teza de an
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Facultatea ”Contabilitate”
Catedra ”Contabilitate”
Proiect la contabilitate
Tema: ”Contabilitatea Taxei pe Valoare Adăugată şi Accizelor”
(pe baza materialelor Î.S. Editura ”UNIVERSUL”)
Studenta anului III, învăţămîntul
cu frecvenţă la zi grupa CON-275,
Guja Rodica
Conducătorul:
doctor în economie, lector superior
Graur Anatolie
Chişinău 2009
1
CUPRINS
Introducere.....................................................................................................................................pag.3
1. Esenţa şi conţinutul economic al TVA şi accizelor, principiile de determinare a obligaţiilor
fiscale aferente............................................................................................................................. pag. 6
2. Contabilitatea TVA ............................................................................................................ pag. 11
3. Contabilitatea accizelor...................................................................................................... pag. 19
Încheiere.................................................................................................................................... pag. 25
Bibliografie................................................................................................................................ pag. 27
Anexe......................................................................................................................................... pag. 28
2
Introducere
Activitatea oricărei întreprinderi, în contextul reformei şi a economiei de piaţă se desfăşoară
într-un mediu dinamic şi agresiv. Problemele fundamentale cu care se confruntă fiecare
întreprindere vizează în principal, stabilirea şi consolidarea locului pe care aceasta îl ocupă în
spaţiul economic concret în care activează, obiectivul major spre care se îndreaptă, costurile
implicate şi şansele de izbîndă. În acest context, întreprinderea dispune de o deplină autonomie
decizională, financiară şi organizatorică. Ea are drept obiective de bază maximizarea profitului şi
creşterea pe termen lung.
Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” şi-a început activitatea la 7 decembrie 1933,
ca Editură RASS a Moldovei în or. Tiraspol, iar după 2.08.1940 a fost transferată la Chişinău, unde
a funcţionat ca Editură a CC al PCM şi reorganizată în Editura ”UNIVERSUL” conform deciziei
Secretariatului CC al PCM din 1.06.1990 şi Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.700 din
21.07.2001.
Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” activează în conformitate cu Legea cu privire
la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3.10.1992, Legea cu privire la întreprinderea de stat
nr.146 din 16.06.1994 şi alte acte normative în vigoare; conform Statului înregistrat la Camera
Înregistrării de Stat la 29.09.1992 cu numărul 10201035 (anexa 1).
Întreprinderea constituie persoană juridică, activează în condiții de autonomie financiară,
dispune de balanţă proprie, poate încheia contracte din numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate
fi reclamant şi reclamat în instanţa judecătorească competentă. Ea elaborează de sine stătător
programul de producţie şi determină perspectivele sale de dezvoltare, reieşind din indicii economici
stabiliţi de Fondator, precum şi din necesităţile dezvoltării sociale şi de producere a întreprinderii.
Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” după profilul său desfăşoară activităţi
poligrafice, editoriale, prestează servicii, inclusiv bazate pe contracte de arendă. Ea este specializată
în:
- executarea şi prestarea serviciilor editorial-poligrafice, de reclamă, de marketing,
mijlocite din proprie iniţiativă sau conform solicitărilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor
şi persoanelor particulare;
- activităţi editoriale în comun cu persoane juridice şi fizice din Republica Moldova şi din
alte ţări;
- comercializarea producţiei, mărfurilor şi materialelor;
- dezvoltarea bazei tehnico/materiale a întreprinderii, îmbunătăţirea condiţiilor social-
economice de trai şi de muncă a membrilor colectivului întreprinderii.
3
Pentru a face o viziune mai clară despre rezultatele activităţii Î.S. Editura
”UNIVERSUL”, vom analiza principalii indicatori economico-financiari ai activităţii întreprinderii,
selectaţi din Raportul financiar pe anul 2008, anexa 2.
Analiza principalilor indicatori economico-financiari
Tabelul 1
Nr. Indicatori Anul
2007
Anul
2008
Abaterea
absolută
(+,-)
Ritmul de
creştere (%)
1
2
3
4
5
6
7
Venitul din vînzări, mii lei
Costul vînzărilor, mii lei
Profitul brut, mii lei
Profitul operaţional, mii lei
Profit pînă la impozitare, mii lei
Profit net, mii lei
Consumuri la 1 leu vînzări, bani [2/1*100]
30086,6
22002,6
8084,1
1140,3
952,7
633,2
73,0
32796,7
24686,7
8110,0
308,9
292,4
292,4
75,0
+2710,1
+2684,1
+25,9
-831,4
-660,3
-340,8
+2,0
109,01
113,03
100,32
27,09
30,69
46,18
102,74
Analizînd indicatorii economico-financiari ai activităţii Î.S. Editura ”UNIVERSUL”
observăm că perioada respectivă nu poate fi numită una favorabilă. Cu toate că venitul din vînzări
are o tendinţă pozitivă de majorare cu un ritm de creştere de 9,01% faţă de anul precedent ceea ce
reprezintă 2710,1 mii lei (32796,7-30086,6), iar profitul brut cu 25,9 mii lei (8110,0-8084,1) ceea
ce reprezintă un ritm de creştere de 100,32%, totuşi profiturile înregistrate au o tendinţă de
reducere. Astfel profitul operaţional s-a redus faţă de anul 2007 cu 831,4 mii lei (308,9-1140,3),
profitul pînă la impozitare cu 660,3 mii lei (292,4-633,2), iar profitul net cu 340,8 mii lei (292,4-
633,2).
De asemenea ca moment negativ poate fi menţionat şi majorarea consumurilor la 1 leu
vînzări cu 2,0 bani avînd un ritm de creştere de 102,74%.
Aşadar putem spune că deşi activitatea întreprinderii a înregistrat profit, totuşi conform
cerinţelor economiei de piaţă aceşti indicatori trebuie să tindă spre majorare faţă de valorile anului
precedent.
