92109283 88683472 teza de master tea si auditul decontarilor cu bugetul

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”

Catedra „Management şi Marketing”

Admis la susţinereŞeful catedrei „ Management şi Marketing”

Dr.hab.,prof.univ. Burlacu Natalia __________________________

(semnătura)”____” _________ 2011

IFRIM DUMITREL

CONTABILITATEA I AUDITUL DECONTĂRILOR CUȘ

BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA „TERMOGAZGRUP” S.R.L.

361.1 – Contabilitate

TEZA DE MASTERAT

Conducător ştiinţific: Costea Dumitru, doctor în economie (semnătura)

Conducător ştiinţific: Melnic Georgeta, lector magistru (semnătura)

Autor : _____________ (semnătura)

CHIŞINĂU, 2011CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................3

CAPITOLUL I. GENERALIZĂRI PRIVIND DECONTĂRILE CU

BUGETUL, CARACTERISTICA I CLASIFICAREA ACESTORAȘ1.1. Caracteristica actelor normative de bază privind contabilitatea iș

auditul decontărilor cu bugetul....................................................................6

1.2. Caracteristica i clasificarea impozitelor i taxelor....................ș ș ..............10

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATEA PRIVIND

DECONTĂRILE CU BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA

„TERMOGAZGRUP” S.R.L.

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L..........30

2.2. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitele i taxele laș

întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.....................................................34

2.3. Penalită i i amenzi privind impozitele, taxelț ș e i alte plă i laș ț

buget.......42

CAPITOLUL III. AUDITUL DECONTĂRILOR CU BUGETUL

3.1. Organizarea auditului decontărilor cu bugetul privind impozitele iș

taxele.............................................................................................................51

3.2. Perfec ionarea contabilită ii i auditului decontărilor cu bugetulț ț ș

privind impozitele iș

taxele.......................................................................................60

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.....................................................................69

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................72

ANEXE...................................................................................................................76

ADNOTARE..........................................................................................................99

LISTA ABREVIERILOR...................................................................................100

2

INTRODUCERE

Actualitatea temei. În cadrul activită ii economice a întreprinderii seț

formează un sistem complex i diversificat de raporturi patrimoniale, care reflectăș

schimbări în formele de existen ă a patrimoniului i implică crean e i datorii.ț ș ț ș

În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi

sunt condiţionate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări

constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor întreprinderilor,

asigurând minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne

de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea

eficientă a activităţii de întreprinzător. În acest context, rolul contabilităţii şi

auditului creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung,

deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate

şi confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare.

Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în

cadrul primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii

materiale a celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de

conducere statală.

Aceste argumente i multe altele au stat la baza alegerii de către autor aș

prezentei teme, care este destul de actuală atât în România, cât i în Republicaș

Moldova.

Scopul prezentei teze îl constituie elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a

indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind contabilitatea i auditulș

decontărilor cu bugetul în entită ile economice.ț

Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini:

- analiza actelor normative cu privire la contabilitatea i auditul decontărilorș

cu bugetul;

3

- componen a impozitelor i taxelor i modul general de reflectț ș ș are a acestora

în conturile contabile;

- studierea penalită ilor i amenzilor privind impozitele, taxele i alte plă i laț ș ș ț

buget.

Obiectul cercetării îl formează contabilitatea taxei pe valoare adăugată la

întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.

În cele ce urmează autorul va face o analiză a principalilor indicatori ai

activităţii economico-financiare ai întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pe anii

2009-2010. Indicatorii calculaţi în tabelul de mai jos se conduc de datele din

rapoartele financiare ale întreprinderii pe anul 2009 şi pe anul 2010 (Anexa 1 şi 2).

Tabelul 1. Activitatea economico-financiară a întreprinderii „Termogazgrup”

S.R.L. pe anii 2009-2010 [elaborat de autor]

Nr Indicatori Anul 2009%

Anul 2010%

Abatere (-, +)

%

Nivel recomandat

1. Rata activelor curente (RAC) 0,48 0,56 0,08 -

2. Coeficientul de autonomie (CA) 0,06 0,24 0,18 ≥0,5

3. Rata solvabilităţii generale (RSG)

1,07 1,32 0,25 <2

4. Rata lichidităţii absolute (RLA) 0,16 0,77 0,61 0,2 - 0,25

5. Rata lichidităţii intermediare (RLi)

1,26 1,71 0,45 0,7 - 0,8

6. Rata lichidităţii curente (RLc) 2,10 2,48 0,38 2 - 2,5

7. Rentabilitatea economică (RE) 0,36 1,98 1,62 2,0 – 2,5

Analiza activităţii economico-financiare a întreprinderii „Termogazgrup”

S.R.L. prezentată prin calcularea indicatorilor expuşi mai sus, presupune o

examenare a principalelor componente ale întreprinderii cu scopul cercetării şi

determinării influenţei acestora şi în baza cărora se formează deciziile privind

activitatea ei. În vederea analizei surselor de finanţare a activelor, adică a

pasivelor, este necesar de a se calcula indicatorul coeficientul de autonomie, nivelul

4

îndestulător al căruia este 0,5. La „Termogazgrup” S.R.L. în anul 2009 acest

indicator este de 0,18 ceea ce reflectă o lipsă a surselor proprii şi gradul mare de

îndatorare.

