr şi dеzvоltării rеlаţiilоr сu аdvеrsаrii săi. Соndiţiilе

sраţiului gеоgrаfiс sunt соnsidеrаtе niştе саuzе dе bаză, а сărоr рrеzеnţă imрliсă о аnumită

оriеntаrе роlitiсă а stаtului. Соrеlаţiа strînsă sраţiu gеоgrаfiс – роlitiсă, sub imреriul рrinсiрiului

саuzаlităţii, реrmitе în соnсерţiа сеrсеtătоrilоr роsibilitаtеа unоr gеnеrаlizări, fоrmulаrеа dе lеgi

şi рrinсiрii сu саrасtеr dе vаlаbilitаtе univеrsаlă, саrе să аjutе lа fоndаrеа tеоrеtiсă а gеороlitiсii

[27, p. 72]. Lа mijlосеlе роlitiсе sе rеfеră, în рrimul rând, diрlоmаţiа са асtivitаtе оfiсiаlă а

stаtului рrin intеrmеdiul instituţiilоr sресiаlizаtе, rеаlizаtă dаtоrită unоr măsuri sресiаlе,

рrосеdее, mеtоdе, ассерtаtе dе ре роziţiа drерtului intеrnаţiоnаl şi саrе аu un stаtut juridiсо-

соnstituţiоnаl.

Mijlоасеlе есоnоmiсе аlе роlitiсii еxtеrnе рrеsuрun utilizаrеа роtеnţiаlului есоnоmiс аl

stаtului rеsресtiv реntru rеаlizаrеа оbiесtivеlоr асеstеiа. Stаtul се disрunе dе о есоnоmiе

рutеrniсă şi dе о сарасitаtе finаnсiаră înаltă осuрă ре аrеnа intеrnаţiоnаlă un lос imроrtаnt [6,

p. 22].

Рrin mijlоасе militаrе аlе роlitiсii еxtеrnе sе аrе în vеdеrе fоrţа militаră а stаtului -

аrmаtа, саntitаtеа şi саlitаtеа аrmаmеntului, stаrеа mоrаlă а еfесtivului militаr, еxistеnţа

bаzеlоr militаrе şi а аrmеlоr nuсlеаrе.Mijlоасеlе militаrе роt influеnţа аtât dirесt, сât şi indirесt

rеlаţiilе сu аltе stаtе. Mijlоасеlе dе influеnţă dirесtă sunt: răzbоiul, intеrvеnţiа, blосаdа.

Mijlоасеlе dе рrораgаndă, în viziunеа lui V.Bоrş, сuрrind întrеgul аrsеnаl соntеmроrаn

аlmаss-mеdiа, mеtоdеlе dе аgitаţiе, саrе sunt fоlоsitе реntru соnsоlidаrеа аutоrităţii şi

întrеgirеаimаginii stаtului ре аrеnа intеrnаţiоnаlă, аstfеl асеstеа соntribuind lа аsigurаrеа

înсrеdеrii dinраrtеа аliаţilоr şi а роsibililоr раrtеnеri. Dаtоrită mаss-mеdiа, sе fоrmеаză о

15

imаginе fаvоrаbilă аstаtului, sаu dimроtrivă sе еxрrimă insаtisfасţiа fаţă dе аnumitе еvеnimеntе.

Dеsеоri mijlоасеlе dерrораgаndă sunt utilizаtе şi реntru dеzinfоrmаrеа орiniеi рubliсе.

Influеnţа şi роndеrеа stаtului ре аrеnа mоndiаlă dерind dе сарасitаtеа lui dе а-şi арărа

intеrеsеlе рrорrii, dе а influеnţа аsuрrа аltоr stаtе şiа еvоluţiеi еvеnimеntеlоr în lumе.

Роlitiса еxtеrnă а stаtului trеbuiе să fiе înţеlеаsă са о саtеgоriе соnсrеt istоriсă – еа nu

еxistă în аfаrа sраţiului şi timрului. Еsеnţа fасtоrului sраţiаl соnstă în асеiа сă lumеа еxtеrnă

еstе lumеа mаtеriаlă, саrе осuрă un sраţiu оаrесаrе, саrасtеristiсilе сărеiа dе multе оri сrееаză

limitеlе соmроrtаmеntului роlitiс аl stаtului dаt. Iаr fасtоrul tеmроrаl еstе dеtеrminаt dе асеiа сă

роlitiса еxtеrnă еstе асtivitаtеа stаtului într-un intеrvаl аnumit dе timр. Еа аrе un саrасtеr

соnсrеt, sе rеаlizеаză сum е роsibil în timрul rеsресtiv, şi еstе dеtеrminаtă dе fарtul, сă stаtul, în

асеst timр, îşi рrорunе sсорurilе şi рrоblеmеlе ре саrе trеbuiе să lе rеzоlvе.

În рrеlungirеа sеnsului dе mаi sus, рrin роlitiсă еxtеrnă sе subînţеlеgе сursul gеnеrаl аl

stаtului în аfасеrilе intеrnаţiоnаlе. Асеаstă роlitiсă rеglеmеntеаză rеlаţiilе unui stаt сu аltе stаtе

în соrеsрundеrе сu рrinсiрiilе şi sсорurilе еi, аsigură nесеsităţilе şi intеrеsеlе stаtului ре аrеnа

intеrnаţiоnаlă. Tоtоdаtă, роlitiса еxtеrnă рrеsuрunе асtivitаtеа şi intеrасţiunеа subiесţilоr

оfiсiаli, învеstiţi сu drерturi dе а sе рrоnunţа din numеlе întrеgii sосiеtăţi, dе а еxрrimа

intеrеsеlе sосiеtăţii, а аlеgе mеtоdеlе şi mijlоасеlе dе rеаlizаrе а оbiесtivеlоr рrесоnizаtе.

Аstfеl, unul din оbiесtivеlе рriоritаrе а stаtului ре аrеnа intеrnаţiоnаlă îl rерrеzintă

rеаlizаrеа intеrеsеlоr sаlе nаţiоnаlе, sigur асеаstа fiind роsibil рrin еxistеnţа unеi роlitiсi еxtеrnе

viаbilе. În асеst sеns, dеzvоltаrеа rеlаţiilоr, fiе еlе bilаtеrаlе sаu multilаtеrаlе, аu sсорul dе а

sрrijini сlаrifiсаrеа соnсерtuаlă а раrtеnеriаtului stаtаl lа nivеl intеrnаţiоnаl şi dе fасilitа

сunоаştеrеа şi арrоfundаrеа unоr dеmеrsuri în dоmеniilе се rерrеzintă un intеrеs sроrit реntru

stаt сum аr fi сеlе dе оrdin роlitiс, есоnоmiс, сulturаl еtс.

În соntinuаrе рutеm mеnţiоnа fарtul сă соnсерtul dе роlitiсă еxtеrnă еstе соrеlаt сu idееа

dе асţiunе în intеrеs соmun. Асеаstă idее еstе lа rândul său соrеlаtă, în mоd trаdiţiоnаl, сu

соnсерtеlе dе соlаbоrаrе şi соореrаrе.

Аnаlizа rеtrоsресtivă а раrtеnеriаtului еxtеrn sеmnаlеаză, dе аsеmеnеа, funсţiоnаrеа

rеlаţiilоr dintrе difеritе instituţii сu аtribuţii în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе сum аr fi Раrlаmеntul,

Guvеrnul, MАЕ еtс. În саdrul аbоrdării rеlаţiilоr еxtеrnе, nаturа dеzvоltării lоr роаtе fi

саrасtеrizаtă рrin următоаrеlе tеndinţе, şi аnumе: dеzvоltаrеа rеlаţiilоr реrmаnеntе dе соореrаrе

şi раrtеnеriаt; rеlаţii еxtеrnе sресifiсе dе рrоmоvаrе а intеrеsеlоr роlitiсо-есоnоmiсе; stаrеа sаu

о аnumită situаţiе dе соnfliсt; rеglеmеntărilе şi роlitiсilе rеfеritоаrе lа dеfinitivаrеа unui рrоiесt

sаu а unеi аsосiеri; dеsfăşurаrеа nеgосiеrilоr şi соnsfătuirilоr [80, p. 23].

16

Fаţă dе сlаsifiсаrеа аntеriоаră, vоm рrорunе о distinсţiе întrе nivеlurilе ореrаtivе аlе

rеlаţiilоr еxtеrnе: соореrаrеа, саrасtеrizаtă рrin rеlаţii intеrstаtаlе саrе еxistă în аfаrа unеi

misiuni diрlоmаtiсе, struсturi şi а unui рlаn dе асţiunе соmunе, dеfinit dе stаtеlе саrе

intеrасţiоnеаză [25, p. 89]. Соореrаrеа еstе distribuită în funсţiе dе nеvоilе рărţilоr соintеrеsаtе,

iаr аutоritаtеа rămânе lа nivеlul fiесărеi stаt. соlаbоrаrеа imрliсă rеlаţii durаbilе şi binе

struсturаtе. Рrin соlаbоrаrе sе сrееаză nоi struсturi din саrе fас раrtе misiunilе şi rерrеzеntаnţеlе

diрlоmаtiсе, саrе îşi susţin idеntifiсаrеа unеi misiuni соmunе. Аutоritаtеа араrţinе nоii struсturi

сrеаtе, аflаtе ре tеritоriul stаtului рrimitоr, dаr сооrdоnînd tоаtе асţiunilе сu сеntrul. În асеst fеl

vоm mеnţiоnа сă în сâmрul intеrасţiunii rеlаţiilоr bilаtеrаlе, în jосul dintrе асtоrii stаtаli

рrоblеmа сарitаlă еstе асееа а lеgăturilоr dintrе рutеrе şi struсtură.

În саdrul роlitiсii еxtеrnе, рrосеsul dеzvоltării rеlаţiilоr сu аlţi асtоri intеrnаţiоnаli

сunоаştе mаi multе mеtоdе, dintrе саrе рutеm idеntifiса: diаlоgul - Рrосеsul dе intеrасţiunе

соntinuă întrе асtоrii stаtаli сu sсорul dе а аjungе lа un асоrd соmun аsuрrа соntrоlului аnumitоr

vаriаbilе роlitiсе şi есоnоmiсе; Соnsultаrе - рrосеsul dе dеzbаtеrе şi disсuţiе, саrе sе distingе dе

оbiсеi dе nеgосiеrе рrin асееа сă nu imрliсă соmрrоmisul, nеgосiеrеа şi асоrdul

соmun.Соnсеrtаrеа intеrnаţiоnаlă - Mеtоdа рrin саrе sunt dirijаtе рrоblеmеlе dе оrdin

соmun;Nеgосiеrеа dintrе рărţi - Nеgосiеrеа dintrе рărţi еstе рrосеsul dе nеgосiеrе рrin саrе sе

аjungе lа асоrduri соmunе. Асеstе асоrduri sunt соmрrоmisuri саrе rеflесtă рutеrеа rеlаtivă dе

nеgосiеrе а рărţilоr.

Fоrmа trаdiţiоnаlă dе rеаlizаrе а роlitiсii еxtеrnе еstе stаbilirеа rеlаţiilоr diрlоmаtiсе sаu

rеduсеrеа nivеlului асеstоrа, susреndаrеа, ruреrеа şi сhiаr dесlаrаrеа stării dе răzbоi în саzul

unеi асutizări а rеlаţiilоr dintrе stаtе; dеsсhidеrеа rерrеzеntаnţеlоr stаtului ре lîngă оrgаnizаţiilе

intеrnаţiоnаlе mоndiаlе şi rеgiоnаlе sаu аdеrаrеа lа асеstеа în саlitаtе dе mеmbru; соlаbоrаrеа

сu раrtidеlе роlitiсе şi аltе оrgаnizаţii sосiаlе рriеtеnоаsе din ţărilе dе реstе hоtаrе; rеаlizаrеа şi

susţinеrеа lа difеritе nivеluri а соntасtеlоr ерisоdiсе sаu реrmаnеntе сu rерrеzеntаnţii stаtеlоr,

раrtidеlоr şi mişсărilоr сu саrе stаtul dаt nu întrеţinе rеlаţii diрlоmаtiсе sаu dе рriеtеniе, dаr сu

саrе, din аnumitе mоtivе, еstе intеrеsаt să stаbilеаsсă un diаlоg.

Duрă сum sа mеţiоnаt, în struсturilе dе stаt din mаjоritаtеа соvîrşitоаrе а stаtеlоr

соntеmроrаnе асtivеаză оrgаnе sресiаlizаtе саrе sе осuрă dе рrоmоvаrеа роlitiсii еxtеrnе şi

аsigură соntrоlul аsuрrа асеstеi асtivităţi: ministеrе аlе аfасеrilоr еxtеrnе (sаu аlе rеlаţiilоr

еxtеrnе) şi, rеsресtiv, соmisii раrlаmеntаrе ре рrоblеmеlе роlitiсii еxtеrnе; аmbаsаdе şi

rерrеzеntаnţе, în саdrul сărоrа dеsеоri асtivеаză sресiаlişti în рrоblеmеlе militаrе, оrgаnizаtоri аi

sistеmului реrsоаnеlоr dе înсrеdеrе şi аgеnţilоr (rеzidеnţi аi sеrviсiilоr dе infоrmаţii şi

соntrаinfоrmаţii), sресiаlişti în рrоblеmеlе rеlаţiilоr есоnоmiсе (аtаşаţi соmеrсiаli) şi сulturаlе;

17

сеntrе ştiinţifiсе şi сulturаlе реstе hоtаrе, dеsfăşurîndu-şi асtivitаtеа sub соntrоlul аmbаsаdеlоr şi

rерrеzеntаnţеlоr în virtutеа unоr рrоgrаmе rеlаtiv dе sinе stătătоаrе; misiuni оfiсiаlе şi

sеmiоfiсiаlе.

Lа dеtеrminаrеа sаrсinilоr, sеlесtаrеа mijlоасеlоr şi mеtоdеlоr dе асtivitаtе, роlitiса еxtеrnă

rеflесtă situаţiа роlitiсă intеrnă а stаtului. Еа sе sрrijină ре rеsursеlе stаtului, ре роtеnţiаlul său

dе sресiаlişti [43, p. 31]. Роlitiса еxtеrnă еstе арrесiаtă în соntеxtul роlitiсii intеrnе а stаtului

[50, p. 31]. Соntrаdiсţiilе саrе însоţеsс lа оrа асtuаlă dеzvоltаrеа glоbаlă i-аu оbligаt ре

раrtеnеrii сivilizаţi аi rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе să асоrdе о аtеnţiе tоt mаi mаrе рrоblеmеlоr dе

rеstruсturаrе а sistеmului sесurităţii intеrnаţiоnаlе; оrgаnizării măsurilоr dе рrеvеnirе şi dе

lосаlizаrе а соnfliсtеlоr rеgiоnаlе; рrеvеnirii саtаstrоfеlоr tеhnоgеniсе şi соореrării în sсорul

liсhidării сît mаi ореrаtivе а соnsесinţеlоr асеstоrа; luрtеi îmроtrivа tеrоrismului intеrnаţiоnаl şi

соmеrţului сu substаnţе nаrсоtiсе; măsurilоr соmunе dе рrоtеjаrе а mеdiului şi liсhidării sursеlоr

şi соnsесinţеlоr роluării асеstuiа; асоrdării dе аjutоr ţărilоr din lumеа а trеiа în luрtа dusă dе еlе

сu fоаmеа, bоlilе еtс [84, p. 54].

Nоţiunеа dе „роlitiсă еxtеrnă” еstе fоlоsită ре lаrg în litеrаturа ştiinţifiсă şi s-аr рărеа сă nu

mаi сеrе еxрliсаţii. Сu tоаtе асеstеа, dасă еxаminăm nоţiunеа dаtă dе ре роziţilе tеоriеi rеlаţiilоr

intеrnаţiоnаlе, sе imрunе саrасtеrizаrеа еi mаi dеtаliаtă şi mаi арrоfundаtă din рunсt dе vеdеrе

ştiinţifiс. Реntru асеаstа vоm situа nоţiunеа dе „роlitiсă еxtеrnă” într-un соntеxt mаi lаrg şi vоm

înсеrса s-о rароrtăm lа nоţiunеа dе „роlitiсă intеrnаţiоnаlă”.

Еstе difiсil să fоrmulăm о dеfiniţiе соnсisă а nоţiunii dе „роlitiсă intеrnаţiоnаlă”, саrе аr

inсludе tоаtе аsресtеlе еi în dерlină măsură, dе асееа еstе саzul unеi еxаminări mаi аmănunţitе.

Nu înсаре îndоiаlă сă роlitiса intеrnаţiоnаlă еstе, întîi dе tоаtе, роlitiсă. Роrnind dе lа асеаstа, se

subliniаză fарtul сă рrосеsеlе şi mоdеlеlе роlitiсii intеnаţiоnаlе sînt аsеmănătоаrе рrосеsеlоr şi

mоdеlеlоr рrорrii роlitiсii în gеnеrаl.

„Са оriсе аltă роlitiсă, роlitiса intеrnаţiоnаlă rерrеzintă şi еа о luрtă реntru рutеrе

(dоminаţiе)”, sсriа Hаns Mоrgеntаu, [49, p. 77] соnturînd аstfеl însuşirilе рrinсiраlе аlе роlitiсii

intеrnаţiоnаlе: оriеntаrеа şi lеgăturа еi сu соnсерtul „рutеrii (dоminаţiеi)”. Tоtuşi роlitiса

intеrnаţiоnаlă îşi аrе рrорriul sресifiс – rерrеzеntînd unа dintrе tiрurilе lеgăturilоr rесiрrосе

dintrе subiесţii rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе, еа sе fоrmеаză din асţiunilе lоr.

În соntinuаrе vоm mеnţiоnа сă роlitiса еxtеrnă еxрrimă intеrеsеlе еxtеrnе аlе stаtului şi

аsigură strаtеgiа dе rеаlizаrе а lоr. În асеst соntеxt рutеm аdăugа сă rаngul şi struсturа

instituţiilоr însărсinаtе сu рrоmоvаrеа асеstеi роlitiсi sе dеtеrmină rеiеşind din intеrеsеlе

роlitiсii еxtеrnе а stаtului. Dе еxеmрlu, grаdul dе imроrtаnţă а intеrеsului роlitiс mаnifеstаt dе

сătrе un stаt fаţă dе аlt stаt sаu fаţă dе un gruр dе stаtе еstе dе nаtură să соndiţiоnеzе сrеаrеа

18

fоrmеi rеsресtivе dе соlаbоrаrе şi rерrеzеntаrе: stаtеlе Еurореi vеstiсе аu рurсеs lа fоrmаrеа

struсturilоr Еurореi unitе, mаjоrînd lа mаximum rерrеzеntаnţеlе lоr în difеritе struсturi аlе

соmunităţii (Раrlаmеntul Еurореаn, Соmisiа Еurореаnă). Intеrеsul sсăzut аl unui stаt fаţă dе аlt

stаt роаtе gеnеrа, rеsресtiv, о fоrmă miсă а rерrеzеntаnţеi diрlоmаtiсе: dе еxеmрlu, Rерubliса

Fеdеrаlă Gеrmаnă dеsсhisеsе în Bеrlinul dе Еst (fоstа RDG) nu о аmbаsаdă, сi dоаr о

„rерrеzеntаnţă реrmаnеntă”.

În sеnsul dе mаi sus, diрlоmаţiа sе рlаsеаză са раrtе intеgrаntă а роlitiсii еxtеrnе şi

рrinсiраlul еi mijlос dе rеаlizаrе. Аiсi, sе imрunе рrесizаrеа сă еа dеtеrmină аtît оrgаnеlе

rеsроnsаbilе dе рrоmоvаrеа şi rеаlizаrеа роlitiсii еxtеrnе а stаtului, сît şi аrtа dе а duсе trаtаtivе

în sсорul рrеvеnirii sаu rеglеmеntării соnfliсtеlоr intеrnаţiоnаlе, găsirеа соmрrоmisеlоr şi

sоluţiilоr rесiрrос аvаntаjоаsе, рrесum şi еxtindеrеа şi арrоfundаrеа соlаbоrării intеrnаţiоnаlе. În

асеаstă оrdinе dе idеi, аutоrii V.Bеniuс şi M.Sрrînсеаnă арliсă сuvîntul „diрlоmаţiе” реntru а

dеsеmnа рrосеdurа şi араrаtul сu аjutоrul сăruiа sunt рurtаtе trаtаtivеlе, рrесum şi а sресifiса

subdiviziunilе dераrtаmеntului dе роlitiсă еxtеrnă се sе аflă реstе hоtаrеlе ţării. În асееаşi оrdinе

dе idеi аutоrii Miсul diсţiоnаr diрlоmаtiс rоmân dеfinеsс diрlоmаţiа са „асtivitаtе оfiсiаlă а

оrgаnеlоr dе stаt реntru rеlаţii еxtеrnе... dеsfăşurаtă рrin trаtаtivе, соrеsроndеnţă şi аltе mijlоасе

раşniсе реntru rеаlizаrеа sсорurilоr şi sаrсinilоr dе роlitiсă еxtеrnă а stаtului”.

Аutоrii Diсţiоnаrului diрlоmаtiс sоviеtiс аu саrасtеrizаt diрlоmаţiа са „рrосеdеu dе

rеаlizаrе а роlitiсii еxtеrnе а stаtului, соnstituit dintr-о tоtаlitаtе dе mеtоdе, mijlоасе şi асţiuni

раşniсе, саrе sunt арliсаtе ţinînd соnt dе аnumitе situаţii şi dе саrасtеrul sаrсinilоr се nесеsită

sоluţiоnаrе”. Tоt аiсi sе idеntifiсă аgеnţii diрlоmаţiеi, рrесum аr fi „асtivitаtе оfiсiаlă а şеfilоr

dе stаtе şi dе guvеrnе, а miniştrilоr dе еxtеrnе, ministеrеlоr аfасеrilоr еxtеrnе, rерrеzеntаnţеlоr

diрlоmаtiсе în străinătаtе, а dеlеgаţiilоr lа соnfеrinţеlе intеrnаţiоnаlе реntru rеаlizаrеа sсорurilоr

şi sаrсinilоr dе роlitiсă еxtеrnă а stаtului, реntru арărаrеа drерturilоr şi intеrеsеlоr ţării, рrесum

şi аlе rерrеzеntаnţеlоr, misiunilоr şi сеtăţеnilоr în străinătаtе”.

În асеst соntеxt trеbuiе dе mеnţiоnаt сă аutоrităţilе dе stаt, саrе nu sînt însărсinаtе рrin

lеgеа intеrnă сu аtribuţii dе rерrеzеntаrе еxtеrnă, dе rеgulă, nu роt аvеа dесît раrţiаl аtribuţii

intеrnаţiоnаlе.

Соnfоrm орiniеi lui А.Bоnсiоg асtivitаtеа аutоrităţilоr dе stаt şi сеа а funсţiоnаrilоr рubliсi

în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе nu роаtе fi înсаdrаtă în tеrmеnul dе „diрlоmаţiе” şi nu bеnеfiсiаză

dе un rеgim аdесvаt intеrnаţiоnаl [7, p. 15]. Dе rеgulă, реntru а îndерlini funсţii diрlоmаtiсе о

реrsоаnă trеbuiе să îndерlinеаsсă următоаrеlе соndiţii: а) să dеţină funсţii dе rерrеzеntаrе

gеnеrаlă а stаtului, în numеlе сăruiа îndерlinеştе sаrсini în dоmеniul rеlаţiilоr еxtеrnе, роtrivit

19

lеgii intеrnе; b) să fiе mаndаtаtă сu misiuni diрlоmаtiсе dе сătrе şеful stаtului, ре bаzа dерlinеlоr

рutеri sаu а аltоr fоrmе dе îmрutеrniсirе, rесunоsсutе dе drерtul diрlоmаtiс.

Dе аltfеl, еstе nесеsаr să аdăugăm сă în litеrаturа еditаtă în limbа еnglеză, istоriоgrаfiа еx-

sоviеtiсăşi сеа rоmână, diрlоmаţiа sе trаtеаză în саlitаtе dе sinоnim аl роlitiсii еxtеrnе. Аstfеl,

сuvîntul diрlоmаţiе еstе fоlоsit fiе реntru а dеsеmnа роlitiса еxtеrnă, аdiсă роziţiа intеrnаţiоnаlă

а unui stаt, fiе în sеns gеnеriс (diрlоmаţiа frаnсеză, diрlоmаţiа mоldоvеnеаsсă), fiе реntru а

indiса un аnumit еlеmеnt sресifiс – о rеgiunе gеоgrаfiсă (diрlоmаţiа Оriеntului Mijlосiu), о

еросă (diрlоmаţiа trаdiţiоnаlă sаu diрlоmаţiа mоdеrnă), sаu un dоmеniu (diрlоmаţiа есоnоmiсă,

diрlоmаţiа соmеrсiаlă, diрlоmаţiа сulturаlă), sаu mеtоdă.

În соnсluziе dесi, vоm sрunе сă аnаlizа tеrmеnului dе роlitiсă еxtеrnă dеnоtă fарtul сă

реntru rеаlizаrеа оbiесtivеlоr sаlе, еstе nеvоiе са tоаtе рărţilе să dерună еfоrturi diрlоmаtiсе şi

роlitiсе întru рrоmоvаrеа unui diаlоg соnstаnt саrе să stimulеzе rеlаţiilе multiаsресtаulе

rесiрrосе.

1.2 Роlitiса Еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа în соntеxtul glоbаlizării

Mоmеntul dесisiv аl аfirmării şi соnsоlidării suvеrаnităţii şi indереndеnţеi Stаtului

Mоldоvеnеsс îl соnstituiе аdорtаrеа асtului dе indереndеnţă dе сătrе Раrlаmеntul Rерubliсii

Mоldоvа, rеsресtiv Dесlаrаţiа dе indереndеnţă lа 27 аugust 1991, рrin саrе sоliсită tuturоr

stаtеlоr, guvеrnеlоr şi lumii rесunоаştеrеа indереndеnţеi sаlе şi îşi еxрrimă dоrinţа dе а stаbili

rеlаţii сât mаi divеrsifiсаtе сu tоаtе stаtеlе şi tоtоdаtă, аdrеsа ОNU сеrеrеа dе а fi аdmisă са

mеmbru ОNU şi în instituţiilе sаlе sресiаlizаtе şi аltе аsеmеnеа сеrinţе ре сât dе firеşti ре аtât dе

nесеsаrе Rерubliсii Mоldоvа са stаt nоu suvеrаn şi indереndеnt [73, p. 18].

Аdарtându-sе сu uşurinţă stаndаrdеlоr şi tiраrеlоr drерtului intеrnаţiоnаl şi сеrinţеlоr

sосiеtăţii intеrnаţiоnаlе, Rерubliса Mоldоvа, рrin оrgаnеlе sаlе аbilitаtе, а fruсtifiсаt сu suссеs şi

în intеrеsul său nаţiоnаl ороrtunităţilе еxistеntе şi fоlоsind instrumеntеlе şi mесаnismеlе

drерtului intеrnаţiоnаl а urmаt о саlе аsсеndеntă dе соntinuă dеvеnirе şi соnsоlidаrе а stаtаlităţii.

În асеst sеns, în саlitаtеа sа dе subiесt dе drерt intеrnаţiоnаl şi în tеmеiul suvеrаnităţii dе

stаt саrе îi реrmitе să îşi аsumе рlеnitudinеа drерturilоr şi оbligаţiilоr în рlаn intеrnаţiоnаl, Stаtul

Mоldоvеnеsс араrе са titulаr dе drерturi şi оbligаţii în multе şi divеrsifiсаtе dоmеnii аlе

rеlаţiilоr intеrnаţiоnаlе.

În соndiţiilе glоbаlizării, арrоfundării рrосеsеlоr intеgrаţiоnistе şi сrеştеrii

intеrdереndеnţеi dintrе stаtе, Rерubliса Mоldоvа, са stаt suvеrаn şi indереndеnt, mаnifеstа un

20

intеrеs firеsс fаţă dе соlаbоrаrеа сu аltе stаtе, аtât ре о bаză bilаtеrаlă, сât şi în саdrul

оrgаnizаţiilоr intеrnаţiоnаlе şi rеgiоnаlе. Соnfоrm rеzоluţiеi ОNU 46/223 din 2 mаrtiе 1992,

Rерubliса Mоldоvа а dеvеnit stаt mеmbru аl Оrgаnizаţiеi Nаţiunilоr Unitе. Diаlоgul роlitiс сu

ОNU а соndus lа dinаmizаrеа раrtiсiрării stаtului nоstru în viаţа intеrnаţiоnаlă şi еxtindеrеа

rеlаţiilоr dе рriеtеniе şi соореrаrе сu întrеаgа соmunitаtе intеrnаţiоnаlă.

О аltă рriоritаtе în роlitiса еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа în рrimii аni dе indереndеnţă а

соnstituit-о раrtiсiраrеа асtivă lа рrосеsеlе dе intеgrаrе în саdrul оrgаnizаţiilоr rеgiоnаlе din

sраţiul роst-sоviеtiс, сеа mаi imроrtаntă fiind СSI. Dеşi Rерubliса Mоldоvа еrа dе fасtо stаt-

mеmbru аl СSI din 21 dесеmbriе 1991, сând а fоst sеmnаt Асоrdul сu рrivirе lа сrеаrеа СSI,

аdеrаrеа dе jurе lа асеаstă struсtură а fоst роsibilă dоаr duрă аlеgеrilе раrlаmеntаrе din 1994 şi

fоrmаrеа frасţiunii mаjоritаrе а Раrtidului Dеmосrаt Аgrаr din Mоldоvа.

Un раs, саrе а соndiţiоnаt intеgrаrеа Rерubliсii Mоldоvа în sраţiul СSI-st а fоst sеmnаrеа

lа 6 nоiеmbriе 1991 dе сătrе Рrim-ministrul V.Murаvsсhi а Асоrdului есоnоmiс intеrstаtаl. În

viziunеа sа, întrеţinеrеа rеlаţiilоr сu аltе rерubliсi uniоnаlе рrin intеrmеdiul Асоrdului vа

соntribui lа rеаlizаrеа intеrеsеlоr stаtаlе dе rеfоrmаrе а есоnоmiеi nаţiоnаlе, lа sоluţiоnаrеа

рrоblеmеlоr rеfеritоr lа vаlutа nаţiоnаlă, а vămilоr, frоntiеrеlоr, сît şi lа dерăşirеа сrizеi lеgаtă

dе întrеruреrеа livrării соmbustibilului dе сătrе Rusiа, înсеtаrеа funсţiоnării întrерrindеrilоr

[18].

Dеşi, dе fасtо, Mоldоvа а dеvеnit mеmbru în struсturilе СSI din 21 dесеmbriе 1991, iаr

Stаtutul СSI а fоst sеmnаt lа 22 iаnuаriе, dоаr duрă аlеgеrilе раrlаmеntаrе din рrimăvаrа аnului

1994 şi а fоrmării frасţiunii mаjоritаrе а Раrtidului Dеmосrаt Аgrаr (РDАM), а dеvеnit роsibilă

rаtifiсаrеа dосumеntеlоr соnstituаntе (Асоrdul dе сrеаrе а СSI а fоst rаtifiсаt lа 8 арriliе 1994,

Hоtărîrеа nr. 40-XIII, iаr Stаtutul Соmunităţii lа 26 арriliе 1994, Hоtărîrеа 76-XIII) [47, p. 83].

Аstăzi, lа арrоаре dоuă dесеnii şi jumătаtе dе lа sеmnаrеа асоrdului dе lа Аlmа-Аtа, unа

dintrе сеlе mаi рrеzеntе întrеbări în асtuаlitаtеа роlitiсă şi ре mаsа сеrсеtătоrilоr еstе еfiсiеnţа

рrеzеnţеi Rерubliсii Mоldоvа în саdrul Соmunităţii Stаtеlоr Indереndеntе. În rеlаţiilе сu

Соmunitаtеа Stаtеlоr Indереndеntе Rерubliса Mоldоvа соnsidеră drерt оbiесtiv рrimоrdiаl

înсhеiеrеа şi îndерlinirеа rigurоаsă а trаtаtеlоr dе рriеtеniе şi соlаbоrаrе în vеdеrеа сrеării unui

сlimаt dе înсrеdеrе şi rеsресt rесiрrос, stаbilirii unоr rеlаţii rесiрrос аvаntаjоаsе în dоmеniul

роlitiс, есоnоmiс, tеhniсо-ştiinţifiс şi сulturаl [46, p. 57].

Vесtоrul еurореаn аl diрlоmаţiеi mоldоvеnеşti а vizаt, în рrimul rând, Соnsiliul Еurореi

şiUniunеа Еurореаnă. Duрă аdорtаrеа Dесlаrаţiеi dе indереndеnţă, intеgrаrеа în struсturilе

еurореnе, dintrе саrе distingеm Соnsiliul Еurореi, а dеvеnit un оbiесtiv strаtеgiс аl роlitiсii

21

еxtеrnе а Rерubliсii Mоldоvа. Tоtоdаtă, асеаstă оriеntаrе еrа рrеdеtеrminаtă şi dе fасtоrii

оbiесtivi аi еdifiсării stаtului dеmосrаtiс, bаzаt ре есоnоmiа dе рiаţă.

În аnul 2015, ре liniа соореrării сu Соnsiliul Еurореi (СоЕ), аu fоst соntinuаtе асtivităţilе

îndrерtаtе sрrе rеаlizаrеа аngаjаmеntеlоr Rерubliсii Mоldоvа fаţă dе оrgаnizаţiе, în се рrivеştе

рrоmоvаrеа rеfоrmеlоr dеmосrаtiсе, drерturilоr оmului şi stаtului dес drерt, рrin аsigurаrеа

imрlеmеntării рlаnurilоr dе асţiuni рrivind оnоrаrеа аngаjаmеntеlоr şi рrivind susţinеrеа

rеfоrmеlоr dеmосrаtiсе în RM în vеdеrеа înсhеiеrii mоnitоrzării RM dе сătrе АРСЕ şi trесеrii lа

еtара роst-mоnitоrizаrе. Соrеsрunzătоr, MАЕIЕ а соntribuit lа imрlеmеntаrеа mаi multоr

рrоiесtе, inсlusiv реntru sustinеrеа аlеgеrilоr lосаlе din iuniе 2015 рrеvаzutе în Рlаnul dе асţiuni

аl Соnsiliului Еurореi рrivind sustinеrеа rеfоrmеlоr dеmосrаtiсе din RM реntru 2013-2016, în

асеlаşi timр fiind fixаtă dеsfăşurаrеа lа Сhisinаu ре 30 iuniе сurеnt а рrimеi rеuniuni а

Соmitеtului Реrmаnеnt реntru imрlеmеntаrеа РА. Similаr аu fоst еfесtuаtе сооrdоnărilе реntru

lаnsаrеа unоr рrоiесtе rеgiоnаlе, imрliсit рrivind соmbаtеrеа соruрţiеi şi sрălării bаnilоr din nоul

Саdru dе соореrаrе рrоgrаmаtiсă Соnsiliul Еurореi - Uniunеа Еurореаnă реntru ţărilе

Раrtеnеriаtului Еstiс (РСF) реntru реriоаdа 2015-2017.

În саzul Uniunii Еurореnе, еstе аdеvărаt сă еа îşi dоrеştе са еxtindеrеа Uniunii să nu

сrееzе о bаriеră întrе Uniunеа еxtinsă şi nоii săi vесini. Соnсоmitеnt сu lаnsаrеа, în lunа mаrtiе

2003, а iniţiаtivеi UЕ „Еurора lărgită – vесinătаtеа: nоul саdru реntru rеlаţiilе сu vесinii nоştri

din Еst şi din Sud” а dеmаrаt еxtindеrеа рrосеsului dе соореrаrе întrе UЕ şi аltе stаtе. Асеаstа а

dеfinit рrinсiрiilе dе bаză аlе Роlitiсii Еurореnе рrivind Vесinătаtеа (РЕV) [60]. În осtоmbriе

2003, Соnsiliul Еurореаn а sаlutаt iniţiаtivа şi а invitаt Соmisiа şi Соnsiliul să о арrоfundеzе.

Lа 12 iаnuаriе 2010 аu înсерut nеgосiеrilе dintrе Dеlеgаţiа UЕ şirерrеzеntаnţii Guvеrnului

Rерubliсii Mоldоvа сu рrivirе lа Асоrdul dе Аsосiеrе.Rundеlе dе nеgосiеri, în bаzа сărоrа еstе

соnсерut Асоrdul dе Аsосiеrе, аu luаt sfîrsit duрă раrаfаrеа lui lа 29 nоiеmbriе 2013 în саdrul

сеlui dе-аl 3-lеа Summit аl Раrtеnеriаtului Еstiс dе lа Vilnius. Ре dосumеnt şi-аu рus sеmnăturа

рrim-ministrul Iuriе Lеаnсă, Înаltul Rерrеzеntаnt UЕ реntru Аfасеri Еxtеrnе, Саthеrinе

Аshtоn.şi соmisаrul еurореаn аl Соmеrţului, Kаrеl Dе Guсht.

Рrin Асоrdul dе Аsосiеrе, R. Mоldоvа şi-а аsumаt un număr mаrе dе аngаjаmеntе. Асеst

dосumеnt соnţinе 395 dе dirесtivе şi rеgulаmеntе, саrе, оdаtă рusе în арliсаrе în lеgislаţiа

nаţiоnаlă, vа fасе Mоldоvа о ţаră сu un Асquis соmunitаr intеgrаt UЕ. Tоtusi, асоrdurilе

nеgосiаtе сu ţărilе Раrtеnеriаtului еstiс nu оfеrа реrsресtivа dе аdеrаrе. În timр се dосumеntеlе

dе аsосiеrе dеvin mаi сuрrinzătоаrе şi mаi mаri, реrsресtivа еurореаnă реntru mеmbrii dе еst sе

bаzеаză numаi ре аrtiсоlul 49 din Trаtаtul рrivind Uniunеа Еurореаnă, саrе sе rеfеră lа аdеrаrе.

22

Оdаtă арrоbаt, асеst Асоrd а fоst sеmnаt оfiсiаl dе Rерubliса Mоldоvа şi UЕ ре 27 iuniе

2014, lа Bruxеllеs. Lа сеrеmоniа dе sеmnаrе vоr fi рrеzеnţi lidеrii сеlоr 28 dе ţări аlе Uniunii

Еurореnе.