Astfel pe parcursul activității sale întreprinderea are obligația de a achita diferite impozite
directe şi indirecte cît şi taxe. Acestea se virează la buget, ele fiind principala sursă de formare a
mijloacelor financiare publice. Totuşi pe măsură ce progresează unificarea economică, monetară şi
politică în Europa, problemele fiscale apar din ce în ce mai mult ca nişte chestiuni de primă
importanţă. Aşadar în prezenta lucrare vom pune accent pe categoria impozitelor indirecte denumite
4
taxe de consumaţie, reprezentînd un impozit cuprins în preţul de vînzare a mărfurilor, produselor şi
serviciilor realizate în interiorul ţării şi anume taxa pe valoare adăugată şi accizele.
Impozitele reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie
directă şi cu titlu nerambursabil al unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi
juridice în scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Conform art.93 din Codul Fiscal taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general
de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate,
serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei
părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM. Principiul de bază al TVA
este unic, respectiv impozitarea se face la fiecare etapă a circuitului economic. Astfel TVA este un
impozit indirect, un impozit general pe consum, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind
transferul de bunuri şi prestărilor de servicii cu plată.
Conform art. 119 din Codul Fiscal accizul reprezintă un impozit general de stat stabilit
pentru unele mărfuri de consum. Ele sunt o formă specială de taxă de consumaţie, fiind foarte
răspîndită în ţările cu o economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor
importate sau produse şi realizate (vîndute) în interiorul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate
în consumul populaţiei şi se datorează bugetului de stat.
5
1. Esenţa şi conţinutul economic al TVA şi accizelor, principiile de determinare a
obligaţiilor fiscale aferente
Taxa pe valoare adăugată reprezintă o taxă generală de consum, care cuprinde toate fazele
circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia pînă la vînzările către consumatorii
finali. Principiul de bază al TVA este unic, respectiv impozitarea se face la fiecare etapă a
circuitului economic. De asemenea TVA se aplică numai în ţara unde bunul supus impozitării se
produce şi/sau se consumă.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obținute din vînzarea bunurilor sau
prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servici aferente aceluiaşi stadiu al circuitului
economic. Sistemul de funcţionare al TVA are la bază un principiu fundamental care constă în
aceea, că din taxa facturată pentru bunurile livrate şi serviciile prestate se scade taxa aferentă
bunurilor sau serviciilor achiziţionate, sau executate în unităţi proprii destinate realizării de operaţii
impozabile.
TVA a fost instituită în Republica Moldova la 1 ianuarie 1992 înlocuind impozitul pe
circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul de existenţă, TVA a suferit multiple modificări care în mod
direct şi indirect influenţa negativ activitatea economică a întreprinderilor şi situaţia materială a
populaţiei. În scopul de a stabiliza acest impozit în anul 1997 a fost adoptat un nou conţinut al
legislaţiei şi introducerea ei în Codul Fiscal, Titlul III.
Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal (CF) plătitori a TVA sunt:
Subiecţii impozabili, adică persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activitatea de
întreprinzător care efectuează pe parcursul a 12 luni calendaristice consecutive livrări de mărfuri,
servicii în sumă ce depăşeşte 300 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de impozitare, conform art.
103 CF. Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul
respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a depăşit limita plafonului
stabilit. Astfel subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii imediat următoarea celei în care
este obligat să prezinte avizul oficial (art. 112 CF);
Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri şi servicii, considerate ca livrări
impozabile, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal,
valoarea cărora nu depăşeşte limita stabilită în Legea Bugetului de Stat pentru fiecare an.
Subiectul impozabil la înregistrare primeşte Certificatul de Înregistrare ca plătitor de TVA
în care se indică:
- Denumirea şi adresa juridică a subiectului;
- Codul fiscal;
- Numărul de înregistrare ca plătitor de TVA;
6
- Data înregistrării.
Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a fost înregistrată ca plătitor de TVA la 3 ianuarie 2002,
atribuindu-se numărul de înregistrare 0204455 (anexa 3).
Obiectele supuse impozitării cu TVA constituie:
livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor
de întreprinzător în Republica Moldova;
importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal
importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşește limita stabilită de legislaţia în vigoare,
importate de către persoanele fizice;
importul serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia serviciilor importate aferente produselor
compensatoare rezultate din regimul de perfecţionare pasivă.
Potrivit prevederilor Titlului III al CF art. 97, valoarea impozabilă a livrării o reprezintă:
1. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care
urmează a fi achitată (fără TVA).
2. Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală,
valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se determină în
conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99;
3. Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi
taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA;
4. Valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un
subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor sau decît preţul de
procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată
conform art.100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a
pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile
abilitate cu astfel de funcţii;
5. Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea
cea mai mare din valoarea lor de bilanţ şi valoarea de piaţă.
Conform art. 98 al CF, valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor,
după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiţia prezentării documentelor de
confirmare, dacă:
a) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării
preţurilor;
b) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a
efectuat livrarea;
7
c) valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului
pentru plata efectuată înainte de termen.
La determinarea sumei TVA se aplică anumite cote stabilite de CF şi Legea Bugetului
Republicii Moldova pe anul respectiv.
Astfel conform art. 96 al CF operaţiile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se divizează în:
- Operaţii impozabile obligatoriu la care se aplică cota-standard, în mărime de 20% din
valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul
Republicii Moldova. Pentru operaţiunile în cauză TVA se calculează, luînd ca bază sumele obţinute
din vînzarea bunurilor sau din prestarea serviciilor la fiecare stadiu al circuitului economic pînă la
consumatorul final;
- Operaţii la care se aplică cote reduse, cum ar fi:
8% - la pîine şi produsele de panificațâţie, la lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul ţării,
cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA, unele medicamente şi
alte mărfuri şi servicii;
5% - la gazele naturale şi cele lichefiate, atît cele importate, cît şi cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova.
- Operaţii la care se aplică cota zero – 0%, spre exemplu: mărfurile şi serviciile exportate;
toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri; energia electrică, termică şi apa caldă
destinate populaţiei; mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a
altor misiuni asimilate lor în RM; lucrărilor de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda
ipotecară; mărfurile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al RM;
Pe lîngă acestea există un număr mare de mărfuri, servicii, lucrări şi operaţii care sunt scutite
de TVA. Acestea sunt enumerate în art. 103 şi ca exemplu ne pot servi următoarele:
Locuinţa, pămîntul şi terenul pe care se află locuinţa, arenda acestora, dreptul de livrare
şi arendare;
Serviciile medicale;
Serviciile financiare;
Serviciile poştale
Producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi
erotic), precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu
excepţia celor cu caracterul menţionat. Acest tip de livrări se găsesc la Î.S. Editura
”UNIVERSUL” într-un număr foarte mare, aceasta fiind activitatea de bază etc.
Accizele sunt o formă specială de taxă de consumaţie, fiind foarte răspîndită în ţările cu o
economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor importate sau produse şi
8
realizate în interiorul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate în consumul populaţiei şi se
datorează bugetului de stat. Accizele se calculează la momentul ieşirii mărfurilor supuse accizelor
din încăperea de acciz.
Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv
clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile şi orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în
certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază
de către subiecţii impunerii.
Subiecţi ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
unor mărfuri.
Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să primească
Certificatul de acciz de modelul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pîna a începe
desfăşurarea activităţii în cauză.
Pentru obţinerea certificatului de acciz agenţii economici obligaţi de a fi înregistraţi se
adresează la Inspectoratul Fiscal în raza căruia activează şi unde este luat la evidenţă cu o cerere de
solicitare a certificatului de model stabilit. La cerere se anexează schema amplasării încăperii de
acciz a blocului administrativ, a altor încăperi, aflate pe teritoriul agentului economic.
Conform art.121 al CF drept bază impozabilă cu acciz serveşte:
1. Volumul în expresie naturală, dacă cotele accizului, inclusiv în cazul importului sunt
stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
2. Valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA dacă pentru aceste mărfuri sînt
stabilite cote ad valorem (în procente) ale accizelor (cu excepţia ţigaretelor cu filtru);
3. Valoarea în vamă pentru mărfurile importate determinată conform legislaţiei vamale,
precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului fără a ţine cont de
accize şi TVA dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor.
Cotele accizelor, conform art.122 şi anexei la Titlul IV al CF , se stabilesc astfel.
În suma absolută la unitatea de măsură a mărfii,
Ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA,
sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi
taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
TVA.
9
Cu părere de rău Î.S. Editura ”UNIVERSUL” nu deţine certificat de acciz, ca urmare în
contabilitate ei nu vom găsi operaţiuni şi înregistrări la tema dată. Astfel în continuare totalitatea
exemplelor aduse la această temă vor fi fictive.
10
2. Contabilitatea TVA
Ca şi alte operaţiuni reflectate în contabilitate pentru documentarea TVA este necesar un
document primar, care principalul în acest caz este factura fiscală. Blanchetele facturilor fiscale
sunt eliberate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat contra
plată şi contra semnăturii persoanei responsabile (reprezentantul subiectului impozabil).
În livrările impozabile cu TVA factura fiscală serveşte drept document:
în baza căruia sa fac documentările valorilor materiale livrate, lucrărilor executate,
serviciilor prestate şi se înregistrează operaţiile de ieşire la furnizor şi de intrare – la cumpărător;
care însoţeşte marfa în timpul transportării şi care confirmă obligaţiile privind transportarea
mărfurilor la cererea furnizorului sau a cumpărătorului;
ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul valorilor materiale şi
beneficiarul de servicii.
Dacă entitatea efectuează livrări neimpozabile cu TVA, atunci se eliberează factura de
expediţie (în locul facturii fiscale). Astfel ea se eliberează pentru:
- vînzările de produse finite, mărfuri şi servicii scutite de TVA;
- livrările de valori materiale de către un subiect neimpozabil cu TVA;
- livrările în care dreptul de proprietate asupra valorilor materiale nu trece de la un subiect
impozabil cu TVA la altul, sau da la un subiect impozabil la un subiect neimpozabil (şi
invers);
- circulaţia internă;
- importul de valori materiale şi servicii, inclusiv celor nemateriale etc.
Fiecare plătitor de TVA este obligat să determine de sine stătător suma obligaţiei sale fiscale
în baza documentelor respective, iar în unele cazuri prevăzute de codul Fiscal să solicite restituirea
sumei TVA de la buget.
În cazul efectuării cumpărării valorilor materialele între doi agenţi economici plătitori de
TVA suma aferentă valorilor materiale procurate se trece în cont la momentul înregistrării la intrări
a acestora. Spre exemplu la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” la data 12 decembrie 2008 s-au procurat
obiecte de cancelarie de la „Comitek” SRL în valoare de 7001,00 lei, inclusiv 1166,84 lei TVA, cu
achitare ulterioară, conform anexei 4. Aşadar materialele procurate urmează a fi înregistrate astfel:
1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:
Debit 713-31 „Cheltuieli generale şi administrative” – 950,00 lei
Debit 213-10 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 4884,16 lei
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 1166,84 lei
11
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7001,00 lei.
2. Achitarea datoriei faţă de furnizori din contul creanţelor calculate privind arenda:
Debit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7001,00 lei
Credit 228-11 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 7001,00 lei.