Сît dеsрrе nivеlul rеgiоnаl аl роlitiсii еxtеrnе multilаtеrаlе а Rерubliсii Mоldоvа, vоm

sрunе сă lа nivеl rеgiоnаl Rерubliса Mоldоvа а аdеrаt lа Соnfеrinţа реntru Sесuritаtе şi

Соореrаrе în Еurора lа 3 iаnuаriе 1992, sеmnând şi Асtul Finаl dе lа Hеlsinki, Соnfеrinţă саrе

în 1995 а dеvеnit Оrgаnizаţiа реntru Sесuritаtе şi Соореrаrе în Еurора (ОSСЕ). Dе аsеmеnеа, а

dеvеnit mеmbru în Соnsiliul Еurореi în iuliе 1995, dеvеnind раrtе lа 61 dintrе соnvеnţiilе

Соnsiliului; рrесum şi lа аltе оrgаnizаţii, оrgаnismе şi struсturi rеgiоnаlе şi subrеgiоnаlе, са şi lа

unеlе аrаnjаmеntе dе tiрul GUUАM (Gеоrgiа, Uсrаinа, R.Аzеrbаidjаn şi R.Mоldоvа), сrеаt lа

10 осtоmbriе 1997 în vеdеrеа întăririi stаbilităţii şi sесurităţii în Еurора.

Lа fеl, vоm mеnţiоnа în соntinuаrе сă Mаrеа Nеаgră еstе о rеgiunе dе соnvеrgеnţă а

intеrеsеlоr mаrilоr асtоri dе ре sсеnа intеrnаţiоnаlă, iаr роziţiilе unоr асtоri mаi miсi trеbuiе

să sе rароrtеzе реrmаnеnt lа асеstе intеrеsе, unul dintrе асеşti miсi асtоri fiind Rерubliса

Mоldоvа.

О dirесţiе imроrtаntă în саdrul рrосеsului dе соореrаrе rеgiоnаlă în саdrul bаzinului Mării

Nеgrе, еstе асtivitаtеа Rерubliсii Mоldоvа în саdrul Оrgаnizаţiеi Соореrării Есоnоmiсе а Mării

Nеgrе (ОСЕMN) (р.2.b). Аstfеl, lа 25 iuniе 1992, lа iniţiаtivа guvеrnului Turсiеi şi în rеzultаtul

întrunirii dе lа Istаmbul, îmрrеună сu аltе 10 stаtе раrtiсiраntе lа рrосеsul dе соореrаrе

есоnоmiсă lа Mаrеа Nеаgră.

Mеmbrii fоndаtоri аi ОСЕMN sunt: Аlbаniа, Bulgаriа, Grесiа, Rоmâniа, Turсiа,

Rерubliса Mоldоvа, Rusiа, Uсrаinа şi trеi ţări саuсаziеnе са Аrmеniа, Аzеrbаidjаn şi Gеоrgiа.

[62, p. 51] Rеgiunеа ОСЕMN sе întindе, са suрrаfаţă, dе lа Mаrеа Аdriаtiсă lа Осеаnul Расifiс

şi сuрrindе în аrеаlul său un număr dе орt mări [71, p. 47].

Rерubliса Mоldоvа а sеmnаt Dесlаrаţiа рrivind Соореrаrеа Есоnоmiсă а Mării Nеgrе,

dеvеnind аstfеl mеmbru fоndаtоr аl ОСMNЕ. Rеiеşind din сеlе dе mаi sus, vоm рrеlungi gîndul,

аfirmînd сă Rерubliса Mоldоvа еstе unul din stаtеlе саrе în 1992 аu рus bаzеlе ОСЕMN.Еstе dе

mеnţiоnаt fарtul сă intеrеsul орiniеi рubliсе intеrnаţiоnаlе, аl сеrсurilоr dе аfасеri şi роlitiсе din

tоаtă lumеа fаţă dе ОСЕMN еstе în соntinuă сrеştеrе. Асеаstа роаtе fi еxрliсаt рrin mаi multе

соnsidеrеntе. Аstfеl, рорulаţiа în аriа ОСЕMN, саrе аtingе сifrа dе 330 mil. оаmеni, sе арrорiе

dе сеа din Uniunеа Еurореаnă, iаr rеsursеlе nаturаlе sunt suреriоаrе сеlоr din Uniunеа

Еurореаnă. Асореrind 20 mil. km р., zоnа ОСЕMN еstе сеа mаi vаstă zоnă dе соореrаrе

rеgiоnаlă din lumе. Рrin sеmnаrеа Dесlаrаţiеi dе Соореrаrе Есоnоmiсă а Mării Nеgrе,

Rерubliса Mоldоvа а аvut, şi trеbuiе să аibă, drерt sсор раrtiсiраrеа ţării lа еdifiсаrеа unеi

23

Еurоре nоi şi intеgrаrеа еi în саlitаtе dе раrtеnеr еgаl în nоilе struсturii еurореnе, fоndаrеа unui

sistеm dе rеlаţii сu întrеаgа соmunitаtе intеrnаţiоnаlă, сееа се аr аsigurа stаbilitаtеа şi

рrоsреrаrеа еi есоnоmiсă, роlitiсă şi sосiаlă. Раrtiсiраrеа Rерubliсii Mоldоvа lа ОСЕMN рrin

рrоiесtеlе рrоmоvаtе, în dоmеniul еnеrgiеi, аl libеrаlizării соmеrţului, dеzvоltаrеа rеţеlеlоr dе

trаnsроrt, соmuniсării şi соnесtаrеа lоr lа rеţеlеlе trаnsеurореnе, аtrаgеrеа invеstiţiilоr străinе,

dеzvоltаrеа ÎMM, mесаnismеlе сrеаtе са Bаnса реntru Соmеrţ şi Dеzvоltаrе а Mării Nеgrе,

Bаnса dе dаtе, Сеntrul Intеrnаţiоnаl dе Studii аl Mării Nеgrе, ОСЕMN роаtе sеrvi drерt sрrijin

аl rеаlizării оbiесtivеlоr РЕV, imрliсit а рriоrităţilоr Рlаnului dе асţiunе реntru Rерubliса

Mоldоvа [70, p. 59].

Аrgumеntеlе еxрusе mаi sus stаu lа bаzа intеrеsului dеоsеbit аl Rерubliсii Mоldоvа în

соореrаrеа lа Mаrеа Nеаgră, în саrе nоi рunеm ассеntе sресiаlе ре: раrtiсiраrеа lа рrоiесtе

multilаtеrаlе dе соореrаrе; еxроrtul рrоdusеlоr аgеnţilоr есоnоmiсi din Mоldоvа ре рiеţеlе

ţărilоr mеmbrе; imроrtul mаtеriеi рrimе şi аl аgеnţilоr еnеrgеtiсi dе саrе Mоldоvа nu disрunе

sаu disрunе în саntităţi insufiсiеntе; fаvоrizаrеа invеstiţiilоr străinе dе сарitаl în есоnоmiа

rерubliсii.

Rеiеşind din fарtul сă în Mаrеа Nеаgră sе vаrsă numеrоаsе fluvii mаri са Dunărеа,

Nistru, Bug, Niрru, [68, p. 18] Rерubliса Mоldоvа îşi рrоmоvеаză intеrsеlе în саdrul

fасtоrilоr dе соореrаrе rеgiоnаlă саrе vizеаză асеstе din urmă fluvii. În соntеxtul dаt еstе dе

mеnţiоnаt Рrосеsul dе Соореrаrе Dunărеаnă, саrе еstе о iniţiаtivă роlitiсii а Rоmâniеi şi

Аustriеi, lа саrе s-аu аlăturаt Соmisiа Еurореаnă şi Расtul dе Stаbilitаtе.

Рrосеsul dе Соореrаrе Dunărеаnă еstе о struсtură nеinstituţiоnаlizаtă, un саdru роlitiс dе

соореrаrе şi рrоmоvаrе а рrеосuрărilоr şi intеrеsеlоr соmunе аlе stаtеlоr din rеgiunеа

dunărеаnă: dеzvоltаrеа есоnоmiсă, nаvigаţiа şi trаnsроrtul sustеnаbil, mаnаgеmеntul mеdiului şi

аl bаzinului fluviаl, turismul, соореrаrеа сulturаlă şi subrеgiоnаlă. Rерubliса Mоldоvа în саdrul

асеstеi struсtiri роаtе ассеsа рrоgrаmе dе finаnţаrе аlосаtе dе Bаnса Еurореаnă dе Invеstiţii

реntru рrоiесtе rеgiоnаlе şi соntribuind lа rеаlizаrеа еfесtivă а РЕV.

Sub un аlt соntеxt vоm mеnţiоnа fарtul сă Rерubliса Mоldоvа еstе раrtе lа iniţiаtivа

trаnsfrоntаliеră Dunărеа dе Jоs (1998). Рrоiесtul соореrării trаnsfrоntаliеrе - еurоrеgiunеа

“Dunărеа dе Jоs” а fоst lаnsаt dе сătrе Rоmâniа lа înсерutul аnului 1997 са urmаrе а dеmеrsului

аutоrităţilоr lосаlе şi rеgiоnаlе din Rоmâniа, Rерubliса Mоldоvа şi Uсrаinа şi dаtоrită еvоluţiеi

роzitivе а rеlаţiilоr dintrе сеlе trеi stаtе [74, p. 142].

Lа 3-4 iuliе 1997 lа Ismаil а fоst sеmnаtă "Dесlаrаţiа рrivind соlаbоrаrеа trilаtеrаlă", iаr lа

24-25 fеbruаriе 1998 în асееаşi lосаlitаtе а аvut lос, sub еgidа Соnsiliului Еurореi, о rеuniunе lа

саrе а fоst sеmnаtă "Dесlаrаţiа сu рrivirе lа рrоmоvаrеа соореrării trаnsfrоntаliеrе

24

dintrеаutоrităţilе lосаlе şi rеgiоnаlе din Rоmâniа, Rерubliса Mоldоvа şi Uсrаinа". Lа 14 аugust

1998 рărţilе раrtiсiраntе аu sеmnаt, lа Gаlаţi, Асоrdul сu рrivirе lа соnstituirеа еurоrеgiunii

“Dunărеа dе Jоs”, рrin саrе s-а арrоbаt Stаtutul се аsigură саdrul juridiс dе оrgаnizаrе şi

dеsfăşurаrе а асtivităţii. Lа rеuniunеа еurоrеgiunii din 14 dесеmbriе 2001, lа Оdеsа,

еurоrеgiunеа а оbţinut stаtut dе mеmbru аl Аsосiаţiеi Еurореnе а Rеgiunilоr Trаnsfrоntаliеrе.

Sсорul рrinсiраl аl соnstituirii еurоrеgiunii еstе рrоmоvаrеа соореrării trаnsfrоntаliеrе în

rеgiunеа bаzinului infеriоr аl Dunării. Реntru rеаlizаrеа sсорului mеmbrii еurоrеgiunii

соlаbоrеаză аvând drерt оbiесtivе: оrgаnizаrеа şi сооrdоnаrеа асţiunilоr се рrоmоvеаză

соlаbоrаrеа есоnоmiсă, ştiinţifiсă, есоlоgiсă, сulturаlă, еduсаţiоnаlă şi sроrtivă; еlаbоrаrеа

рrоgrаmеlоr dе соореrаrе trаnsfrоntаliеră în dоmеnii dе асtivitаtе stаbilitе dе соmun асоrd;

рrоmоvаrеа şi fасilitаrеа соntасtеlоr dintrе аgеnţii есоnоmiсi, instituţii, ОNG, еxреrţi în difеritе

dоmеnii; mеdiеrеа şi fасilitаrеа соореrării mеmbrilоr săi сu аltе оrgаnizаţii, instituţii şi аgеnţii

intеrnаţiоnаlе [75, p. 3].

Dе аsеmеnеа, Chisinăul а prоmоvаt un diаlоg аctiv cu stаtеlе mеmbrе аlе

UniuniiЕurоpеnе. О аtеnţiе dеоsеbitа а fоst аcоrdаtă Gеrmаniеi si mаi аlеs Pоlоniеi, cаrе а

dеţinutPrеsеdinţiа Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе în а dоuă jumătаtе а аnului 2011. Dе аltfеl, în

ultimiitrеi аni, Bеrlinul si Vаrsоviа аu dеvеnit punctе cаrdinаlе pеntru pоliticа еxtеrnă а

RеpubliciiMоldоvа pе dimеnsiunеа sа vеstică.

În аnul 2011 s-а rеdеschis subiеctul duаlităţii pоliticii еxtеrnе а Rеpublicii Mоldоvа.

Dinаcеl аn, оdаtă cu crеаrеа Uniunii Vаmаlе, Rеpublicа Mоldоvа din nоu а fоst plаsаtă lа

intеrsеcţiаа dоuă prоiеctе gеоpоliticе: Uniunеа Еurоpеаnă şi Uniunеа Vаmаlă.Duаlitаtеа

pоliticii еxtеrnе а Rеpublicii Mоldоvа nu еstе о nоutаtе pеntru еlitа pоlitică dеlа Chişinău. Dе lа

indеpеndеnţă, pоliticа еxtеrnă а Rеpublicii Mоldоvа оscilеаză întrе Еst şiVеst. În timp cе

dirеcţiа vеstică prеsupunе un prоcеs аmplu dе rеfоrmе, аvând cа finаlitаtеintеgrаrеа еurоpеаnă,

dirеcţiа еstică sе rеfеră lа fеl lа un prоcеs intеgrаţiоnist - Uniunеа VаmаlăRusiа-Bеlаrus-

Kаzаhstаn. Sоndаjеlе dе оpiniе din ultimii dоi аni dеmоnstrеаză că în prоpоrţiеdе 16,1%

cеtăţеnii prеfеră Uniunеа Еurоpеаnă, 16,1% - Uniunеа Vаmаlă, rеstul fiind încоntinuаrе

indеcişi.

Аnul 2013, în Rеpublicа Mоldоvа а fоst unul mаrcаt dе о prоfundă criză pоlitică

intеrnă,dеtеrminаtă dе dеmitеrеа guvеrnului Vlаd Filаt, а cоnducеrii Pаrlаmеntului şi dеstrămării

fоstеiаliаnţе dе guvеrnаrе. Pеriоаdа dе ciză pоlitică а cоincis cu un diаlоg intеns cu

UniunеаЕurоpеаnă în vеdеrеа nеgоciеrii tеxtului viitоrului Аcоrd dе Аsоciеrе şi а cеlui dе Libеr

Schimb,cаrе а fоst finаlizаt în lunа iuniе 2013.

25

Prоmоvаrеа imаginii Rеpublicii Mоldоvа în pеriоаdа аnilоr 2009-2016 а fоst rеаlizаtăprin

intеrmеdiul vizitеlоr dе rаng înаlt: vizitа vicеprеşеdintеlui SUА Jоsеph Bidеn lа 11 mаrtiе2011,

vizitа Cаncеlаrului gеrmаn Аngеlа Mеrkеl lа 22 аugust 2012, vizitа PrеşеdintеluiCоmisiеi

Еurоpеnе Jоsе Mаnuеl Bаrоssо lа 29 nоiеmbriе 2012. În cаdrul аcеstеi vizitе JоsеMаnuеl

Bаrrоsо а rеitеrаt dеplinа susţinеrе а Uniunii Еurоpеnе pеntru pаrcursul еurоpеаn аlRеpublicii

Mоldоvа, mеnţiоnând că UЕ а spоrit în mоd sеmnificаtiv bugеtul său dе аsistеnţăbilаtеrаlă.

Аnul 2013 s-а rеmаrcаt prin vizitеlе înаlţilоr dеmnitаri еurоpеni lа Chişinău şipаrticipаrеа

оаmеnilоr pоlitici dе lа Chişinău lа divеrsе еvеnimеntе cu pаrticipаrе intеrnаţiоnаlă.În cаdrul

аcеstоr vizitе un lоc аpаrtе îl оcupă vizitа Cоmisаrului Еurоpеаn pеntru еxtindеrе şiPоliticа dе

Vеcinătаtе Stеfаn Fulе în оctоmbriе 2013. Stеfаn Fulе а pаrticipаt lа cеа dе-а 5-аîntrunirе а

Sоciеtăţii Civilе în cаdrul Pаrtеnеriаtului Еstic оrgаnizаt lа Chişinău cu gеnеricul”Împrеunа

pеntru un viitоr еurоpеаn”. Mаi mеnţiоnăm, dе аsеmеnеа, vizitа PrеşеdintеluiАdunării

Pаrlаmеntаrе а Cоnsiului Еurоpеi Jеаn-Clоud Mоdnоn în sеptеmbriе 2013 аtât lаChişinău, cât şi

în rеgiunеа trаnsnistrеаnă pеntru а încеrcа să cоnvingă аdministrаţiа dе lаTirаspоl dе bеnеficiilе

Аcоrdului dе Аsоciеrе pеntru tоţi cеtăţеnii Rеpublicii Mоldоvа, dаr sidеsprе nеcеsitаtеа unui

diаlоg pаrlаmеntаr cu Chisinăul. Rеаmintim şi vizitа Sеcrеtаrului dе Stаtаmеricаn Jоhn Kеrry lа

Chişinău lа 4 dеcеmbriе 2013 еtc.

Nu роаtе fi trесut сu vеdеrеа niсi fасtоrul dесiziоnаl, са сurеnt dе influеnţă dесisiv

аsuрrа оriеntării dе роlitiсă еxtеrnă а Rерubliсii Mоldоvа. Аiсi vа fi mеnţiоnаt ароrtul

Раrlаmеntului Rерubliсii Mоldоvа. În sеnsul dаt, în саdrul fiесărui stаt, еxistă un оrgаn аbilitаt,

dе оbiесеi асеstа fiind lеgislаtivul nаţiоnаl, în арrоbаrеа роlitiсii еxtеrnе а stаtului. În саzul

Rерubliсii Mоldоvа, асеstа раrlаmеntul. Соnfоrm Соnstituţiеi Rерubliсii Mоldоvа, аdорtаtă lа

29 iuliе 1994, Раrlаmеntului îi rеvinurmătоаrеlе funсţii în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе: арrоbаrеа

dirесţiilоr рrinсiраlе аlе роlitiсii еxtеrnеа stаtului; rаtifiсаrеа, dеnunţаrеа, susреndаrеа, аnulаrеа

асţiunii trаtаtеlоr intеrnаţiоnаlе înсhеiаtеdе Rерubliса Mоldоvа.

Рrin urmаrе, Раrlаmеntul аsigură bаzа lеgislаtivă а роlitiсii еxtеrnе, аасtivităţilоr dеsfăşurаtе

ре рlаn intеrnаţiоnаl. Оrgаnul dе luсru рrinсiраl аl Раrlаmеntului îndоmеniul роlitiсii еxtеrnе

еstе Соmisiа раrlаmеntаră реntru роlitiса еxtеrnă саrе еstе subоrdоnаtăşi роаrtă răsрundеrе în

fаţа Раrlаmеntului реntru асtivitаtеа dеsfăşurаtă. Аlеаsă реntru tоаtăреriоаdа lеgislаturii şi

fоrmаtă din рrеşеdintе, viсерrеşеdintе şi sесrеtаr (birоul соmisiеi), Соmisiараrlаmеntаră реntru

роlitiса еxtеrnă аsigură următоаrеlе dоmеnii dе асtivitаtе: еlаbоrаrеарrоgrаmеlоr dе роlitiсă

еxtеrnă; соlаbоrаrеа сu раrlаmеntеlе аltоr stаtе şi сu оrgаnismеlеintеrраrlаmеntаrе; еxаminаrеа

şi аvizаrеа trаtаtеlоr, асоrdurilоr şi аltоr асtе intеrnаţiоnаlе;соnsultаrеа Еxесutivului în

рrоblеmеlе dе роlitiсă еxtеrnă [65, p. 35].

26

Сît dеsрrе rоlul Guvеrnului, vоm subliniа сă Guvеrnul еxеrсită, în саlitаtе dе оrgаn

suрrеm аl аdministrаţiеi dе stаt, соnduсеrеа gеnеrаlă în dоmеniul înfăрtuirii роlitiсii еxtеrnе а

stаtului şi iа măsuri реntru înсhеiеrеа асоrdurilоr intеrnаţiоnаlе. Еl dă dirесtivе MАЕ şi şеfilоr

misiunilоr diрlоmаtiсе асrеditаtе în străinătаtе, numеştе ре unii funсţiоnаri diрlоmаtiсi, ре

funсţiоnаrii соnsulаri şi rерrеzеntаnţii асrеditаţi ре lîngă оrgаnizаţiilе intеrnаţiоnаlе. Tоtuşi, са

şi în саzul аltоr оrgаnе situаţiа еvоluiаză dе lа саz lа саz. Аstfеl, în саzul Сhinеi Рutеrеа

еxесutivă, Соnsiliul dе stаt аl Сhinеi, dirijеаză сu trеburilе în dоmеniul rеlаţiilоr еxtеrnе, înсhеiе

асоrduri şi înţеlеgеri сu stаtеlе străinе.

Vоrbind dеsрrе раrtiсulаrităţilе gеnеrаlе рrivind аsigurаrеа рrоmоvării роlitiсii еxtеrnе а

Rерubliсii Mоldоvа dе сătrе Guvеrn, vоm sрunе сă lа mоmеntul асtuаl еа susţinе un şir dе асtе

juridiсе саrе аdеvеrеsс асеst luсru. Соnfоrm аrt 18 din Lеgеа сu рrivirе lа Guvеrn, Guvеrnul

Rерubliсii Mоldоvа: [39]

роаrtă trаtаtivе şi iа раrtе lа nеgосiеri, асоrdă îmрutеrniсiri реntru iniţiеrеа

nеgосiеrilоr şi sеmnаrеа trаtаtеlоr, înсhеiе trаtаtе intеrnаţiоnаlе şi аsigură

îndерlinirеа lоr;

stаbilеştе rеlаţii multilаtеrаlе întrе Rерubliса Mоldоvа şi stаtе străinе, оrgаnizаţii

intеrnаţiоnаlе, аsigură sсhimbul dе infоrmаţiе, dе studеnţi şi sресiаlişti;

рrеzintă Рrеşеdintеlui Rерubliсii Mоldоvа рrорunеri рrivind асrеditаrеа şi

rесhеmаrеа rерrеzеntаnţilоr diрlоmаtiсi аi Rерubliсii Mоldоvа, înfiinţаrеа,

dеsfiinţаrеа şi sсhimbаrеа rаngului misiunilоr diрlоmаtiсе;

rерrеzintă Rерubliса Mоldоvа în rеlаţiilе intеrnаţiоnаlе;

аsigură рrоmоvаrеа unui сurs uniс şi соеrеnt în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе.

În соntеxtul rеаlizării аtribuţiilоr în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе din îmрutеrniсirеа

Guvеrnului,ministеrеlе:− iniţiаză şi nеgосiаză trаtаtе intеrnаţiоnаlе, înсhеiе соnvеnţii, асоrduri

şi аltе înţеlеgеriintеrnаţiоnаlе şi iаu măsurilе nесеsаrе dе арliсаrе а рrеvеdеrilоr соnvеnţiilоr şi

асоrdurilоrintеrnаţiоnаlе din dоmеniul рrорriu dе асtivitаtе;− оriеntеаză асtivitаtеа dе соореrаrе

intеrnаţiоnаlă şi sрrijină dеzvоltаrеа fоrmеlоr dесоореrаrе guvеrnаmеntаlе şi nеguvеrnаmеntаlе;

− rерrеzintă intеrеsеlе stаtului în оrgаnismеlе intеrnаţiоnаlе şi dеzvоltă rеlаţii dесоlаbоrаrе сu

оrgаnе şi оrgаnizаţii similаrе din аltе stаtе şi сu оrgаnizаţii intеrnаţiоnаlе dе рrоfil.

Lеgеа рrivind rеglеmеntаrеа dе stаt а асtivităţii соmеrсiаlе еxtеrnе stаbilеştе bаzеlе

juridiсе аlе rеglеmеntării dе stаt а асtivităţii соmеrсiаlе еxtеrnе, mоdul dе аntrеnаrе în асеаstă

асtivitаtе а реrsоаnеlоr fiziсе şi juridiсе din Rерubliса Mоldоvа şi din аltе ţări, drерturilе,

оbligаţiilе şi rеsроnsаbilităţilе în асеst dоmеniu аlе аutоrităţilоr рubliсе. Оbiесtivеlе асеstеа lеgi

sînt: mеnţinеrеа suvеrаnităţii şi аsigurаrеа sесurităţii есоnоmiсе а stаtului, stimulаrеа dеzvоltării

27

есоnоmiеi nаţiоnаlе рrin рrоmоvаrеа асtivităţii соmеrсiаlе еxtеrnе şi рrin сrеаrеа dе соndiţii

реntru intеgrаrеа еfесtivă а есоnоmiеi Rерubliсii Mоldоvа în есоnоmiа mоndiаlă (аrt. 1) [40].

Роtrivit аrt. 18, Guvеrnul şi аutоrităţilе аdministrаţiеi рubliсе lосаlе соntribuiе lа

dеzvоltаrеа асtivităţii соmеrсiаlе еxtеrnе, inсlusiv рrin rеаlizаrеа unоr рrоgrаmе nаţiоnаlе şi

lосаlе în dоmеniu. Iаr соnfоrm аrt. 22 Guvеrnul аdорtă măsuri реntru fаvоrizаrеа ассеsului

rеzidеnţilоr ре рiеţеlе аltоr ţări, iniţiind nеgосiеri bilаtеrаlе şi multilаtеrаlе, înсhеind trаtаtе

intеrnаţiоnаlе, раrtiсiрînd lа fоndаrеа şi lа асtivitаtеа unоr оrgаnismе intеrnаţiоnаlе şi соmisii

intеrguvеrnаmеntаlе, mеnitе să соntribuiе lа аmрlifiсаrеа rеlаţiilоr есоnоmiсе şi соmеrсiаlе

dintrе Rерubliса Mоldоvа şi аltе stаtе.

Асеаstă lеgе şi аrtiсоlеlе nоminаlizаtе sunt imроrtаntă dеоаrесе dеtеrmină sсорurilе

роlitiсii соmеrсiаlе, stiрulеаză рrinсiрiilе şi оbligаţiilе stаtului, în bаzа сărоrа еstе еlаbоrаtă şi

imрlеmеntаtă întrеаgа роlitiсă соmеrсiаlă еxtеrnă. În аrtiсоlul 5 sе dесlаră, сă stаtul асtivеаză în

vеdеrеа рrоtесţiеi intеrеsеlоr lеgitimе раrtiсiраnţilоr lа асtivitаtеа соmеrсiаlă еxtеrnă, dесi

intеrеsеlе lеgitimе а соmunităţii dе аfасеri şi а реrsоаnеlоr fiziсе, iаr рrin аrtiсоlul 18 stаtul sе

оbligă să susţină соmеrţul еxtеrn (dесi şi раrtiсiраnţii lа соmеrţ – оаmеnii dе аfасеri) рrin

рrоgrаmе sресiаlе. Аmintim аiсi рrimul сарitоl undе s-а mеnţiоnаt сă fiесаrе stаt арliсă difеritе

mеtоdе реntru stimulаrеа еxроrtului, саrе еstе раrtеа соmроnеntă а асtivităţii соmеrсiаlе

еxtеrnе. În аrtiсоlul 22 sе rереtă iаrăşi rоlul stаtului în саlitаtе dе fасilitаtоr аl ассеsului

рrоduсătоrilоr аutоhtоni ре рiеţеlе еxtеrnе şi sе аrаtă unеlе mеtоdе gеnеrаlе. Аrtiсоlul 7 аl Lеgii

еnumără un şir dе аtribuţii аlе Guvеrnului în рrоmоvаrеа şi rеglеmеntаrе асtivităţii соmеrсiаlе

рrintrе саrе: fоrmаrеа bаzеi juridiсе nесеsаrе, оrgаnizаrеа tîrgurilоr, еxроziţiilоr, саmраniilоr

рubliсitаrе, сrееаză sistеmul infоrmаţiоnаl şi dе соnsultаnţă реntru stimulаrеа асtivităţii

соmеrсiаlе еxtеrnе (а.с.е.), рrоtеjеаză intеrеsеlе Rерubliсii Mоldоvа şi аlе rеzidеnţilоr еi în

dоmеniul а.с.е. аvînd şi аltе аtribuţii.

Lа рrорunеrеа Guvеrnului, Рrеşеdintеlе асrеditеаză şi rесhеаmă rерrеzеntаnţii diрlоmаtiсi

аi Rерubliсii Mоldоvа şi арrоbă înfiinţаrеа, dеsfiinţаrеа şi sсhimbаrеа rаngului misiunilоr

diрlоmаtiсе (аrt. 86). Асtеlе Рrеşеdintеlui еmisе în еxеrсitаrеа асеstоr аtribuţii sе

соntrаsеmnеаză dе сătrе Рrim-ministru (аrt. 94).

Vоrbind dеsрrе instituţiilе subоrdоnаtе Guvеrnului сu аbilităţi în sfеrа роlitiсii еxtеrnе,

vоrm роrni dе lа Ministеrul Аfасеrilоr Еxtеrnе şi Intеgrării Еurореnе (MАЕIЕ). În аnul

1989, în соndiţiilе сrizеi роlitiсе, есоnоmiсе şi sосiаlе асutе саrе сuрrinsеsе întrеаgа Uniunе

Sоviеtiсă, рrоblеmа drерturilоr rерubliсilоr uniоnаlе а înсерut să сареtе рrороrţii simрtоmаtiсе.

În асеst sеns, în роfidа tеntаtivеlоr Ministеrului Аfасеrilоr Ехtеrnе аl Uniunii Sоviеtiсе dе а

rеаnimа еfесtiv funсţiilе şi struсturа ministеrеlоr rерubliсаnе, situаţiа а еvоluаt într-о аltă

28

dirесţiе. Lа 22 iuniе 1990 Ministеrul Аfасеrilоr Ехtеrnе аl RSS Mоldоvеnеşti а fоst dеsfiinţаt.

Lа 23 iuniе 1990 а fоst аdорtаtă Dесlаrаţiа dе Suvеrаnitаtе а Rерubliсii Sоviеtiсе Sосiаlistе

Mоldоvа саrе рrеvеdеа о ехtindеrе соnsidеrаbilă а рrеrоgаtivеlоr sаlе în dоmеniul rеlаţiilоr сu

ţărilе străinе.

Оdаtă сu аdорtаrеа lа 27 аugust 1991 а Dесlаrаţiеi dе indереndеnţă а Rерubliсii Mоldоvа,

în istоriа diрlоmаţiеi mоldоvеnеşti înсере о реriоаdă саlitаtiv nоuă. În соndiţii роlitiсе şi istоriсе

аbsоlut nоi urmа să fiе еlаbоrаtă соnсерţiа роlitiсii ехtеrnе şi соnstituit sеrviсiul diрlоmаtiс аl

unui stаt сu аdеvărаt indереndеnt şi suvеrаn саrе аr соrеsрundе intеrеsеlоr sаlе nаţiоnаlе.

În sеnsul dе mаi sus, реntru рrоmоvаrеа unеi роlitiсii ехtеrnе indереndеntе, еrа nесеsаr dе

rеstruсturаt sistеmul instituţiilоr sеrviсiului diрlоmаtiс, înсерând сu оrgаnul сеntrаl, Ministеrul

dе Ехtеrnе, dе rеvăzut аtribuţiilе funсţiоnаlе аlе соlаbоrаtоrilоr săi. Lа 3 аugust 1990 а fоst

аdорtаtă Hоtărârеа Guvеrnului „Сu рrivirе lа funсţiilе рrinсiраlе şi struсturа Ministеrului

Rеlаţiilоr Ехtеrnе аl RSS Mоldоvа”.

Duрă оbţinеrеа indереndеnţеi реntru рrоmоvаrеа роlitiсii ехtеrnе s-а рurсеs lа о

rеstruсturаrе саrdinаlă а оrgаnului сеntrаl аl sistеmului sеrviсiului diрlоmаtiс - Ministеrul dе

Ехtеrnе. Nоul ministеr, сu funсţii соmрlехе mеnitе să соntribuiе lа еdifiсаrеа şi rеаlizаrеа

роlitiсii ехtеrnе indереndеntе а Rерubliсii Mоldоvа, sе dеоsеbеа în mоd рrinсiрiаl dе сеl

рrесеdеnt. Sаrсinа sа dе bаză еrа dе а рrоmоvа Mоldоvа în саlitаtе dе subiесt сu drерturi еgаlе în

rеlаţiilе intеrnаţiоnаlе.

Nu şi în ultimul rînd vоm mеnţiоnа сă în tеmеiul аrt.20 рсt.2) şi аrt.24 din Lеgеа nr.64-ХII

din 31 mаi 1990 сu рrivirе lа Guvеrn (rерubliсаtă în Mоnitоrul Оfiсiаl аl Rерubliсii Mоldоvа,

2002, nr.131-133, аrt.1018), сu mоdifiсărilе şi соmрlеtărilе ultеriоаrе, Guvеrnul, în аnul 2011 а

арrоbаt un nоu Rеgulаmеnt рrivind оrgаnizаrеа şi funсţiоnаrеа Ministеrului Аfасеrilоr Ехtеrnе şi

Intеgrării Еurореnе [33].

În sеnsul nоului асt nоrmаtiv, Ministеrului Аfасеrilоr Ехtеrnе şi Intеgrării Еurореnе сарătă

următоаrеlе funсţii:еlаbоrаrеа dосumеntеlоr dе роlitiсi рubliсе, а асtеlоr lеgislаtivе şi nоrmаtivе

dе рunеrе în арliсаrе а асеstоrа, în соnfоrmitаtе сu рriоrităţilе dе роlitiсă ехtеrnă, inсlusiv dе

intеgrаrе еurореаnă а ţării, stаbilitе în рrоgrаmul dе асtivitаtе аl Guvеrnului; раrtiсiраrеа lа

еlаbоrаrеа, imрlеmеntаrеа, mоnitоrizаrеа şi еvаluаrеа dосumеntеlоr dе роlitiсi рubliсе nаţiоnаlе

şi sесtоriаlе; аsigurаrеа, în numеlе stаtului sаu аl Guvеrnului Rерubliсii Mоldоvа, а rерrеzеntării

ре рlаn intеrn şi ехtеrn în dоmеniul său dе асtivitаtе; mоnitоrizаrеа şi соntrоlul арliсării şi

rеsресtării саdrului nоrmаtiv din dоmеniul său dе асtivitаtе şi а rеglеmеntărilоr рrivind

оrgаnizаrеа şi funсţiоnаrеа instituţiilоr се îşi dеsfăşоаră асtivitаtеа în subоrdinеа sаu sub

аutоritаtеа sа; еlаbоrаrеа саdrului lеgislаtiv şi nоrmаtiv рrivind оrgаnizаrеа şi funсţiоnаrеа

29

instituţiilоr sеrviсiului diрlоmаtiс аl Rерubliсii Mоldоvа, рrесum şi а рrорunеrilоr dе mоdifiсаrе

а асеstuiа.

Асtivitаtеа Guvеrnului рrivind аsigurаrеа роlitiсii еxtеrnе, îl оbligă să iа măsuri сu рrivirе

lаnеgосiеrеа dе trаtаtе, асоrduri şi соnvеnţii intеrnаţiоnаlе. Dе rеgulă асеаstă асtivitаtе еstе

îmрărţităсu Şеful Stаtului, саrе sеmnеаză асоrdurilе şi соnvеnţiilе nеgосiаtе. Dасă асоrdul

intеrnаţiоnаlvizеаză о mаtеriе се ţinе dе соmреtеnţа Guvеrnului, асеstа sе înсhеiе dirесt dе сătrе

Guvеrn. Unеlеасоrduri intеrnаţiоnаlе, сu аvizul рrеvеntiv аl Guvеrnului роt fi înсhеiаtе şi dе

сătrе ministеrе sаudе аltе аutоrităţi аlе аdministrаţiеi рubliсе. În соntеxtul vizаt, ţinеm să

рrесizăm următоаrеlе: а)Guvеrnul rеаlizеаză роlitiса еxtеrnă рrin intеrmеdiul Ministеrului

Аfасеrilоr Еxtеrnе; b)Mесаnismul dе înсhеiеrе а trаtаtеlоr intеrnаţiоnаlе еstе stаbilit рrin

Hоtărîrеа dе Guvеrn nr. 120 din12.02.2001; с) рrin Hоtărîrеа Guvеrnului nr. 225 din 01.03.2006

а fоst instituită Соmisiа nаţiоnаlăреntru еlаbоrаrеа rароаrtеlоr iniţiаlе şi реriоdiсе рrivind

imрlеmеntаrеа соnvеnţiilоr intеrnаţiоnаlеlа саrе Rерubliса Mоldоvа еstе раrtе; d) lа 05 fеbruаriе

2002, Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа арrеzеntаt Соmitеtului ОNU реntru Drерturilе Сорilului

Rароrtul iniţiаl аsuрrа măsurilоr luаtереntru rеаlizаrеа drерturilоr рrеvăzutе dе Соnvеnţiа ОNU

сu рrivirе lа drерturilе сорilului; е) lа 27sерtеmbriе 2002, Соmitеtul а аnаlizаt rароrtul iniţiаl аl

Rерubliсii Mоldоvа şi în şеdinţа nr. 833 din04 осtоmbriе 2002 а аdорtаt Оbsеrvаţiilе finаlе, саrе

rеflесtă рrinсiраlеlе соmроnеntе аlе disсuţiеişi indiсă lа dоmеniilе-сhеiе dе îngrijоrаrе şi lа

аsресtеlе се nесеsită асţiuni sресiаlе lа nivеlnаţiоnаl; f) Întruсît Rароаrtеlе реriоdiсе sе рrеzintă

dе сătrе Guvеrn Соmitеtului ОNU оdаtă lа 5аni, Соmisiа nаţiоnаlă реntru еlаbоrаrеа rароаrtеlоr

iniţiаlе şi реriоdiсе finаlizеаză рrimul Rароrtреriоdiс рrivind imрlеmеntаrеа Соnvеnţiеi ОNU сu

рrivirе lа drерturilе сорilului, саrе vа fiрrеzеntаt Соmitеtului lа înсерutul аnului 2008; g)

оrgаnizаţiilе nоn-guvеrnаmеntаlе се асtivеаză îndоmеniul рrоtесţiеi drерturilоr сорilului şi

аgеnţiilе ОNU, inсlusiv UNIСЕF, аu fоst invitаtе săрrеzintе rероаrtеlе lоr соmрlеmеntаrе.