În cazul în care procurarea acestor bunuri ar fi însoţite şi de servicii de transport sau
expediţie atunci s-ar fi întocmit formula contabilă respectivă:
Debit 213-10 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la suma serviciului
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – la suma TVA
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la valoarea serviciului
inclusiv TVA
De asemenea întreprinderea poate beneficia de anumite servicii. Aceste operaţiuni vor fi
înregistrate similar ca în cazul procurărilor de bunuri. Conform anexei 5 în luna decembrie Î.S.
Editura ”UNIVERSUL” a beneficiat de servicii prestate de către SRL „StarNet” în valoare de
483,00 lei, inclusiv 80,50 lei TVA, care au fost înregistrate astfel:
Debit 813-40 „Consumuri indirecte de producţie” – 402,50 lei
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 80,50 lei
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 483,00.
Conform art. 103 al.23) al CF activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o
unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar în
modul şi în termenele prevăzute de legislaţie sunt scutite. Astfel la primirea în gestiune a
mijloacelor fixe sub formă de aport în capitalul statutar se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit 123 „Mijloace fixe” sau 121 „Active materiale în curs de execuţie”
Credit 313 „Capital nevărsat”
În activitatea unui agent economic deseori se efectuează tranzacţii cu alte entităţi care au un
statut diferit, în cazul dat cel de plătitor de TVA. Conform anexei 6 la data 15 decembrie 2008 Î.S.
Editura ”UNIVERSUL” a beneficiat de servicii de pază prestate de Ministerul Afacerilor Interne al
RM în valoarea de 494,00 lei. Astfel suma TVA aferentă acestor servicii nu va fi reflectată în
registrul fiscal. La entitate a fost întocmită următoarea înregistrare contabilă:
Debit 713-31 „Cheltuieli generale şi administrative” – 494,00 lei
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 494,00 lei
Entităţile plătitori de TVA pot utiliza unele bunuri sau servicii procurate în alte scopuri decît
cele de activitate de întreprinzător – în scopul organizării activităţii distractive. În acest caz nu se
12
permite trecerea în cont a TVA ci are loc atribuirea la cheltuieli generale şi administrativ. De regulă
în acest caz se efectuează următoarele înregistrări:
1. Înregistrarea la intrări a bunurilor
Debit 217 „Mărfuri”
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
2. Consumul:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 217 „Mărfuri”
3. La finele lunii, înainte de determinarea sumei TVA se reconstituie suma TVA aferentă
mărfurilor utilizate în alte scopuri:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”
La data de 12 decembrie 2008 Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a cumpărat bomboane de la SRL
„Sirax-Grup” cu scopul de-a fi dăruite copiilor lucrătorilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în
valoare de 5868,22 lei, inclusiv 978,04 lei TVA (anexa 7). Astfel în contabilitate această achiziţie a
fost trecută direct la cheltuieli generale şi administrative:
Debit 713-90 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Alte cheltuieli generale şi
administrative” – 5868,22 lei
Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 5868,22 lei
Conform art. 94 al CF persoanele fizice care importă mărfuri şi servicii considerate ca livrări
impozabile se consideră subiect impozabil. Astfel valorile materiale importate se impozitează cu
TVA şi se permite trecerea în cont, dacă ele sunt procurate cu scopul utilizării lor în cadrul
activităţii de întreprinzător. Suma TVA se achită organelor vamale teritoriale la momentul efectuării
procedurilor. La import nu se scrie factură fiscală şi astfel drept document justificativ pentru
calcularea sumei TVA la import serveşte declaraţia vamală de import.
Conform anexei 8 Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a importat vopsea tipografică în valoare de
12240,00 € fără TVA. Conform acestor operaţiuni vor fi întocmite următoarele înregistrări:
1. Virarea din contul de decontare spre achitare a taxei pentru proceduri vamale, taxei
vamale şi sumei TVA aferente bunurilor importate:
Debit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 41788,20 lei
Credit 242 „Cont de decontare” – 41788,20 lei
13
2. Înregistrarea la intrări a materialelor procurate la preţul indicat în factura furnizorului
străin:
Debit 211-10 „Materiale” – 203718,89 lei (12240,00 € * 16,6437 lei)
Credit 521-20 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 203718,89 lei
3. Reflectarea taxei pentru procedurile vamale, taxei vamale şi trecerea în cont a TVA
plătite:
Debit 211-10 „Materiale” – 881,45 lei
Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 881,45 lei
4. Trecerea în cont a TVA plătite
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 40906,75 lei
Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 40906,75 lei
În scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor va fi reflectată în Registrul de evidenţă a
procurărilor (anexa 9) şi în Declaraţia privind TVA, boxa 13 (anexa 10).
În conformitate cu art. 93 din CF noţiunea de livrare reprezintă operaţiunile de transmitere a
dreptului de proprietate supra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită şi
alte moduri de plăţi sau o activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi
de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, activitate de executare a lucrărilor de construcţii
şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice şi a altor lucrări contra plată, cu plată parţială sau
gratuită.
Ca şi în cazul procurărilor documentul primar,în baza căruia se înregistrează operaţiunile de
comercializare a produselor finite, mărfurilor, serviciilor şi a altor active îl constituie factura fiscală.
De exemplu Î.S. Editura ”UNIVERSUL” la data de 5 decembrie 2008 a livrat mărfuri (plăci
ofset utilizate) în valoare de 500 lei, inclusiv 83,33 lei TVA (anexa 11). Astfel în contabilitatea
întreprinderii au fost efectuate următoarele înregistrări:
1. Înregistrarea venitului din vînzări:
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 500,00 lei
Credit 612 „Alte venituri operaţionale” – 416,67 lei
Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 83,33 lei
2. Reflectarea costului vînzărilor de materiale:
Debit 711 „Costul vînzărilor”
Credit 211 „Materiale”
3. Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei:
Debit 242 „Cont de decontare” – 500,00 lei
14
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 500,00 lei
În scopuri fiscale operaţiunile de recunoaştere a veniturilor, inclusiv şi sumele TVA, se
înregistrează şi în Registrul de evidenţă a livrărilor, cu indicarea denumirii cumpărătorului, seria şi
numărul facturii fiscale, valoarea livrării şi suma TVA, vezi anexa 12.
Există însă cazuri cînd pentru unele operaţiuni plăţile se efectuează în avans. Astfel conform
legislaţiei fiscale avansul se consideră ca o livrare impozabilă, în pofida faptului că dreptul
patrimonial asupra bunurilor nu va trece de la furnizor la cumpărător în momentul încasării
avansului.
Î.S. Editura ”UNIVERSUL” obţine un venit considerabil şi din darea în arendă a clădirilor.
Ca moment important putem menţiona art. 90 din Codul Fiscal care prevede ca fiecare persoană
care desfăşoară activitate de antreprenoriat şi achită plata pentru active primite în arendă să reţină
din acestea 5% ca parte a impozitului pe venit, concomitent trecîndu-se în cont din plata fără TVA,
care urmează să fie achitată sau care-i achitată. Conform anexei 13 în luna decembrie la entitatea
analizată s-a dat în arendă o încăpere cu o plată lunară de 2287,74 lei fără TVA. Astfel au fost
întocmite următoarele înregistrări contabile:
1. Calcularea plăţii pentru arenda clădirii:
Debit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 2745,29 lei
Credit 612 „Alte venituri operaţionale” – 2287,74 lei
Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 457,55 lei
2. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din suma plăţii de arendă fără TVA:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 114,36 lei
Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 114,36 lei
3. Trecerea în cont a impozitului pe venit reţinut pe parcursul anului gestionar în mărime de
1372,32 lei (114,36 lei * 12 luni):
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 1372,32 lei
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 1372,32 lei
De asemenea serviciile comunale prestate arendaşilor se scad din suma procurărilor, iar
factura fiscală aferentă se trece în registrul procurărilor cu suma în paranteză. Ca exemplu ne poate
servi serviciile comunale prestate arendaşului „999 Market” SRL (anexa 14) care a fost trecută în
Registrul procurărilor, rîndul 67 (anexa 15)
În cazul în care livrarea nu se supune impozitării cu TVA atunci se eliberează factura de
expediţie, anexa 16.
Deseori în cadrul activităţii entităţii apar unele procurări care ulterior sunt destinate atît
livrărilor impozabile cît şi celor scutite de TVA, numite şi livrări mixte. Astfel conform art. 102,
15
alin 3) al CF suma TVA aferentă valorilor materiale sau a serviciilor procurate care sunt folosite în
scopul efectuării livrărilor mixte se trece în cont dacă se ţine o evidenţă separată a achitării plăţilor
pentru ele. Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitata, pe valorile materiale, serviciile
procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece
în cont daca se refera la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a TVA se determina lunar prin aplicarea proratei faţă de suma
TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determina prin
aplicarea următorului raport:
Valoare tuturor livrărilor se indică cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora
se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.
Pentru calculul proratei TVA la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” avem nevoie de următoarele
date:
Livrări impozabile, fără TVA – 864877,83 lei (anexa 17 pag. 5)
Livrări scutite – 2396094,20 lei, inclusiv:
Marfă neimpozabilă: 2359876,00 lei (anexa 18 pag. 5)
Plata pentru arenda căminului: 36218,20 lei (anexa 19)
Astfel prorata TVA pentru luna decembrie constituie:
TVA trecută în cont va constitui produsul dintre TVA aferent procurărilor pentru livrările
mixte (anexa 20):
338704,61×0,2652=89824,46, unde: TVA aferent procurărilor = 248880,15+89824,39
Înregistrarea contabilă aferentă va fi:
Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 89824,39 lei
Restul sumei va fi trecută la cheltuieli în valoare de 248880,15 lei:
Debit 713-40 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Impozite, taxe şi plăţi, cu
excepţia impozitului pe venit” – 248880,15 lei
16
Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 248880,15 lei
Următorul pas va fi ajustarea sumei procurărilor fără TVA:
248880,15/20%=1244400,75
După care această suma se scade din suma totală fără TVA din Registrul procurărilor
pentru a corecta suma.
Pentru a calcula ajustarea TVA aferentă importului se înmulţeşte atît suma fără TVA, cît
şi valoarea TVA cu prorata TVA (anexa 20).
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind
TVA pentru ultima perioada fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.
Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA
determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima
perioada fiscală a anului.
Astfel conform anexei 21 la finele anului se recalculează prorata TVA anulă şi se efectuează
ajustarea TVA aferentă procurărilor. Pentru aceasta se scade din totalul TVA ce trebuia trecut în
cont TVA calculat şi trecut în cont în decursul anului, inclusiv luna decembrie:
754842,00-(862177,00-89824,00)=(17511,00)
Şi se întocmeşte formula contabilă:
Debit 713-40 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Impozite, taxe şi plăţi, cu
excepţia impozitului pe venit” – (17511,00) lei
Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – (17511,00) lei
Conform art. 115 al Codului Fiscal fiecare subiect impozabil, este obligat să prezinte
declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală şi trebuie să verse la buget suma T.V.A.,
care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data stabilită pentru
prezentarea declaraţiei pe această perioada, cu excepţia achitării T.V.A. în buget la serviciile
importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plaţii pentru serviciul importat.
Declaraţia privind TVA cuprinde două compartimente care cuprind informaţii despre
livrările de mărfuri şi servicii şi procurările de mărfuri şi servicii, care se întocmesc în baza
registrelor respective.