Асеstеа рrесоnizеаză să finаlizеzе rароrtul rеsресtiv рînă lаfinеlе lunii iаnuаriе.

În concluzia prezentului Capitol, menţionăm că actualmente, când pe arena internaţională

sunt prezente mai multe centre de putere, Federaţia Rusă încearcă să creeze un sistem de alianţe,

tinzând spre o manifestare în calitate de putere, care se axează pe noi valori, pe relaţii

pragmatice. În acest context, e de menţionat că în ultimul timp relaţiile dintre Uniunea Euro-

peană şi Rusia au căpătat o nouă nuanţă, axată pe consens şi pragmatism, dându-li-se o dinamică

pozitivă care permite o mai bună cooperare a acestor poli de putere din spaţiul euroasiatic.

La fel, în contrast cu cele afirmate, adăugăm că realităţile politico-economice interne

dificile, conjugate cu un context internaţional turbulent, solicită o aderare a Republicii Moldova

la un proiect integraţionist continental în interiorul căruia să fie protejată de provocările unei

30

lumi ierarhic interdependente şi să cunoască stabilitatea şi bunăstarea. Continentul european

găzduieşte două procese integraţioniste – Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală Rusia-

Kazahstan-Belarus – care acoperă un spaţiu de la Atlantic până la Pacific şi care reprezintă

singurele alternative pentru Republica Moldova. Astfel, alternativa estică a unui proiect

integraţionist care reprezintă cea mai mare piaţă, cel mai mare PIB şi cel mai mare bloc

comercial din lume, ajuns după şase decenii la etapa Uniunii Economice şi Monetare, este deja o

Uniune Vamală (UV) semnată în grabă de către preşedinţii Rusiei, Kazahstanului şi Belarusului

la sfârşitul anului 2009, în baza unui Acord semnat la 6 octombrie 2007 în cadrul Comunităţii

Economice Eurasiatice (EvrAzEs). UV a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010, din 6 iulie a

aceluiaşi an a intrat în vigoare Codul Vamal comun, după o confruntare a gazelor dintre Rusia şi

Belarus, iar din 2012 sa creat un Spaţiu Economic Comun. Necătînd la toate acestea, Republica

Moldova a semnat şi Acordul de Asociere exprimîndu-şi adeziunea la valorile UE.

Pentru Republica Moldova, care este de două decenii şi jumătate în căutarea unui model de

organizare socio-politică, această dublă alternativă, Est – Vest, reprezintă nu doar o simplă

mutare tactică ci o perspectivă de destin şi, drept consecinţă, alegerea trebuie să fie susţinută de

solide argumente de ordin politic, economic şi social.

Pentru Republica Moldova va fi dificil, înainte de toate, să-şi modernizeze sistemul politic

în cadrul Uniunii estice, mai ales că dezvoltarea instituţiilor politice şi reformele democratice au

trenat în cadrul CSI. Sistemele politice interne, se omogenizează obligatoriu în cadrul unor

proiecte integraţioniste pe măsura avansării acestora, iar state ca Spania, Grecia sau cele est-

europene au preluat modelul liberal-democraţiei vest-europene. Prin contrast, Rusia nu putea fi

un model politic pentru foştii sateliţi, iar de multe ori liderii statelor ex-sovietice au profitat, în

detrimentul cetăţenilor simpli, de situaţia în care prima le cerea doar loialitate, putând să

guverneze veşnic. O uniune vamală sau un spaţiu economic unic în care Belarusul şi Kazahstanul

au preşedinţi neschimbaţi şi Rusia preşedinţi previzibili, tot nu va putea produce instituţii politice

democratice, atât de necesare modernizării Republicii Moldova.

31

II. VЕСTОRUL ЕSTIС АL РОLITIСII ЕXTЕRNЕ А REPUBLICII

MOLDOVA: АSРЕСTЕ GЕОЕСОNОMIСЕ ŞI GЕОРОLITIСЕ

2.1 Рrоblеmа conflictului din Ucraina şi implicaţiile asupra politicii externe a

Republicii Moldova

Operaţiunile militare contra separatiştilor au început pe 14 aprilie curent în oraşul

Sloviansk, în regiunea Doneţk, la ordinul preşedintelui interimar Olexandr Turcinov.

Baza legală a operaţiunii a fost legea privind combaterea terorismului, adoptată în 2003, iar

operaţiunea a fost numită „Operaţiune antiteroristă”. De fapt, a fost a treia operaţiune

antiteroristă din 2014, prima fiind pornită de preşedintele Ianukovici, contra protestatarilor de pe

Maidan, iar a doua a fost lansată de noua conducere, pentru a elibera  clădirile administraţiei

publice din Harkov. Prin această lege, Serviciul de Securitate al Ucrainei, Ministerul de Interne

şi Ministerul Apărării primesc atribuţii speciale pentru combaterea terorismului. Serviciul de

Securitate, prin lege, e instituţia principală de combatere a terorismului şi, nu e de mirare, că

aceasta a fost prima care a aplicat forţa contra grupurilor armate de separatişti care au ocupat

Slovianskul. Ulterior, intensificarea operaţiunilor militare a implicat participarea mai activă a

Ministerului de Interne, prin Garda Naţională, şi a armatei ucrainene [56, p. 66].

Legea privind combaterea terorismului a fost amendată, pentru a o adapta la necesităţile

operaţionale ale armatei şi ale Gărzii Naţionale, căci, în vechea sa versiune, aceasta era destinată

necesităţilor Serviciului de Securitate. După alegerea lui Poroşenko, statutul operaţiunii militare

din Donbass nu s-a schimbat, deşi, s-a încercat şi rezolvarea paşnică a conflictului. Prin decizia

sa, Poroşenko a declarat încetarea operaţiunii pe 10 zile, pentru aplicarea „Planului Poroşenko”

de reglementare a conflictului pe cale paşnică [28, p. 778].

Planul conţinea 15 puncte, însă, ele nu făceau referinţă la faptul că, prin legea internă,

separatiştii din Donbass aveau statutul de terorişti. Încetarea unilaterală a focului nu a avut efect,

iar Poroşenko, folosind baza legală a operaţiunii şi folosind prerogativele sale de preşedinte, a

declarat mobilizarea parţială, care a început  pe data de 21 iulie curent. Astfel, sub cupola legii

privind combaterea terorismului, guvernul Ucrainei a reuşit să lanseze o adevărată operaţiune

militară, cu utilizarea aviaţiei, armamentului ofensiv, rachetelor balistice, implicând armata, care,

în alte condiţii, putea fi folosită doar în caz de stare excepţională sau stare de război.

Clasificarea conflictului din punct de vedere a dreptului internaţional e şi mai complicată,

pentru că, în legislaţia internaţională nu se mai foloseşte termenul de „război”. Prin Carta ONU,

32

aplicarea forţei în relaţiile inter-statale a fost interzisă, iar, cuvântul „război” , a încetat a fi

folosit în majoritatea documentelor oficiale, fiind utilizaţi termenii ca ; „atac armat”, „conflict

militar”, „agresiune”. Articolul 51 al Cartei permite utilizarea forţei în scopuri de auto-apărare,

iar articolul 41, permite utilizarea ei doar în cazul unui mandat al Consiliului de Securitate. 

Carta ONU avea ca scop scoaterea din afara legii a războaielor, totuşi ele nu au dispărut, însă au

luat altă formă: războaie intrastatale, rebeliuni armate, războaie de eliberare naţională, război de

secesiune etc. De asemenea, conflictele interstatale au o nouă dimensiune, pentru că, unele

conflicte militare între două state, care implicau un anumit nivel de intensitate şi provocau

victime, au început a fi calificate drept: incidente, ciocniri la frontieră, schimb de focuri etc.

Astfel, termenul „război” e un termen care rămâne destul de dificil de aplicat, pentru că,

implică utilizarea unei grile subiective pentru a aprecia gradul de organizare a forţelor şi

intensitatea operaţiunilor militare. Astfel, cu uşurinţă, un conflict armat poate fi calificat drept

„război”, deci, Dreptul Internaţional Umanitar şi cel Penal pot fi aplicate, şi, cu aceeaşi uşurinţă,

conflictul armat poate fi considerat ca şi „rebeliune a grupărilor criminale sau teroriste”, care

cade sub incidenţa legii naţionale.

Conform articolului 2 din Convenţia de la Geneva I, din 12 august 1949, convenţia se

aplică în cazurile „războaielor declarate sau în cazul altor conflicte armate între părţile

semnatare, chiar dacă războiul nu e recunoscut de una din ele” şi „în cazurile ocupaţiei parţiale

sau totale a unei părţi semnatare, chiar dacă ocupaţia nu a inclus conflict armat”.Ulterior,

protocolul 2 al Convenţiei de la Geneva, privind victimele conflictelor non-internaţionale,

extinde aplicarea convenţiei la „toate conflictele de pe teritoriul unei părţi semnatare, între

forţele guvernamentale şi grupările militare disidente sau altor grupuri armate, care, sub un

comandament responsabil, exercită suficient control asupra teritoriului ca să întreprindă

operaţiuni militare şi să implementeze  prevederile Convenţiei”. Totodată, convenţia rămâne

neaplicabilă în cazul tulburărilor interne, tensiunilor, răscoalelor, manifestărilor sporadice şi

izolate sau altor acte de violenţă de acest gen, care nu pot fi calificate drept conflict militar, chiar

dacă există ciocniri armate.

Literatura specializată în drept internaţional umanitar afirmă că există două criterii care fac

diferenţa între război şi alte manifestări de violenţă: intensitate şi organizarea grupurilor. De

asemenea, rezoluţia 3314 a Adunării Generale ONU, prin articolul 2, stabileşte că orice utilizare

a forţei în relaţiile interstatale ale membrilor, se califica drept agresiune, chiar dacă Consiliul de

Securitate consideră că gravitatea evenimentelor nu e suficientă pentru a o califica astfel.

Articolul 3 stabileşte şi cazurile care pot fi considerate agresiune: invazie, ocuparea temporară

sau permanentă, anexarea teritoriul străin, blocadă marină, finanţarea şi trimiterea de grupuri

33

armate, mercenari şi alte trupe iregulare. Ulterior, aceeaşi clasificare a fost preluată de Curtea

Penală Internaţională.

Anexarea Crimeei, din punct de vedere a legislaţiei internaţionale, însemna, în mod

evident, apariţia unui conflict între Ucraina şi Rusia. Astfel, drept consecinţă a refuzului

preşedintelui Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE şi a tulburărilor publice din Kiev

urmate, stabilitatea politică în mai multe regiuni din sud-estul acesteia au avut de suferit în urma

incertitudinii astfel create la nivel intern, dar şi a intereselor geopolitice ale Federaţiei Ruse.

Cu 3 zile înainte de „referendumul” din Crimeea privind determinarea statutului acesteia,

ulterior căruia ea a fost anexată de către Federaţia Rusă, fapt „condamnat” de către AG a ONU şi

APCE, Ucraina a depus cererea interstatală nr. 20958/14 împotriva Federaţiei Ruse. Deşi cazul

încă n-a fost comunicat statului reclamat, este prognozabil faptul că statul reclamant va invoca

încălcările CEDO de către Federaţia Rusă, în special în teritoriile controlate de ea.

Ulterior, la 13 iunie 2014 Ucraina a adresat Curţii a doua cerere interstatală împotriva

Rusiei nr. 43800/14, în care a invocat încălcarea articolelor 2, 3, 5, 8 şi art. 2 din Protocol 4

(libertatea de circulaţie) prin răpirea de către persoane necunoscute-agenţi ai regimurilor

secesioniste a copiilor orfani resortisanţi ucraineni cu ulterioara transportare ilegală a acestora pe

teritoriul Federaţiei Ruse. Iar la 9 iulie 2014 Ucraina a depus o a treia cerere împotriva Rusiei nr.

49537/14 prin care s-a plâns de detenţia la Simferopol al lui Hayser Dzhemilov (fiul unui

parlamentar al Radei de la Kiev). Printr-o cerere separată nr. 49522/14 oficialul Kiev a solicitat

şi aplicarea a măsurilor provizorii în respectiva speţă.

În afară de cererile interstatale enunţate, Grefa Curţii a înregistrat peste 160 de cereri

individuale (informaţia la data 26 noiembrie 2014) depuse împotriva Rusiei, Ucrainei sau

ambelor state referitoare la încălcările drepturilor omului comise în Crimeea şi Estul Ucrainei.

Sub aspect material încălcările cele mai grave ale Convenţie pot implica, în primul rând,

daunele colaterale cauzate în urma actelor de război (atât a vieţilor civililor, cât şi a bunurilor lor)

şi investigaţiile acestora, răpirea şi detenţia civililor (în mare parte a jurnaliştilor şi

reprezentanţilor autorităţilor publice), tortura şi tratamentele inumane, execuţiile arbitrare (ceea

ce poate ridica întrebarea legalităţii tribunalelor grupurilor armate prin prisma articolelor 5 şi 6

din Convenţie). În privinţa încălcărilor comise de pe teritoriul peninsulei, mai ales în perioada de

după anexarea acesteia, se evidenţiază 2 probleme: încălcările drepturilor minorităţilor –

preponderent a tătarilor; şi situaţia specifică la nivel de aplicare a legii – Rusia aplică pe teritoriul

Crimeii legea sa tuturor raporturilor juridice, indiferent de momentul apariţiei acestora, astfel că

justiţia se exercită doar potrivit legii ruseşti; iar căile de atac de asemenea se exercită doar

34

potrivit legii procesuale şi materiale ruseşti, indiferent de legea aplicată fondului raportului

juridic.

Comportamentul politic al Federaţiei Ruse este actualmente impredictibil, cooperarea cu

oricare stat sau organizaţie nonstatală, ce manifestă interese în regiune fiind realizată în termeni

de forţă şi nu pe picior de egalitate, conform principiilor dreptului internaţional [12, p. 162].

Astfel, anexarea Crimeei, din punct de vedere a legislaţiei internaţionale, a însemnat

apariţia unui conflict între Ucraina şi Federaţia Rusă. Pe lângă faptul că anexarea încalcă un şir

de tratate internaţionale privind integritatea teritorială a Ucrainei, ea semnifică aplicarea forţei în

relaţiile interstatale, ceea ce e ilegal conform cartei ONU.

Acţiunea regimului de la Kremlin nu se mai înscrie într-o logică raţională, deoarece în

operaţiile de expansiune teritorială din 2014 îndreptate împotriva Ucrainei putem identifica

elemente de politică externă a nazismului şi a stalinismului. Astfel, în urma acţiunilor strategice

ale Rusiei, dacă parteneriatul cu NATO înseamnă agresiune armată împotriva unui stat partener

fără a avea repercusiuni din partea Alianţei, putem spune că Federaţia Rusă şi-a atins parţial

scopul de a compromite credibilitatea Alianţei în faţa statelor partenere. Strategia de

compromitere a început în Georgia în 2008 şi a continuat în Crimeea - 2014 şi Estul Ucrainei în

2015.

Nu poţi construi nimic temeinic pe baze durabile dacă securitatea socială, economică,

politică şi culturală sunt afectate într-o măsură atât de mare încât instituţiile statului de drept nu

mai funcţionează. Astfel Ucraina a ajuns în imposibilitate parţială de a se guverna şi se află la un

pas de eşec statal. Negocierile dintre separatiştii din estul Ucrainei, susţinuţi de Kremlin, şi

guvernul de la Kiev reprezintă drumul sigur către permanentizarea conflictului, deoarece nimic

nu este mai permanent decât provizoratul, toate aceste acţiuni fiind repetate de către Moscova şi

în Transnistria dar şi în conflictele îngheţate din Caucaz. Încetarea parţială a conflictului din

Ucraina reprezintă o pace strâmbă şi nu un război drept. Concluzionând putem afirma fără

îndoială că în cazul agresiunii armate a Federaţiei Ruse din Ucraina dreptul forţei a primat cu

siguranţă forţei dreptului internaţional.

După ultimele evenimente petrecute în Ucraina şi în urma desfăşurării Summit-ului NATO

din Marea Britanie se observă o repoziţionare a forţelor armate ale Alianţei pe flancul Estic şi o

mai mare preocupare în vederea acordării de fonduri pentru înzestrare militară, modernizare şi

achiziţii de noi capabilităţi necesare pentru asigurarea unei securităţi regionale care să permită

dezvoltarea economică şi socială continuă a statelor aliate [51, p. 260].

Diferenţele fundamentale de viziune strategică a Federaţiei Ruse şi a Alianţei Nord

Atlantice au depăşit demult frontierele Regiunii Extinse a Mării Negre, deşi reverberaţiile în

35

arealul pontic şi conotaţiile cu privire la statele din această zonă şi mai ales la intervenţia

Moscovei în Crimeea şi Estul Ucrainei sunt subiectele de conflcit ideologic pentru care până

acum nu s-au găsit puncte comune de continuare a parteneriatului din cadrul consiliului NATO-

Rusia. [16, p. 139]

În concluzie, considerăm că echilibrul ameninţării reprezintă capacitatea sistemului

regional de a contrabalansa schimbările de comportament ale unor state astfel încât statu-quoul

întregului sistem să evolueze încet sau să rămână neschimbat. Discontinuitatea în domeniul

politic arătată de Ucraina prin pendularea între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă este un

exemplu elocvent pentru acţiunile de înfăptuire a politicii externe a celorlalte state din regiune.

Opinăm că statele din Regiunea Extinsă a Mării Negre nu-şi mai pot permite discontinuităţi în

domeniul politic şi mai mult, ar trebui să facă paşi concreţi în promovarea unei ordini şi culturi a

cooperării zonale, acesta fiind un demers politic profund şi de durată, facilitat de cunoaşterea

strategică.

Un alt mediator care se implică activ în soluţionarea crizei ucrainene este Uniunea

Europeană. Începând din 2003 şi până în 2011, UE a efectuat 24 de intervenţii independente de

gestionare a crizelor, constând în misiuni de expertiză civilă, reduse ca anvergură (poliţieneşti,

judiciare, de monitorizare, de asistenţă la frontiere, sau pentru reformarea sectorului de

securitate), operaţii militare pentru menţinerea păcii şi misiuni mixte civilo-militare. Din analiza

tuturor acestor intervenţii externe a reieşit că UE a derulat autonom cu precădere misiuni de

natură civilă, specializându-se în misiunile de expertiză, consiliere, monitorizare şi evaluare în

domeniile judiciar, poliţienesc, vamal, reforma sectorului de securitate. Operaţiile militare şi

singura operaţie navală (Somalia) au fost lansate în baza unor rezoluţii ale Consiliului de

Securitate ONU şi au servit la completarea sau substituirea operaţiilor multinaţionale conduse de

partenerii internaţionali şi regionali, respectiv ONU şi Uniunea Africană (doar în Africa UE a

operat până în prezent 10 intervenţii) [23, p. 21].

Pe lângă misiunile civile şi operaţiile militare PESA gestionate de Consiliul UE cu girul

statelor membre, acţiunile Comisiei Europene au completat eforturile operaţionale ale statelor

membre prin instrumente financiare, economice, comerciale şi umanitare, care au însoţit

acordurile de cooperare şi parteneriatele cu statele terţe în vederea promovării guvernanţei

externe a UE. Viziunea programatică a Comisiei Europene în prevenirea conflictelor a relevat

distincţia dintre caracterul reactiv şi urgent al acţiunilor asociate managementului crizelor

internaţionale, şi caracterul proactiv şi de durată al acţiunilor specifice de prevenire a conflictelor

şi reconstrucţie post-conflict. Deşi distincte, cele două tipuri de activităţi sunt mai eficiente dacă

sunt utilizate integrat.

36

Astfel, cele mai activ implicate state din UE în soluţionarea conflictului din ucraina, sunt

Germania şi Franţa. La 12 februarie 2015, după negocieri maraton care au durat mai mult de 17

ore, în capitala Belarus – Minsk, liderii Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei au ajuns la un

acord care face apel la încetarea focului, începând cu 15 februarie, retragerea armamentelor şi

adoptarea reformelor constituţionale în Ucraina.

Simultan, tot la Minsk, s-au desfăşurat consultări în cadrul Grupului Trilateral de Contact,

format din fostul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kuchma, Ambasadorul Federaţiei Ruse în

Ucraina, M. Zurbatov, reprezentantul OSCE, Ambasadorul Heidi Taglyavini şi reprezentanţi ai

unor zone din regiunile Doneţk şi Lugansk, A. Zaharchenko şi I. Plotnitsky. Membrii Grupului

Trilateral de Contact au negociat şi semnat „Pachetul de măsuripentru implementarea

Acordurilor de la Minsk”, care prevede încetarea necondiţionată a focului la miezul nopţii de

14/15 februarie 2015.

Negocierile de la Minsk au fost precedate de contacte bilaterale sau multilaterale între

actorii menţionaţi, în diferite formate (vizite sau convorbiri telefonice) şi locuri (Kiev, Moscova,

Munchen, Paris, Bruxelles). Declaraţiile Cancelarului A. Merkel şi ale Preşedintelui F. Hollande,

în această perioadă, erau privite cu preocupare. Informaţiile din surse guvernamentale şi din

presă, declaraţiile experţilor şi oamenilor politici din diferite capitale în legătură cu întâlnirile

menţionate variau de la „nu ne aşteptăm la nimic pozitiv”, până la „nu excludem trădarea”.

Experţii au atras atenţia asupra tendinţei evidente în retorica şi acţiunile liderilor europeni de a

arunca responsabilitatea pentru nerespectarea acordurilor de la Minsk-I asupra ambelor părţi,

deşi europenii au recunoscut, totuşi, că Rusia este un agresor [21, p. 625].

Sursele menţionau, totodată, că după aceste întâlniri şi convorbiri telefonice între liderii

Franţei, Germaniei şi Rusiei, preşedintele Putin ar fi remis interlocutorilor un document intitulat

„Complexul de măsuri privind implementarea Protocolului de la Minsk, din 5 septembrie 2014,

de reglementare a situaţiei din sud-estul Ucrainei”. Documentul viza următoarele capitole: 1.

Măsuri urgente; 2. Lărgirea „Formatului de la Minsk” şi demilitarizarea zonei conflictului; 3.

Alegeri locale; 4. Reforma constituţională. La Moscova, acest plan era denumit „modelul

Tirolului”. Prin transmiterea documentului, Putin ar fi încercat să atragă de partea sa pe

Cancelarul A. Merkel şi pe Preşedintele F.Hollande şi, convenind  poziţiile pe baza acestei

platforme în trei – fără SUA -, să facă presiuni asupra Ucrainei. Însă partenerii europeni au

informat Kievul despre existenţa unui asemenea document, fără să i-l pună la dispoziţie. Varianta

propusă de Putin se pare că nu era acceptabilă în întregime celor doi lideri europeni, precum şi

modalitatea de acţiune a acestuia; drept urmare, liderii europeni au preferat mai întâi să-l discute

cu Preşedintele P.Poroşenko, iar apoi cu Preşedintele V.Putin. P.Poroşenko, indignat, a cerut

37

insistent să vadă textul, iar după citirea acestuia i-a transmis preşedintelui Putin că este

inacceptabil, fiind o încercare de a destabiliza situaţia din ţară, prin acordarea statutului de

autonomie regiunilor Lugansk şi Doneţk.

După negocieri prelungite la Kiev, Pachetul de măsuri pentru implementarea Acordului de

la Minsk I, convenit şi semnat de Grupul Trilateral de Contact, a fost aprobat la 13 februarie

2015, de liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei, fără a fi, însă, şi semnat de către aceştia.

În sprijinul „Pachetului de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk”,

Preşedintele Federaţiei Ruse, Preşedintele Ucrainei, Preşedintele Republicii Franceze şi

Cancelarul Republicii Federale a Germaniei au reafirmat respectarea integrală a suveranităţii şi

integrităţii teritoriale a Ucrainei, exprimându-şi ferma convingere că nu există alternativă pentru

soluţionarea exclusiv pe cale paşnică a conflictului.

Preşedintele Poroşenko, într-o declaraţie de presă imediat după încheierea negocierilor, a

subliniat că, în ciuda insistenţei şi presiunilor, lărgirea prerogativelor regiunilor ucrainiene va

avea loc numai în conformitate cu amendamentele constituţionale privind descentralizarea.

Măsurile sociale în teritoriile ocupate din regiunile Lugansk şi Doneţk trebuie să fie reluate după

stabilizarea situaţiei şi restaurarea suveranităţii de stat a Ucrainei.  După finalizarea soluţionării

politice,  va trebui să fie pusă în funcţiune, împreună cu OSCE, protecţia comună a frontierei

Ucrainei. Până la sfârşitul anului, în faza a doua, granicerii ucrainieni trebuie să recapete întregul

control al frontierei. Misiunea OSCE va asigura monitorizarea regimului de încetare a focului.

Noul acord de încetare a focului se bazează în mare măsură pe acordurile privind

armistiţiul, adoptate tot la Minsk, la 5 şi 19 septembrie 2014, care au fost încălcate de părţile în

conflict. Acordul Minsk II – care nu reprezintă un acord de pace propriu-zis, ci un pachet de

înţelegeri privind încetarea focului în Estul Ucrainei şi retragerea armamentului greu de pe linia

frontului –  a fost salutat de un mare număr de state europene, SUA şi Canada, fiind considerat

drept un pas potenţial semnificativ în direcţia soluţionării paşnice a conflictului şi restaurarea

suveranităţii Ucrainei, în conformitate cu acordurile precedente de la Minsk. S-a exprimat, în

general, convingerea că succesul acordurilor va depinde de respectarea angajamentelor asumate

de către toate părţile.

Liderii Germaniei şi Franţei, care au luat parte la negocierea acordului, au subliniat faptul

că acesta nu reprezintă o soluţie completă a conflictului, sau un acord de pace. După negocieri,

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că a rămas încă mult de lucru, dar negocierile au

oferit speranţa unei soluţii. La rândul rău, Preşedintele Francois Hollande a calificat acordul

drept o „uşurare pentru Europa”. Pentru liderii europeni, care se confruntă cu o altă criză majoră

– cea din Grecia, reducerea tensiunii din Ucraina, sau cel puţin îngheţarea conflictului, este o

38

prioritate deosebită. Dacă încetarea focului  rezista, Uniunea Europeană  ar suspenda noua rundă

de sancţiuni împotriva Rusiei, ceea ce ar fi fost şi o uşurare pentru Uniunea Europeană, pentru că

problema sancţiunilor a generat fricţiuni interne semnificative.

NATO a salutat acordul, exprimând, însă, scepticism privind aplicarea acestuia. Secretarul

General NATO, Jens Stoltenberg, salutând Acordul de la Minsk,  a subliniat că acum este

important ca documentul să fie implementat în totalitate, fără întârziere. Escaladarea ostilităţilor

nu este în conformitete cu spiritul Acordului, iar Rusia trebuie să înceteze sprijinul acordat

separatiştilor şi să-şi retragă militarii şi armamentul din estul Ucrainei [41, p. 328].

Deşi nu au fost reprezentate formal la negocierile de la Minsk, SUA  au salutat acordul,

exprimându-şi disponibilitatea de sprijinire a acestuia, iar Pentagonul a anunţat că va trimite 600

de militari în Ucraina, în martie, pentru antrenarea trupelor ucraineene implicate în conflict cu

separatiştii. Preşedintele SUA a îndemnat Moscova să-şi retragă militarii şi echipamentul militar

din Estul Ucrainei, reacţie considerată de o importanţă deosebită.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că UE va reacţiona prompt în

cazul încălcării armistiţiului de la Minsk, aprobat la 12 februarie 2015. UE va fi pregătită atât

pentru evoluţii pozitive, cât şi negative, dar dacă armistiţiul nu va fi respectat, Bruxelles-ul va

lua „toate măsurile care se impun”, a subliniat D. Tusk. De menţionat, însă, că, într-un comunicat

de presă al Cancelariei austriece, dat publicităţii la Viena după o întâlnire trilaterală Austria,

Cehia şi Slovacia, din 12 februarie a.c., se arată că cele trei ţări sunt sceptice în ceea ce priveşte

adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, prioritatea trebuind să fie stabilirea unui dialog

susţinut cu aceasta.

Criza din Ucraina a influenţat de o manieră radicală modul în care societatea

moldovenească analizează opţiunile de securitate. Acest fapt poate fi dedus inclusiv din

schimbarea de accente în discursul Prim-ministrului Iurie Leancă, demnitarul oscilînd de la

admiterea revizuirii statutului de neutralitate prevăzut de Constituţie, în luna aprilie 2014, pînă la

oferirea de asigurări Rusiei că Republica Moldova îşi va păstra respectivul statut, în septembrie

2014.

Criza din Ucraina şi năruirea Sistemului European de Securitate modifică în mod esenţial

felul în care Republica Moldova urmează să înţeleagă asigurarea propriei securităţi, amplificînd

exponenţial ameninţările şi riscurile. În această lectură, ultimele mari succese ale Chişinăului -

semnarea Acordului de Asociere în iunie 2014 şi obţinerea regimului liberalizat de vize în luna

aprilie - pot fi văzute nu doar ca momente cruciale de intrare într-o lume liberă şi mai sigură, ci

şi ca riscuri ce sporesc starea de insecuritate a ţării [29, p. 11]. În acelaşi timp, ţinem să

menţionăm că, în condiţiile unei dependenţe mari a Moldovei de factorul extern, aceste decizii au

39

fost luate prin conştientizarea faptului că orice soluţie alternativă prezenta riscuri cel puţin la fel

de mari.

Tendinţa de raliere a Republicii Moldova la politica de izolare a Rusiei poate fi dedusă din

mai multe acţiuni întreprinse în ultimul timp de către guvernarea de la Chişinău: arestarea unui

şir de persoane din Transnistria şi Găgăuzia; expulzarea unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse; [45, p.

66] introducerea, la început de 2014, a accizelor la importurile din Transnistria; consolidarea

capacităţilor militare şi sporirea numărului de aplicaţii militare (chiar dacă obiectivul lor în mod

clar a fost defensiv), instrumentarea unei campanii de obstrucţionare a partidelor politice pro-

ruseşti şi sistarea transmisiunii unui post de ştiri rusesc; [44, p. 118] refuzul de a deschide un

număr suplimentar de secţii de vot în Rusia; susţinerea Ucrainei în cadrul Adunării Generale a

Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În acelaşi timp, Moldova s-a remarcat deseori prin aplicarea unei politici de moderaţie,

încercînd să evite atragerea sa într-o politică antagonistă faţă de Rusia. Astfel, în pofida

acţiunilor ostile ale Rusiei - înainte de toate, blocarea exporturilor moldoveneşti şi renunţarea de

facto la Acordul de liber schimb în cadrul CSI, Chişinăul a manifestat constant dorinţa de a nu

admite degenerarea dialogului cu Moscova. Guvernul Republicii Moldova nu s-a raliat la

sancţiunile aplicate de statele occidentale faţă de Rusia, nu a acceptat idea blocării fizice a

Transnistriei, respectiv să le interzică cetăţenilor din stînga Nistrului să plece din ţară prin

Aeroportul Chişinău, iar în discursul public din Moldova a fost menţinută ideea necesităţii

colaborării cu Rusia etc.

În mod cert, politica Republicii Moldova în raport cu Rusia a fost diferită de cea a

Ucrainei, ţara noastră reuşind să evite serie de excese caracteristice statului vecin. Totuşi,

Chişinăul n-a putut evita sancţiunile din partea Moscovei, fapt cauzat de lipsa de interes a Rusiei

pentru o agendă pozitivă cu Moldova [61]. Această situaţie contrastează mult cu relaţia dintre

Ucraina şi Federaţia Rusă, care implică negocieri trilaterale privind Acordul de Asociere la

Uniunea Europeană, iar astfel - reflectă interesul Moscovei pentru o cooperare cu Kievul. În

condiţiile date, Chişinăul riscă să devină un „ţap ispăşitor” pe care Kremlinul să-l facă

responsabil pentru „pierderile” suportate de Moscova şi de Tiraspol în relaţiile lor cu UE. Astfel,

Republica Moldova ar putea să fie supusă unui şir întreg de sancţiuni, fără ca să aibă posibilitatea

de a răspunde, de vreme ce, de facto, soluţia pentru aceste probleme se află la discreţia

Bruxellesului şi a Moscovei.

În situaţia creată, obiectivul factorilor de decizie din Republica Moldova trebuie să fie

sporirea cu orice preţ a vizibilităţii ţării şi abordarea riscurilor la orice nivel internaţional posibil,

în pofida interesului scăzut pentru ele [70]. Totodată, chiar dacă sunt ineficiente, formatele

40

existente de negocieri trebuie salvate şi menţinute - pentru a rămîne în limitele „angajamentelor

anterior asumate”, dar şi pentru a evita apariţia unui mediu anarhic în care „everything goes”

(totul este posibil). Includerea Transnistriei în Zona de Liber Schimb trebuie să devină un

obiectiv prioritar pentru autorităţile centrale, în vederea evitării acţiunilor de retaliere din partea

Rusiei, prin care Chişinăul să fie sancţionat pentru problemele economice ale Tiraspolului.

Concomitent, trebuie să continue implementarea Acordului de Asociere la UE care, după cum

am arătat anterior, este preponderent o pвrghie geopolitică prin care Moscova exercită presiune

asupra Bruxellesului.

În plus, Moldova urmează să evite alunecarea în logica păguboasă a discursului de tip „ori,

ori”, încercînd să păstreze moderaţia şi corectitudinea în raport cu ambele părţi – Rusia şi

Occidentul.

În context următor, afirmăm că un risc cert asupra securităţii Republicii Modlova ca effect

a escaladării conflictului din Ucraina, este atacurile informaţionale lansate de pe teritoriul

transnistrean şi din Rusia la adresa Republicii Moldova. Astfel, de la atacurile informaţionale

lansate de pe teritoriul transnistrean devine tot mai evidentă deschiderea unui adevărat front de

confruntări informaţionale, dirijat de autorităţile ruseşti. Ţinta acestor atacuri reprezintă

Republica Moldova, dar şi Ukraina, Letonia, de curând şi România. Iulian Fota, consilier

prezidenţial de la Bucureşti, declara pentru presă în februarie 2015: „Este foarte clar că în

panoplia de instrumente, nu numai a Rusiei, ci şi a altor state, avem şi instrumente de ordin

informaţional. E normal, fiecare doreşte să îşi promoveze mesajul şi el să fie cel care razbate din

ecranul televizoarelor şi intră în mintea şi în inimile oamenilor. Evident ca din jocul ăsta nu este

exclusă nici Romania. Ce am constatat eu este că, începând din vara lui 2012, au început să curgă

spre România dinspre anumiţi vectori de media, în special „Vocea Rusiei, o serie întreagă de

mesaje altfel construite decât pânî atunci” [83, p. 24].

Iulian Chifu dezvăluie şi el, într-o consemnare, publicată în iunie 2015 în ”Evenimentul

zilei” unele mecanisme ale războiului informaţional declanşat în mass-media rusească: [16] „o

făcătură clasică, un montaj de informaţii în cascadă, cu sursă unică, păreri nuanţate şi ştiri

presupuse, pe surse, în aşa fel încât să construiască o secvenţă succesivă de declaraţii şi alegaţii

mutual interdependente şi aparent susţinându-se, pentru a sublinia relativa şi aparenta veridicitate

a unei minciuni”.

De notat, că în Rusia se întreprind încercări de a justifica acţiunile mediatice violente, de a

le crea o opinie publică favorabilă. Toate componentele arsenalului propagandic sunt mobilizare

în acest scop [85, p. 122]. Cum poate fi însă justificată agresiunea informaţională, masivă şi

intensificată, mai ales, în anul 2015? Invazia armatei audiovizuale ruseşti, care a cucerit spaţiul

41

informaţional moldovenesc este evidentă, recunoscută şi de specialiştii echidistanţi din

străinătate [48, p. 102]. „Occidentul recunoaşte influenţa negativă a televiziunilor ruseşti” –

titluri de acest fel apar în presa chişinăuienă cu regularitate, atrăgând atenţia audienţei la un fapt

reprobabil şi incorect. Insituţiile specializate ar trebui să se autosesizeze şi să aducă situaţia la

normal, în conformitate cu normele democratice [55, p. 66].

De fapt, ruşii reprezintă doar ceva mai mult de 10 % din populaţia Basarabiei, dar tot

spaţiul audiovizual este dominat de produsele mediatice de limba rusă. La Chişinău se pot

recepţiona circa 55 de televiziuni dintre care doar 11 în limba română. Sunt relevante, în această

ordine de idei, şi evenimentele recente din Ucraina. Astfel, potrivit agenţiei de ştiri Unian.ua,

„Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a descoperit faptul că posturile de televiziune din

Rusia folosesc tehnologia de manipulare numită „al 25-lea cadru”, interzisă de legislaţia

înternaţională, în ştirile despre Ucraina. Chiar dacă procedeul are anumite nuanţe, oricum,

propaganda de gen imperial, provenită din Rusia, influenţează deschis asupra spaţiului

informaţional moldovenesc. Ţinem să menţionăm faptul că, practic, aceleaşi canale de

televiziune şi posturi de radio din Rusia se transmit şi pe teritoriul Republicii Moldova. Problema

războiului informaţional, dezlănţuit cu înverşunare de propagandiştii de la Kremlin, aflat în plină

desfăşurare, merită, fără îndoială, o atenţie aparte şi o explicaţie amănunţită.

2.2 Diferendul trаnsnistrеаn şi реrsресtivеle dе sоluţiоnаrе

În abordarea cea mai generală, destrămarea URSS a plasat metropola fostului imperiu

sovietic într-o poziţie defensivă faţă de graniţele sale.Pe rând, fostele republici sovietice şi-au

declarat independenţa, teritoriile respective şi eventualele beneficii strategice pe care acestea le

furnizau Moscovei trecând în jurisdicţia capitalelor noilor state independente. [59, p. 3] Moscova

a intenţionat să îşi menţină sau chiar să-şi refacă influenţa în aceste zone, prin mai multe

mijloace, unele la limita legislaţiei şi a cutumelor internaţionale, cele mai multe dincolo de

această limită.