Deci la Î.S. Editura ”UNIVERSUL”, în declaraţia privind TVA se vor completa boxele
astfel:
boxa 1 – livrări de mărfuri şi servicii la valoarea fără TVA = 864878,00 lei, se ia din
Registrul livrărilor
boxa 2 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri şi servicii = 172977,00 lei
17
boxa 3 – livrări de mărfuri şi servicii la cota redusă
boxa 4 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri şi servicii la cota redusă se ia din
Registrul livrărilor, coloniţa 7 total
boxa 5 – livrări la cota „0”
boxa 6 – livrări scutite de TVA = 2396094,00 lei
boxa 7 – import de servicii
boxa 8 – suma TVA aferentă importului de servicii
boxa 9 – ajustarea TVA aferentă livrărilor
boxa 10 – totalul aferent livrărilor (1+3+5+6+7) adică:
864878,00+0+0+2396094,00=3260972,00 lei
boxa 11 – total suma TVA (2+4+8+9):
172977,00+0+0+0=172977,00 lei
boxa 12 – procurări de mărfuri şi servicii = 166483,00 lei
boxa 13 – suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri şi servicii = 32783,00 lei
boxa 14 – importul şi procurările de mărfuri şi servicii = 285669,00 lei
boxa 15 – suma TVA aferentă importului de mărfuri şi servicii = 57041,00 lei
boxa 16 – ajustarea TVA aferentă procurărilor = 17511,00 lei (anexa 21)
boxa 17 - trecerea în cont a sumei TVA pentru perioada precedentă
boxa 18 – total TVA spre deducere (13+15+16+17):
32783,00+57041,00+17511,00=107335,00 lei
boxa 19 – TVA aferentă bugetului (11-18):
172977,00-107335,00=65642,00 lei
boxa 20 – TVA aferentă bugetului pentru import de servicii
boxa 21 – TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară
boxa 22 – TVA spre restituire.
Declaraţia privind TVA se prezintă pînă la sfîrşitul lunii imediat următoare celei raportate,
iar achitarea sumelor datorate la buget se efectuează în aceeaşi termeni.
18
3. Contabilitatea accizelor
Evidenţa mărfurilor supuse accizelor transportate se ţine în registrele stabilite de Către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat:
- Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate expediate, ţinut doar de către persoanele fizice şi
juridice care produc sau prelucrează mărfuri supuse accizelor şi deţin certificatul de acciz. Acest
registru se ţine pentru fiecare încăpere de acciz şi de îndeplineşte în baza facturii fiscale (de
expediţie) pînă la expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz (anexa 22).
- Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate primite de persoanele care nu sunt subiecţi ai impunerii
(anexa 23).
Să admitem că la o întreprindere a expediat vinuri în valaore de 256325,00 lei, cu suma
accizului calculat 25632,50 lei. În baza datelor din Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate
expediate au fost întocmite următoarele înregistrări contabile:
1. La suma accizelor calculate:
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 25632,50 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 25632,50 lei
2. Achitarea la buget a datoriei privind accizele calculate:
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 25632,50 lei
Credit 242 „Cont de decontare” – 25632,50 lei
În cazul în care în lunile anterioare au fost efectuate supraplăţi la buget acesta în luna
respectivă se trece în cont prin formula:
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele”
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe
pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi”.
În registrul de evidenţă a mărfurilor accizate primite de persoanele care nu sunt subiecţi ai
impunerii, inclusiv întreprinderile comerciale, care vînd mărfuri accizate livrate se ţine evidenţa
mărfurilor expediate anterior de persoanele fizice şi juridice, pentru care nu există confirmare
documentară la achitarea accizelor la buget. Astfel suma accizelor calculate se include în valoarea
mărfurilor procurate prin următoarea înregistrare contabilă:
Debit 217 „Mărfuri”
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
19
În cazul utilizării valorilor materiale supuse accizelor în procesul de prelucrare şi/sau
fabricare pentru obţinerea produselor supuse accizelor se permite trecerea în cont a accizelor
achitate aferente mărfurilor respective. Astfel trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii
de mărfuri supuse accizelor utilizate şi expediate ulterior din încăperea de acciz.
Să admitem ca o întreprindere a achiziţionat must în valoare de 50000,00 lei (cota accizului
5%). În aceeaşi perioadă fiscală din acesta a fost produs şi expediat vin în valoare de 130000,00 lei
(cota accizului 10%). Astfel suma accizelor achitate pentru materia primă procurată a constituit
2500,00 lei (50000,00×5%), iar accizele calculate pentru mărfurile expediate – 13000,00 lei. Astfel
suma accizelor care trebuie achitată la buget este de 10500,00 lei (13000,00-2500,00) Formulele
contabile înregistrate la operaţiunile menţionate au fost următoarele:
1. La suma accizelor calculate pentru materia primă procurată:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe pe
termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 2500,00 lei
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 2500,00 lei
2. La suma accizelor calculate pentru mărfurile expediate:
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 13000,00 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 13000,00 lei
3. La suma accizelor trecute în cont:
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 2500,00 lei
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe
pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 2500,00 lei
4. La suma accizelor plătite la buget:
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 10500,00 lei
Credit 242 „Cont de decontare” – 10500,00 lei
Conform articolului 125 al Codului Fiscal subiectului impunerii i se permite trecerea la cont
a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor finite supuse accizelor din încaperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite
numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor
mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioara şi în cazul prezenţei
documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate. Dacă suma
accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare
20
pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la mărfurile
supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la cheltuieli în perioada
fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
De exemplu o entitate a procurat materie primă în valoare de 100000,00 lei, achitînd accize
în valoare de 5000,00 lei. În aceeaşi perioadă fiscală au fost livrate produse în valoare de 80000,00
pentru care sau calculat accize în suma de 4500,00 lei. Astfel se permite trecerea în cont a sumei de
4500,00 lei, iar restul 500,00 lei se trecela cheltuieli. Operaţiunile care au avut loc la întreprindere
au fost reflectate astfel:
1. Suma accizelor calculate pentru materia primă procurată:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe pe
termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 5000,00 lei
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 5000,00 lei
2. Suma accizelor calculate pentru marfa expediată:
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 4500,00 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 4500,00 lei
3. Trecerea în cont a sumei accizelor calculate:
Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,
taxele” – 2500,00 lei
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe
pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 2500,00 lei
4. Trecerea la cheltuieli a diferenţei dintre suma accizelor aferentă materiei prime şi suma
accizelor referitoare la marfa expediată:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 500,00 lei
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe
pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 500,00 lei
În cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent
sau în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele
duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului
achitată anterior la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de
Guvern, în termen de 45 zile după prezentarea documentelor justificative.