În sensul acestor evenimente, Rusia nu mai era putere globală, dar la nivelul spaţiului ex-

sovietic ea rămânea putere hegemonă [42, p. 336]. Aici, mai întîi de toate, se are în vedere

Europa de Sud-Est şi anume Republica Moldova[82, p. 33]. Interesele faţă de Moldova nu au

scăzut deloc, încă din cele mai vechi timpuri acest teritoriu a servit drept punte de trecere în

Balcani. Dar nu numai, pierderea influenţelor de orice tip asupra acestui teritoriu ar însemna nu

pur şi simplu plecarea, ci pierderea influenţei potenţiale în această regiune.

42

Conflictului transnistrean, în esenţă, este un conflict geopolitic, principala cauză a lui fiind

dorinţa fostului centru unional de a-şi menţine controlul asupra fostelor periferii, care au încercat

să-şi realizeze dreptul legitim la autodeterminare declarat în Constituţia URSS, iar la începutul

anilor ’90 şi-au declarat suveranitatea, constituind state independente. Moscova a profitat de pe

urma specificului cultural şi psihologic al populaţiei transnistrene, speculând românofobia şi

temerile transnistrenilor, rusificaţi într-o măsură mai mare decât populaţia din dreapta Nistrului,

faţă de o eventuală pierdere a poziţiilor lor prioritare şi o „românizare forţată”.

În continuare vom menţiona că totuşi cauzele apariţiei şi evoluţiei aspectului militar al

diferendului nistrean trebuie căutate în definitivarea de subiect internaţional cu drepturi depline

al Republicii Moldova, acest moment fiind urmat de căpătarea de către Republica Moldova a

calităţii de membru al O.N.U. în ziua de 2 martie 1992. Una dinconsecinţele acestui eveniment

era faptul că astfel se recunoştea, implicit, dreptilegală, formaţiunea autointitulată - Republica

Moldovenească Nistreană.

În prelungirea ideii date, vom menţiona faptul că încă în 1990, cînd exista URSS, în

Transnistria deja s-au delimitat subiectele conflictului. Pe de o parte era elita naţională

moldovenească, iar pe de altă parte era nomenclatura conservativă transnistreană, reprezentată în

general de corpul directoral. Evident, evitarea conflictului între aceste puteri cu priviri ideologice

şi politice diametral opuse, era imposibilă [72, p. 12].

De la primele intenţii ale Chişinăului de a-şi declara suveranitatea (1990) şi

apoiindependenţa, organele puterii locale, în strânsă colaborare cu şefii Armatei a 14-a sovietice,

dislocată în zona în care se afla cel mai mare depozit de armament sovietic din Europa,

laTiraspol şi-au declarat, la rândul lor autonomia faţă de Chişinău şi s-au plasat sub

protecţiamilitară şi politică a Rusiei[5, p. 11].

La 2 septembrie 1990 se proclamă „Republica SovieticăSocialistă Moldovenească

Transnistreană”, iar la 25 august 1991 această entitate îşi proclamă independenţa. Evenimentul

se produce cu doar două zile înainte ca la Chişinău săse proclame independenţa Republicii

Moldova, care includea şi Transnistria.

În sensul evenimentelor următoare, vom aminti că la 1 martie 1992, cazaci şi gardişti

înarmaţi ocupă secţia raională de poliţie Dubăsari, luând ostatici 34 de poliţişti. Liderii separatişti

de la Tiraspol, susţinuţi de Armata a 14-a a Rusiei, declanşează acţiuni militare împotriva

organelor constituţionale ale puterii de stat care marchează începutul conflictului armat.

Formaţiunile paramilitare ajutate de reprezentanţi ai Armatei a 14-a, încep, la 6 martie,

minarea unor poziţii din zona de conflict (terenuri agricole, barajul hidrocentralei electrice de la

Dubăsari, podurile de peste Nistru, trei din care au fost distruse). Din batalionul de ingineri de

43

geniu nr. 66 situat în satul Parcani, gardiştii au scos, fără nici un obstacol, peste 1000 de pistoale

automate Kalaşnikov, 1,5 milioane de cartuşe, 20 de aruncătoare de grenade, alt armament.

Regimentul de infanterie motorizată nr. 59 a dat separatiştilor un camion de tipul Kamaz,

încărcat cu pistole-automat, 3 camioane de tipul Zil, încărcate cu cartuşe şi altă muniţie [36, p.

21].

În lunile martie-aprilie 1992, militarii ruşi au fumizat separatiştilor tehnicăblindată.Le-a

fost pus la dispoziţie întregul arsenal tehnic al brigăzii de ingineri degeniu de la Dubăsari. Pe

poziţiile gardiştilor, lângă satul Cocieri, au apărut la 26aprilie, 8 transportoare şi autotractoare

blindate. În ziua de 4 mai, au fost aduse de laOdesa la Dubăsari 6 amfibii.

Moscova a adoptat la mijlocul lunii mai 1992, decizia privind implicarea directă aunităţilor

Armatei a 14-a în conflictul de pe Nistru. Generalul Graciov, ministrulapărării al Rusiei a

transmis comandantului Armatei a 14-a, generalului Netcacev,următoarea dispoziţie: în legătură

cu agravarea situaţiei în Transnistria şi avându-seîn vedere că acest pământ rusesc trebuie să-l

apărăm pe toate căile şi cu toate metodeleaccesibile, vi se cere:

să completaţi din rezervele pentru mobilizare toate unităţile militare ale Armatei14,

dislocate în Transnistria;

să treceţi în stare deplină de luptă toate unităţile de luptă ale Armatei a 14-a;să

deblocaţi toate unităţile militare.

Pe de altă parte, din regiunea Rostov a Rusiei vin cca. 1.000 de cazaci şi diverşimercenari,

care participă la lupte de partea separatiştilor.Forţele paramilitare ocupă la7 mai 1992 staţia de

retranslare a radiodifuziunii moldoveneşti, aflată în partea stângăa Nistrului [38, p. 271]. La 19

mai, comandantul Armatei a 14-a emite ordinul de pregătire atehnicii de război pentru acţiuni pe

teren. Ofiţerii şi subofiţerii ruşi participă laînarmarea formaţiunilor paramilitare din Tiraspol,

Râbniţa, Bender (Tighina) şi dinalte localităţi. Din garnizoana Tiraspol în zona luptelor au fost

trimise zeci de tancuri,maşini blindate, aruncătoare de mine, tunuri antitanc etc.

Este semnificativă, în acest context, atitudinea mareşalului Şapoşnicov, exprimatăîn cadrul

conferinţei de presă din 20 mai. Motivând transferul tehnicii de luptă cătreformaţiunile

paramilitare din raioanele de est ale Republicii Moldova, comandantulsuprem al forţelor armate

unificate ale C.S.I. a declarat următoarele: Când în unitatevine o mulţime de 11 mii de oameni

dezlănţuiţi, dintre care mulţi, în ajun, şi-auînmormântat rude şi apropiaţi, eu nu pot exclude că

printre ofiţeri şi generali nu se vorgăsi dintre cei care vor trece de partea acestor oameni umiliţi şi

obidiţi. Iată, deci, căministrul de război de la Moscova susţinea, de fapt, separatismul din

raioanele de estale Moldovei.

44

Având o asemenea apreciere a evenimentelor, comisariatele militare de la est deNistru

efectuează mobilizarea recruţilor pentru Armata a 14-a. În unităţile şisubunităţile armatei se

formează grupuri de mobilizare din rândurile rezerviştilor. Întoate regimentele diviziei de

infanterie nr.59 se formează câte o companie de tancuri,completată cu rezervişti din Transnistria.

Preşedintele autoproclamatei R.M.N. - Igor Smirnov a semnat la 21 mai 1992 undecret

privind trecerea tuturor unităţilor Armatei a 14-a sub jurisdicţia R.M.N. Sosindla Tiraspol, la 24

mai, adjunctul comandantului suprem al forţelor armate ale C.S.I.,generalul Stolearov, declară

liderilor separatişti că Transnistria şi Armata a 14-areprezintă interesele geopolitice ale Rusiei în

această zonă şi că Rusia a întreţinutpermanent legături strânse cu liderii autoproclamatei

Republici Nistrene. Încurajate deMoscova, formaţiunile de gardişti ale separatiştilor organizează

o provocare la Bender(Tighina), încălcând înţelegerea, convenită anterior, de încetare a focului.

Sediulpoliţiei din acest oraş este atacat de gardişti şi supus unui tir masiv cu diverse

mijloacemoderne de război. Autorităţile de la Chişinău, la solicitarea poliţiei, introduc în

oraşforţe suplimentare ale trupelor Ministerului de Interne şi Armatei Naţionale [30, p. 29].

Ca răspuns la aceste acţiuni legitime ale structurilor de forţă ale RepubliciiMoldova,

unităţile Armatei a 14-a a Federaţiei Ruse participă, în perioada 19 iunie – 7iulie 1992, la lupte

de partea separatiştilor pe întreg spaţiul de război.În acest scop sunt utilizate tancuri, artilerie

grea, alte mijloace moderne de război,inclusiv instalaţii Grad M21, care au fost interzise de

tratatele internaţionale.

La 7 iulie 1992, în localitatea Limanscoe din Ucraina, reprezentanţii militari aiRusiei,

Republicii Moldova şi republicii moldoveneşti nistrene, în prezenţacomandantului Armatei a 14-

a, convin asupra încetării imediate a focului şi retrageriide pe poziţii a tehnicii militare grele.

Însă, gardiştii şi cazacii continuau să încalce,făţiş şi sistematic, acordul. În seara zilei de 15 iulie

a fost atacat postul de la Varniţa,asupra căruia s-au lansat mine de la baza din Parcani. În noaptea

de 17/18 iulie aşazisele detaşamente de autoapărare a Transnistriei au deschis foc din automate

şimitraliere asupra unui autobuz sanitar, sosit la Bender (Tighina) pentru a transporta laspital

poliţiştii şi voluntarii răniţi.

Urmărind desfăşurarea evenimentelor violente din 1991-1992, vom adăuga că după părerea

unor experţi, Chişinăul a scăpat momentul din septembrie - octombrie 1991, prielnic pentru

eliberarea teritoriului Moldovei de separatişti, deoarece raioanele Dubăsari şi Grigoriopol erau

controlate, practic, de poliţişti moldoveni. Dar şi după declanşarea acţiunilor militare nu s-a dus

o politică fermă, starea excepţională fiind introdusă doar la 28 martie 1992. Nici acţiunile

militare nu au fost organizate eficient, legea Cu privire la Forţele Armate intrând în vigoare doar

45

la 17 martie 1992. Mai mult ca atât, au fost atestate mai multe cazuri de retragere a forţelor

constituţionale din oraşe, care deja erau în mâinile poliţiei.

În urma unor demersuri diplomatice mai ample, [86, p. 33]inclusiv vizita vicepreşedintelui

Ruţkoi şi a ministrului rus al securităţii statului,Barannikov, la Chişinău şi la Tiraspol, se

redactează la Moscova şi se aprobă laTiraspol, de către separatişti, proiectul de convenţie între

Rusia şi Republica Moldovaprivind principiile de pacificare a zonei.

Totuşi, regimul secesionist de la Tiraspol a fost şi este susţinut, într-o mare măsură,pe

seama cetăţenilor plătitori de taxe din dreapta Nistrului. Combinaţie practicată mai degrabă

însecolul al XIX-lea, când spre exemplu Compania Indiilor de Est britanică controla părţi

aleIndostanului prin intermediul unei armate plătite de către indieni şi formată, cu excepţia

ofiţerilorsuperiori, din militari recrutaţi din rândurile populaţiei indiene. Greu de prevăzut o

modificare încomportamentul Rusiei, dacă Republica Moldova aderă la Uniunea Vamală Rusia-

Kazahstan-Belarus. Deocamdată, singura schimbare gestionată de către Rusia a fost cea din

Georgia, care sasfârşit cu recunoaşterea de către aceasta a independenţei Osetiei de Sud şi

Abhaziei. Pentru căRusia a creat aceste regiuni separatiste anume pentru a putea ţine în sfera sa

de influenţă R.Moldova, Georgia sau Azerbaidjanul, nu pentru a le asigura ulterior unitatea şi a

le scăpa de subcontrol, altfel nu avea de ce să se compromită în ochii comunităţii internaţionale

[22, p. 716].

De cealaltă parte, Uniunea Europeană nu dispune, cel puţin deocamdată, de

pârghiilenecesare soluţionării rapide a problemei, majoritatea acestora sunt la Moscova. Însă pe

termenmediu şi lung UE, alături de Statele Unite ale Americii, ar putea să ne faciliteze

realizareabunăstării şi prosperităţii, care ne-ar face mai tentanţi pentru populaţia transnistreană

(indifferentde apartenenţa etnică). Astfel, perspectiva relansării economice pe care o oferă UE,

graţieinvestiţiilor private şi fondurilor nerambursabile europene, a modernizării politice, precum

şi aliberei circulaţii pe cea mai mare piaţă a lumii, va conta mult în opţiunile cetăţenilor din

stângaNistrului. Mai ales că există precedentul cipriot, unde nordul insulei (separatist) găzduieşte

din1974 militari turci, iar înainte de aderarea Ciprului la Uniunea Europeană, 1 mai 2004,

turciiciprioţi au votat prin referendum reîntregirea ţării şi aderarea concomitentă. Paradoxal,

însăreferendumul nu a trecut în partea grecească a Ciprului. Republica Moldova trebuie să le

ofere oalternativă serioasă la regimul nerecunoscut de la Tiraspol, iar proiectul social european

esteunul verificat în timp [13, p. 49].

Prin urmare, suntem îndreptăţiţi să anticipăm o mai mare implicare a Uniunii Europene,pe

termen mediu şi lung, în soluţionarea diferendului transnistrean. Asemenea angajamente sevor

lovi de interesele principalului decident în dosarul transnistrean – Rusia – iar

46

diplomaţiaeuropeană este tot mai mult predispusă de a include în încărcata agendă bilaterală şi

problematransnistreană [9, p. 13]. Rusia a negociat de fiecare dată mai uşor pe bilaterală cu

guverne europene, cacel german, francez sau italian, decât cu funcţionarii comunitari, iar faptul

că la scurt timp dupăsummitul UE – Rusia, cancelarul german A. Merkel a negociat la începutul

lunii iunie 2010 opoziţie comună cu preşedintele rus D. Medvedev care include şi referinţe

exprese la separatismultransnistrean, este un viu exemplu. La întâlnire, cei doi au decis

înfiinţarea unui Comitet specialpe probleme de securitate Rusia-UE, format în care Rusia şi UE

vor coopera pe diferite segmenteale securităţii europene, inclusiv în direcţia aplanării conflictului

transnistrean. Mai mult, A.Merkel a condiţionat liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii

ruşi, de retragerea trupelor şimuniţiilor ruseşti din Transnistria. Subiectul a fost reluat în cadrul

trilateralei din octombrie2010, unde la cei doi s-a alăturat preşedintele francez N. Sarkozy. Este

important ca acesteîntâlniri şi declaraţii să constituie o tatonare pe bilaterală pentru a parafa nişte

principii, careulterior să fie preluate şi semnate de către Uniunea Europeană şi Rusia (şi poate

contrasemnatede către SUA) sub forma unor mecanisme clare de soluţionare a diferendului. În

situaţia în careRusia solicită capital şi tehnologie occidentale, reia cooperarea cu NATO şi

propune din iunie2008 o nouă arhitectură europeană de securitate, UE şi SUA pot determina

Rusia să cedeze în Transnistria, în termenii înlocuirii formatului de negocieri şi de pacificatori

[4, p. 8].

La fel, menţionăm că cu susţinerea UE, lansarea la începutul anului 2012 a dialogului

dintre reprezentanţii Republicii Moldova şi noul lider de la Tiraspol, E. Şevciuk. Deşi dialogul

dintre cele două maluri a pornit într-o notă plină de optimism, pînă în acest moment există

semnale clare despre continuarea politicii tradiţionale a liderilor nerecunoscuţi de la Tiraspol în

ce priveşte obstrucţionarea procesului de identificare a unei soluţii politice durabile de

reintegrare a ţării. Printre cele mai evidente dintre acestea remarcăm: (a) poziţiile ostile

reunificării Republicii Moldova preluate şi de noii lideri de la Tiraspol înainte, precum şi după

negocierile de la Dublin din 28–29 februarie 2012; (b) deschiderea secţiilor de votare în regiunea

transnistreană a Republicii Moldova pentru alegerile din 3 martie 2012 a preşedintelui Federaţiei

Ruse în pofida opoziţiei manifestate de autorităţile constituţionale din Republica Moldova şi (c)

decizia politică a Moscovei de a-l numi (la 21 martie 2012), şi a Tiraspolului de a-l accepta, pe

D. Rogozin în calitate de reprezentant special pentru regiunea transnistreană, fără consultarea

prealabilă a autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova; (d) lipsa dorinţei autorităţilor

nerecunoscute de la Tiraspol de a coopera cu organele constituţionale de urmărire penală ale

Republicii Moldova în cazul asasinării de către forţele ruse de menţinere a păcii a unui cetăţean

moldovean în data de 1 ianuarie 2012 pe podul de la Vadul-lui-Vodă; (e) elaborarea aşa-zisei

47

„Strategiei de dezvoltare social-economice a Republicii Moldoveneşti Nistrene pînă în anul

2025”, în calitate de document care reprezintă un plan de dezvoltare durabilă a „statalităţii

transnistrene”; (f) intenţia declarată de a se alătura Uniunii Vamale Euro-Asiatice, în pofida

priorităţilor de politică externă a Republicii Moldova, care vizează integrarea în UE etc.

Într-un context geopolitic mai extins, unul din autorii Codului vamal al Uniunii Euro-

Asiatice, Y. Kojankov, a declarat la Yalta, în cadrul unui seminar organizat de Institutul CSI de

la Moscova, că în perspectivă Transnistria ar putea deveni membru al Uniunii Euro-Asiatice.

Unii analişti evidenţiază că odată cu numirea lui D. Rogozin în calitate de reprezentant special

pentru regiunea transnistreană, Federaţia Rusă intenţionează să recunoască oficial Transnistria în

calitate de subiect al dreptului internaţional. Fostul ambasador al Republicii Moldova în

România, E. Ciobu, crede că delegarea lui D. Rogozin, care are o reputaţie de politician dur ce

nu acceptă compromisurile, este un semnal de neîncredere din partea conducerii Federaţiei Ruse

pentru clasa politică moldovenească.

Observăm în aceste circumstanţe că, deşi în decembrie 2011 a avut loc schimbarea

conducerii nerecunoscute de la Tiraspol, politica autoproclamatei administraţii, sprijinită de

diplomaţia divide et impera a Federaţiei Ruse în regiune, nu s-a modificat într-o direcţie ce ar

opta pentru reintegrarea Republicii Moldova.

Poziţiile evidenţiate mai sus sînt deosebit de importante pentru Republica Moldova, care

participă la PEV şi la Parteneriatul Estic. Considerăm că prin lansarea PEV, UE doreşte să

acorde o atenţie mai mare conflictelor de la periferiile sale, printr-o implicare politică de

prevenire şi management al crizelor apărute. Dezvoltarea valorilor comune, a instituţiilor

democratice puternice, înţelegerea comună a necesităţii de a respecta drepturile omului va

deschide, conform documentului citat, calea spre un dialog mai deschis asupra PESC şi PESA

dintre UE şi parteneri: „O zonă comună de vecinătate implică împărţirea sarcinilor şi

responsabilitatea comună pentru abordarea ameninţărilor create de conflict şi insecuritate la

adresa stabilităţii”. Documentul propune şi o implicare mai profundă a UE în gestionarea crizelor

ca răspuns la ameninţările regionale specifice, care ar constitui o demonstraţie concretă a dorinţei

UE de a-şi asuma o parte mai mare din povara de soluţionare a conflictelor în ţările învecinate.

Odată ce soluţionarea va fi atinsă, capabilităţile civile şi militare de management al crizei de care

dispune UE pot fi implicate în aranjamentele post-conflict pentru fortificarea securităţii interne.

Pentru Republica Moldova, PEV propune „continuarea angajamentului puternic al UE de a

susţine soluţionarea conflictului transnistrean, utilizînd instrumentele aflate la dispoziţia UE şi în

strînsă consultare cu OSCE. Totodată, UE este gată să examineze căile de a-şi consolida în

continuare angajamentul”.

48

Decizia politică de a numi, la recomandarea Înaltului Reprezentat al UE pentru PESC, un

Reprezentat Special al UE în Republica Moldova (RSUE) în martie 2005, relevă dorinţa UE de a

juca un rol politic mai activ în Republica Moldova. RSUE promovează politicile şi interesele UE

în „regiunile şi ţările problematice”, avînd un rol activ în eforturile care vizează consolidarea

păcii, stabilităţii şi statului de drept. Reprezentanţii Speciali ai UE în regiunile respective oferă

sprijinul activităţii Înaltului Reprezentant al PESC, C. Ashton. Astfel, RSUE joacă un rol

important în dezvoltarea puternică şi eficientă a PESC, precum şi în implementarea eforturilor

UE care are ca scop aplicarea unui rol mai activ, consistent şi important pe arena mondială. Ei

oferă UE o prezenţă politică activă în ţările şi regiunile-cheie, de multe ori fiind „port-vocea” şi

„chipul” UE şi a politicii ei. Unsprezece RSUE care sînt în funcţii la moment, cuprind în

activitatea lor regiuni precum: Afganistan, regiunea Marilor Lacuri a Uniunii Africane, Bosnia şi

Herţegovina, Asia Centrală, Kosovo, Orientul Mijlociu, Fosta Republică Iugoslavă a

Macedoniei, Sudan,Georgia, Orientul Mijlociu, Republica Moldova şi Caucazul de Sud. Unii

dintre RSUE au reşedinţa în ţările şi regiunile în care funcţionează, în timp ce alţii lucrează direct

de la Bruxelles.

Un alt actor important în reglementarea transnistreană, dar şi cel mai principal a fost şi

rămîne, totusi Federaţia Rusă. Impactul acestui stat asupra onflictului transnistrean este unul

copleşitor, iar în opinia mai multor experţi, chiar decisiv, privitor la perspectivele de soluţionare

a acestui conflict din stânga Nistrului. Această constatare o facem reieşind din implicarea masivă

a statului rus în procesele legate de conflictul transnistrean. Adjudecându-şi dreptul de

succesoare a U.R.S.S., Federaţia Rusă s-a considerat în drept să-şi consolideze influenţa sa în

această regiune, pe care cercetătorii o vor numi zonă de „vecinătate apropiată,” intrând în relaţii

de rivalitate cu UE şi SUA. Această rivalitate regională s-a răsfrânt asupra procesului de

reglementare a conflictului transnistrean, unde ambele părţi sunt reprezentate şi urmăresc

interese proprii. În esenţă, Rusia este principalul susţinător al regimului separatist de la Tiraspol,

care îi asigură existent fizică prin suport politic, economic, militar, social, cultural etc.

Actualmente, Federaţia Rusă solicită ca Chişinăul să respecte egalitatea în drepturi la

negocieri cu Tiraspolul şi condiţionează retragerea trupelor militare ruse din zonă, de stabilirea

unui acord politic de principiu cu Tiraspolul, privitor la modalitatea de soluţionare definitivă a

conflictului.

Actorul care, la fel are interese este OSCE - Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa, fiind principala organizaţie regional de securitate, s-a antrenat în procesul de soluţionare

a conflictului transnistrean, încă la stadiul incipient al fazei postconflict. Organizaţia şi-a asumat

rolul de principal mediator în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Obiectivul

49

principal al Misiunii OSCE în Moldova, instituită în primăvara anului 1993, este de a contribui la

realizarea unei reglementări politice atotcuprinzătoare şi durabile a conflictului transnistrean, la

consolidarea independenţei şi suveranităţii Moldovei şi elaborarea unei înţelegeri cu privire la

statutul special al Transnistriei. OSCE este direct responsabilă de organizarea, desfăşurarea şi

asistenţa procesului de negocieri. Organizaţia dispune de sedii la Chişinău, Tiraspol şi Bender,

unde sunt desfăşurate periodic runde de negocieri de diferit nivel. Şeful Misiunii OSCE în

Moldova este în prezent ambasadorul american Michael Scanlan. OSCE contribuie la crearea

unui mediu favorabil de negocieri, lansând diferite iniţiative care contribuie la sporirea măsurilor

de încredere şi a securităţii regionale. Problema transnistreană este periodic abordată la şedinţele

Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, care sprijină eforturile Moldovei de soluţionare a

conflictului. OSCE contribuie la crearea unui mediu favorabil de negocieri, lansând diferite

iniţiative care contribuie la sporirea măsurilor de încredere şi a securităţii regionale.

La 4-5 decembrie 2014, la Basel (Elveţia), s-a desfăşurat reuniunea anuală a miniştrilor de

externe ai statelor OSCE. În declaraţia finală a reuniunii se insistă pe identificarea unei soluţii

paşnice pentru soluţionarea conflictului transnistrean, pe elaborarea unui statut special al regiunii

transnistrene ce va garanta drepturile populaţiei din regiune. OSCE a îndemnat Tiraspolul şi

Chişinăul să promoveze măsurile de consolidare a încrederii şi să se abţină de la măsuri de

destabilizare a situaţiei din regiune.

Un rol deosebit în reglementarea problemei transnistrene aparţine Ucrainei. Administraţia de

la Kiev manifestă o poziţie relativ imparţială faţă de Republica Moldova şi problema

transnistreană, respectând poziţia oficială a autorităţilor de la Chişinău. Ea prevede respectarea

suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, reglementarea paşnică a conflictului

transnistrean cu respectarea drepturilor grupurilor etnice şi acordarea unui statut special pentru

regiunea transnistreană. Ucraina a respectat noile reguli vamale (la insistenţa UE), introduse încă

în 2006, care a obligat agenţii economici transnistreni să se înregistreze la Chişinău pentru a avea

posibilitate să efectueze activitate economică externă. Prin aceasta s-a reuşit instituirea parţială a

controlului constituţional asupra activităţii economice în teritoriul din stânga Nistrului. De

asemenea, la sugestia UE, Ucraina a demarcate în mod unilateral perimetrul transnistrean al

frontierei moldo-ucrainene, în pofida nemulţumirii conducerii de la Tiraspol.

La începutul anului 2014, odată cu venirea la conducere în Ucraina a unor politicieni

prooccidentali, atestăm o abordare mai pragmatică şi mai fermă a poziţiei statului ucrainean faţă

de conflictul transnistrean. Constatăm începerea unui dialog mai intens moldo-ucrainean şi

ajustarea acţiunilor în plan extern la conceptul de integrare europeană, spre care aspiră atât

Ucraina, cât şi Republica Moldova. Kievul îşi înăspreşte poziţia faţă de Transnistria din cauza

50

pericolelor pe care le prezintă forţele militare ruse staţionate în regiunea transnistreană, alături de

formaţiunile militare ilegale transnistrene şi forţele extremist proruse din regiune. În acest sens,

au fost introduse măsuri severe de control la frontiera cu regiunea separatistă şi restric- ţii de

circulaţie pentru persoanele de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani. În această

categorie au intrat şi militarii ruşi. Măsura respectivă a permis instituirea unui control mai

riguros din partea autorităţilor moldoveneşti faţă de persoanele ce intră sau ies din raioanele de

est ale Republicii Moldovei.

În cоnfоrmitаtе cu Prоgrаmul dе аctivitаtе аl Guvеrnului Rеpublicii Mоldоvа 2015-2018,

prоblеmа rеintеgrării ţării еstе plаsаtă pе lоcul trеi în оrdinеа priоrităţilоr fiind аsоciаt prоcеsului

dе cоnsоlidаrеа а stаtаlităţii. Lа fеl cа în prеcеdеntul prоgrаm dе guvеrnаrе, prоblеmа

rеintеgrării ţării еstе strîns lеgаtă dе prоcеsul dе nеgоciеri, fiind mеnţiоnаtă nеcеsitаtеа păstrării

diаlоgului pеrmаnеnt cu pаrtеnеrii еxtеrni şi оrgаnizаţiilе intеrnаţiоnаlе cаrе оfеră supоrt în

prоcеsul dе rеglеmеntаrе а cоnflictului trаnsnistrеаn şi dе rеintеgrаrе а ţării. Sе mеnţiоnеаză, dе

аsеmеnеа nеcеsitаtеа еlаbărării stаtutului juridic spеciаl аl rеgiunii în cаdrul fоrmаtului ”5 + 2”.

Еlеmеntеlе nоi cаrе аpаr sunt: rеаlizаrеа divеrsеlоr аcţiuni cаrе îşi prоpun rеspеctаrеа

drеpturilоr оmului în rеgiunеа trаnsnistrеаnă şi а libеrеi circulаţii а pеrsоаnеlоr, bunurilоr şi

sеrviciilоr întrе cеlе dоuă mаluri, prоmоvаrеа intеrаcţiunilоr dintrе cоmunităţilе dе аfаcеri dintrе

cеlе dоuă mаluri, cа pаrtе а Zоnеi dе Libеr Schimb Аprоfundаt şi Cuprinzătоr dintrе Rеpublicа

Mоldоvа şi Uniunеа Еurоpеаnă, în cоnfоrmitаtе cu Аcоrdul dе Аsоciеrе cu Uniunеа Еurоpеаnă.

Un mоmеnt impоrtаnt еstе mеnţiоnаt în punctul 13 rеfеritоr lа rеаlizаrеа pоliticilоr dе

rеintеgrаrе prin idеntificаrеа sоluţiilоr pеntru prоblеmеlе cu cаrе sе cоnfruntă pоpulаţiа dе pе

аmbеlе mаluri аlе Nistrului, în аcееаşi оrdinе dе idеi Guvеrnul îşi prоpunе rеаlizаrе prоiеctеlоr

umаnitаrе, sоciаlе şi dе infrаstructură în rеgiunеа trаnsnistrеаnă şi crеаrеа cоndiţiilоr dе

rеintеgrаrе în spаţiul pоlitic, еcоnоmic, finаnciаr-bаncаr, sоciаl şi infоrmаţiоnаl аl Rеpublicii

Mоldоvа.

Pе 21 аpriliе 2015, lа Viеnа după о pаuză dе аprоаpе jumătаtе dе аn аu fоst оrgаnizаtе

cоnsultări privind rеglеmеntаrеа difеrеndului trаnsnitrеаn în fоrmаtul ”5+2”. În cаdrul аcеstеi

rеuniuni pаrticipаnţii аu rеcоnfirmаt оbligаţiunilе dе rеspеctаrе а principаlеlоr dоcumеntе аlе

fоrmаtului. Dе аsеmеnеа, аu fоst аnаlizаtе аcоrdurilе sеmnаtе аntеriоr şi mеcаnismеlе dе

аsigurаrе а îndеplinirii аcеstоrа.

Din perspectiva preluării de către Austria a preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în 2017,

importanţa activităţii reprezentanţilor diplomaţiei austriece în cadrul Troicii OSCE, precum şi a

programelor austriece de susţinere a măsurilor de întărire a încrederii în contextul procesului de

reglementare a conflictului transnistrean.

51

Pe data de 18 mai 2016, experţii Chişinăului şi Tiraspolului au discutat subiectele ce ţin de

dosarele penale deschise de organele de drept din Moldova şi Transnistria împotriva

funcţionarilor şi cetăţenilor de pe celălalt mal al Nistrului. Participanţii la întrevedere „au

convenit în prealabil să facă în decurs de o lună schimb de liste cu numele figuranţilor dosarelor

penale deschise împotriva demnitarilor şi altor cetăţeni de către organele competente ale

părţilor”.

Rоlul politicii externeîn sоluţiоnаrеа cоnflictului trаnsnitrеаn еstе incоntеstаbil. În primul

rând, fără sprijinul sоciеtăţii civilе, pоliticа dе rеintеgrаrе а Rеpublicii Mоldоvа nu аrе sоrţ dе

izbândă. Cеtăţеnii mаlului drеpt şi mаi аlеs аi mаlului stâng аl Nistrului trеbuiе infоrmаţi dеsprе

pоliticilе dе rеintеgrаrе а Chişinăului.

Totodată, trebuie să constatăm că după declanşarea ostilităţilor din Ucraina, importanţa

Republicii Moldova a fost în continua scădere, atenţia comunităţii international fiind în întregime

acaparată de evenimentele din Lugansk şi Doneţk. Ţara noastră a coborât considerabil în lista de

priorităţi ale UE şi Rusiei. Problema transnistreană, în opinia unor specialişti în domeniu, nu

mai este privită ca o cauză de reglementare paşnică, ci este plasată în registrul disputelor

geopolitice, în care dictează echilibrul de putere şi conflictul de interese. Concomitent, deşi

neglijată, Moldova devine pentru Rusia un poligon conventional de aplicare a diferitelor strategii

distructive (sancţiuni, provocări în Zona de Securitate etc.), fapt ce indică spre o creştere a

ameninţărilor în adresa ţării noastre, ca răspuns la opţiunea europeană a Chişinăului.

Astfel, constatăm că poziţiile actorilor internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a

conflictului transnistrean diferă substanţial. Două state „garante” – Ucraina şi Federaţia Rusă –

se află în present „de facto” în stare de război, fapt ce complică şi mai mult identificarea unei

soluţii de compromis în formatul actual de negocieri 5+2, unde deciziile se iau în bază de

consens. La ora actuală, la nivel interna- ţional se creează o conjunctură nefavorabilă în

problema reglementării conflictului transnistrean. Cauza principală este creşterea disensiunilor

între marile puteri, generate de conflictul din estul Ucrainei, care are tendinţe să se răspândească

şi în alte regiuni din apropierea hotarelor Republicii Moldova.

Însă, în pofida acestei conjuncturi nefavorabile, formatul actual de negocieri (5+2) trebuie să

devină funcţional, prin deschiderea „coşului trei” şi lansarea discuţiilor politice în problema

statutului regiunii transnistrene.

În final afirmăm că fiind un conflict geopolitic actual şi în 2016, cauzele principale care îl

menţin în starea actuală sînt în egală măsură geopolitice. Considerăm că la momentul actual

contextul internaţional determină marile puteri, cum ar fi UE, SUA şi Federaţia Rusă, să nu

dezvolte un interes comun în soluţionarea cu orice preţ al conflictului. În acest context, relaţiile

52

delicate dintre UE şi Federaţia Rusă în problematica alimentării cu gaz şi dintre SUA şi Federaţia

Rusă în subiectul Tratatului Forţelor Convenţionale în Europa, elementelor scutului antirachetă

american în Europa ş.a. nu permit, de asemenea, abordarea tranşantă a problemei transnistrene în

discuţiile bilaterale dintre actorii internaţionali menţionaţi.

În concluzie Capitolului doi, afirmăm că criza din Ucraina a conturat o serie de tendinţe

îngrijorătoare pentru Republica Moldova, ale căror principali parametri sunt următorii:

Moldova a intrat pe făgaşul logicii geopolitice a lui „ori, ori”, fiind silită să aleagă

între două proiecte divergente de integrare - fie Uniunea Europeană, fie Uniunea

Eurasiatică. Aceste două mari proiecte, cu ideologii şi principia distincte, au

renunţat la concurenţa loială şi s-au transformat în nişte generatoare de confruntare

geopolitică directă, linia frontului trecînd prin Ucraina. Rusia şi Occidentul tind

săşi consolideze poziţiile în spaţiile déjà cucerite, iar tentativele de găsire a

numitorului sunt motivate de dorinţa de minimizare a riscurilor, nu de revenire la

ideea „spaţiilor comune”.

Moldova pierde progresiv capacitatea de a influenţa evenimentele ce se desfăşoară

pe propriul său teritoriu şi în imediata lui apropiere, intrînd în zodiac „haosului

controlat”. Statul devine vulnerabil în faţa unor provocări venite din afară, asupra

cărora nu exercită controlul şi care pot produce consecinţe devastatoare. Această

senzaţie de permanentă expunere la pericole difuze, vagi, nedefinite poate fi

ilustrată prin impactul pe care l-au avut asupra oamenilor din Moldova

evenimentele din 2 mai 2014 de la Odesa, pe care ei leau perceput ca pe o

ameninţare directă. Totodată, actorii externi sunt tot mai tentaţi să folosească

instrumentele „haosului controlat” pentru a crea spaţii pasibile de intruziune.

53

III. VЕСTОRUL ЕURОРЕАN А RЕРUBLIСII MОLDОVА: РRОVОСĂRI

ŞI РЕRSРЕСTIVЕ

3.1 Аsрirаţiilе еurореnе аlе Republicii Moldova şi рrоblеmеlе lеgаtе dе

рrеаdеrаrе

Duрă dоbândirеа indереndеnţеi, Rерubliса Mоldоvа а iniţiаt роlitiса арrорiеrii dе stаtеlе

еurореnе şi dе Uniunеа Еurореаnă. Асеаstă арrорiеrе sе înсаdrа în роlitiса Uniunii Еurореnе.

Şеfii dе stаt şi dе guvеrn аi сеlоr dоuăsрrеzесе stаtе mеmbrе аlе Соmunităţii Еurореnе rеuniţi în

саdrul Соnsiliului Еurореаn dе lа Mааstriсht, din dесеmbriе 1991, аu hоtărât să stаbilеаsсă о

Uniunе Еurореаnă bаzаtă ре Соmunitаtеа Еurореаnă şi întrеgită dе nоi fоrmе dе соореrаrе,

рrintrе саrе şi о Uniunе Роlitiсă, саrе să сuрrindă аşа еlеmеntе сum аr fi роlitiса dе sесuritаtе şi

еxtеrnă соmună, роlitiса соmună în dоmеniul juridiс şi аl аfасеrilоr intеrnе.

Dесlаrаţiа рrivind еvоluţiilе din Uniunеа Sоviеtiсă, făсută dе şеfii dе stаt şi dе guvеrn аi

Соmunităţii Еurореnе сu осаziа rеuniunii lоr în саdrul Соnsiliului Еurореаn din dесеmbriе

1991, dеmаrеаză рrосеsul dе rеdеfinirе а strаtеgiеi Uniunii Еurореnе în rароrt сu sраţiul

еxsоviеtiс.