De exemplu o întreprindere a procurat materie primă în valoare de 80000,00 lei achitînd
accize în valoare 8000,00 lei, iar ulterior a exportat produse în valoare de 130000,00 lei. Astfel
21
entitatea are dreptul la restituirea a 8000,00 lei din contul bugetului. În contabilitate operaţiunile vor
fi înregistrate în felul următor:
1. Suma accizelor calculate la materia primă procurată:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe pe
termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 8000,00 lei
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 8000,00 lei
2. Restituirea sumei accizelor aferente materiei prime accizate utilizate la fabricarea
produselor:
Debit 242 „Cont de decontare” – 8000,00 lei
Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe
pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 8000,00 lei
Conform Codului Fiscal exportarea mărfurilor de către persoane care nu sînt subiecţi ai
impunerii se permite fără dreptul la restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor
expediate (transportate) pentru export.
Ca şi în cazul impunerii cu TVA subiecţii impunerii cu accize sunt obligaţi să prezinte
Declaraţia privind accizele, vezi anexa 24. Persoanele fizice şi juridice care efectuează import de
mărfuri supuse accizelor. Declaraţia se prezintă pînă în ultima zi a lunii în care a avut loc
expedierea mărfurilor impuse accizelor.
Conform Instrucţiunii cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04 a
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în Declaraţia privind accizele se indică perioada fiscală,
denumirea subiectului impunerii, adresa juridică deplină a locului principal de desfăşurare a
activităţii economice, codul fiscal şi numărul de înregistrare a certificatului de acciz.
Declaraţia privind accizele este formată din 11 coloane, fiecare conţinînd informaţie pe care
subiectul impunerii urmează să o înscrie, si anume:
La coloana 1 se indică numărul de ordine al mărfii supuse accizelor.
La coloana 2 se indică denumirea mărfii accizate expediate (transportate).
La coloana 3 se indică poziţia tarifară a mărfii supuse accizelor conform Nomenclatorului de
mărfuri al Republicii Moldova, specificată la coloana 1 a anexei la titlul IV al Codului Fiscal.
La coloana 4 se indică codul clasificaţiei veniturilor bugetare.
La coloana 5 se indică volumul în expresie naturală în caz dacă, conform titlului IV al
Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie naturală, reflectînd în paranteze unitatea
de măsură, specificată în anexa la titlul IV din Codul Fiscal.
La coloana 6 se indică valoarea mărfii fără TVA şi accize, în caz dăcă, conform titlului IV
al Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie valorică. Valoarea mărfii fără TVA şi
accize se va reflecta în unităţi monetare naţionale.
22
La completarea Declaraţiei privind accizele subiectul impunerii face înscrierile
corespunzătoare doar în una din coloanele 5 sau 6 în dependenţa de tipul cotei accizului aplicate.
La coloana 7 se indică costul licenţei pentru activitatea desfăşurată de subiectul impunerii în
domeniul jocurilor de noroc.
La coloana 8 se indică cota accizului stabilită ad valorem în procente de la valoarea mărfii
fără TVA şi accize, sau de la costul licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc; sau
cota accizului stabilită în suma absolută la unitatea de măsura a mărfii accizate conform anexei la
titlul IV al Codului Fiscal.
La coloana 9 se indică suma accizului calculată, reieşind din cota accizului aferentă mărfii
accizate, aplicată la una din bazele impozabile, oglindite la coloanele 5,6 şi 7.
La coloana 10 se indică suma accizului achitată pentru mărfurile supuse accizelor utilizate în
procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, care
urmează a fi trecută în cont la momentul expedierii mărfurilor finite supuse accizelor din încaperea
de acciz, sau urmează a fi supusă restituirii.
La coloana 11 se indică suma accizului destinată virării la buget, calculată ca diferenţa dintre
coloana 9 şi coloana 10, care va fi oglindită în fişa contului personal al plătitorului de accize în
cazul în care va reprezenta o obligaţiune a plătitorului de acciz faţă de buget. În coloana respectivă
înscrierea rezultatelor cu semnul “minus” nu se admite.
Corectări şi radieri la completarea Declaraţiei privind accizele nu se admit.
Declaraţia privind accizele se semnează de către conducătorul şi contabilul-şef al subiectului
impozabil şi se prezintă la inspectoratul fiscal de stat într-un exemplar unic.
În situaţiile cînd întregul sortiment de mărfuri supuse accizelor, expediate din încaperea de
acciz a subiectului impozabil, sau procurate de persoanele fizice şi juridice fără confirmarea
documentară a achitării accizelor şi ulterior comercializate, nu poate fi înscris într-un singur
formular al Declaraţiei privind accizele, acesta se reflectă detaliat într-o anexă la Declaraţie.
Anexa conţine coloane similare Declaraţiei privind accizele propriu-zise, în care pentru
fiecare denumire de marfă se completează cele 11 coloane existente.
În formularul Declaraţiei se trec doar sumele totale calculate pentru mărfurile accizate
expediate din încăperea de acciz care fac parte din componenţa fiecărui cod separat al contului
clasificaţiei bugetare a veniturilor de stat, completîndu-se astfel coloanele 4, 5 sau 6, 9, 10 şi 11.
În cazul livrărilor de export, care sînt scutite de acciz, subiectul impunerii, în luna în care le-
a efectuat, în Declaraţia privind accizele nu face înscrierile cu privire la volumul de mărfuri
exportate.
23
Înscrierile aferente livrărilor de export se introduc în Declaraţia privind accizele pentru
perioada fiscală cînd în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat a avut loc repatrierea totală a
mijloacelor pentru exportul dat, efectuat cu începere de la 1 ianuarie 2001.
Astfel, la coloana 2 a Declaraţiei se înscrie cuvîntul “export”, iar la coloanele 4, 5 sau 6 şi
10, pentru fiecare cod al clasificaţiei veniturilor bugetare, se înregistrează datele corespunzătoare.
24
Încheiere
TVA şi accizele reprezintă un mod de colectare la buget a unei părţi din valoarea mărfurilor
livrate, serviciilor prestate, supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.
TVA este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi
servicii, cu excepţia celor, care conform art. 103 al Codului Fiscal, sunt scutite de impozitare. Astfel
conform acestui articol la livrările de producţie de carte şi publicaţii periodice precum şi serviciile
de editare a lor, întreprinderea este scutită de taxa pe valoarea adăugată. Trebuie de menţionat, că
activitatea (serviciile) de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte şi a
publicaţiilor periodice cu caracter erotic şi publicitar se consideră livrare impozabilă şi se supune cu
TVA pe principii generale, la cota 20%. De asemenea, trecerea în cont a TVA aferentă procurărilor
de mărfuri şi servicii legate de producţia de carte şi/sau a publicaţiilor periodice ce ţin de cultură,
religie, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt se efectuează în conformitate cu prevederile art. 102 din
Codul Fiscal.
Totuşi Întreprinderea de Stat Editura „UNIVERSUL” este plătitor de TVA, fapt confirmat
prin certificatul de înregistrare al subiectului impunerii cu TVA. Conform art. 117 al Codului Fiscal
la efectuarea livrărilor impozabile, contribuabilul eliberează consumatorilor facturi fiscale primite
de la Inspectoratul Fiscal de Stat. Facturile fiscale atît la mărfurile şi serviciile procurate, cît şi la
cele realizate se înregistrează în Registrul livrărilor şi procurărilor. Ca şi întreaga evidenţă contabilă
aceste registre se ţin în mod automatizat, dar din cauza unor deficienţe a programei informatice este
necesar şi ţinerea evidenţei a acestor registre în mod manual. Acest fapt duce uneori la erori ca în
cazul registrului evidenţei livrărilor.
Evidenţa contabilă a taxei pe valoare adăugată la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” se ţine
conform Legislaţiei în vigoare, se respectă cerinţele tuturor actelor normative şi datoriile aferente
bugetului sunt achitate la timp.
Accizele sunt o formă specială de taxă de consumaţie , fiind foarte răspîndită în ţările cu o
economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor importate sau produse şi
realizate pe teritoriul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate în consumul populaţiei şi se
datorează bugetului de stat.
Persoanele fizice şi juridice care preconizează să se ocupe cu prelucrarea sau fabricarea
mărfurilor impozabile cu accize sau persoanele juridice care preconizează să-şi desfăşoare
activitatea în domeniul jocurilor de noroc sunt obligate să primească certificatul de acciz.
Î.S. Editura ”UNIVERSUL” nu deţine certificat de acciz şi respectiv nu este subiect al
impunerii cu accize.
25
Tema taxelor de consumaţie este una foarte actuală la momentul dat. Deoarece TVA şi
accizele la momentul sunt sursa principală de formare a bugetului de stat ele mereu sunt un punct de
plecare spre evaziunea fiscală şi ca rezultat formează unul din punctele de cercetare a organelor
fiscale. Doar cunoaşterea aprofundată a particularităţilor evidenţei contabile a TVA şi accizelor va
asigura evitarea erorilor în evidenţa zilnică şi o activitate legală a entităţii economice.
26
Bibliografie
I. Acte legislative şi normative
1.1 Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial nr.90-
93/399 din 29.06.2007
1.2 Codul Fiscal. Titlul III și Titlul IV // Contabilitate și Audit, nr.1, 2009
1.3 Ordin privind aprobarea Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare de către
subiecţii impozabili cu TVA a Declaraţiei privind TVA nr.117 din 24.09.2001 // Monitorul Oficial
al R.Moldova nr.126-128/301 din 19.10.2001
1.4 Instrucțiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adaugată nr. 188 din
17.11.2005// Monitorul Oficial Nr.1-4 din 06.01.2006
1.5 Instrucțiunea cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04 // Monitorul
Oficial N 205-207 din 12 noiembrie 2004
1.6 Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim
special al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri şi servicii impozabile cu TVA // Monitorul
Oficial nr. 32-42 din 21 martie 2002
II. Manuale, monografii, cărți, broşuri
II.1 Contabilitate financiară. Ediția a II-a. Colectiv de autori: coordonator A. Nederița.
ACAP, Chișinău, 2003, 640 p.
II.2 Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal. A.
Nederiţa. Contabilitate și audit, 2007, 640p.
II.3 Contabilitatea impozitelor: Contabilitatea impozitului pe venit. Contabilitatea taxei pe
valoare adăugată. Contabilitatea accizelor, altor impozite și taxe. V.Bucur, V. Țurcanu,
A. Graur. ASEM, 2005, 562p.
27
Anexe
28