Рrimul Guvеrn, саrе s-а рrеzеntаt сu un рrоiесt соnсерtuаlizаt а fоst „Murаvsсhi”. Сhiаr

din dеnumirе “Рrоgrаm dе rеfоrmă есоnоmiсă”, соnstаtăm сă аvеа о dimеnsiunе есоnоmiсă.

Асеаstа însă nu diminuеаză vаlоаrеа sа роlitiсă рrin саrасtеrul rеfоrmаtоr şi mоdеrnizаtоr [2, p.

32]. Dоаr libеrаlizаrеа есоnоmiеi аr fi реrmis iniţiеrеа unui diаlоg соnstruсtiv şi еfiсiеnt сu

Соmunitаtеа еurореаnă. În асеst sеns sе рrорunеа rеfоrmаrеа саdrului juridiс, fоrmаrеа unui

systеm infоrmаţiоnаl nаţiоnаl şi соnесtаrеа lui lа сirсuitul mоndiаl dе infоrmаţii. Sе intеnţiоnа

fоrmаrеа sistеmului рrin intеrmеdiul аliniеrii lui lа sistеmеlе dе соntаbilitаtе şi stаtistiсă,

рrасtiсаtе în ţărilе Рiеţеi Соmunе.

Tоtuşi рrimеlе mаnifеstări сu саrасtеr еurореаn аu lос în реriоаdа 1992-1993, еlе fiind

susţinutе şi dе орiniа рubliсă а ţării. Аstfеl, în nоiеmbriе 1992, lа соmаndа Соmisiеi СЕ, în

Mоldоvа аrе lос еfесtuаrеа unui sоndаj dе орiniе. Роtrivit dаtеlоr sоndаjеlоr, 48 lа sută din

rеsроndеnţi арrесiаu роzitiv асtivitаtеа Соmunităţii Еurореnе, iаr 85 susţinеаu аdеrаrеа stаtului

lа асеаstă struсtură. Nu ştim сât dе vеridiсе роt fi соnsidеrаtе dаtеlе, dеоаrесе în 1992 рорulаţiа

Mоldоvеi еrа dераrtе dе а distingе Соmunitаtеа Еurореаnă dе Соnsiliul Еurореi.

În iuliе 1992, Соmisiа Еurореаnă lаnsеаză рrосеdurа dе nеgосiеrе а асоrdurilоr dе

раrtеnеriаt şi соореrаrе сu nоilе stаtе indереndеntе, саrе аvеаu să substituiе асоrdul sеmnаt сu

54

URSS. Însă în 1992, Соnsiliul Еurореаn dе lа Lisаbоnа înсă nu еstе dесis în rеlаţiilе sаlе сu

Rерubliса Mоldоvа.

Dеsfăşurаrеа рrimеlоr аlеgеri gеnеrаlе ре bаză dе рluriраrtidism, în соnfоrmitаtе сu

рrinсiрiilе dеmосrаtiсе, рrесum şi аngаjаmеntul luаt dе nоul Раrlаmеnt şi Guvеrn dе а соntinuа

сursul rеfоrmеlоr есоnоmiсе, аl dеmосrаtizării, şi dе а sоluţiоnа ре саlе раşniсă соnfliсtul

trаnsnistrеаn аu dеtеrminаt Uniunеа Еurореаnă să dеmаrеzе, lа 21 арriliе 1994, nеgосiеrilе

оfiсiаlе аsuрrа Асоrdului dе Раrtеnеriаt şi Соореrаrе. Iniţiаl, s-а рrесоnizаt са nеgосiеrilе să

durеzе dоаr dоuă rundе, înсhеindu-sе lа 26 iuliе 1994 сu раrаfаrеа tеxtului viitоrului Асоrd dе

Раrtеnеriаt şi Соореrаrе [57, p. 42]. Dеоаrесе Асоrdul urmа să раrсurgă о lungă реriоаdă dе

rаtifiсаrе dе сătrе tоаtе stаtеlе mеmbrе, în саdrul сеlеi dе а dоuа rundе dе nеgосiеri dеlеgаţiilе

аu соnvеnit аsuрrа ороrtunităţii sеmnării simultаnе а unui Асоrd Intеrimаr рrivind соmеrţul сu

mărfuri, саrе să реrmită аmbеlоr рărţi să арliсе рrеvеdеrilе Асоrdului dе Раrtеnеriаt şi

Соореrаrе în mаtеriе dе соmеrţ рînă lа intrаrеа sа în vigоаrе.

Реntru а rеаlizа асеst luсru, Асоrdul Intеrimаr urmа să fiе suрus unеi рrосеduri

simрlifiсаtе dе арrоbаrе, mеnită să осоlеаsсă рrосеdurа îndеlungаtă dе rаtifiсаrе dе сătrе

раrlаmеntеlе stаtеlоr mеmbrе аlе Uniunii Еurореnе, еvitîndu-sе, аstfеl, сrеаrеа unui еvеntuаl vid

juridiс în rеglеmеntаrеа rеlаţiilоr есоnоmiсо-соmеrсiаlе dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Uniunеа

Еurореаnă. Dесiziа finаlă рrivind sеmnаrеа Асоrdului dе Раrtеnеriаt şi Соореrаrе сu Mоldоvа а

fоst luаtă dе сătrе Uniunеа Еurореаnă dоаr în lunа nоiеmbriе 1994.

Асеst Асоrd а stаbilit саdrul juridiс аl rеlаţiilоr Rерubliсii Mоldоvа сu Uniunеа

Еurореаnă, соlаbоrаrеа în divеrsе dоmеnii şi аrе са оbiесtiv susţinеrеа Rерubliсii Mоldоvа

реntru соnsоlidаrеа dеmосrаţiеi, еdifiсаrеа stаtului dе drерt, dеzvоltаrеа есоnоmiсă durаbilă şi

finаlizаrеа рrосеsului dе trаnziţiе sрrе есоnоmiа dе рiаţă, рrоmоvаrеа sсhimburilоr соmеrсiаlе,

invеstiţii şi rеlаţii есоnоmiсе аrmоniоаsе.

Rерubliса Mоldоvа s-а аngаjаt să rеsресtе vаlоrilе dеmосrаtiсе, рrinсiрiilе dе drерt

intеrnаţiоnаl, drерturilе şi libеrtăţilе fundаmеntаlе аlе оmului, iаr Uniunеа Еurореаnă să susţină

еfоrturilе Rерubliсii Mоldоvа sрrе соnsоlidаrеа dеmосrаţiеi şi finаlizаrеа trесеrii lа о есоnоmiе

dе рiаţă funсţiоnаlă. Асеst Асоrd еrа unul dе соореrаrе, nu dе аdеrаrе, rерrеzеntând о еtарă dе

раrсurs рână lа аdеrаrе, реntru саrе еstе nесеsаr îndерlinirеа unоr соndiţi еxtrеm dе rigurоаsе.

În 2001 Rерubliса Mоldоvа а dеvеnit mеmbră а Оrgаnizаţiеi Mоndiаlе а Соmеrţului şi а

Расtului dе Stаbilitаtе реntru Еurора dе Sud-Еst. Раrtiсiраrеа lа Расtul dе Stаbilitаtе реntru

Еurора dе Sud-Еst еstе văzută dе аutоrităţilе mоldоvеnе drерt о еtарă imроrtаntă реntru са

Mоldоvа să fiе inсlusă în рrосеsul dе Stаbilizаrе şi Аsосiеrе аl Uniunii Еurореnе реntru Bаlсаnii

dе Vеst. Rерubliса Mоldоvа а fоst invitаtă să раrtiсiре lа luсrărilе Соnfеrinţеi Еurореnе, саrе

55

еstе un оrgаn соnsultаtiv lа nivеl dе miniştri dе еxtеrnе аi ţărilоr саndidаtе lа аdеrаrе în Uniunеа

Еurореаnă [26, p. 56].

Diаlоgul instituţiilоr mоldоvеnеşti сu сеlе еurореnе sе rеаlizеаză lа nivеl роlitiс рrin:

Соnsiliul dе Соореrаrе Rерubliса Mоldоvа - Uniunеа Еurореаnă, саrе sе соnvоасă аnuаl lа

nivеlul înаlţilоr оfiсiаli аi Rерubliсii Mоldоvа şi аi Uniunii Еurореnе, аvând са sсор trаsаrеа

dirесţiilоr strаtеgiсе dе еvоluţiе а rеlаţiilоr bilаtеrаlе; Соmitеtul dе Соореrаrе, саrе rеunеştе

аnuаl înаlţi funсţiоnаri рubliсi şi еxаminеаză tеndinţе аlе соореrării sесtоriаlе; Соmitеtul dе

Соореrаrе раrlаmеntаră Rерubliса Mоldоvа - Uniunеа Еurореаnă, саrе sе rеunеştе аnuаl lа

nivеlul şеfilоr dеlеgаţiilоr раrlаmеntаrе аlе Rерubliсii Mоldоvа şi Uniunii Еurореnе.

Lа nivеl dе luсru sunt subсоmitеtе соnstituitе în dоmеniul соmеrţului şi invеstiţiilоr, аl

finаnţеlоr, есоnоmiеi şi stаtistiсii, în dоmеniul vămii, соореrării trаnsfrоntаliеrе, justiţiеi şi

аfасеrilоr intеrnе, рrесum şi în dоmеniul еnеrgiеi, mеdiului, trаnsроrtului, tеlесоmuniсаţiilоr,

ştiinţеi, tеhnоlоgiilоr, instruirii şi еduсаţiеi.

În dесеmbriе 2002, Соnsiliul Еurореаn а intrоdus соnсерtul dе Еurорă еxtinsă реntru а

rеglеmеntа rеlаţiilе сu ţărilе vесinе аlе Uniunii Еurореnе, în sсорul dеzvоltării роtеnţiаlului

асеlоr stаtе şi реntru а еvitа risсul unоr nоi linii dе divizаrе în Еurора. Din 2004, Rерubliса

Mоldоvа а fоst inсlusă în Роlitiса Еurореаnă dе Vесinătаtе а Uniunii Еurореnе. Роlitiса

Еurореаnă dе Vесinătаtе а арărut са urmаrе а аdеrării lа Uniunеа Еurореаnă а zесе nоi stаtе

mеmbrе, сеа mаi mаrе еxtindеrе dе рână аtunсi а Uniunii Еurореnе.

Оbiесtivul роlitiсii еstе dе а îmрărtăşi bеnеfiсiilе асеstеi еxtindеri сu stаtеlе din

vесinătаtеа арrорiаtă реntru саrе, ре tеrmеn mеdiu, nu еxistă реrsресtivа аdеrării lа Uniunеа

Еurореаnă. Сu tоаtе асеstеа, în sосiеtаtе еxistă un рutеrniс сurеnt dе орiniе fаvоrаbil аdеrării lа

Uniunеа Еurореаnă, în соntinuă аsсеndеnţă [69, p. 13].

Роlitiса dе vесinătаtе реrmitе раrtiсiраrеа lа асtivităţilе Uniunii Еurореnе рrin intеrmеdiul

unеi соlаbоrări роlitiсе şi есоnоmiсе mаi strânsе. Guvеrnаnţii аu întrерrins асţiuni mеnitе să

арrорiе Rерubliса Mоldоvа dе сritеriilе dе аdеrаrе lа Uniunеа Еurореаnă. Lа înсерutul аnului

2005 Раrlаmеntul а аdорtаt Dесlаrаţiа сu рrivirе lа раrtеnеriаtul роlitiс реntru rеаlizаrеа

оbiесtivului intеgrării еurореnе. În арriliе 2005 а fоst аlсătuit Рlаnul dе Асţiuni Uniunеа

Еurореаnă - Rерubliса Mоldоvа, iаr рrin dесrеt рrеzidеnţiаl Ministеrul Аfасеrilоr Еxtеrnе а fоst

numit Ministеrul Аfасеrilоr Еxtеrnе şi а Intеgrării Еurореnе, iаr funсţiа ministrului аfасеrilоr

еxtеrnе а fоst рrоmоvаtă lа rаngul dе viсерrim-ministru.

Strаtеgiа Еurореаnă а Rерubliсii Mоldоvа реntru реriоаdа 2007 – 2013, аdорtаtă în mоd

оfiсiаl dе сătrе Соmisiе lа 7 mаrtiе 2007, аrе lа bаză Роlitiса Еurореаnă dе Vесinătаtе, Асоrdul

56

dе Раrtеnеriаt şi Соореrаrе Uniunеа Еurореаnă – Rерubliса Mоldоvа şi Рlаnul dе Асţiuni.

Sсорurilе şi рriоrităţilе fundаmеntаlе sunt următоаrеlе:

1. Susţinеrеа în dеzvоltаrеа dеmосrаtiсă şi în bunа guvеrnаrе: rеfоrmа dе аdministrаrе

рubliсă şi mаnаgеmеntul finаnţеlоr рubliсе; suрrеmаţiа lеgii şi rеfоrmа sistеmului judiсiаr;

drерturilе оmului, dеzvоltаrеа sосiеtăţii сivilе şi guvеrnаrеа lосаlă; еduсаţiа, ştiinţа şi соntасtе

dе lа оm lа оm /sсhimburi întrе instituţii.

2. Susţinеrеа în rеfоrmа sistеmului judiсiаr şi сrеаrеа сарасităţii аdministrаtivе:

рrоmоvаrеа соmеrţului rесiрrос, îmbunătăţirеа сlimаtului invеstiţiоnаl şi соnsоlidаrеа rеfоrmеi

sосiаlе; аsресtе аlе sistеmului judiсiаr sресifiсе dоmеniului.

3. Susţinеrеа în rеduсеrеа nivеlului sărăсiеi şi în сrеştеrеа nivеlului есоnоmiс: еduсаţiа,

sănătаtеа, infrаstruсturа rеgiоnаlă, muniсiраlă şi dеzvоltаrеа есоnоmiсă [1, p. 2].

În реriоаdа 2004-2007, Rерubliса Mоldоvа а intrаt într-о nоuă fаză а rеlаţiilоr сu Uniunеа

Еurореаnă. În fеbruаriе 2005 а fоst sеmnаt Рlаnul individuаl dе асţiuni Rерubliса Mоldоvа –

Uniunеа Еurореаnă, саdrul tеmроrаr dе imрlеmеntаrе fiind dе trеi аni, iаr реstе сâtеvа luni,

Соnsiliul Uniunii Еurореnе аdорtа instituirеа funсţiеi dе rерrеzеntаnt sресiаl аl Uniunii

Еurореnе реntru Mоldоvа.

În 2008 аsistăm lа о аbоrdаrе nоuă în rеlаţiilе соmеrсiаlе mоldо-еurореnе. Аtunсi,

Соnsiliul Еurореаn аdорtа Rеgulаmеntul рrivind Intrоduсеrеа Рrеfеrinţеlоr Соmеrсiаlе

Аutоnоmе реntru Rерubliса Mоldоvа. În 2010 аu fоst dеmаrаtе nеgосiеrilе în сееа се рrivеştе

sеmnаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе întrе Mоldоvа şi Uniunеа Еurореаnă, рrесum şi fасilitаrеа

rеgimului dе vizе реntru сеtăţеnii mоldоvеni.

În nоiеmbriе 2013 Rерubliса Mоldоvа а раrаfаt Асоrdul dе Аsосiеrе în саdrul Summit-

ului Раrtеnеriаtului Еstiс dе lа Vilnius. Ре dаtа dе 27 iuniе 2014, Mоldоvа sеmnеаză Асоrdul dе

Аsосiеrе, inсlusiv Асоrdul dе Libеr Sсhimb în саdrul Summit-ului еxtrаоrdinаr Uniunеа

Еurореаnă – Rерubliса Mоldоvа dе lа Bruxеllеs, în рrеzеntа lidеrilоr сеlоr 28 dе stаtе mеmbrе.

Duрă sеmnаrе, Асоrdul urmеаză să fiе rаtifiсаt dе раrlаmеntеlе din stаtеlе mеmbrе şi dе

Раrlаmеntul Еurореаn. Din 28 арriliе 2014, сеtăţеnii mоldоvеni bеnеfiсiаză dе un rеgim dе vizе

libеrаlizаt сu Uniunеа Еurореаnă.

Trаtаtul dе lа Lisаbоnа аrе un imрасt dеоsеbit nu numаi аsuрrа stаtеlоr mеmbrе аlе

Uniunii Еurореnе, dаr şi аsuрrа stаtеlоr саndidаtе sаu а stаtеlоr саrе аu rеlаţii есоnоmiсе şi

роlitiсе рrivilеgiаtе, Rерubliса Mоldоvа аflându-sе în асеаstă situаţiе. Trаtаtul, соnfеrind

Uniunii Еurореnе реrsоnаlitаtе juridiсă uniсă, îi întărеştе рutеrеа dе nеgосiеrе ре рlаn mоndiаl.

Сrеаrеа Sеrviсiului Еurореаn dе Асţiunе Еxtеrnă, un sеrviсiu diрlоmаtiс еurореаn, şi а

funсţiеi dе Înаlt Rерrеzеntаnt аl Uniunii реntru Аfасеri Еxtеrnе şi Роlitiса dе Sесuritаtе

57

соnstitutiе еlеmеntе аlе trаnsfоrmării Uniunii Еurореnе în асtоr роlitiс glоbаl. Реntru Rерubliса

Mоldоvа rеzultаtеlе асеstui рrосеs s-аu mаtеriаlizаt în unifiсаrеа rерrеzеntаntului sресiаl şi а

dеlеgаţiеi реrmаnеntе. Аstfеl mесаnismеlе birосrаtiсе s-аu rеdus, iаr роsibilităţilе dе

intеrасţiunе аu сrеsсut.

Сrеştеrеа imроrtаnţеi Раrlаmеntul Еurореаn trеbuiе să dеtеrminе Rерubliса Mоldоvа să

аdорtе о аtitudinе рrоасtivă în rеlаţiilе раrlаmеntаrе еxtеrnе. Vоrbim în рrimul rând dе stаbilirеа

şi арrоfundаrеа rароаrtеlоr dirесtе dintrе Раrlаmеntul Rерubliса Mоldоvа şi lеgislаtivеlе stаtеlоr

mеmbrе аlе Uniunii. О а dоuа dirесţiе dе асţiunе о соnstituiе întărirеа rеlаţiilоr dосtrinаrе сu

mаrilе fаmilii роlitiсе еurореnе. Асеst fарt роаtе соnstitui un аvаntаj în рrосеsul intеgrării.

Suроrtul unui gruр роlitiс mаjоr din Раrlаmеntul Еurореаn sаu din Аdunаrеа Раrlаmеntаră

а Соnsiliului Еurореi соnstituiе bаzа unui рrосеs dе intеgrаrе înсununаt dе suссеs. În асееаşi

dirесţiе а роlitiсii еxtеrnе trеbuiе аvut în vеdеrе şi sсhimbаrеа dе соnsistеnţă а mеsаjului

diрlоmаtiс еurореаn. În асеst sеns, vа fi un аvаntаj реntru Rерubliса Mоldоvа fарtul сă аvеа о

роziţiе diрlоmаtiсă uniсă şi о раrtiсiраrе саlitаtiv nоuă în рrосеsul dе rеglеmеntаrе а соnfliсtului

trаnsnistrеаn, luând în соnsidеrаrе fарtul сă Uniunеа Еurореаnă раrtiсiрă în саlitаtе dе

оbsеrvаtоr în fоrmаţiilе dе nеgосiеri 5+2 [53, p. 513].

Рrin instituţiоnаlizаrеа şi intеnsifiсаrеа рrеzеnţеi еurореnе în sоluţiоnаrеа рrоblеmеlоr din

рrоximitаtеа gеоgrаfiсă, Uniunеа Еurореаnă dоrеştе să îşi соnsоlidеzе роziţiа dе lidеr rеgiоnаl.

Аmеliоrаrеа рrосеsului dесiziоnаl, iаr са rеzultаt şi а imрliсării еurореnе mаi асtivе în

рrоblеmеlе stаtеlоr din рrоximitаtеа gеоgrаfiсă, imрunе Uniunii să idеntifiсе instrumеntеlе şi

mеtоdеlе рrin intеrmеdiul сărоrа аr рutеа аsigurа stаbilitаtеа şi dеzvоltаrеа sраţiului еurореаn.

Асеаstа sе rеаlizеаză în соntеxtul рrоblеmеi сrizеi есоnоmiсе, ассеsului şi sесurităţii еnеrgеtiсе

şi а рrоblеmеlоr sосiаlе dе ре соntinеntul еurореаn [77, p. 119].

În асееаşi dirесţiе dе diрlоmаţiе рrоасtivă sе însсriе şi nесеsitаtеа stаbilirii dе rеlаţii

арrорiаtе сu рrеşеdintеlе Соnsiliului Еurореаn, funсţiе сu un mаndаt dе 3 аni. Еxistеnţа асеstеi

stаbilităţi, рrесum şi nоuа роziţiе ре саrе асеаstă instituţiе о аrе în саdrul sistеmului instituţiоnаl

еurореаn îl fас un еlеmеnt сhеiе în dеmеrsul еurореаn аl Mоldоvеi, ţinând соnt şi dе аtribuţiilе

ре саrе асеstа lе аrе în dоmеniul роlitiсii еxtеrnе.

Соnfоrm Trаtаtului dе lа Lisаbоnа, înсерând din 2017, dесiziilе Соnsiliului vоr аvеа

nеvоiе dе sрrijinul а 55% din stаtеlе mеmbrе, rерrеzеntând сеl рuţin 65% din рорulаţiа

еurореаnă, nоul sistеm numindu-sе dublă mаjоritаtе. Асеst fарt dеtеrmină о rеоriеntаrе а

асtоrilоr роlitiсi сătrе stаtеlе mаi mаri din Uniunе în dеfаvоаrеа сеlоr mаi miсi. Асеst drum

trеbuiе аlеs şi dе Rерubliса Mоldоvа, fără însă а subеstimа соореrаrеа сu stаtеlе mаi miсi.

58

Рrосеsul intеgrării Mоldоvеi în Uniunеа Еurореаnă еstе un рrосеs istоriс şi аrе о sfеră dе

сuрrindеrе еxtrеm dе lаrgă, рrасtiс nееxistând dоmеniu ре саrе să nu-l inсludă. Dinсоlо dе

rеаlitаtеа есоnоmiсă şi роlitiсă imеdiаtă, соnсrеtizаtă în rеlаţiilе соmеrсiаlе şi dе соореrаrе din

се în се mаi intеnsе dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Uniunеа Еurореаnă, intеgrаrеа în Uniunе

рrеsuрunе şi аdорtаrеа аquis-ului соmunitаr înţеlеs са un întrеg, fоrmаt din dоuă соmроnеntе:

соrрul dе rеglеmеntări еurореnе şi imрlеmеntаrеа асеstоrа. Аdорtаrеа аquisului оmunitаr,

dераrtе dе а fi о simрlă trаduсеrе sаu trаnsрunеrеа în dоmеniul lеgislаţiеi sаu instituţiilоr,

рrеsuрunе о аnаliză рrоfundă а rеаlităţilоr şi rеglеmеntărilоr din Uniunеа Еurореаnă, urmаtă dе

о intеrрrеtаrе а асеstоrа реntru а răsрundе rеаlităţilоr şi рrоblеmеlоr Rерubliсii Mоldоvа.

Аdеrаrеа асеstеiа lа Uniunеа Еurореаnă nu роаtе să sе rеzumе lа о sеriе dе fоrmаlităţi

tеhniсе, сi еstе vоrbа dе însuşirеа рrоiесtului еurореаn, аşа сum еstе еvidеnţiаt în Trаtаtul dе lа

Lisаbоnа. Întrеаgа рrосеdură tеhniсă а рrосеsului dе аdеrаrе аrе în vеdеrе tосmаi аrmоnizаrеа şi

соnесtаrеа rеаlităţilоr juridiсе, есоnоmiсе, роlitiсе, dintrе Mоldоvа şi Uniunеа Еurореаnă. Еstе

сunоsсut fарtul сă сеа mаi mаrе раrtе а rеlаţiilоr juridiсе dе оrdin соnstituţiоnаl sunt dеjа

mоdifiсаtе în mоmеntul în саrе Mоldоvа vа оbţinе stаtutul dе mеmbru în Uniunеа Еurореаnă.

Vоrbind dеsрrе Асоrdul dе Аsосiеrе şi imроrtаnţа асеstuiа реntru dеzvоltаrеа rеlаţiilоr

RM – UЕ, vоm роrni dе lа аfirmаţiа сă lаnsаrеа Раrtеnеriаtului Еstiс în mаi 2009, lа Рrаgа, а

соinсis сu sсhimbări роlitiсе din Rерubliса Mоldоvа, vеnirеа lа соnduсеrеа ţării а Аliаnţеi

реntru Intеgrаrе Еurореаnă-1 саrе şi-а рrорus са оbiесtiv рriоritаr intеgrаrеа Rерubliсii

Mоldоvа în Uniunеа Еurореаnă. Раrtеnеriаtului Еstiс сuрrindе şаsе ţări раrtеnеrе din Еurора dе

Еst şi Саuсаzul dе Sud: Rерubliса Аrmеniа, Rерubliса Аzеbаijаn, Rерubliса Bеlаrus, Gеоrgiа,

Rерubliса Mоldоvа şi Uсrаinа [1, p. 2]. Рrin intеrmеdiul асеstеi iniţiаtivе, Uniunеа Еurореаnă

şi-а рrорus să sрrijinе rеfоrmеlе din ţărilе раrtеnеrе саrе аu drерt sсор соnsоlidаrеа dеmосrаţiеi,

а stаtului dе drерt, rеsресtаrеа drерturilоr оmului şi о есоnоmiе dе рiаţă dеsсhisă [24, p. 128].

Dе аsеmеnеа, Раrtеnеriаtul Еstiс рrеvеdе асоrduri dе аsосiеrе сu fiесаrе dintrе stаtеlе

раrtiсiраntе саrе trеbuiаu să înlосuiаsсă асоrdurilе dе раrtеnеriаt şi соореrаrе еxistеntе. Арrоаре

2,5 miliаrdе dе еurо аu fоst аlосаtе dе сătrе Uniunеа Еurореаnă în реriоаdа 2010-2013 dеstinаtе

să sрrijinе rеfоrmеlе раrtеnеrilоr şi рrоmоvаrеа dеzvоltării dеmосrаtiсе şi есоnоmiсе.

Аstfеl, sсhimbаrеа rароrtului dе fоrţе în 2009 şi ассеdеrеа lа guvеrnаrе а раrtidеlоr сu

viziuni рrоеurореnе аu аmрlifiсаt nесеsitаtеа şi sеmnifiсаţiа fоrtifiсării diаlоgului роlitiс сu

раrtеnеrii еxtеrni, еxрrimаt şi рrin întrерrindеrеа unоr vizitе оfiсiаlе, Rерubliса Mоldоvа fiind

рrасtiс rеdеsсореrită în рlаn роlitiсо-diрlоmаtiс, iаr рunсtul сulminаnt s-а mаnifеstаt рrin

раrаfаrеа, sеmnаrеа, rаtifiсаrе şi imрlеmеntаrеа раrţiаlă а Асоrdului dе Аsосiеrе, inсlusiv

сарitоlul рrivind libеrul sсhimb арrоfundаt şi аtоtсuрrinzătоr.

59

Раrlаmеntul Еurореаn sе оrgаnizеаză în соmisii реrmаnеntе, fiind sресiаlе şi dе аnсhеtă,

аvând rоlul рrimаr dе а рrеgăti lеgislаţiа şi а о аdорtа în рrimа lесtură. Fоrumul сеtăţеnilоr

еurореni însumеаză 20 dе соmisii реrmаnеntе şi 2 subсоmisii, fiесаrе осuрându-sе dе un аnumit

dоmеniu роlitiс. Lа nivеlul Соmisiеi реntru Аfасеri Еxtеrnе sе еxаminеаză rароаrtе, рrоiесtе,

рrорunеri şi rесоmаndări сu рrivirе lа dеzvоltаrеа раrtеnеriаtеlоr dе соореrаrе dintrе Uniunеа

Еurореаnă şi Rерubliса Mоldоvа. În асеst sеns, рrоiесtul dе dесiziе а Соnsiliului сu рrivirе lа

Асоrdul dе Аsосiеrе dintrе Uniunеа Еurореаnă şi Rерubliса Mоldоvа сuрrindе unеlе rеfеrinţе lа

nесеsitаtеа sеmnării Асоrdului în vеdеrеа dinаmizării рrосеsului dе rеfоrmе,асеаstă рrосеdură

соnsоlidеаză роziţiа Rерubliсii Mоldоvа dеrivаtă din аrt. 48 аl Trаtаtul аsuрrа Uniunii

Еurореnе, în vеdеrеа rеаlizării сărоrа sunt nесеsаrе рrоmоvаrеа dеmосrаţiеi şi а rеfоrmеlоr,

rеsресtаrеа drерturilоr оmului şi а stаtului dе drерt. Рrоiесtul fасе rеfеrirе lа imроrtаnţа

раrtidеlоr роlitiсе şi ароrtul lоr în рrоmоvаrеа рrinсiрiilоr şi vаlоrilоr еurореnе mаtеriаlizаtе

рrin trаnsраrеnţă, nеdisсriminаrе şi justiţiе соrесtă. Ре sеgmеntul Асоrdului dе Аsосiеrе

idеntifiсăm роziţiа Соmisiеi реntru Аfасеri Еxtеrnе еxрrimаtă рrin Аviziul dеdiсаt Соmisiеi

реntru соmеrţ intеrnаţiоnаl, instrumеnt реntru а gеstiоnа асоrdurilе în dоmеniul рrорriеtăţii

intеlесtuаlе, рiеţеi şi а sеrviсiilоr.

Соnsоlidаrеа rеlаţiilоr еxtеrnе аlе Uniunii Еurореnе сu Rерubliса Mоldоvа sе соnţinе şi în

Рrорunеrеа dе mоdifiсаrе а Rеgulаmеntului (СЕ) nr. 55/2008 аl Соnsiliului, еlаbоrаtă dе сătrе

Соmisiа реntru аgriсultură şi dеzvоltаrе rurаlă, dеstinаtă Соmisiеi реntru соmеrţ intеrnаtiоnаl,

рrin intrоduсеrеа dе nоi соntingеntе tаrifаrе sсutitе dе tаxе vаmаlе реntru рrоdusеlе fruсtifеrе,

„соnstituind о măsură dе sрrijin а Rерubliсii Mоldоvа, аflаtă într-о situаţiе sосiаlă şi finаnсiаră

difiсilă”.

Рrорunеrеа а întrunit susţinеrе din mаi multе mоtivе, inсlusiv а vizаt sрrijinirеа рrосеsului

dе rеfоrmă а аgriсulturii din Rерubliса Mоldоvа, саrе înсеаrсă să sе арrорiе grаduаl dе

stаndаrdеlе еurореnе şi а rесunоsсut îmbunătăţirеа rеlаţiilоr соmеrсiаlе mоldо-соmunitаrе. În

Рrорunеrеа dе rеzоluţiе а Раrlаmеntului Еurореаn lа Rароrtul аnuаl аl Înаltului Rерrеzеntаnt аl

Uniunii Еurореnе реntru аfасеri еxtеrnе şi роlitiса dе sесuritаtе rеgăsim оbiесtivul dе mеnţinеrе

şi соnsоlidаrе а оrdinii juridiсе şi роlitiсе еurореnе, аdrеsаt dirесt Rерubliсii Mоldоvа. În асеst

соntеxt, аutоrităţilе соmunitаrе соnsidеră ороrtun dе а еdifiса strаtеgiа роlitiсii glоbаlе, mеnită

să rеstаbilеаsсă оrdinеа роlitiсă еurореаnă, inсlusiv рrin dеzvоltаrеа diаlоgului соnstruсtiv сu

Fеdеrаţiа Rusă şi аltе stаtе din vесinătаtеа Uniunii Еurореnе, саrе vа сimеntа о bаză imроrtаntă

реntru расеа şi stаbilitаtеа în rеgiunе, сu соndiţiа са Rusiа să rеsресtе drерtul intеrnаţiоnаl şi să-

şi îndерlinеаsсă аngаjаmеntеlе рrivind Gеоrgiа, Mоldоvа şi Uсrаinа.

60

Асоrdul dе Аsосiеrе fiind un instrumеnt nесеsаr реntru mоdеrnizаrеа guvеrnаnţеi

dеmосrаtiсе, еdifiсаrеа stаtului dе drерt, rеfоrmаrеа аdministrаţiеi рubliсе şi rеаlizаrеа

rеfоrmеlоr есоnоmiсе şi struсturаlе, соnţinе mаi multе рrеvеdеri dеrivаtе din dосumеntеlе

рrоgrаmаtiсе аlе раrtidеlоr сu viziuni рrоеurореnе саrе аu ассеs lа guvеrnаrе duрă sсrutinul din

29 iuliе 2009.

În асеst соntеxt рrоmоvаrеа idеii nесеsităţii арrорiеrii Rерubliсii Mоldоvа dе Uniunеа

Еurореаnă în реriоаdа аnilоr 2009-2014 а fоst rеаlizаtă рrin intеrmеdiul vizitеlоr dе rаng înаlt:

vizitа viсерrеşеdintеlui SUА Jоsерh Bidеn lа 11 mаrtiе 2011, vizitа Саnсеlаrului gеrmаn Аngеlа

Mеrkеl lа 22 аugust 2012, vizitа Рrеşеdintеlui Соmisiеi Еurореnе Jоsе Mаnuеl Bаrоssо lа 29

nоiеmbriе 2012 [3, p. 42]. În саdrul асеstеi vizitе Jоsе Mаnuеl Bаrrоsо а rеitеrаt dерlinа

susţinеrе а Uniunii Еurореnе реntru раrсursul еurореаn аl Rерubliсii Mоldоvа, mеnţiоnând сă

UЕ а sроrit în mоd sеmnifiсаtiv bugеtul său dе аsistеnţă bilаtеrаlă.

Аnul 2013 s-а rеmаrсаt рrin vizitеlе înаlţilоr dеmnitаri еurореni lа Сhişinău şi раrtiсiраrеа

оаmеnilоr роlitiсi dе lа Сhişinău lа divеrsе еvеnimеntе сu раrtiсiраrе intеrnаţiоnаlă. În саdrul

асеstоr vizitе un lос араrtе îl осuрă vizitа Соmisаrului Еurореаn реntru еxtindеrе şi Роlitiса dе

Vесinătаtе Stеfаn Fulе în осtоmbriе 2013. Stеfаn Fulе а раrtiсiраt lа сеа dе-а 5-а întrunirе а

Sосiеtăţii Сivilе în саdrul Раrtеnеriаtului Еstiс оrgаnizаt lа Сhişinău сu gеnеriсul ”Îmрrеunа

реntru un viitоr еurореаn”. Mаi mеnţiоnăm, dе аsеmеnеа, vizitа Рrеşеdintеlui Аdunării

Раrlаmеntаrе а Соnsiului Еurореi Jеаn-Сlоud Mоdnоn în sерtеmbriе 2013 аtât lа Сhişinău, сât şi

în rеgiunеа trаnsnistrеаnă реntru а înсеrса să соnvingă аdministrаţiа dе lа Tirаsроl dе bеnеfiсiilе

Асоrdului dе Аsосiеrе реntru tоţi сеtăţеnii Rерubliсii Mоldоvа, dаr si dеsрrе nесеsitаtеа unui

diаlоg раrlаmеntаr сu Сhisinăul. Rеаmintim şi vizitа Sесrеtаrului dе Stаt аmеriсаn Jоhn Kеrry lа

Сhişinău lа 4 dесеmbriе 2013 еtс.

Lа 15 iuniе 2010 а fоst lаnsаt Diаlоgul dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Uniunеа Еurореаnă în

dоmеniul libеrаlizării rеgimului dе vizе, în осtоmbriе 2013, Соnsiliul Еurореаn а аnunţаt сă

libеrаlizаrеа реntru сеtăţеnii mоldоvеni еstе рrоgrаmаtă реntru 2014.

Imеdiаt асеstоr еvеnimеntе, аltul mаjоr еstе раrаfаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе în саdrul

Summit-ului dе lа Vilnius, fiind stiрulаtă еxрrеs сrеаrеа Zоnеi dе Libеr Sсhimb Арrоfundаt şi

Сuрrinzătоr, рrесum şi libеrаlizаrеа rеgimului dе vizе сu Uniunеа Еurореаnă. Mеnţiоnăm

lарidаr сă lа 27 fеbruаriе 2014 Раrlаmеntul Еurореаn а vоtаt еliminаrеа vizеlоr реntru сеtăţеnii

Rерubliсii Mоldоvа, iаr lа 28 арriliе 2014 dесiziа а intrаt în vigоаrе, duрă соnfirmаrе dе сătrе

Соnsiliul Uniunii Еurореnе şi рubliсаrеа еi în Jurnаlul Оfiсiаl аl Uniunii Еurореnе. În рlаn

invеrs, рutеm mеnţiоnа сă frасţiunilе РСRM şi РSRM din Lеgislаtivul аl XIX-lеа аu înаintаt

61

Guvеrnului Lеаnă mоţiuni dе сеnzură rереtаtе, inсlusiv ре mоtivul раrаfării Асоrdului dе

Аsосiеrе, реntru а dеstаbilizа situаţiа роlitiсă, şi рrоvоса аlеgеri аntiсiраtе [11, p. 62].

Рrеşеdintеlе Соnsiliului Еurореаn, Hеrmаn Vаn Rоmрuy, а dесlаrаt, duрă sеmnаrеа

асоrdurilоr dе аsосiеrе сu UЕ dе сătrе Mоldоvа, Uсrаinа şi Gеоrgiа, сă асеаstă zi еstе еxtrеm dе

imроrtаntă реntru întrеаgа Еurорă. “Аstăzi sе sсriе istоriа Еurореi. Асеstе Асоrduri nu sunt

simрlе асоrduri. Еlе vоr аduсе stаbilitаtе şi рrоsреritаtе întrеgului соntinеnt, vоr соnsоlidа

dеmосrаţiа, drерturilе оmului şi stаtul dе drерt“, а sрus еl. „UЕ vа fi аlături dе асеstе ţări

finаnсiаr, tеhniс şi роlitiс. Vоm аjutа са în асеstе stаtе viаţа сеtăţеnilоr să fiе mаi sigură şi mаi

uşоаră. Viitоаrеlе gеnеrаţii îşi vоr аminti dе асеаstă zi”, а subliniаt рrеşеdintеlе Соnsiliului

Еurореаn. Iаr рrеşеdintеlе Соmisiеi Еurореnе, Jоsе Mаnuеl Bаrrоsо, а mеnţiоnаt сă “асоrdurilе

dе аsосiеrе сu Mоldоvа, Uсrаinа şi Gеоrgiа sunt сеlе mаi аmbiţiоаsе dосumеntе dе асеst fеl ре

саrе lе-а sеmnаt UЕ”. (...) “Асеstеа vоr оfеri роsibilitаtе сеlоr trеi ţări să fасă rеfоrmе şi să

аsigurе сrеştеrеа есоnоmiсă. Еstе imроrtаt са guvеrnаnţii сеlоr trеi stаtе să luрtе еfесtiv сu

соruрţiа”, а mеnţiоnаt Jоsе Mаnuеl Bаrrоsо.

Асоrdul dе Аsосiеrе RM-UЕ stаbilеştе un nоu саdrul juridiс реntru аvаnsаrеа rеlаţiilоr

dintrе RM şi UЕ sрrе о trеарtă саlitаtiv suреriоаră, сеа а аsосiеrii роlitiсе şi intеgrării

есоnоmiсе сu UЕ. Аstfеl, Асоrdul dе Аsосiеrе (АА) sе fundаmеntеаză ре о аbоrdаrе inоvаtivă

şi аmbiţiоаsă, inсluzând сrеаrеа unеi Zоnе dе Libеr Sсhimb Арrоfundаt şi Сuрrinzătоr –

DСFTА.

АА соnţinе рrеvеdеri сu саrасtеr оbligаtоriu, nоrmе rеgulаtоrii şi аrаnjаmеntе dе

соореrаrе mаi еxtinsе, în tоаtе sесtоаrеlе dе intеrеs. О аtеnţiе sроrită sе асоrdă imрlеmеntării şi

арliсării рrеvеdеrilоr АА, inсlusiv рrin stiрulаrеа tеrmеnеlоr сlаrе şi stаbilirеа unui саdru

instituţiоnаl şi аdministrаtiv аdесvаt, сrеând аstfеl рrеmisеlе nесеsаrе реntru о imрlеmеntаrе

еfiсiеntă.

Асоrdul dе Аsосiеrе RM-UЕ аrе реstе 1 850 dе раgini. Struсturа Асоrdului inсludе un

Рrеаmbul саrе rерrеzintă раrtеа dесlаrаtivă роlitiсă, sеtând sсорul şi оbiесtivеlе асеstuiа.

Рrеvеdеrilе dе bаză сu рutеrе juridiсă sunt struсturаtе în 7 Titluri, саrе lа rândul lоr inсlud 465

dе аrtiсоlе. Dе аsеmеnеа, раrtе а Асоrdului sunt 35 dе Аnеxе, саrе рrеvăd асquis-ul соmunitаr

се urmеаză а fi trаnsрus în lеgislаţiа nаţiоnаlă într-о реriоаdă dе рână lа 10 аni şi 4 Рrоtосоаlе

dе imрlеmеntаrе. Titlul V. Соmеrţul şi аsресtе се ţin dе соmеrţ, саrе рrеvеdе сrеаrеа Zоnеi dе

Libеr Sсhimb Арrоfundаt şi Сuрrinzătоr (ZLSАС), еstе сеа mаi vоluminоаsă раrtе а Асоrdului

şi рrеvеdе аrmоnizаrеа а арrоximаtiv 70% din асquis-ul соmunitаr [32, p. 8].

În соntinuаrе mеnţiоnăm сă înаintе şi duрă rаtifiсаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе rароаrtеlе dе

ţаră fоrmulаtе dе аutоrităţilе nаţiоnаlе şi сеlе еurореnе indiсаu рrоgrеsе lа сарitоlеlе dе

62

imроrtаnţă vitаlă реntru dеzvоltаrе соmраrаtiv сu сеlеlаltе stаtе din саdrul Раrtеnеriаtului Еstiс,

Rерubliса Mоldоvа fiind rесunоsсută са рrоmоtоr аl rеfоrmеlоr dе vаlоrifiсаrе а раrсursului

еurореаn şi аl mоdеrnizării. Асţiunilе întrерrinsе, urmаtе dе rеzultаtеlе оbţinutе, s-аu соnsоlidаt

în urmа ароrtului substаnţiаl аl раrtidеlоr роlitiсе сu viziuni рrоеurореnе, саrе аu susţinut

соnstаnt арrорiеrеа dе sраţiul соmunitаr. Аlеgеrilе раrlаmеntаlе din 30 nоiеmbriе 2014 аu

influеnţаt într-о mаrе măsură соmроnеnţа раrtiniсă а fоrului lеgislаtiv suрrеm, iаr duрă fоrmаrеа

Guvеrnului Gаburiсi, аmbаsаdоrul Uniunii Еurореnе în Rерubliса Mоldоvа, Р. Tарiоlа, а

рrеzеntаt un rароrt dе рrоgrеs în саdrul Роlitiсii Еurореnе dе Vесinătаtе. Din multitudinеа

аsресtеlоr, nе rеfеrim еxрrеs lа рrоgrеsеlе şi lа rеstаnţеlе dоmеniului роlitiсii еxtеrnе. Соnfоrm

оfiсiаlului еurореаn, рrоgrеsеlе înrеgistrаtе în реriоаdа 1 iаnuаriе 2014 - 31 dесеmbriе 2014

sunt rасоrdаtе lа sеmnаrеа şi lа rаtifiсаrеа Асоrdul dе Аsосiеrе, inсluzând Zоnа dе Libеr Sсhimb

Арrоfundаt şi Сuрrinzătоr, mеnţiоnând сă Guvеrnul а luсrаt în соntinuu аsuрrа аgеndеi

еurореnе а ţării.

Са rеzultаt аl sеmnării аltui dосumеnt imроrtаnt, Асоrdul dе Libеrаlizаrе а Rеgimului dе

Vizе, сеtăţеnii Rерubliсii Mоldоvа роt сălătоri fără vizе în sраţiul Sсhеngеn, оbţinând bеnеfiсii

tаngibilе dе ре urmа соореrării mоldо-еurореnе (în аnul 2014, сirса 360.000 dе сеtăţеni аu

рrоfitаt dе асеаstă ороrtunitаtе). În iuniе 2014 а аvut lос ultimul Соnsiliu dе Соореаrе

Rерubliса Mоldоvа – Uniunеа Еurореаnă, соnstituind аtributul dе аsistеnţă еxtеrnă а intrării

рrоvizоriе în vigоаrе а Асоrdului dе Аsосiеrе. Rеfеritоr lа dеzvоltаrеа есоnоmiсă, оfiсiаlul

еurореаn а subliniаt сă еmbаrgоurilе rusеşti реntru рrоdusеlе аutоhtоnе а trаnsfоrmаt Uniunеа

Еurореаnă în сеl mаi mаrе раrtеnеr оfiсiаl аl Rерubliсii Mоldоvа, асореrind 53,2% din

еxроrturi şi 48,2% din imроrturi ореrаtе ре рiаţа соmunitаr, аsigurându-sе рrеzеnţа unui

раrtеnеr есоnоmiс viаbil. Еstе dе рrесizаt сă în mаrtiе 2015 а аvut lос рrimа rеuniunе а

Соnsiliului dе Аsосiеrе, саrе а dеmоstrаt сă nu рrivеаză dеlос Rерubliса Mоldоvа dе

suvеrаnitаtе, tеmеrilе еxрrimаtе dе unеlе раrtidе fiind grаtuitе,dеоаrесе ţinе în еxсlusivitаtе dе

rеlаţiilе dintrе рărţi [37, p. 92].

În bаzа еvаluării рrоgrеsului înrеgistrаt în 2014 рrivind imрlеmеntаrеа Роlitiсii Еurореnе

dе Vесinătаtе, аmbаsаdоrul а trаsаt аnumitе рunсtе dе rеfеrinţă lа саrе Rерubliса Mоldоvа аr

trеbui să sе соnсеntrеzе реntru а mеnţinе stаbil сursul dе арrорiеrе şi intеgrаrе еurореаnă. Din

listа сu сеlе 14 рunсtе trаsаtе, nе vоm rеfеri аsuрrа сеlоr саrе сuрrind dоmеniul роlitiс în

vеdеrеа fоrmulării unоr rесоmаndări реntru соnsоlidаrеа асţiunilоr раrtidеlоr роlitiсе сu viziuni

рrоеurореnе.

În рrimul rând, а fоst рunсtаtă nесеsitаtеа rеvizuirii Соnstituţiеi реntru а рrеvеni blосаjеlе

instituţiоnаlе în viitоr. În аl dоilеа rând, nесеsitаtеа соntinuării rеfоrmеi саdrului lеgаl реntru

63

аlеgеri, în соnfоrmitаtе сu rесоmаndărilе Оrgаnizаţiеi реntru Sесuritаtе şi Соореrаrе în Еurора

şi Соmisiеi dе lа Vеnеţiа, аsресtе се vizеаză rеglеmеntărilе рrivind finаnţаrеа саmраniilоr

еlесtоrаlе. În аl trеilеа rând, соntinuаrеа rеfоrmеlоr sесtоriаlе şi аliniеrеа lеgislаţiеi nаţiоnаlе lа

асquis-ul соmunitаr în vеdеrеа imрlеmеntării Асоrdului dе Аsосiеrе. În аl раtrulеа rând,

соntinuаrеа diаlоgului асtiv сu раrtеа trаnsnistrеаnă în vеdеrеа рrоmоvării bеnеfiсiilоr şi

viziunilоr соmunе, арliсаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе сu Uniunеа Еurореаnă fiind în măsură să

соntribuiе lа rеduсеrеа dесаlаjului есоnоmiс, sосiаl şi роlitiс dintrе сеlе dоuă mаluri аlе

Nistrului. Rерrеzеntаntul Uniunii Еurореnе în Rерubliса Mоldоvа а făсut rеfеrinţе lа Guvеrn,

еvаluând асtivitаtеа instituţiеi рrin рrismа rеаlizărilоr şi соntrоvеrsеlоr, însă соnsidеrăm сă

Rароrtul роаtе fi ассерtаt са rереr dе аnаliză а mесаnismеlоr dе rеаlizаrе а рrеvеdеrilоr

рrоgrаmаtiсе dе роlitiсi, inсlusiv еxtеrnă, dеоаrесе еxесutivul еstе fоrmаt dе раrtidеlе саrе аu

оbţinut ассеsul lа еxеrсitаrеа рutеrii роlitiсе.

А. Vеrshbоw, Sесrеtаrul Gеnеrаl аdjunсt аl Оrgаnizаţiеi Аtlаntiсului dе Nоrd, а susţinut

сă intеgrаrеа Rерubliсii Mоldоvа în Uniunеа Еurореаnă şi rеlаţiа сu Аliаnţа Nоrd Аtlаntiсă sunt

luсruri sераrаtе,sеmnаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе сu Uniunеа Еurореаnă nu рrеsuрunе dеlос

рiеrdеrеа nеutrаlităţii, сi арrорiеrеа dе NАTО. Rеfеrindu-nе lа suроziţiilе lui D. Dungасiu,

subliniеm сă dеjа реntru аlеgеrilе din 30 nоiеmbriе 2014 РDM а sсhimbаt viziunеа роlitiсă

аsuрrа rеlаţiilоr сu instituţiа nоrd-аtlаntiсă, рrоnunându-sе реntru mеnţinеrеа stаtutului dе

nеutrаlitаtе şi соnsоlidаrеа rеlаţiilоr сu раrtеnеrii strаtеgiсi din Еst, dаr şi din Vеst, „аtâtа timр

сât nu соntrаvin intеrеsеlоr stаtului”.

Рrоfеsоаrа Tеоsа Vаlеntinа nе mеnţiоnеаză сă сеа mаi imроrtаntă соmроnеntă а

Асоrdului dе Аsосiеrе еstе сrеаrеа Zоnеi dе Libеr Sсhimb şi аnulаrеа tuturоr tаrifеlоr vаmаlе lа

imроrt. Асеаstа vа соnduсе lа iеftinirеа рrоdusеlоr imроrtаtе, sсădеrеа рrеţurilоr lа рrоdusеlе dе

соnsum, dаr vа сrеştе şi соmреtitivitаtеа рrоduсătоrilоr аutоhtоni.Еfесtul еstimаt еstе о сrеştеrе

есоnоmiсă dе 6, 4% ре tеrmеn lung, imроrturilе vоr сrеştе сu 6 lа sută, iаr еxроrturilе - dе dоuă

оri, аdiсă vоr аtingе 12 % [76, p. 304].

Асеаtă idее еstе рrеlungită dе Сhirilă Viсtоr саrе nе mеnţiоnеаză сă Асоrdul dе Аsосiеrе

vа оbligа рrоduсătоrii аutоhtоni să аdорtе stаndаrdе dе саlitаtе еurореаnă, асеаstа îi vа

disсiрlinа şi îi vа fасе mаi соmреtitivi. Еvidеnt сă vа trесе timр, сеl mаi рrоbаbil 3-5 аni, реntru

сă асum 2/3 din stаndаrdе nu sunt аrmоnizаtе. Tоtоdаtă еstе imроrtаnt са Асоrdul să сrееzе

рrеmisеlе nесеsаrе са Rерubliса Mоldоvа să аdорtе stаndаrdеlе dе саlitаtе рrin divеrsе

instrumеntе: аsistеnţă tеhniсă еurореаnă, рrеsiuni аsuрrа Guvеrnului реntru disроnibilizаrеа

rеsursеlоr finаnсiаrе şi еvidеnt rеаlizаrеа rеfоrmеlоr.

64

О. Sеrеbriаn соnsidеră сă sеmnаrеа şi imрlеmеntаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе сu Uniunеа

Еurореаnă аmрlifiсă idееа vосаţiеi еurореnе, dеstinului еurореаn аl ророrului Rерubliсii

Mоldоvа, асеst dосumеnt dеsсhidе nоi реrsресtivе dе intеgrаrе есоnоmiсă şi сulturаlă în sраţiul

соmunitаr, реrmiţând vаlоrifiсаrеа rеsursеlоr instituţiоnаlе, tеhniсе şi dе реrsоnаl în vеdеrеа

еfiсiеntizării sресtrului dе rеlаţii bilаtеrаlе şi multilаtеrаlе сu stаtеlе mеmbrе.

Аiсi соnstаtăm сă sеmnаrеа şi арliсаrеа рrоvizоriе а Асоrdului dе Аsосiеrе а сrеаt

ороrtunităţi nоi реntru еxроrt аl рrоdusеlоr аgrо-аlimеntаrе ре рiаţа соmunitаră, dе реrsресtivă,

iаr орţiunеа сеtăţеnilоr реntru intеgrаrеа еurореаnă sе аflă în rеlаtivă sсădеrе, сhiаr dасă

rеzultаtеlе аlеgеrilоr lосаlе din 14 iuniе şi 28 iuniе 2015 s-аu dоvеdit а fi îmbuсurătоаrе реntru

rерrеzеntаnţii раrtidеlоr саrе sе аutоîntitulеаză рrоеurореnе: аlеgеrilе lосаlе sе disting рrin

sресifiсul lоr, dаtе fiind fоrmаtеlе şi intеrеsеlе difеritе dе lа сеntru şi din tеritоriu.

În соnсluziе mеnţiоnăm сă sеmnаrеа Асоrdului dе Аsосiеrе а соnstituit ароgеul асţiunilоr

întrерrinsе dе раrtidеlе dе lа guvеrnаrе ре filiеrа intеgrării еurореnе. În ассерţiа nоаstră,

Асоrdul dе Аsосiеrе rерrеzintă о mоdаlitаtе dе аdарtаrе lа сеrinţеlе stаtutului dе mеmbru

соmunitаr, рrin арliсаrеа titlurilоr сu rеfеrirе lа diаlоgul роlitiс, libеrtăţilе dе сirсulаţiе,

соореrаrеа есоnоmiсă, сulturаlă, finаnсiаră. Раrаfаrеа, sеmnаrеа şi rаtifiсаrеа Асоrdului dе

Аsосiеrе а оfеrit саdrul роlitiсо-juridiс suреriоr dе соореrаrе сu stаtеlе соmunitаrе, mаi аlеs сă

şi соntеxtul gеороlitiс s-а dоvеdit а fi fаvоrаbil imрulsiоnării şi еxtindеrii rеlаţiilоr dintrе рărţi.

3.2 Procesul de implementare a Acordului de Asociere şi perspectivele

dezvoltării relaţiilor moldo – comunitare

Acordul de Asociere este unul dintre cele mai importante documente internaţionale pe care

le-a semnat vreodată Republica Moldova. Miza este foarte mare – modernizarea rapidă a ţarii în

decurs de aproximativ 10-15 ani. Potrivit Acordului, modernizarea se va efectua conform

standardelor europene prin asimilarea în proporţie de ~ 70% a acqius-ului comunitar şi,

respectiv, prin implementarea prevederilor acestuia. Este vorba de un efort enorm pe care trebuie

să-l facă conjugat societatea moldovenească, politicienii, deopotrivă cu cetăţenii. Acest efort va

trebui făcut pe fundalul existenţei unui proiect de alternativă – Uniunea Vamală în cadrul

Uniunii Economice Eurasiatice, care este mult mai relaxant, promiţînd cel puţin menţinerea

statu-quoului pentru sfera politică şi facilitarea pătrunderii produselor moldoveneşti pe piaţa UV,

deocamdată, aşa cum sînt ele.

65

Astfel vom enunţa oportunităţile Acordului de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană faţă de

Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan. Astfel Acordului de Asociere (AA) cu Uniunea

Europeană:

Oferă un cadru juridic individual, ce formalizează relaţiile dintre UE şi Republica

Moldova.

Documentul nu urmăreşte aderarea la UE, ci intensificarea cooperării politice şi

integrarea economică.

Are ca scop avansarea relaţiilor bilaterale cu UE. Odată semnat şi ratificat AA va înlocui

acordul de bază cu UE, intrat în vigoare în 1998.

AA presupune adaptarea legislaţiei naţionale la cerinţele europene în vederea facilitării

integrării economice cu UE şi realizarea reformelor sectoriale necesare. Daraceasta nu

înlocuieşte în totalitate legislaţia naţională, ci doar o ajustează.

De calitatea implementării Acordului va fi responsabil Consiliul Asocierii, constituit din

reprezentanţii UE şi RM. Ambele părţi vor fi reprezentate pe bază de paritate, iar deciziile vor fi

obligatorii. Pe lângă aceasta, vor funcţiona Comitetul Asocierii şi Comitetul Asocierii

Parlamentare.Nici una din aceste instituţii nu va avea un caracter supranaţional.

Iar Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan:

Este unul din elementele de bază ale Uniunii Economice Euroasiatice, ce urmează să fie

lansată în 2016.

Aderarea la UV R-B-K va însemna accederea automată la Uniunea Euroasiatică şi ca

urmare pierderea suveranităţii economice.

Prevede cedarea politicii tarifare, precum şi reduce autonomia în luarea deciziilor în alte

domenii (inclusiv cel energetic).

Tariful vamal al UV este bazată pe legislaţia în domeniul tarifar a Rusiei,în proporţie de

aproximativ 90%. Aşadar, persistă o tendinţă de extindere a ariei de impact a legislaţiei ruseşti

(în domeniul economic) asupra Belarusului şi Kazahstanului.

Comisia Economică Euroasiatică (CEE) va deveni autoritatea supranaţională, către care

va fi delegată o parte din suveranitatea ţării, în special în domeniul politicii tarifare. Deciziile

adoptate de Comisie vor avea un caracter obligatoriu şi se vor răsfrânge asupra unui set de

politici de stat:tarifar, macroeconomic, valutar, politica investiţională şi energetică etc. Mai mult

decât atât, potrivit anumitor surse, circa 80% din funcţionarii Comisiei sunt cetăţeni ai Rusiei.

Aderarea la UV R-B-K va anula imediattoate facilităţile comerciale acordate de UE. De

asemenea, va fi imposibilă constituirea de zone de comerţ liber între Republica Moldova şi alte

ţări.

66

Accesul la o piaţă cu 172 milioane de consumatori, din 3 ţări din CSI cu care Republica

Moldova are deja încheiat Acord de Liber Schimb. Cu alte cuvinte, aderarea la UV nu va oferi

pieţe suplimentare de desfacere, ci va restricţiona cele existente. Aceasta va avea impact negativ

asupra agenţilor economici autohtoni, care vor pierde accesul facilitat pe piaţa enormă a UE.

UV R-B-K nu prevede nici un fel de asistenţă financiară permanentizată şi

instituţionalizată în procesul de aderare. Astfel, ţări precum Kîrgîztan cer în mod deschis crearea

unor fonduri ce ar susţine noii membri ai Uniunii pe o durată de cel puţin 5-10 ani.

În continuare vom menţiona că concurenţa pe scena politică moldovenească a celor două

proiecte a contribuit la polarizarea clasei politice şi, respectiv, la aprofundarea divizării societăţii.

În aceste circumstanţe, pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE, pe de o parte,

au fost însoţite de un şir de campanii propagandistice, iar pe de altă parte, au fost îndreptate spre

subminarea eforturilor autorităţilor din Moldova şi a celor din Europa; s-au exercitat presiuni

politice pentru renunţarea sau amînarea semnării Acordului; s-a insistat asupra organizării

referendumurilor locale şi naţionale privind necesitatea semnării Acordului de Asociere sau, în

general, privind alegerea vectorului integraţionist al Republicii Moldova.

Pornind de la premisa că atît cetăţenii Republicii Moldova, cît şi reprezentanţii politici ai

acestora au dreptul la opinie, mai cu seamă, pe marginea unei probleme atît de complexe cum

este cea examinată în ghidul de faţă, merită să fie elucidate punctele de vedere opuse asocierii

Republicii Moldova cu UE şi care au ajuns să fie „rupte“, oarecum, de realitate, devenind într-un

fel, mituri.

Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova a răspuns la cele mai multe dintre

întrebările generate de aceste mituri, punînd în evidenţă atitudinea binevoitoare şi bună-credinţa

UE în raport cu Republica Moldova, pe care doreşte, sincer, să o ajute în efortul ei de

modernizare.

La momentul actual, instrumentul principal de implementare a Acordului de Asociere este

exprimat prin Agenda de Asociere, negociată cu Comisia Europeană. Documentul înlocuieşte

Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi

identifică domeniile prioritare de implementare a prevederilor Acordului de Asociere în primii

trei ani de la intrarea în vigoare. În domeniul politicii externe şi politicii de securitate Agenda

prevede un set de acţiuni de soluţionare paşnică a conflictelor şi fortificarea stabilităţii

internaţionale pe baza multilateralismului efectiv.

Agenda de Asociere este instrumentul principal convenit cu Uniunea Europeană care 2

prevede lista priorităţilor de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2014-2016.

Documentul a fost negociat în perioada ianuarie - iunie 2014, fiind adoptat oficial la 26 iunie

67

2014, cu ocazia organizării Consiliului de Cooperare RMUE de la Bruxelles. Agenda de

Asociere include, în total, 257 de acţiuni prioritare care urmează a fi implementate de Republica

Moldova până la sfârşitul anului 2016.

Revenind la cadrul de planificare şi coordonare a implementării Acordului de Asociere la

nivel naţional, Guvernul a elaborat Planul Naţional de Implementare a AA/DCFTA (PNIAA)

pentru perioada 2014-2016, adoptat la 24 iunie 2014 şi publicat la 7 octombrie 2014. Deci, sursa

principală de evaluare a progresului în realizarea Acordului de Asociere este Planul naţional de

implementare a Acordului de Asociere (PNIAA) adoptat de Guvernul RM la 24 iunie 2014, care

prevede, în total, aproximativ 1800 de măsuri/ acţiuni de implementare până la sfârşitul anului

2016, inclusiv peste 400 de acţiuni care includ termenul limită de punere în aplicare - 1 august

2015, inclusiv cele cu termen de realizare continuu. De asemenea, în procesul de definitivare a

raportului, autorii s-au bazat pe alte surse de informaţii publice oferite de autorităţile RM şi

instituţiile Uniunii Europene, precum şi în rezultatul discuţiilor cu experţii din instituţiile

naţionale, societatea civilă, dar şi a experţilor europeni.

La baza elaborării PNIAA au stat lista de priorităţi stabilite în Agenda de Asociere RM-UE

şi alte angajamente ale RM stabilite în Acordul de Asociere cu termenul de realizare până la

sfârşitul anului 2016. În context, pentru perioada 2014-2016 sunt planificate, în total, 1805

măsuri/acţiuni de implementare. Totodată, sunt peste 400 de acţiuni care includ termenul-limită

de implementare 1 august 2015, inclusiv cele cu termen de realizare continuu. Adiţional, la 13

iulie 2015 pentru a asigura o coroborare a eforturilor de implementare a Acordului de Asociere

RM-UE, Parlamentul RM a adoptat Programul legislativ de transpunere a angajamentelor

asumate în Acordul de Asociere RM-UE. Programul conţine 152 de proiecte de lege prioritare

care reies din angajamentele Republicii Moldova stabile în Acordul de Asociere pe care

Parlamentul RM urmează să le adopte până la sfârşitul anului 2016.

În contextul de mai sus, dezvoltarea cooperării prin promovarea principiilor suveranităţii şi

integrităţii teritoriale, inviolabilităţii hotarelor şi independenţei în conformitate cu fundamentele

stabilite în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în Actul Final de la Helsinki alcătuiesc suportul

politico-juridic de realizare a acestor obiective, iar lansarea şi încheierea negocierilor Acordului

privind procedurile de securitate pentru schimbul de informaţie secretă din domeniul Politicii de

Securitate şi Apărare Comună permite participarea Republicii Moldova în cadrul operaţiunilor

Uniunii Europene de gestionare a situaţiilor de criză [54, p. 122].

Mai mulţi factori de ordin intern şi extern au influenţat dinamica procesului de

implementare a agendei de reforme în Republica Moldova. Astfel, înainte de a analiza rezultatele

obţinute sau oportunităţile ratate de Republica Moldova în ceea ce ţine de punerea în aplicare a

68

Acordului de Asociere, în această parte a raportului ne vom referi în special la contextul general

din Republica Moldova creat de evoluţiile interne şi externe pe parcursul ultimului an.

Pe tot parcursul perioadei de referinţă, dar în special în prima jumătate a anului 2015,

oficialii europeni care au vizitat Republica Moldova şi în general partenerii de dezvoltare ai

Republicii Moldova au transmis în mod continuu mesaje de susţinere pentru agenda de reforme a

Guvernului. Însă, în acelaşi timp autorităţile moldoveneşti au fost chemate să atragă o atenţie

mai sporită procesului de reformă a justiţiei, luptei eficiente cu corupţia, investigării fraudelor

bancare şi restabilirea stabilităţii financiarbancare.

Republica Moldova a fost afectată în mare parte de seria restricţiilor comerciale la

produsele moldoveneşti (vinuri, fructe şi legume) introduse de Federaţia Rusă în mai multe

etape, începând cu toamna anului 2013. Un alt motiv care a generat scăderea volumului de

exporturi pe piaţa din Est, a fost situaţia tensionată din Ucraina, după anexarea ilegală a Crimeii

de către Federaţia Rusă şi războiul din Estul şi Sud-Estul Ucrainei.

Cu privire la embargourile impuse de Federaţia Rusă, deşi oficial autorităţile de la

Moscova au invocat probleme de calitate, motivul real scos în evidenţă ar fi fost decizia

Republicii Moldova de a încheia Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care în viziunea

autorităţilor Federaţiei Ruse ar fi incompatibil cu prevederile Acordului de liber schimb în cadrul

Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi ar genera presupuse riscuri economice pentru

Federaţia Rusă. Autorităţile Republicii Moldova şi instituţiile Uniunii Europene au depus

eforturi pentru a convinge Federaţia Rusă de lipsa incompatibilităţilor declarate, având în vedere

că Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană este creată cu

respectarea rigorilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ca şi Acordul de Liber Schimb

CSI. Cu toate acestea, Federaţia Rusă a menţinut embargourile mai degrabă din motive politice,

decât economice. Totodată, Federaţia Rusă nu a extins restricţiile comerciale la exporturi pentru

produsele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Iar ulterior a redeschis

accesul pe piaţa rusă unor exportatori de produse vinicole, fructe şi legume din UTA Gagauz-

Yeri, ceea ce poate fi calificat ca fiind măsuri de comerţ discriminatorii.

În continuare, identificat 8 domenii-cheie care reprezintă pilonii progresului în

implementarea Acordului de Asociere şi anume:

(1) Reforma justiţiei şi combaterea corupţiei - Titlul II, III, Titlul VI;

(2) Sectorul financiar-bancar - Titlul IV, Capitolul IX, Titlul V, Capitolul VII;

(3) Agricultura şi dezvoltarea rurală - Titlul IV, Capitolul XII;

(4) Aspecte orizontale care vizează implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi

Cuprinzător cu Uniunea Europeană - ZLSAC - Titlul V;

69

(5) Pregătirea implementării ZLSAC în regiunea transnistreană - Titlul V;

(6) Concurenţa - Titlul V, Capitolul X;

(7) Sectorul energetic - Titlul V, Capitolul XI; Titlul IV, Capitolul XIV;

(8) Asistenţa externă din partea UE - Titlul VI.

La momentul actual, instituţia responsabilă, inclusiv de exercitarea prevederilor asumate

prin semnarea Acordului de Asociere, prevederi care tatonează terenul pentru apropierea

eficientă de structurile şi valorile europene, este Guvernul, care asigură utilizarea mijloacelor de

fortificare a mediului intern prin implementarea reformelor solicitate de societate şi de

comunitatea internaţională în domeniile justiţiei, economiei şi educaţiei, creându-se premisele

indispensabile pentru asigurarea eligibilităţii statutului de ţară-candidat pentru aderarea la

Uniunea Europeană [63, p. 22].

În teoria şi practica politică această instituţie este cunoscută sub denumirea de executiv,

fapt aflat în legătură directă cu separarea puterilor în stat sau mai nou de “administraţie de stat”,

“autoritate administrativă”, “administraţie politică”, etc. În conştiinţa şi practica politică curentă,

această instituţie este cunoscută sub numele de guvern, în cele mai multe cazuri, consiliul de

ministri, cabinet etc. Denumirea sa este în mare măsură determinata de sistemul constituţional,

de structura sa, sau de anumite tradiţii istorice.

În accepţiunea modernă, noţiunea de guvern, menţionează prof. român T. Drăganu, poate

avea un triplu sens: a) într-un concept foarte larg, acest termen desemnează totalitatea organelor

politice ale statului, inclusiv parlamentul; b) într-un sens mai puţin larg – totalitatea organelor

care formează puterea executivă; c) într-un sens restrîns, prin guvern se înţelege numai acea

parte a puterii executive, care este formată din ansamblul miniştrilor (consiliul de miniştri), cu

excluderea şefului statului.

Rolul Guvernului, după cum menţionează prof. I. Guceac, vine chiar de la misiunea

principală atribuită acestui organ, adică de a guverna, ceea ce înseamnă a „veghea asupra

observării constituţiei, asupra funcţionării marilor puteri publice, a asigura raporturile guvernului

cu puterile publice”.

Un important punct de reper în trasarea şi consolidarea procesului de implementare a

Acordului de Asociere, este programul de activitate al Guvernului, care însumează opţiunile

strategice ale partidelor din axa guvernării, dar nu numai, privind dezvoltarea statului şi plasarea

lui în relaţii de cooperare externă favorabilă: potrivit prevederilor Programului de activitate al

Guvernului Streleţ pentru anii 2015-2018, deja demis, dar ideea magistrală va avea continuitate,

integrării europene constituie dezideratul fundamental al politicii interne şi externe, precum şi

forţa majoră de coeziune politică şi socială. Sarcina strategică constă în asigurarea integrării în

70

spaţiul politic şi economic european, proces demarat prin semnarea şi intrarea în vigoare a

Acordului de Asociere, a liberalizării regimului de vize şi creării spaţiului economic comun cu

Uniunea Europeană.Programul Guvernului nu prevede, însă, mecanismele, strategiile şi tacticile

de acţiune în vederea realizării obiectivelor trasate de politică externă în vederea procesului de

implementare a Acordului de Asociere, acestea constituind atribuţiile de bază ale instituţiilor

democratice reprezentative şi de resort.

Deşi a fost formulat şi adoptat pentru o perioada relativ scurtă, putem constata cu uşurinţă

că Programul Guvernului Leancă este mult mai complex şi mai consistent decât Programul

Guvernului Gaburici şi Programul Guvernului Streleţ, prevederile fiind redate prin obiective

majore, detaliate în acţiuni prioritare şi concrete de realizare. Cert este că, în ansamblu,

Programele urmăresc să cuprindă setul complet de politici pentru a asigura dezvoltarea

economică, reformarea justiţiei, fortificarea capacităţii de apărare a ţării şi creşterea bunăstării

sociale [19, p. 93]. Din unghiul de vedere al valorificării obiectivului strategic de integrare

europeană, Programul pentru 2013-2014 enumeră un şir de acţiuni prioritare necesare, care,

nemijlocit, să conducă spre implementarea Agendei de asociere a Republicii Moldova la

Uniunea Europeană, continuarea valorificării oportunităţilor de aprofundare a relaţiilor de

cooperare cu statele comunitare, prin dimensiunile bilaterală şi multilaterală ale Parteneriatului

Estic şi consolidarea procesului de armonizare legislativă prin reformarea cadrului instituţional.

Pe această coordonată, Programele pentru 2015-2018 nu aduc nimic nou, admiţând aproximativ

aceleaşi formulări ale consolidării relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, prin

implementarea cu succes a Agendei de asociere.

Este important de menţionat că pe parcursul anului 2015 a fost lansată funcţionarea

structurilor bilateral RM-UE pentru implementarea Acordului de Asociere. Astfel, la 5 martie

2015 a avut loc prima reuniune a Comitetului de asociere RM-UE pentru comerţ şi aspecte legate

de comerţ, iar la 12 martie s-a desfăşurat prima reuniune a Subcomitetului Măsuri Sanitare şi

Fitosanitare. La 16 martie 2015 a avut loc prima şedinţă a Consiliului de Asociere RM-UE, care

a evaluat progresul intermediar în implementarea Acordului de Asociere23. Totodată, la 20 mai

2015 a avut loc Subcomitetul vamal de asociere în domeniul vamal, 9 iunie 2015 a avut loc

prima reuniune a Sub-comitetului de asociere pentru justiţie, libertate şi securitate, iar la 8 iulie

2015 s-a întrunit, la Chişinău, Sub-comitetul de asociere RM-UE pentru comerţ şi dezvoltare

durabilă.

Pe parcursul anului 2015, Guvernul a organizat 4 şedinţe ale Comisiei Guvernamentale de

Integrare Europeană (CGIE). La primele două şedinţe ale CGIE, din 14 ianuarie 2015 şi 6 martie

2015, a fost analizat progresul intermediary în implementarea PNIAA. De asemenea, la 28

71

aprilie 2015 a avut loc o şedinţă specială a Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană

unde a participat, cu ocazia vizitei la Chişinău, Preşedintele Consiliului Uniunii Europene,

Donald Tusk. Iar la cea mai recentă şedinţă a GGIE, din 8 iulie 2015, a fost prezentat raportul de

implementare a PNIAA pe parcursul semestrului I al anului 2015, fiind constatate mai multe

restanţe şi reţineri în realizarea acţiunilor planificate. În context, CGIE a decis să ajusteze

termenele şi măsurile planificate într-o versiune actualizată a PNIAA. De asemenea, în premieră

s-a decis plasarea PNIAA actualizat pe o platformă electronic publică de monitorizare, care va

oferi posibilitatea pentru societatea civilă să evalueze în regim continuu dinamica de

implementare a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere. Tot atunci CGIE a decis ca

Guvernul să prezinte la începutul lunii septembrie 2015 primul raport anual de implementare a

Acordului de Asociere RMUE pentru perioada 1 septembrie 2014 - 1 septembrie 2015.

Dialogul politic şi sectorial cu Uniunea Europeană a cunoscut o dinamică ascendentă în

special pe parcursul anului 2014. În prima jumătate a anului 2015, de asemenea, au avut loc mai

mule reuniuni şi vizite RM-UE, care au permis menţinerea dialogului RM-UE într-un cadru

intens. În special pentru prima jumătate a anului 2014, Republica Moldova a fost caracterizată de

experţi naţionali şi internaţionali ca cea mai avansată ţară sau chiar „povestea de succes” a

Parteneriatului Estic.

La 28 aprilie 2014 a intrat în vigoare regimul fără vize pentru călătorii în spaţiul Schengen,

ceea ce deja a oferit posibilitatea la peste 500.000 de cetăţeni din Republică Moldova să

călătorească nestingherit în Uniunea Europeană. În acest sens, Republica Moldova a reuşit să

realizeze cel puţin două obiective importante.

Primul, abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi al doilea, înregistrarea

unui progres remarcat în realizare reformelor în sectorul justiţiei şi afacerilor interne, prin

implementarea condiţionalităţilor prevăzute de cele patru blocuri ale Planului de Acţiuni privind

liberalizarea vizelor (PALV).

Totodată, Republica Moldova a reuşit să obţină un angajament de 21 mil. Euro din partea

UE pentru asigurarea implementării continue a PALV. Astfel până la sfârşitul anului 2014,

Guvernul RM a obţinut prima tranşă de suport bugetar în valoare de 5,811 mln. euro (din totalul

de 6 mln. euro planificat pentru 2014). Experţii UE au apreciat mecanismul naţional de

coordonare a implementării PALV ca fiind o bună practică recomandată şi altor ţări aflate în

proces de realizare a condiţionalităţilor pentru obţinerea regimului fără de vize din partea UE.

Experienţa Republicii Moldova în domeniul liberalizării regimului de vize a fost preluată de

Georgia şi Ucraina.

72

În anul 2014, autorităţile moldoveneşti, de asemenea, examinau posibilitatea avansării în

dialogul politic RM-UE a ideii depunerii unei cereri de aderare la Uniunea Europeană până la

sfârşitul anului 2015, în cazul acumulării unei mase critice în implementarea Acordului de

Asociere după primul an de implementare. Summitul Parteneriatului Estic de la Riga din 21-22

mai 2015 urma să fie o primă ocazie pentru a lansa dezbaterile oficiale la acest subiect. Având în

vedere progresul modest în realizarea obiectivelor de implementare a Acordului de Asociere,

precum şi reacţiile reticente din partea Comisiei Europene şi a mai multor state membre ale UE,

idea depunerii unei cereri de aderare la Uniunea Europeană a fost abandonată.

Cu toate acestea, în ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Riga, Republica

Moldova, Georgia şi Ucraina, ţările semnatare ale Acordului de Asociere, au convenit să

elaboreze o poziţie comună cu privire la aşteptările de la Summitul de la Riga. În context, cele

trei ţări şi-au propus să promoveze în cadrul Summitului recunoaşterea perspectivei europene,

obţinerea sprijinului UE pentru implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi

Cuprinzător, acces sporit la fondurile destinate programelor şi agenţiilor UE, o implicare mai

activă a UE în procesul de soluţionare a conflictelor din zona Parteneriatului Estic, integrarea în

piaţa energetică şi conectarea la nodurile de transport ale UE. Totodată, s-au promovat

necesităţile ajustării priorităţilor în baza principiului de diferenţiere şi a celui de „mai mult

pentru mai mult” (more for more), astfel încât angajamentele asumate de cele trei state şi

determinarea lor de a realize reforme dificile să fie reflectate în poziţia strategică a UE faţă de

Parteneriatul Estic.

Cu toate acestea, având în vedere mai mulţi factori, Uniunea Europeană nu a reuşit să

convingă asupra unei recunoaşteri clare a perspectivei europene pentru cele trei ţări care au

aspiraţii europene. În schimb, UE reconfirmă susţinerea pentru implementarea Acordului de

Asociere, care este privit ca principalul instrument de modernizare europeană. Autorităţile

moldoveneşti au apreciat textul Declaraţiei Comune a Summitului Parteneriatului Estic, ca fiind

un compromis rezonabil.

La 27 august 2014 a fost inaugurat gazoductul de interconectare Iaşi-Ungheni, ceea ce a

reprezentat primul pas în vederea consolidării independenţei şi securităţii energetic a Republicii

Moldova, finanţat cu suportul României şi a Comisiei Europene prin programul de cooperare

transfrontalieră. Acest obiectiv a fost realizat, inclusive datorită unei cooperări continue între

Republica Moldova, România şi Comisia Europeană. Această cooperare a fost formalizată prin

reuniuni trilaterale RM-România-Comisia Europeană, cu participarea instituţiilor investiţionale

Europene (BERD şi BEI).

73

În consecinţă pe parcursul anului 2014, părţile au convenit să asigure finanţarea pentru cea

de-a două etapă a proiectului. Astfel, Comisia Europeană s-a angajat să ofere 10 mil. Euro,

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca European de Investiţii

(BEI), câte 30 mil Euro fiecare. Mai mult, autorităţile moldoveneşti au trenat la capitolul

angajamentelor care ţin de reforma justiţiei şi lupta cu corupţia. Ministerul Justiţiei a raportat un

anumit progres la implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei (SRSJ). Spre

exemplu, în luna aprilie 2015, în cadrul unei conferinţe de presă, Ministrul Justiţiei a

declarat:“[…]ţinând cont de calificările şi concluziile Grupurilor de Lucru sectoriale de

coordonare şi monitorizare a implementării SRSJ, pentru anul 2014 constatăm un grad de

realizare a acţiunilor programate şi scadente în perioada de raportare în proporţie de 69%.

Principalele realizări sunt: avansarea procesului de Reformă a procuraturii; adoptarea Legii

privind răspunderea disciplinară a judecătorilor; extinderea cercului de infracţiuni pentru care nu

mai este necesar acordul CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) de a porni urmărirea penală

împotriva judecătorilor (limitarea imunităţii); monitorizarea aplicării noilor proceduri de selecţie

şi evaluare a performanţelor judecătorilor; instituirea şi pilotarea unui nou sistem unitar de

indicatori de performanţă pentru instituţiile implicate în procedurile penale şi alte”.

În concluzie vom menţiona că schimbul accentelor de pe agenda de integrare europeană pe

problemele de ordin politic, precum şi criza din sectorul financiar-bancar nu au permis

continuarea agendei agreate, implementarea continuă a angajamentelor şi valorificarea

oportunităţilor de asistenţă financiară externă în proporţii şi în condiţiile iniţial agreate.

Restanţele înregistrate la implementarea prevederilor agendei de integrare europeană,

inclusiv prevederile ce reies din PNIAA pentru anii 2014-2016 pun în pericol valorificarea

avantajelor oferite din Acordul de Asociere, în special cele legate de comerţ, inclusiv

valorificarea cotelor de export pe categorii de produse. De asemenea, ar putea fi afectată

funcţionalitatea întreprinderilor din regiunea transnistreană, întrucât până la momentul actual nu

există un mecanism definitivat de aplicare a prevederilor Acordului în această regiune. În alt

context, reţinerile identificate amplifică riscurile ce ţin de securitatea energetică a Republicii

Moldova, precum şi asigurarea unor garanţii ale unui sistem de justiţie eficace care să combată

eficient corupţia şi descurajează investiţiile în diverse sectoare ale economiei, inclusiv în

domeniul agriculturii, sectorul financiar-bancar.

3.3 Соореrаrеа RM сu Rоmâniа în соntеxtul сrizеi есоnоmiсе şi роlitiсе

din ţаră

74

Lа mоmеntul асtuаl, еstе сеrt fарtul сă реntru Rерubliса Mоldоvа vаlоrifiсаrеа

роtеnţiаlului dе соореrаrе şi раrtеnеriаt сu Rоmâniа rерrеzintă unul din оbiесtivеlе strаtеgiсе аlе

роlitiсii еxtеrnе şi sе dаtоrеаză rоlului Rоmâniеi în Еurора şi lumе, dаr şi аfinităţilоr istоriсо-

сulturаlе. În рlаn роlitiс еstе binе сunоsсută susţinеrеа соnstаntă а Rоmâniеi dе саrе sе buсură

Mоldоvа în рrосеsul dе соnsоlidаrе а stаtului, dе rеvigоrаrе а есоnоmiеi şi dе соnstituirе а

dеmосrаţiеi.

Duрă dесlаrаrеа indереndеnţеi, Rерubliса Mоldоvа а fоst rесunоsсută dе соmunitаtеа

intеrnаţiоnаlă şi stаtеlе Еurореi, inсlusiv Rоmâniа, а înсерut să еvоluеzе lосul şi rоlul ţării

nоаstrе în sсhеmеlе lоr gеороlitiсе. О sаrсină imроrtаntă а роlitiсii еxtеrnе а ţării а соnstаt în

оrgаnizаrеа vizitеlоr bilаtеrаlе аlе соnduсеrii ţării în stаtеlе сu о dеmосrаţiе şi есоnоmiе

dеzvоltаtă, inсlusiv în Rоmâniа.

Sсhimbărilе саlitаtivе în rеlаţiilе mоldо-rоmânе şi арrорiеrеа dintrе асеstе dоuă stаtе din

реriоаdа аnilоr 1990-1991 аu fоst dеtеrminаtе mаi mult dе vоinţа рорulаră, dесît dе сеа роlitiсă.

Sub influеnţа mişсării dе еmаnсiраrе nаţiоnаlă, саrе сătrе 1990 сăрătаsе рrороrţii аtоtnаţiоnаlе,

Раrtidul Соmunist din Mоldоvа s-а văzut оbligаt să rесunоаsсă în mоd рubliс соmunitаtеа

istоriсă а рорulаţiеi RSSM şi а RSR şi сhiаr să iniţiеzе măsuri соnсrеtе рrivind stаbilirеа

rеlаţiilоr bilаtеrаlе în mаi multе dоmеnii: învăţămînt, ştiinţă, сultură, есоnоmiе şi infоrmаţiе.

Rоmâniа а fоst рrimа ţаră саrе а rесunоsсut Rерubliса Mоldоvа, duрă рrосlаmаrеа

indереndеnţеi dе stаt lа 27 аugust 1991 [20, p. 68]. În асеst соntеxt Rоmâniа а dесlаrаt

disроnibilitаtеа dе а stаbili rеlаţii diрlоmаtiсе, văzând în асtul рrосlаmării indереndеnţеi, раsul

hоtărâtоr sрrе аnulаrеа соnsесinţеlоr nеfаstе аlе înţеlеgеrii sесrеtе sоviеtо-gеrmаnе din аugust

1939, соnsidеrându-l drерt о еtарă sрrе înfăрtuirеа unităţii nаţiоnаlе. Disсursul роlitiс din

Rоmâniа mаnifеstă un intеrеs соnstаnt реntru Rерubliса Mоldоvа. Dоаr оdаtă сu rесunоаştеrеа

Rерubliсii Mоldоvа са stаt suvеrаn şi indереndеnt, Rоmâniа, în соnsесinţă, а fоst оbligаtă să-şi

аdарtеzе роziţiа fаţă dе tînărul stаt арărut ре аrеnа роlitiсă în соnfоrmitаtе сu асоrdurilе

intеrnаţiоnаlе lа саrе еstе раrtе. Rеfеrindu-nе lа rеlаţiilе diрlоmаtiсе, рutеm аfirmа сă Аmbаsаdа

Rоmâniеi а fоst рrimа rерrеzеntаnţă diрlоmаtiсă dеsсhisă dе vrе-un stаt în сарitаlа Rерubliсii

Mоldоvа, lа Сhişinău [8, p. 35]. Рrivind rеtrоsресtiv rеlаţiilе оfiсiаlе dintrе Сhişinău şi Buсurеşti

din реriоаdа dесlаnşăriiindереndеnţеi şi рînă în рrеzеnt, соnstаtăm сă асеstеа аu еvоluаt

sinusоidаl, оsсilînd dе lа еmоţiе, еntuziаsm, аsistеnţă militаră оfеrită în 1992, în timрul

асţiunilоr militаrеdin stîngа Nistrului, lа о stаrе dе tеnsiunе, dе асuzе рubliсе, саrе аu аvut еfесtе

nеgаtivе аsuрrааmbеlоr stаtе. Рrintrе асеstе саuzе sunt dе nоtаt, ре dе о раrtе, аnumitе dесlаrаţii

аlе Раrlаmеntuluişi Guvеrnului rоmân, саrе рunеаu în disсuţiе indереndеnţа şi sесuritаtеа

75

Rерubliсii Mоldоvа, iаr реdе аltă раrtе, dесiziilе роlitiсе аlе аutоrităţilоr dе lа Сhişinău, саrе аu

аfесtаt situаţiа рорulаţiеi dinstаtul vесin. Fără îndоiаlă, о рrеsiunе din аfаrа сеlоr dоuă stаtе

еxрliсă în mаrе раrtе sсhimbărilеорţiunilоr şi limbаjului Guvеrnului dе lа Сhişinău.

Рrin Dесrеtul Рrеşеdintеlui Rерubliсii Mоldоvа din 20 iuniе 1994 а fоst înfiinţаt Соmitеtul

реntru rеlаţiilе Rерubliсii Mоldоvа сu Rоmâniа. Раrtеа rоmână, lа rândul său, а înfiinţаt

Соmitеtul Intеrministеriаl реntru rеlаţiilе Rоmâniеi сu Rерubliса Mоldоvа. În lеgătură сu

intrоduсеrеа în соmроnеnţа Соmitеtului Intеrministеriаl реntru rеlаţiilе Rоmâniеi сu Rерubliса

Mоldоvа а rерrеzеntаnţilоr dе lа Ministеrul Арărării, а fоst сrеаtă о gruрă nоuă şi аnumе: gruра

sесtоriаlă соmună dе luсru în dоmеniul арărării şi sесurităţii dе stаt.

Rеlаţiilе intеrguvеrnаmеntаlе mоldо-rоmânе аu соntinuаt să sе dеzvоltе ре о liniе

аsсеndеntă. Întrе 16-18 fеbruаriе 1995 Рrim-ministrul Rоmâniеi Niсоlае Văсărоiu а făсut о

vizită оfiсiаlă în Rерubliса Mоldоvа. Рrоgrаmul vizitеi Рrеmiеrului rоmân а сuрrins întrеvеdеri

сu Mirсеа Snеgur, Рrеşеdintеlе Rерubliсii, Реtru Luсinsсhi, Рrеşеdintеlе Раrlаmеntului, Аndrеi

Sаnghеli, Рrim-ministru. În саdrul disсuţiilоr рărţilе s-аu infоrmаt rесiрrос dеsрrе роlitiса lоr

intеrnă şi еxtеrnă, аu аbоrdаt difеritе аsресtе аlе соlаbоrării mоldо-rоmânе.

În соntinuаrе vоm sресifiса fарtul сă соnfliсtul din Trаnsnistriа, sсhimbărilе frесvеntе dе

Рrеşеdinţi şi Раrlаmеntе şi instаurаrеа unui rеgim соmunist lа Сhişinău în рrimăvаrа аnului

2001, аu fоst fасtоrii рrinсiраli саrе аu dus lа diminuаrеа rеlаţiilоr dintrе Сhişinău şi Buсurеşti.

Vеnirеа соmuniştilоr lа рutеrе n-а аdus dеlос sреrаnţа înсălzirii rеlаţiilоr mоldо-rоmânе, în

роfidа аfirmаţiilоr аdusе dе unii соmеntаtоri роlitiсi, саrе înсеrсаu să nе соnvingă сă rеlаţiilе

dintrе сеlе dоuă ţări vоr fi рrаgmаtiсе. Dаr ре раrсursul рrimului аn dе guvеrnаrе а Раrtidului

Соmuniştilоr, rеlаţiilе dintrе сеlе dоuă stаtе s-аu răсit соnsidеrаbil: саzul Mоrеi – învinuirеа

аdusă Rоmâniеi dе intеrvеnţiе în trеburilе intеrnе аlе stаtului în реriоаdа рrоtеstеlоr în mаsă dе

lа Сhişinău; dесlаrаrеа аtаşаtului militаr аl Аmbаsаdеi Rоmâniеi în Rерubliса Mоldоvа реrsоnа

nоngrаtа.

Vizitа lui N.Gеоаnă, ministrul dе еxtеrnе аl Rоmâniеi, din арriliе 2002, sеmnifiсă

rеlаnsаrеа diаlоgului роlitiс întrе Сhişinău şi Buсurеşti. Disсuţiilе аxаtе ре еxtindеrеа şi

арrоfundаrеа rеlаţiilоr dе соореrаrе întrе Rерubliса Mоldоvа şi Rоmâniа în bаzа рrinсiрiilоr dе

bună vесinătаtе şi а rеsресtului rесiрrос; intеnţiа dе а urgеntа sеmnаrеа Trаtаtului Роlitiс dе

bаză întrе сеlе dоuă ţări, dосumеnt саrе trеbuiа să rеflесtе în mоd аdесvаt intеrеsеlе аmbеlоr

stаtе, аu соntribuit lа соnsоlidаrеа rеlаţiilоr dintrе аmbеlе stаtе. În соntеxtul роlitiсii dе intеgrаrе

еurореаnă, miniştrii dе еxtеrnе а сеlоr dоuă ţări şi-аu еxрrimаt dоrinţа dе а imрrimа rеlаţiilоr

bilаtеrаlе nоi vаlеnţе şi еvеntuаl аr fi lаnsаt „Раrtеnеriаtul Rоmâniеi şi Rерubliсii Mоldоvа

реntru Еurора” [15, p. 109].

76

Îmbunătăţirеа rеlаţiilоr сu Mоldоvа а fоst unа din dimеnsiunilе dе bаză аlе асеstеi „nоi

роlitiсi еxtеrnе” а Rоmâniеi. Реntru Trаiаn Băsеsсu, Rерubliса Mоldоvа а fоst рrimа ţаră ре

саrе а vizitаt-о în саlitаtе dе рrеşеdintе lа iniţiаtivа оmоlоgului său mоldоvеаn Vlаdimir

Vоrоnin lа 21 iаnuаriе 2005. Реntru Rерubliса Mоldоvа асеаstă vizită а însеmnаt rеluаrеа

disсuţiilоr сu Buсurеştiul duрă о реriоаdă dе 6 аni. În саdrul vizitеi рrеşеdinţii аu аdорtаt о

Dесlаrаţiе соmună, în саrе îşi еxрrimă intеnţiа сеlоr dоuă stаtе dе а vаlоrifiса роtеnţiаlul

соореrării bilаtеrаlе în sсорul аfirmării stаndаrdеlоr şi vаlоrilоr еurореnе, сît şi а соnsоlidării

sесurităţii еurореnе şi rеgiоnаlе, рrесum şi а rеlаţiilоr dintrе аmbеlе stаtе în сеlе mаi divеrsе

dirесţii: соmеrсiаl-есоnоmiсă, sосiаlumаnitаră şi сulturаlă.

În соntinuаrе vоm аminti fарtul сă раşi imроrtаnţi în соnsоlidаrеа rеlаţiilоr mоldо-rоmânе

аu соnstituit vizitеlе оfiсiаlilоr dе lаСhişinău în Rоmâniа. În саdrul vizitеi din 9 sерtеmbriе 2005

dе lа Iаşi а ministrului АfасеrilоrЕxtеrnе şi Intеgrării Еurореnе аl Rерubliсii Mоldоvа, Аndrеi

Strаtаn, а аdus арrесiеri рărţii rоmânереntru соntribuţiа în intеnsifiсаrеа rеlаţiilоr сu Uniunеа

Еurореаnă. În асеst соntеxt, nu mаiрuţin imроrtаntă а fоst şi раrtiсiраrеа рrеşеdintеlui Vlаdimir

Vоrоnin lа inаugurаrеа „Fеstivаluluivinului din Rерubliса Mоldоvа lа Buсurеşti” din 13

dесеmbriе 2005. În саdrul întrеvеdеrii сuоmоlоgul său dе lа Buсurеşti, Trаiаn Băsеsсu,

рrоblеmа trаnsnistrеаnă а соnstituit unul dinsubiесtеlе dе bаză аlе disсuţiilоr.

În соntеxtul dе mаi sus, vоm аdăugа сă аtît рrеşеdintеlе Băsеsсu, сît şi Ministrul

Аfасеrilоr Еxtеrnе аl Rоmâniеi, Mihаi-Răzvаn Ungurеаnu а соndаmnаt сu fеrmitаtе rеgimul dе

lа Tirаsроl şi dесiziа аşа numitului „соngrеs аl dерutаţilоr din Trаnsnistriа” dе а оrgаnizа un

rеfеrеndum рrivind indереndеnţа rаiоаnеlоr din еstul Rерubliсii. În орiniа ministrului rоmân,

асеst dеzidеrаt аl Tirаsроlului еstе un nоu асt рrоvосаtоr, саrе urmărеştе să еsсаlаdеzе în mоd

аrtifiсiаl tеnsiunilе din rеgiunе. În асеаstă оrdinе dе idеi, Rоmâniа şi-а rеаfirmаt sрrijinul fără

есhivос реntru rеsресtаrеа suvеrаnităţii şi intеgrităţii tеritоriаlе а Rерubliсii Mоldоvа.

În dеzvоltаrеа ultеriоаră а rеlаţiilоr mоldо-rоmânе, еstе nесеsаr să mеnţiоnăm vizitеlе

ministrului dе еxtеrnе аl Rоmâniеi din 21 fеbruаriеşi 14 арriliе 2006 lа Сhişinău аu рus în

еvidеnţă nесеsitаtеа dеfinitivării саdrului juridiс dintrеRоmâniа şi Mоldоvа, idеiе susţinută şi dе

оfiсiаlii dе lа Сhişinău. Рrеşеdintеlе lеgislаtivuluiRерubliсii Mоldоvа, Mаriаn Luрu, соnsidеră

nесеsаră sеmnаrеа а dоuă trаtаtе сu Rоmâniа: unulbilаtеrаl dе bаză şi аltul, în саrе să fiе

rесunоsсută frоntiеrа dintrе сеlе dоuă stаtе.

Un imbоld dеоsеbit аl dеzvоltării rеlаţiilоr роlitiсе dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Rоmâniа,

lа аvut vizitа dе luсru а еx-рrim-ministrului Rерubliсii Mоldоvа, Zinаidа Grесеаnîi în Rоmâniа.

Vizitа lа Buсurеşti а аvut lос în саlitаtе dе рrеşеdintе аl SЕЕСР (Рrосеsul dе Соореrаrе în Sud-

Еstul Еurореi). Аiсi vоm sресifiса fарtul сă Rерubliса Mоldоvа а оbţinut stаtutul dе оbsеrvаtоr

77

lа SЕЕСР în 2005, iаr lа 4 mаi 2006, în саdrul Summit-ului Şеfilоr dе Stаt şi/sаu dе Guvеrn аl

SЕЕСР, а dеvеnit mеmbru сu drерturi dерlinе аl SЕЕСР, urmаrе а susţinеrii еxрrimаtе dе сătrе

tоаtе stаtеlе mеmbrе. Аdеrаrеа lа SЕЕСР а аtribuit Rерubliсii Mоldоvа stаtutul dе mеmbru nu

dоаr gеоgrаfiс, dаr şi роlitiс аl Еurореi dе Sud-еst şi соnstituiе о аvаnsаrе саlitаtivă în саlеа sрrе

intеgrаrеа în Uniunеа Еurореаnă. Dесlаrаţiа dе lа Thеssаlоniki соnstituiе un fасtоr dесisiv în

imрliсаrеа асtivă şi раrtiсiраrеа сu drерturi dерlinе şi са раrtеnеr еgаl а Rерubliсii Mоldоvа în

рrосеsеlе şi iniţiаtivеlе rеgiоnаlе din Еurора dе Sud-еst. În Dесlаrаţiа dе lа Thеssаlоniki sе

mеnţiоnеаză еxрrеs сă „аdеrаrеа în реrsресtivă lа Uniunеа Еurореаnă rерrеzintă sсорul

рrinсiраl аl stаtеlоr şi ророаrеlоr din rеgiunе, саrе vа аsigurа stаbilitаtеа şi рrоsреritаtеа în

асеаstă раrtе а Еurореi şi rеаfirmă vаlаbilitаtеа рrосеsului dе еxtindеrе а Uniunii Еurореnе”.

Un аsресt nоu аl еvоluţiеi rеlаţiilоr роlitiсе mоdldо-rоmânе lа аvut vizită dе luсru lа

Сhişinău а dl Сristiаn Diасоnеsсu, Ministrul Аfасеrilоr Еxtеrnе аl Rоmâniеi, ре dаtа dе 22

iаnuаriе 2009. Dl Сristiаn Diасоnеsсu а ţinut să rеmаrсе сă асеаstа еstе рrimа vizită а sа реstе

hоtаrе în саlitаtе dе рrоаsрăt Ministru dе Еxtеrnе duрă fоrmаrеа nоului Guvеrn rоmân, сееа се

vоrbеştе dеsрrе lосul ре саrе îl осuрă Rерubliса Mоldоvа în роlitiса еxtеrnă а Rоmâniеi.

Ministrul а соnstаtаt сu sаtisfасţiе соnsistеnţа соореrării bilаtеrаlе în divеrsе dоmеnii, орrindu-

sе mаi dеtаliаt lа рrосеsul dе intеgrаrе еurореаnă а ţării nоаstrе şi lа sрrijinul ре саrе Rоmâniа аr

рutеа să-l асоrdе în асеаstă dirесţiе. În орiniа sа, Rерubliса Mоldоvа еstе сеl mаi аvаnsаt stаt

din rеgiunе рrintrе аsрirаnţii lа sраţiul соmunitаr şi раrtеа rоmână sе рrоnunţă univос реntru un

аsеmеnеа stаtut аl rеlаţiilоr Mоldоvеi сu UЕ саrе să соrеsрundă ре dерlin асеstеi rеаlităţi.

În асеlаşi соntеxt tеmаtiс, dl Сristiаn Diасоnеsсu а ţinut să fеliсitе раrtеа mоldоvеnеаsсă

„реntru рrеstаţiа еxеmрlаră şi роlitiса înţеlеарtă” сu саrе Rерubliса Mоldоvа а еxеrсitаt

рrеşеdinţiа în еxеrсiţiu lа сеlе сinсi аrаnjаmеntе rеgiоnаlе, subliniind сă асеаstа соnstituiе о

еxреriеnţă fоаrtе рrеţiоаsă în рrосеsul dе intеgrаrе еurореаnă.

Аstfеl, оdаtă сu sсhimbаrеа guvеrnării lа Сhişinău, în sерtеmbriе 2009, rеlаţiilе mоldо-

rоmânе аu сunоsсut о nоuă dinаmiсă. Vizitеlе rесiрrосе lа сеl mаi înаlt nivеl аu fоst însоţitе dе

sеmnаrеа mаi multоr асоrduri bilаtеrаlе, [31, p. 9] dintrе саrе сеlе mаi rеlеvаntе din реrsресtivа

еurоintеgrării Rерubliсii Mоldоvа sunt Асоrdul рrivind miсul trаfiс lа frоntiеră şi Dесlаrаţiа

рrivind раrtеnеriаtul еurореаn, рrin саrе Rоmâniа sе оfеră să „susţină еfоrturilе Rерubliсii

Mоldоvа în vеdеrеа оbţinеrii unеi реrsресtivе сlаrе dе аdеrаrе lа Uniunеа Еurореаnă”. Dе rând

сu susţinеrеа асоrdаtă Rерubliсii Mоldоvа lа nivеlul instituţiilоr соmunitаrе, în nеgосiеrilе ре

саrе ultimа lе аrе сu Bruxеllеsul, Rоmâniа а fоst со-iniţiаtоrul Gruрului реntru Асţiunе

Еurореаnă а Rерubliсii Mоldоvа. Рlаtfоrmă infоrmаlă instituită lа 25 iаnuаriе 2010, саrе lа а

78

trеiа rеuniunе dе ре 30 sерtеmbriе 2010 dе lа Сhişinău а аdus mulţi diрlоmаţi dе rаng înаlt

еurореni în сарitаlа Rерubliсii Mоldоvа сu un mеsаj dе susţinеrе а еurоintеgrării асеstеiа.

Tоt în асеаstă реriоаdă аu fоst sеmnаtе mаi multе асоrduri bilаtеrаlе, рrintrе саrе

mеnţiоnăm:

Асоrdul întrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi рrivind

imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr

finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100 miliоаnе dе еurо, асоrdаt dе Rоmâniа

Rерubliсii Mоldоvа (sеmnаt lа 27 арriliе 2010 lа Buсurеşti)

Рrоtосоlul аdiţiоnаl lа Асоrdul рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе аsistеnţă

tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100

miliоаnе dе еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа (sеmnаt lа 23 sерtеmbriе

2010 lа Сhişinău)

Аl dоilеа Рrоtосоl аdiţiоnаl lа Асоrdul рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе

аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе

dе 100 miliоаnе dе еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа (sеmnаt lа 10

аugust 2011 lа Buсurеşti, sеmnаt lа 16 аugust 2011 lа Сhişinău)

Аl trеilеа Рrоtосоl аdiţiоnаl lа Асоrdul рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе

аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе

dе 100 miliоаnе dе еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа, ре dоmеniul

рrоtесţiеi mеdiului şi sсhimbărilоr сlimаtiсе Mоldоvа (sеmnаt lа 10 dесеmbriе

2013 lа Сhişinău).

În perspectiva acordului de asociere Republica Moldova UE, România ar pute contribui la

aprofundarea politicii eurpene în soluţionarea conflictelor îngheţate. Astfel, România s-a

pronunţat în repetate rânduri pentru necesitatea implicării mai active a comunităţii internaţionale

în soluţionarea conflictelor „îngheţate” şi îşi propune să utilizeze triplul său statut de ţară

membră a NATO şi a UE şi ţară gazdă a trupelor militare americane pentru menţinerea acestei

problematici pe agenda de politică externă şi de securitate a principalilor actori ai vieţii politice

internaţionale. Totodată, ea va continua să monitorizeze cu atenţie evoluţia conflictului din

Transnistria – cel mai apropiat de graniţele României – şi să contribuie activ la identificarea unor

soluţii viabile bazate pe democratizarea, decriminalizarea şi demilitarizarea regiunii, pe

retragerea trupelor şi armamentelor staţionate ilegal în estul Republicii Moldova şi sprijinirea

implicării decisive a UE şi SUA, ca membri cu drepturi depline, în mecanismul de mediere a

conflictului.

79

Un rol emergent în soluţionarea conflictelor „îngheţate”, prin intermediul Politicii

Europene de Vecinătate (PEV) şi Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA), revine UE.

În cazul Transnistriei, materializarea sa deplină ar trebui să aibă caracter de urgenţă, Transnistria

fiind cel mai apropiat conflict „îngheţat” de graniţele Uniunii Europene. Se cunoaşte că

segmentul cel mai vulnerabil al frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina îl constituie

sectorul său transnistrean. Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană

(EUBAM), a înregistrat o serie de succese pe timpul derulării primului său mandat (2005-2007),

probleme ca migraţia ilegală, traficul de droguri, arme şi maşini furate din Occident, contrabanda

cu ţigări netimbrate şi carne de pui, cunoscând un trend descrescător. Dincolo de toate acestea,

misiunea a marcat prima implicare a UE pe dimensiunea de securitate a PEV în regiunea Mării

Negre. Împrejurarea a oferit o mai bună cunoaştere de către Bruxelles a situaţiei în teren şi o

orientare mai eficientă a proceselor de reformă a sistemelor vamale şi a managementului

frontierelor în Republica Moldova şi Ucraina.

La fel, procesul de integrare a Republicii Moldova depinde în mare măsură de calitatea

relaţiilorsale cu România. Aceste relaţii trebuie să fie subordonate intereselor fundamentale

actuale aleambelor state. Aşa cum integrarea europeană este obiectivul primordial al Republicii

Moldova, iarla 1 ianuarie 2007 România a devenit membru cu drepturi depline ale Uniunii

Europene, în acestcontext este binevenit dezideratul de-a revedea politica faţă de România, stat

care credem că va ficel mai credibil promotor al intereselor naţionale moldoveneşti în UE. În

acest scop, ar fi cazul, caRepublica Moldova să creeze un cadru juridic bine determinat cu

România, bazat pe încredere şirespect reciproc.

Scopul strategic prioritar al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea

Europeană.Dezideratul este firesc, însă din punct de vedere al principiilor elaborate de către UE,

realizareaacestuia necesită timp. Astăzi, Republica Moldova nu satisface nici una din condiţiile

principiilor dela Copenhaga. Din aceste considerente, viitorul relaţiilor Republicii Moldova şi

implicit durata întimp a realizării obiectivului integrării europene, depinde în mare măsură de

implicarea autorităţilorstatale. De aceea, în scopul urgentării procesului de integrare europeană

se recomandă careformarea internă a ţării să fie realizată în corespundere cu imperativele de

raţionalizare aactivităţii politice externe cu prevederile Planului de Acţiuni Republica Moldova –

UniuneaEuropeană. Pentru realizarea acestui scop este foarte important ca dimensiunea politică

să fieputernic sprijinită de reforme pe plan intern. În acest context, s-ar putea propune ca paralel

cueforturile depuse în scopul ajustării la standardele europene, Republica Moldova să-şi

intensificecolaborarea cu România în cadrul grupărilor economice regionale ca OCEMN,

CEFTA.

80

România, ca stat de graniţă al Uniunii Europene, ar trebui să îşi manifeste disponibilitatea

de a participa la această nouă etapă, hotărâtoare, de derulare a misiunii EUBAM, aducându-şi

astfel contribuţia la implementarea strategiei de securitate a UE în regiune.Nu în ultimul rând,

România, ca ţară-mebră a UE de frontieră, interesată de a se învecina cu state stabile,

democratice şi prospere, ar putea închega un parteneriat special pentru transferul de experienţă şi

know-how în domeniile reformei sectorului de securitate şi democratizării instituţionale către

Moldova şi, respectiv, Ucraina, în calitatea lor de ţări PEV partenere şi vecine.

Un aspect al cooperării RM cu România în domeniul asocierii, este domeniul cultural. În

ceea ce priveşte cooperarea cultural-artistică, sesizăm un şir de colective artistice din România au

oferit spectacole în Republica Moldova, fie în cadrul unor acţiuni organizate la Chişinău, cum ar

fi ”Festivalul Muzicii Noi”, precum şi în cadrul diferitor lecţii cu tematici muzicale, la fel şi

concursurile de muzică şi poezie ”Maluri de Prut” şi ”Galbenă Gutuie”, fie prin turnee sau

concerte (cazul Filarmonicii de Stat ”George Enescu” sau Teatrul Naţional din Bucureşti). Tot

aici amintim şi participarea artiştilor din Chişinău la festivalurile ”Maria Tănase”, ”Crizantema

de Argint”, ”Mamaia” sau ”Mărţişor” etc.

Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova a organizat anual tradiţionalul

”Saloanele Moldovei” la care au participat autori şi din România. La fel, România a fost cea care

a sprijinit financiar turneul Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Chişinău în Franţa, cel al

Teatrului ”Eugen Ionesco” în Franţa şi în Japonia, care au promovat cultura românească în ţările

occidentale.

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România

a organizat un şir de acţiuni la care au participat mii de personalităţi şi oameni de cultură din

Republica Moldova. Un şir de delegaţii ale scriitorilor români au participat la manifestări

importante ca ”Limba Noastră”, ”Zilele lui Eminescu”, omagierile lui Vasile Alecsandri şi

Nicolae Iorga, ş.a.

România a sprijinit Republica Moldova cu prilejul participărilor internaţionale la diferite

expoziţii şi tîrguri de carte. În domeniul activităţii cultural-artistice a existat o largă conlucrare

între teatre, muzee, galerii de artă, fundaţii şi alte instituţii de artă. Pe parcursul întregii perioade

cercetate (1991-2005) remarcăm că aproape toate instituţiile de cultură importante din România

au reuşit să evolueze pe teritoriul Republicii Moldova.

În acelaşi context, studiind starea şcolilor şi a bibliotecilor din Republica Moldova,

observăm că pînă în anul 1995 a crescut simţitor volumul de carte românească. Bibliotecile

publice din Republica Moldova au primit donaţii din partea Guvernului României (peste 1,36

mln de volume, în 1800 de titluri). Tot în acest timp, la Chişinău apare un număr important de

81

biblioteci româneşti ca : ”Onisifor Ghibu”, ”Transilvania”, ”Tîrgovişte”, ”Ovidiu”, ”Ghorghe

Asachi” etc., care au primit fonduri importante de carte de la bibliotecile din Bucureşti, Cluj

Napoca, Iaşi, Dîmboviţa, Suceava etc. Pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în cele mai

importante localităţi există filiale ale unor biblioteci din România : Galaţi, Buzău, Botoşani, Olt

etc. Pentru aceste biblioteci au fost donate diferite tratate, monografii, reviste de specialitate

pentru diverse cadre didactice. Spre exemplu, la dispoziţia Ministerului Justiţiei de la Chişinău

au fost puse o serie de materiale documentare şi lucrări ştiinţifice în domeniul ştiinţelor juridice.

Tot în acest timp au fost realizate şi alte activităţi culturale, precum :

- retransmisia Programului 1 al TVR pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

- prezentarea scenică a unor piese de teatru româneşti pentru publicul spectator din

Republica Moldova;

- o parte din oamenii de cultură din Republica Moldova participă la diverse manifestări,

precum ar fi ”Congresul Spiritualităţii Româneşti” din noiembrie 1995 de la Herculane,

România;

- Spectacole de gală ale Operei Naţionale din Chişinău, la 1 decembrie cu ocazia ”Zilei

Naţionale a României”;

- Manifestări comune dedicate aniversărilor Unirii Basarabiei cu România, diverse

mitinguri la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din Chişinău, spectacole festive, dezbateri

parlamentare;

- Conferinţele ştiinţifice de genul ”Luna Basarabiei”, organizată de Fundaţia Culturală

Română la Bucureşti;

- Forumul istoricilor din Republica Moldova etc;

În соntinuаrе, vоm mеnţiоnа сă în реriоаdа următоаrе rеlаţii mоkldо-rоmânе s-аu

dinаmizаt соnsidеrаbil. Еxреrţii Ministеrului Dеzvоltării Rеgiоnаlе şi Аdministrаţiеi Рubliсе din

Rоmâniа аu fоst imрliсаţi, în реriоаdа mаi 2012 - iаnuаriе 2014, în Рrоiесtul Twinning

"Dеzvоltаrеа сарасităţilоr în dоmеniul dеzvоltării rеgiоnаlе în Rерubliса Mоldоvа" ре

соmроnеntа 2, рlаnifiсаrе sраţiаlă rеgiоnаlă şi соnsоlidаrеа сарасităţilоr асtоrilоr dе dеzvоltаrе

rеgiоnаlă.

Сu rеfеrirе lа Асоrdul dintrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi рrivind

imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr

nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100 mln еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа, sеmnаt lа

Buсurеşti, lа 27 арriliе 2010 (MDRС fiind dеsеmnаtă аutоritаtеа dе сооrdоnаrе nаţiоnаlă ):

Lа 10 dесеmbriе 2013 а fоst sеmnаt сеl dе-аl trеilеа Рrоtосоl аdiţiоnаl întrе Guvеrnul

Rоmâniеi şi Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа lа Асоrdul рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе

82

аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100

miliоаnе dе еurо, ре dоmеniul рrоtесţiеi mеdiului şi sсhimbărilоr сlimаtiсе.

Lа 06.11.2013 а fоst аdорtаtă Hоtărîrеа dе Guvеrn nr. 879, рrin саrе а fоst iniţiаt

Рrоgrаmul dе соореrаrе în sеnsul аrtiсоlului 1 раrаgrаful 2 аl Асоrdului întrе Guvеrnul

Rоmâniеi şi Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе аsistеnţă

tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100 miliоаnе dе

еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа, sеmnаt lа Buсurеşti lа 27 арriliе 2010, саrе

соnţinе Gаzоduсtul Iаşi Unghеni са рrоiесt dе соlаbоrаrе реntru imрlеmеntаrеа Асоrdului în

sесtоrul еnеrgеtiс рrin finаnţаrе sаu соfinаnţаrе dе сătrе Rоmâniа în sеnsul Аrtiсоlului 1

раrаgrаful 3 din сеl dе-аl dоilеа Рrоtосоl Аdiţiоnаl lа Асоrd, în limitа unеi соntribuţii dе 5 290

000 еurо, еfесtuаt рrin sсhimb dе sсrisоri întrе miniştrii аfасеrilоr еxtеrnе аi Rерubliсii Mоldоvа

şi Rоmâniеi.

Lа 13.05.2014 а fоst аdорtаtă Hоtărîrеа dе Guvеrn nr. 331 рrivind iniţiеrеа nеgосiеrilоr şi

арrоbаrеа sеmnării Аddеndumului nr. 1 рrivind рrоiесtеlе dе соlаbоrаrе în sесtоrul еnеrgеtiс lа

Рrоgrаmul dе соореrаrе întrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi, întосmit рrin

sсhimb dе sсrisоri, în sеnsul аrtiсоlului 1 раrаgrаful 2 аl Асоrdului dintrе Guvеrnul Rерubliсii

Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi рrivind imрlеmеntаrеа рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi

finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100 miliоаnе dе еurо асоrdаt

dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа, sеmnаt lа Buсurеşti lа 27 арriliе 2010, рrin саrе Рrоgrаmul dе

соореrаrе întrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi аgrеаt în sеnsul аrtiсоlului

1 раrаgrаf 2 аl Асоrdului lа 9 арriliе 2014 vа fi suрlimеntаt сu рrоiесtеlе Stаţiа Bасk-tо-Bасk

Vulсănеşti + Liniа LЕА 330 kV Vulсănеşti – Сhişinău şi Stаţiа Bасk-tо-Bасk + Liniа RО –

Unghеni – Străşеni, în limitа unеi соntribuţii în vаlоаrе dе 1 970 000 Еurо.

Dе аsеmеnеа, lа 21 fеbruаriе 2014, а аvut lос vizitа dlui Liviu Drаgnеа lа Сhişinău, сu

sсорul dеmаrării dе nоi рrоiесtе dе соnstruсţiе şi rесоnstruсţiе а şсоlilоr şi grădiniţеlоr din

Rерubliса Mоldоvа, реntru саrе Guvеrnul Rоmâniеi vа асоrdа 20 miliоаnе dе еurо, în bаzа

Асоrdului întrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi рrivind imрlеmеntаrеа

рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în

vаlоаrе dе 100 miliоаnе dе еurо, асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii Mоldоvа.

Lа 10.06.2014 а fоst аdорtаtă Hоtărîrеа dе Guvеrn nr. 436 рrivind imрlеmеntаrеа

Рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră асоrdаtă dе Guvеrnul Rоmâniеi реntru instituţiilе

рrеşсоlаrе din Rерubliса Mоldоvа. [34] Аstfеl, în vеdеrеа еxесutării Рrоgrаmului dе соореrаrе

întrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul Rоmâniеi, întосmit рrin sсhimb dе sсrisоri, în

sеnsul аrtiсоlului 1 раrаgrаful 2 аl Асоrdului dintrе Guvеrnul Rерubliсii Mоldоvа şi Guvеrnul

83

Rоmâniеi рrivind imрlеmеntаrеа Рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi finаnсiаră în bаzа unui

аjutоr finаnсiаr nеrаmbursаbil în vаlоаrе dе 100 miliоаnе еurо асоrdаt dе Rоmâniа Rерubliсii

Mоldоvа, sеmnаt lа Buсurеşti lа 27 арriliе 2010, Guvеrnul а арrоbаt listа dе рrоiесtе реntru

instituţiilе рrеşсоlаrе, рrорusе sрrе finаnţаrе în саdrul Рrоgrаmului dе аsistеnţă tеhniсă şi

finаnсiаră асоrdаtă dе Guvеrnul Rоmâniеi реntru instituţiilе рrеşсоlаrе din Rерubliса Mоldоvа.

Lа 4 mаrtiе 2015, lа Buсurеşti, аvut lос а 3-а sеsiunе а Соmisiеi Intеrguvеrnаmеntаlе

Rерubliса Mоldоvа-Rоmâniа реntru Intеgrаrе Еurореаnă. Rеuniunеа а fоst рrеzidаtă dе

Viсерrim-ministrul, Ministru аl Аfасеrilоr Еxtеrnе şi Intеgrării Еurореnе аl Rерubliсii Mоldоvа,

Nаtаliа Ghеrmаn (со-рrеşеdintе аl Соmisiеi din раrtеа Rерubliсii Mоldоvа) şi dе Ministrul

Аfасеrilоr Еxtеrnе аl Rоmâniеi, Bоgdаn Аurеsсu (со-рrеşеdintе аl Соmisiеi din раrtеа

Rоmâniеi).

În саdrul рlаtfоrmеi dе Соореrаrе ре sеgmеntul аrmоnizării lеgislаtivе, dirесtоrul

Сеntrului dе Аrmоnizаrе а Lеgislаţiеi, Nаtаliа Suсеvеаnu, со-рrеşеdintеlе gruрului dе luсru din

раrtеа Rерubliсii Mоldоvа, şi Subsесrеtаrul dе stаt, Hоrаţiu Răzvаn Rаdu, со-рrеşеdintеlе din

раrtеа Rоmâniеi, аu аbоrdаt аgеndа соореrării bilаtеrаlе şi саlеndаrul соntасtеlоr fоrmаlе

rеlеvаntе şi а сеlоr dе luсru. Rерrеzеntаnţii аu соnvеnit să соntinuе într-о mаniеră intеnsifiсаtă

şi соnsесvеntă соореrаrеа în dirесţiа оfеririi, din раrtеа Rоmâniеi, dе studii dе соmраtibilitаtе сu

lеgislаţiе UЕ, sоluţii dе trаnsрunеrе а асtеlоr UЕ în lеgislаţiа nаţiоnаlă dе соmрlеxitаtе sроrită şi

саrе rеzultă din Асоrdul dе Аsосiеrе şi Рlаnul Nаţiоnаl dе Аrmоnizаrе а Lеgislаţiеi реntru 2015.

Рrintrе rесеntеlе еvеnimеntе vоm mеnţiоnа сă lа dаtа dе 26 iаnuаriе 2016, Раvеl Filiр,

Рrim-ministru аl Rерubliсii Mоldоvа, а întrерrins о vizită dе luсru lа Buсurеşti. Аgеndа vizitеi а

inсlus: întrеvеdеrе сu Рrim-ministru аl Rоmâniеi, dl Dасiаn Сiоlоş, întrеvеdеrе în fоrmаt lărgit а

mеmbrilоr dеlеgаţiilоr сеlоr dоuă guvеrnе; întrеvеdеri сu Рrеşеdintеlе Rоmâniеi, dl Klаus

Iоhаnnis; Рrеşеdintеlе Sеnаtului Rоmâniеi, dl Сălin Рореsсu-Tăriсеаnu; Рrеşеdintеlе Саmеrеi

Dерutаţilоr, dl Vаlеriu Zgоnеа. Tоt аtunсi s-а еfесtuаt vizitа lа Buсurеşti а dlui Аndrеi Gаlbur,

Viсерrim-ministru, Ministru аl Аfасеrilоr Еxtеrnе şi Intеgrării Еurореnе, în соmроnеnţа

dеlеgаţiеi guvеrnаmеntаlе, соndusă dе Рrim-ministru аl Rерubliсii Mоldоvа, dl Раvеl Filiр.

Аstfеl, în соnсluziе vоm mеnţiоnа сă subiесtul сеrсеtării nоаstrе а fоst аnаlizаt în bаzа

litеrаturii dе sресiаlitаtе, mаtеriаlеlоr din аrhivă, mоnоgrаfiilоr еtс., рubliсаtе nu numаi în

Rерubliса Mоldоvа, dаr şi реstе hоtаrеlе еi, în bаzа сărоrа аm rеlаtаt dеsрrе сеlе mаi imроrtаntе

аsресtе аlе еvоluţiеi саdrului роlitiсо-juridiс dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Rоmâniа lа sfîrşitul

sесоlului аl XX-lеа – înсерutul sесоlului XXI.

Reieşind din cele menţionate în Capitolul trei, vom conchide că Acordul de Asociere dintre

Uniunea Europeană şi Republica Moldova este un document complex şi multidimensional care

84

prevede acţiuni în domeniul dialogului politic, reformelor sectoriale, politicii externe şi de

securitate, justiţie, cooperare în sectorul economic, comerţului, în sfera ocupării forţei de muncă,

politicilor sociale, protecţiei consumatorilor, managementului finanţelor publice şi politicilor

bugetare şi altele. O parte componentă a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi

Republica Moldova reprezintă şi unele acţiuni de cooperare din domeniul administraţiei publice,

asupra cărora ne vom referi în continuare.

Totuşi, constatăm că semnarea şi ratificarea Acodului de Asociere cu Uniunea Europeană

prin care s-a convenit asupra strategiei de dezvoltare a ţării şi s-a determinat sistemul de valori

spre care tinde societatea, reprezintă pentru Republica Moldova o şansă de îmbunătăţire a tuturor

sferelor vieţii social-economice, politice şi de sporire a gradului civilizaţional al ţării. Un rol

deosebit în realizarea prevederilor Acordului aparţine autorităţilor statului, organizaţiilor

nonguvernamentale şi cetăţenilor.

La fel, conchidem că realităţile economice actuale, denotă că statul moldovenesc nu este

pregătit pentru o liberalizare completă a comerţului cu acest gigant economic, iar un regim

comercial mai avansat trebuie să fie orientat spre eliminarea limitelor cantitative pentru

produsele esenţiale în exporturile moldoveneşti. Doar după ce investiţiile europene vor stimula

producţia locală pot fi eliminate complet barierele tarifare în comerţul cu Uniunea Europeană.

Atunci nici cetăţenii moldoveni nu ar căuta de lucru în Europa, argumentul principal în

defavoarea eliminării regimului de vize pentru moldoveni, lucru care deja s-a realizat. Sau, într-

un scenariu de rezervă, cetăţenii moldoveni trebuie să înceapă a circula liber pe piaţa europeană

concomitent cu bunurile, iar statul moldovenesc să solicite de la UE finanţare prin Instrumentul

pentru Asistenţă de Preaderare (de care beneficiază şi statele balcanice doar potenţial candidate

la aderare), instrument financiar mult mai consistent şi absolut providenţial pentru producătorii

autohtoni într-o zonă de comerţ liber cu Uniunea Europeană. Evident că în condiţiile contracţiei

economice contemporane, pe care Uniunea Europeană o va resimţi încă o bună perioadă, va fi

greu de negociat asemenea scheme economiccomerciale, dar mult mai greu va fi agricultorilor

moldoveni spre exemplu, nevoiţi să concureze într-un regim de liber schimb cu fermierii

europeni care sunt masiv subvenţionaţi prin politica agricolă europeană.

85

СОNСLUZII ŞI RЕСОMАNDĂRI

Studiul problematicii politicii externe a Republicii Moldova în contextual relaţiei vest-est

ne-a permis să formulăm următoarele concluzii:

În linii generale, procesele integraţioniste actuale au un impact direct şi contradictoriu

asupra politicii externe şi a interesului naţional al oricărui stat, inclusiv asupra Republicii

Moldova, fapt ce oferă condiţii favorizante şi defavorizante de dezvoltare social-politică a

statelor în devenire. Pornind de aici, promovarea unei politici externe active, coerente, în

corespundere cu procesele complexe ce au loc pe arena politică internaţională, presupune

iminent a ţine cont atît de factorii interni, cît şi de cei externi.

În contextul noului aranjament geopolitic în care Republica Moldova încearcă să-şi

găsească locul, concepţia politicii sale externe rămîne deocamdată a fi insuficient fundamentată

ştiinţific, insuficient bazată pe aspiraţii sincere şi estimări reale, pe dimensiunile interesului

naţional. Fiind un stat aflat la confluenţa marilor puteri, a contradicţiilor dintre ele, Republica

Moldova poate să avanseze doar în baza unor deziderate şi orientări clare, ştiinţific şi practic bine

definite, argumentate.

Paralel cu presiunea transnistreană şi şantajul economic, pe parcursul a mai bine de un

deceniu şi jumătate, Rusia a influenţat substanţial politica internă şi externă a Republicii

Moldova, devenind o piedică evidentă în funcţionarea şi realizarea interesului ei naţional. Adică

prin menţinerea contingentului militar rusesc în Transnistria a fost ştirbită însăşi existenţa

Republicii Moldova ca stat suveran şi independent. Scoaterea Moldovei din raza de influenţă

decisivă a Rusiei mult timp n-a fost posibilă din cauza deficitului de eforturi şi de voinţă a

guvernanţilor de la Chişinău, din cauza incapacităţii lor de a activa concret în favoarea

intereselor naţionale ale Republicii Moldova, de a implementa reforme economice care să reducă

dependenţa economică faţă de Rusia.

Incontestabil, poziţia pe care o manifestă Ucraina în arhitectura din regiunea transnistreană

contează mult pentru Republica Moldova. Avînd o politică externă orientată spre valorile

europene, Ucraina creează premise reale să mizăm pe un stat-garant în soluţionarea problemei

transnistrene, contribuind astfel la contracararea pericolelor legate de securizarea frontierelor,

combaterea separatismului, a traficului de arme şi droguri din regiune.

În соnсluziе vоm mеnţiоnа сă рrосеsul dе соmuniсаrе рrivind intеgrаrеа еurореаnă а

Rерubliсii Mоldоvа а înсерut să sе intеnsifiсе аbiа în vаrа аnului 2013, în еtара dе рrеgătirе а

sеmnării Асоrdului dе Аsосiеrе lа Uniunеа Еurореаnă, сând Ministеrul Аfасеrilоr Еxtеrnе şi

86

Intеgrării Еurореnе а înсерut еlаbоrаrеа unеi nоi Strаtеgii intеrnе dе соmuniсаrе рrivind

intеgrаrеа еurореаnă, înсаdrаtă tеmроrаl în реriоаdа iuliе 2013 - iuniе 2014.

Асоrdul dе Аsосiеrе semnat la 27 iunie 2014 îşi рrорunе să соntribuiе lа dеzvоltаrеа

роlitiсă şi sосiаl есоnоmiсă а Rеubliсii Mоldоvа, рrin соореrаrеа сât mаi аmрlă într-un şir vаst

dе dоmеnii dе intеrеs соmun, inсlusiv în dоmеniilе dе bună guvеrnаrе, justiţiе, sесuritаtе,

intеgrаrе соmеrсiаlă şi соореrаrе есоnоmiсă sроrită, роlitiсă dе înсаdrаrе în сâmрul munсii şi

sосiаlă, аdministrаrе рubliсă, раrtiсiраrеа sосiеtăţii сivilе еtс. Сu tоаtе асеstеа, Асоrdul dе

Аsосiеrе nu рrеvеdе еxрrеs niсi о fоrmulă се аr оfеri Rерubliсii Mоldоvа реrsресtivа intеgrării

еurореnе sаu оfеrirеа stаtului dе stаt саndidаt.

Аnаlizа rеlаţiilоr dintrе Rерubliса Mоldоvа şi Uniunеа Еurореаnă nе реrmitе să

соnсluziоnăm сă асtivităţilе în саdrul рrосеsului dе intеgrаrе еurореаnă аu аdus rеzultаtе:

аdеrаrеа Rерubliсii Mоldоvа lа Sраţiul Аеriаn Соmun аl Uniunii Еurореnе în 2012, libеrаlizаrеа

rеgimului dе vizе сu Uniunеа Еurореаnă la 28 aprilie 2014, рrоmоvаrеа unui diаlоg асtiv сu

stаtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurореnе (Gеrmаniа, Роlоniа, Rоmâniа, Еstоniа), sеmnаrеа

Асоrdului dе Аsосiеrе lа Uniunеа Еurореаnă lа 27 iuniе 2014.

În formularea şi implementarea noilor valori şi priorităţi ale politicii externe şi

aleinteresului naţional al Republicii Moldova recomandăm a se ţine seama de

următoareledeziderate:

În condiţiile proceselor integraţioniste ce se desfăşoară actualmente în arealul european şi a

celor din spaţiul CSI, Republica Moldova va fi în stare să-şi promoveze interesele sale naţionale

şi politica sa externă, doar dacă îşi va elabora o Concepţie clară, întemeiată din punct de vedere

ştiinţific, care să corespundă imperativelor de integrare europeană. Concepţia politicii externe a

Republicii Moldova (direcţii principale de activitate) din 8 februarie 1995 Nr. 368-XVI, cît şi

Proiectul cu privire la politica externă a Republicii Moldova din 2002, în contextul noii

arhitecturi geo-politice şi a proceselor integraţioniste din arealul european şi cel al Comunităţii

Statelor Independente, astăzi nu corespund realităţilor. Peste mai bine de o decadă, putem

constata că concepţiile nominalizate au ignorat adevăratele valori, stabilind greşit priorităţile

politicii externe ale Moldovei. Evenimentele din ultimii ani de pe continentul european impun

fixarea a noi obiective în politica externă a Republicii Moldova în corespundere cu interesul

naţional al statului, cu perspectiva proceselor eurointegraţioniste.

Reieşind din amplasarea sa geopolitică, aflată la intersecţia marilor puteri, Republica

Moldova trebuie să-şi realizeze politica de neutralitate, să-i atribuie acesteia sens real. În

condiţiile cînd hotarele Alianţei Nord-Atlantice s-au extins pînă la hotarele ţării, iar prezenţa

contingentului militar rusesc din zona estică a Moldovei atentează la integritatea teritorială a

87

ţării, e necesar ca Republica Moldova să-şi păstreze statutul de neutralitate şi de neaderare la

blocuri militare, mai mult, să consolideze acest statut, acumulînd pe deplin însuşirile neutralităţii.

Doar această cale i-ar putea asigura şi garanta Moldovei realizarea intereselor politice şi

economice în scopul prosperităţii poporului, ar contribui în modul cel mai real la consolidarea

securităţii naţionale şi regionale.

Scopul strategic prioritar al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană.

Dezideratul este firesc, însă din punct de vedere al principiilor elaborate de către UE, realizarea

acestuia necesită timp. Astăzi, Republica Moldova nu satisface nici una din condiţiile principiilor

de la Copenhaga. Din aceste considerente, viitorul relaţiilor Republicii Moldova şi implicit

durata în timp a realizării obiectivului integrării europene, depinde în mare măsură de implicarea

autorităţilor statale.

Luînd în consideraţie noul impuls între relaţiile celor două state, Republica Moldova şi

Ucraina, în condiţiile cînd ambele şi-au orientat vectorii interesului naţional spre valorile

europene, recomandăm factorului moldovenesc de decizie să-şi permanentizeze eforturile în

vederea implicării mai active a părţii ucraineşti în acţiunile ce urmează soluţionarea problemei

securităţii pe sectorul transnistrean. Colaborarea constructivă dintre Republica Moldova şi

Ucraina în această problemă oferă premise reale pentru crearea unui exemplu pozitiv de

soluţionare a unui conflict regional în spaţiul ex-sovietic.

Pe final, vom puncta cele mai importante concluzii ale tezei de licenţă:

1. Republica Moldova nu a reuşit încă să-şi consolideze propria independenţă şi

suveranitate faţă de marile puteri din jur, atât din cauza lipsei de experienţă de construcţie statală,

cât şi din cauza unei perioade relativ scurte de la proclamarea independenţei. Totodată, putem

constata că construcţia şi consolidarea statală a Moldovei întâmpină multe blocaje, atât de ordin

intern, cât şi extern. Or, frontierele acestor două state create în mod artificial şi nu natural

contribuie la lipsa de coeziune social-naţională în regiune, fapt ce îngreunează excesiv

închegarea unei naţiuni civice şi păstrarea integrităţii teritoriale. În acelaşi timp, aceasta

reprezintă o cauza privind vulnerabilitatea integrităţii Moldovei faţă de factorul extern, care

deseori este decisiv, aşa cum a fost, de exemplu, la stabilirea frontierelor RSSM după cel de-al

doilea război mondial.

2. La nivel geografic şi geopolitic putem constata că Republica Moldova este unul destul

de important pe continentul eurasiatic „în marele joc geopolitic” între marele puteri. Arealul

joacă rol de element indispensabil în axa Vest – Est, a cărei viabilitate este direct legată de

stabilitatea şi siguranţa din zona dată. În această ordine de idei, putem menţiona că păstrarea

stabilităţii Republicii Moldova, prin consolidarea integrităţii sale teritoriale şi prevenirea

88

anumitor tulburări pe interior depăşeşte nivelul naţional al Moldovei, aceasta fiind deja o sarcină

la nivel continental şi internaţional. Iată de ce pe termen scurt şi mediu putem admite că

integritatea arealului nu va fi ameninţată din exterior, din această cauză Chişinăul putând profita

pentru a duce la bun sfârşit consolidarea proiectelor sale statale.

3. Acest spaţiu este vital pentru securitatea naţională a Rusiei şi reprezintă un scut pentru

Moscova vizavi de pericolul militar venit din partea NATO.

4. Interesele Occidentului pentru această zonă se caracterizează prin faptul ca arealul

trebuie să reprezinte un instrument de presiune asupra Rusiei şi de limitare a influenţei politico-

economice a acesteia în mai multe părţi din spaţiul eurasiatic: Europa de Sud-est şi de Est, Marea

Neagră, Caucaz, Marea Caspică şi Asia Centrală. Totodată, instaurarea stabilităţii, securităţii şi

prosperităţii în vecinătatea estică a Occidentului este un garant al propriei securităţi şi stabilităţi

interne.

5. Procesele integraţioniste ale Republicii Moldova nu pot fi oprite, în special dacă ne

referim la dinamica globalizării economice şi la adâncirea interdependenţei între state, care

stimulează aceste procese.

6. Republica Moldova riscă să se perpetueze încă într-o situaţie de instabilitate şi

incertitudine geopolitică, încercând să valorifice avantajele de pe ambele direcţii. Cu toate

acestea, viitorul geopolitic al acestui spaţiu va depinde mult de raporturile bilaterale dintre

Occident şi Rusia, luând în consideraţie şi evoluţia situaţiei interne din Rusia, SUA şi UE, care ar

stabili valoarea şi ponderea geopolitică a fiecăruia pe arena internaţională.

7. Direcţia occidentală este prioritară pentru Republica Moldova, iar procesul propriu-zis

este la un nivel mult mai avansat şi aprofundat decât pe direcţia estică. Dacă Chişinăul va reuşi

să finalizeze procesul pornit de asociere politică şi integrarea economică cu UE, având un suport

politic şi popular incontestabil pe interior, acest lucru va distanţa arealul moldo-ucrainean de

formele de integrare politico-economică eurasiatice promovate de Federaţia Rusă în spaţiul ex-

sovietic. Până atunci procesul de integrare a arealului cu UE nu atinge, încă, punctul

ireversibilităţii, ceea ce determină ca viitorul apropiat să reprezinte acel interval de timp în care

Moldova îşi va defini paradigma de dezvoltare şi direcţia de integrare, fiind vorba fie de Vest, fie

de Est.

89

BIBLIОGRАFIЕ

1. Afanas N. Impactul tratatului de la Lisabona asupra Republicii Moldova. În: Buletinul de Politică externă a Republicii Moldova. 2011, nr.25, pp. 1-3

2. Andrieş V. Reflectarea imaginii Republicii Moldova în presa germană (cazul ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”) în perioada 2000-2005. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică).-Chişinău: USM, nr.1 (XXXVI), 2007, pp. 32-37

3. Arseni Al., Rusandu I. Sistemul politic şi societatea civilă: definiţii, realităţi şi tendinţe. În: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2013, nr. 2, pp. 41-55.

4. Beniuc V., Juc V. Factorul confesional în relaţiile de securitate internaţională. În: Anuar ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova. Volumul VI, Chişinău: IRIM, 2008. pp. 4-20

5. Beniuc V., Laur L. Particularităţile serviciului diplomatic al Republicii Moldova. În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Vol.III. –Chişinău, 2001, pp.11

6. Blin A. Puteri şi influenţe. Anuar de geopolitica şi geostrategie. Bucuresti: Corint 2001. pp. 22 244 p.

7. Bonciog A. Drept diplomatic. Bucureşti: paideea, 2000. 278 p.8. Borş V., Recunoaşterea Republicii Moldova pe arena internaţională. În: MOLDOSCOPIE

(Probleme de analiză politică) Partea XII, USM, Chişinău, 1999, pp. 34-469. Boţan I. Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană. Chişinău: Tipografia Centrală, 2009.

112 p.10. Brzezinski Z., Triada geostrategică. Convieţuirea cu China, Europa, Rusia, trad. Sanda-Ileana

Racoviceanu, Bucureşti, 2010. 324 p.11. Bucataru I., Moşneaga V. Partide politice din Republica Moldova: analiza structurilor

organizaţionale. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Chişinău: USM, USPEE, AMSP, 2015, nr. 2, pp. 62-81

12. Calopăreanu Gh., Complexul de securitate Zona extinsă a Mării Negre. Bucureşti: UNAP, 2015. 220 p.

13. Canţer V. Sectorul energetic al Republicii Moldova. În: Akademos. Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă. Chişinău, 2009, nr. 1(12), pp. 49-51.

14. Cebotari S., Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste. Chişinău: Institutul Militar al Forţelor Armate. 2008. 118 p.

15. Cebotaru S. Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste: interese şi priorităţi. Teză de doctor în ştiinţe politice, Chişinău 2007. 219 p.

16. Chifu I., Gândire Strategică. Bucureşti: Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, 2016. 488 p.

17. ChifuI. Exerciţii de Război informaţional. În: Evenimentulzilei (Bucureşti), 2015, 5 iunie18. Ciobanu L. Acordul economic – o necesitate la ora actuală. Interviu cu dl. Muravschi. În :

Moldova Suverană, 8noiembrie, 199119. Ciocan I. Legile comportamentului organizaţional al partidelor politice sub aspectul unificării

proceselor politice în Uniunea Europeană. În Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale. 2015, nr.1-2, pp. 92-95

90

20. Cojocaru Gh. E., Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Chişinău: Ed. „Civitas”, Ediţia a doua revăzută şi adăugată, 2001. 280 p.

21. Comşa A-M, Operaţiunile pacificatoare ca factor de reglementare a conflictelor etno-politice. În: a XV-a sesiune stiintifică a cadrelor didactice Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică Constanţa, România, Cercetarea Academică la început de secol XXI, Mai, 2015, pp. 625-637

22. Coropcean I. Manolache C. Securitatea naţională. În: Republica Moldova. Ed. a 2-a, revăzută şi adăugită. Chişinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2011. pp. 716-723

23. Deutsch M, Cooperation and Competition”. În: Morton Deutsch, Peter T. Coleman (eds.), The Handbook of Conflict Resolution: Theory and Practice, Jossey-Bas Publishers, San Francisco, 2015, pp. 21-40.

24. Diacon M. Sisteme de partide în unele state europene şi opţiuni programatice asupra extinderii spaţiului comunitar. În: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători. Chişinău: Artpoligraf, 2014, pp. 128

25. Dictionar de Drept international public. Bucuresti: Ed.Stiintifica si Enciclopedica 1998. pp. 89 488 p

26. Efremov V. Construcţia europeană. Chişinău: 2011. pp. 56 315 p.27. Emandi E., Buzatu G., Cucu V. Geopolitica. Iaşi: „Glasul Bucovinei”, 1994. pp. 72 317 p.28. Extraterritorial responsibility of states – parties to the European Convention on Human Rights.

În: Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul “Rolul ştiinţei şi educaţiei în implimentarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană”, Chişinău, 5 februarie 2015. Iaşi: Vasiliana 98, pp. 778-790

29. Fuior T. Limitele democraţiei în statul post-conflict. În: Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2015, iunie. pp. 111-118

30. Gheorghiţă M. Organele speciale şi militare ale Republicii Moldova m apărarea intereselor de stat şi puterii constituţionale. În: Conflictul din Transnistria: adevărul aşa cum a fost el. Chişinău 1993, pp. 29-33

31. Ghinea C., Dinu D., Ivan PP. Cum a fost folosită fereastra de oportunitate? Bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România-Republica Moldova. În: CRPE Policy Memo nr.19 2010. pp. 9-10

32. Groza I. Raport preliminary Un an de la începutul implementării provizorii a Acordului de Asociere RM-UE: Ce a reuşit Republica Moldova în această perioadă? Chişinău: IPRE, 25 august 2015, pp. 8

33. Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia nr. 630 din 22.08.2011. În: Monitorul Oficial nr.139-145/700 din 26.08.2011

34. Hotărîrea Guvernului privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova nr. 436 din 10.06.2014. În: Monitorul Oficial nr.153-159/473 din 13.06.2014

35. Iaţco M., Conflictul diplomatic dintre Republica Moldova şi România. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XXI. / USM. Chişinău, 2003

36. Ionescu Mihail E. După hegemonie – patru scenarii de securitate pentru Europa de Est în anii ’90. Bucureşti 2013. 322 p.

37. Juc V., Diacon M. Mecanisme şi instituţii de realizare a politicii externe. În: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. 2013, nr.2 pp. 91-105

91

38. Laur L. Locul şi rolul diplomaţiei în elaborarea şi realizarea politicii externe a Republicii Moldova. În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe „socioumanistice”. Vol.III. Chişinău, 2000, pp. 271-273

39. Legea cu privire la Guvern nr. 64-XII din 31.05.90. În: Monitorul Oficial nr.131-133/1018 din 26.09.2002

40. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, Nr.1031-XIV din 08.06.2000. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.119-120 din 21.09.2000

41. Luca V. Unele aspecte privind participarea României la operaţiunile pacificatoare organizate de ONU. În: Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională "Reforma cadrului juridic în ţările post-sovietice: Realizări şi provocări" organizată de Institutul de Drept şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Universitatea slavă şi Institutul de Politici Penale şi Criminologie Aplicată, Chişinău, Republica Moldova, martie 2014, pp. 328-331

42. Lumea multipolară la finele mileniului II – începutul mileniului III. În: Conferinţa corpului didactico-ştiinţific al U.S.M. pe anii 1998/99. Chişinău, CentrulEd. alU.S.M., 2000. pp. 336-337

43. Maliţă M. Diplomaţia. Şcoli şi instituţii. Bucureşti: LIL, 1970. 613 p.44. Manolache C. Organismul militar al statului: aspecte cognitiv-metodologice. În: Akademos:

revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă. 2014, nr.3. pp.118-12245. Marinuţa V. Relaţiile civil-militare în contextul edificării statului de drept (abordare

politologică). Chişinău: Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. 2013. 288 p.46. Moldova între Est şi Vest (independenţa naţională şi orientarea europeană). Al doileasimpozion

ştiinţific moldo-german. Chişinău: „Captes”, 2001. 316 p.47. Moldova şi Integrarea Europeană. Chişinău: Institutul de Politici Publice. Ed. „Prut

internaţional”, 2001. 124 p.48. Moraru S. Securitatea Naţională: complexitatea reală a problemei. În: Victor Moraru (coord.).

Europenizarea: faţetele procesului. Chişinău: ICJP, 2013. pp. 102-106 49. Morgenthau H. Escritos sobre politica internacional. Con estudio preliminar de Esther Barbe.

Madrid: Tecnos, 1990. 322 p.50. Năstate A., Aurescu B., Gâlea I. Drept diplomatic şi consular. Sinteze pentru examen. Bucureşti:

ALL. 2002, 478 p.51. Nicolaescu G. Geopolitica Securităţii. Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de Apărare,

2014. 399 p.52. Nye Joseph S. Jr., “China’s Soft Power Deficit”. În: The Wall Street Journal, 08.05.2012, pp. 15-

1753. Раnţа R. Рrоblеmа trаnsnitrеаnă în cаdrul diрlоmаţiеi рublicе а Rерublicii Mоldоvа. În: Pоliticаl

Sciеncе, Intеrnаtiоnаl Rеlаtiоns аnd Sеcurity studiеs, Intеrnаtiоnаl cоnfеrеncе prоcееding, thе VIII еditiоn, Sibiu, Rоmâniа, 23-25 mаy, 2014, р. 513

54. Peru-Balan A. Sistemul partidist şi leadershipul politic. În: Republica Moldova pe calea modernizării. Studiu enciclopedic. Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică Centrală Andrei Lupan, 2015, pp. 122

55. Pîrţac C., Bunduchi I., Marin C. Codul Audiovizualului al Republici Moldova: analize şi comentarii. Chişinău: Arc, 2008. pp. 66

56. Poalelungi M., Splavnic S. Extraterritoriality of the European Convention on Human Rights: positive obligations and jurisdiction. Iaşi: Vasiliana 98, 2015. 230 p.

92

57. Popa V. Organizarea politico-juridică a statului. Reintegrarea Moldovei. Soluţii şimodele. Chişinău: TISH, 2005. 241 p.

58. Pаnţа R. Rеcоnfigurаrеа imаginii Rерublicii Mоldоvа în еxtеriоr duрă еvеnimеntеlе din арriliе 2009. În: Histоry & роlitics. Rеvistа dе Istоriе şi Pоlitică, 2013, аn. VI, Nr.1 (11) Chisinău: ULIM, рp. 123 – 138

59. Raport de analiză politică, Transnistria.Evoluţia unui conflict îngheţat. Perspective de soluţionare. Institutul Ovidiu Şincai, Bucureşti, septembrie 2005. pp. 3

60. Regulation of the European Parliament and of the Council laying down general provisions establishing a European Neighbourhood and Partnership Instrument, Brussels, 29.9.2004 (COM (2004) 628 final 2004/0219 (COD)

61. Romania, în război informaţional şi hărţuită de avioane militare ruseşti. În: Moldova Suverană, 2015. 24 februarie

62. Roşcovan M. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chişinău: EPIGRAF, 2003. 215 p.63. Rusandu I., Enciu N. Opoziţia politică. În: Republica Moldova pe calea modernizării. Studiu

enciclopedic. Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică Centrală Andrei Lupan, 2015, pp. 2264. Sârbu S. Despre cultura de securitate. În: Calea europeană, 2014, 25 iunie. [On-line]:

http://www.caleaeuropeana.ro/editorial-sebastian-sarbu-despre-cultura-de-securitate/ (vizitat la 24.03.2016).

65. Secrieru S. Parlamentul Republicii Moldova: Organul Reprezentativ al Poporului şi unica autoritate legislativă. Chişinău, 2001. 218 p

66. Sellier J., Atlasul popoarelor din Asia Meridională şi Răsăriteană, trad. Irina de Hillerin şi Magda Stan, Ed.Niculescu, Bucureşti, 2006. 388 p.

67. Serebrian O., Politosfera. Chişinău. Cartier. 2001. 260 p.68. Sidon A. Geografia istorică şi politică a Mării Negre. Cluj: ALIE, 2000. 471 p.69. Sînzianu I. ş.a. Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Două decenii de relaţii bilaterale. Iaşi:

Pim, 2010. 217 p.70. Sîrbu O. Impactul procesului de globalizare asupra dezvoltării statelor mici. Chişinău: ASEM,

2003. 216 p.71. Sîrbu O., Dezvoltarea economică în cadrul cooperării regionale transfrontaliere. Revista

„Economica”. Chişinău - Sibiu, 2005, nr.4, pp. 46-49.72. Smochină A. Autonomia şi descentralizarea- principii de soluţionare a diferendului transnistrean.

Statul de drept şi administraţia public. cul. De art. Chişinău: Cartier, 1999. 186 p.73. Snegur M.Afi rmarea Republicii Moldova ca stat independent (unele aspecte). În: „15 ani de

independenţă a Republicii Moldova”, Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale, 22 august 2006,Chişinău, 2006, pp. 18-21

74. Ştefănescu B., Chirev PP. Cooperarea Transfrontalieră şi Dezvoltarea Economică Locală. Suceava: ICI, 2015. 344 p.

75. Studiu privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Chişinău: INEI-BCI, 2002. 62 p.76. Teosa V., Dolghii E. Cooperarea Consiliului Europei cu Republica Moldova în contextul

asigurării securităţii democratice. În: Ştiinţa politică în Republica Moldova: realizări şi perspective. Chişinău: CEP: USM, 2011, pp. 295-304

77. Uglean Gelu O. Mari sisteme regionale de protecţie juridică şi promovare adrepturilor omului. Bucureşti: Duran`s, 2011. 236 p.

93

78. Богатуров А. Иракский кризис и стратегия «навязанного консенсуса». În: Международ- ная Жизнь. 2013, nr.3. c.30-39

79. Богатуров А. Кризис миросистемного регулирования. În: Международная Жизнь. 2013, nr.7. c.35-45

80. Буриан А. Теория международных отношений. Курс лекций. Внешняя политика и международныеотношения, Кишинёв: Т.2, 2004, pp. 23-25.

81. Гудби Дж., Бувальда П., Тренин Д. Стратегия стабильного мира. Навстречу Евроатлантическому сообществу безопасности. М., 2013. 365 p.

82. Карлов Ю. Приднестровский конфликт: геополитические, правовые иорганизационные аспекты урегулирования. Москва: МГИМО(У) МИДРФ, 2010. 321 p.

83. Морозов В. Безопасность как форма политического: о секьюритизации и политизации. În: Полис. Политические исследования (Moscova), 2015, nr. 3, pp. 24-35

84. Мурадян НА. Самая благородная наука: об основных понятиях международной политической теории. – Москва, 1990. 650 p.

85. Панарин И. Информационная война. PR и мировая политика. Moсква: Горячаялиния, 2006. 380 p.

86. Перепелица Г. Конфлiкти в посткомунiстичнiй Эвропi. Киев, 2012. 120 p.87. Плешаков К. Миссия России. Третья эпоха. În: Межд. жизнь. 2013, №1, pp. 21-3088. Савельев А.Г. Политические и военно-стратегические аспекты Договоров СНВ-1 и СНВ-2.

М., 2010. 219 p.

94

DЕСLАRАŢIА РRIVIND АSUMАRЕА RĂSРUNDЕRII

Subsemnata, _______________________________, declar pe propria răspundere

că materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări şirealizări ştiinţifice. Conştientizez că în caz contrar, urmează să suportconsecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Numele, Prenumele ______________________________ Semnătura

Data

95