Rata solvabilităţii generale caracterizează gradul de acoperire a surselor

împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea. Nivelul acestui

coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2. La „Termogazgrup” S.R.L. acest

coeficient este de 1,07 în 2009 şi 1,32 în 2010, adică întreprinderea se

caracterizează printr-un grad mic de acoperire a surselor împrumutate.

Rentabilitatea economică exprimă eficienţa utilizării mijloacelor financiare şi

materiale a întreprinderii. La „Termogazgrup” S.R.L. acest indicator în 2009 este

0,36 ceea ce indică o rentabilitate scăzută, în timp ce în 2010 nivelul a crescut şi a

constituit 1,98 fiind aproape de nivelul recomandat.

Suportul metodologic al lucrării. Baza informaţională a investigaţiilor au

constituit-o legile, regulamentele, standartele na ionale de contabilitate, standarteleț

interna ionale de raportare financiară. La elaborarea acestei lucrări ştiinţifice auț

fost utilizate lucrări în domeniul contabil, elaborate de autori autohtoni şi

internaţionali, precum : Burcă V., Bojian Octavian, Bodarev P., Cre oiu Gh.,ț

Botnari N., Nederiţa Alexandru, Ţurcanu Viorel, Bucur V., Feleagă N., Iona cu I.,ș

Belverd E., Stoian A., Ţurlea E.

Scopul şi sarcinile tezei au determinat structura logică a lucrării, care este

formată din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, şi anexe.

În capitolul I autorul analizează principalele acte normative cu privire la

contabilitatea decontărilor cu bugetul. În acest capitol se dă o caracteristică a

decontărilor cu bugetul i se clasifică impozitele i taxele achitate la buget.ș șÎn capitolul II se caracterizează activitatea generală a întreprinderii

„Termogazgrup” S.R.L. Este reflectată eviden a contabilă a impozitelor i taxelorț ș

la întreprindere i se analizează ponderea acesteia pe parcursul ultimilor doi ani deș

activitate.

5

În capitolul III se analizează procesul de control i audit al decontărilor cuș

bugetul i se dau solu ii de perfec ionare a decontărilor cu bugetul.ș ț ț

CAPITOLUL I. GENERALIZĂRI PRIVIND DECONTĂRILE CU

BUGETUL, CARACTERISTICA I CLASIFICAREA ACESTORAȘ

1.1. Caracteristica actelor normative de bază privind contabilitatea i auditulș

decontărilor cu bugetul

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele

de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. În procesul desfă urăriiș

activită ii de întreprinzător la întreprinderi apar crean e i datorii privindț ț ș

impozitele, taxele i alte plă i la buget.ș ț

Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe

divizate în [1]:

- impozite generale de stat cum ari fi: impozitul pe venit, taxa pe valoarea

adăugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier;

- impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor

naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza

licitaţii locale şi loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii

(reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea

unităţilor comerciale, taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală,

taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc.

Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora,

facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de

prevederile actelor normative care sunt prezentate mai jos.

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 publicat în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.62/522 din 18.06.1997, prin care se stabilesc principiile

generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul jurudic al contribuabililor,

al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia

6

fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei

veniturilor şi cheltuielilor deduse, condiţiile de tragere la răspundere pentru

încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor

fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora [1].

Prezentul cod stabile te principiile generale ale impozitării în Republicaș

Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale i a altorș

participan i la rela iile reglementate de legisla ia fiscală. ț ț ț

Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 publicat în Monitorul Oficial

nr.90-93/399 din 29.06.2007. Scopul acestei legi adoptată de către Parlament este

stabilirea unui cadru juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului de reglementare a

contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Prevederile legii se

răsfrâng asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care realizează activitatea de

întreprinzător, asupra organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor de stat,

notarilor, avocaţilor, precum şi filialelor entităţilor nerezidente înregistrate în

Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate sau

forma organizatorico-juridică [3].

Prezenta lege mai men ionează faptul că creanţele şi datoriile pe termen scurtț

se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, iar creanţele şi datoriile pe

termen lung la valoarea scontată, în conformitate cu cerinţele standardelor de

contabilitate. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor se ţine pe categorii, clienţi,

furnizori, alţi debitori şi creditori.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la criteriile de

ţinere a contabilităţii de către unele categorii de agenţi economici”, nr.1476 din

14.11.2002 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.588 din 30.12.2002.

Conform acestei hotărîri, se aplică normele şi criteriile de ţinere a sitemului

contabil de anumite categorii de agenţi economici. Scopul acestei hotărîri este

stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor şi a mecanismului de reglementare a

contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.

7

Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,

aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 456 din 30.12.1997.

Conform acesui act normativ se stabilesc criteriile, principiile de întocmire şi

prezentare a rapoartelor financiare de către persoanele juridice indiferent de forma

de proprietate şi forma juridică, organelor abilitate în acest sens.

Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004 care se aplică la calcularea salariului

mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, la

întreprinderi, în organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi

forma de organizare juridică.

S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart este elaborat în

baza standartului internaţional de contabilitate 1 „Publicitatea politicii de

contabilitate”, aprobat de Comitetul SIC în anul 1974 şi revizuit în anul 1994.

Acest standart constituie un element al sistemului de reglementare normativă a

contabilităţii în Republica Moldova şi urmează a fi aplicat cu respectarea

prevederilor altor standarte naţionale de contabilitate. Obiectivul prezentului

standart îl constituie stabilirea bazelor de elaborare a politicii de contabilitate şi de

publicitate a prevederilor principale ale acesteia, utilizate la întocmirea şi

prezentarea rapoartelor financiare ale agenţilor economici [8].

S.N.C. 3 ,,Componen a consumurilor i cheltuielilor întreprinderii”ț ș

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997 este elaborat pentru facilitarea asimilării noului sistem de contabilizare

a consumurilor şi cheltuielilor la etapele iniţiale ale reformei contabilităţii [9].

În prezentul standard sînt reflectate toate consumurile şi cheltuielile aferente

desfăşurării activităţii de întreprinzător indiferent de cerinţele impozitării.

8

Obiectivul prezentului standard îl constituie determinarea componenţei

consumurilor întreprinderilor de producţie, de comerţ şi de prestări de servicii, a

cheltuielilor activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi a

pierderilor excepţionale.

S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart

constituie un element al sistemului de reglementare normativă a contabilităţii în

Republica Moldova şi este aplicat cu respectarea prevederilor altor standarte

naţionale de contabilitate. Obiectivul acestui standart îl constituie stabilirea bazelor

de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare.

S.N.C. 8 ,,Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile

esen iale i modificările politicii de contabilitate”ț ș aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.68 din 19.11.2003 determină

modul de calcul i reflectare a profitului sau pierderii perioadei de gestiune înș

rapoartele financiare în baza veniturilor ob inute i cheltuielilor suportate deț ș

entitate.

S.N.C. 11 ,,Contractele de construc ie”ț aprobat prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999 care este elaborat în baza

standardului internaţional de contabilitate 11 "Contractele de construcţie",

aprobat de Comitetul S.I.C. în anul 1978 şi revizuit în anul 1993.

Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea modului de

determinare şi constatare a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor aferente

contractelor de construcţie, descrierea metodicii de contabilizare, repartizare pe

perioadele de gestiune şi reflectare a acestora în rapoartele financiare.

S.N.C. 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin Ordinul

Ministerului Finan elor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în care esteț

reflectat descrierea metodicii de contabilizare a impozitului pe venit al

întreprinderii. Standardul de faţă stabileşte modul de determinare a diferenţelor

9

permanente şi temporare, de constatare a datoriilor şi activelor amînate privind

impozitul pe venit, de prezentare a informaţiei cu privire la impozitul pe venit în

rapoartele financiare.

Sistemul contabil existent în Republica Moldova se bazează nemijlocit pe

prevederile Planului de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii

Moldova, nr. 174 din 25.12.1997.

Planul de Conturi Contabile, conform Legii Contabilităţii, este un act

normativ în baza căruia se stabileşte nomenclatorul sistematizat al conturilor

contabile şi normele metodologice de utilizare a acestora.

Conturile contabilităţii financiare se utilizează pentru generalizarea datelor

care urmează a fi reflectate în rapoartele financiare şi destinată utilizatorilor

interni şi externi. Acestea se divizează în conturi de bilanţ (clasele 1-5) şi conturi

de rezultate (clasele 6-7).

Pentru generalizarea informaţiei aferente decontărilor cu bugetul privind

impozitele, taxele i alte plă i este prevăzut contul clasei a 5-ea „Datorii pe termenș ț

scurt”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” i contul 225 „Crean e peș ț

termen scurt privind decontările cu bugetul” [37, p. 125].

Prezentele legi, hotărâri, regulamente şi instrucţiuni metodologice, trebuie să

fie unanim acceptate şi respectate de toţi agenţii economici, persoanele fizice,

organizaţii necomerciale, care desfăşoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul

Republicii Moldova, întrucât au un caracter general pentru toţi.

1.2. Caracteristica i clasificarea impozitelor i taxelorș ș

În procesul desfă urării activită ii de întreprinzător la întreprinderi aparș ț

crean e i datorii privind impozitele, taxele i alte plă i la buget.ț ș ș ț

10

Impozitele i taxele constituie componente tot mai importante ale vie iiș ț

economice, prin intermediul cărora statul î i procură resursele financiare necesareș

acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde îndeplinirea func iilorț

sale.

Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria

celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea

sau situatia personala a acestora.

Fiind percepute în cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a

serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte

creeaza impresia falsa ca ar fi suportate în aceeasi masura de toate paturile sociale,

ca ar asigura o repartitie echitabila a sarcinilor fiscale.

Chiar daca cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite marfi

este mica, indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, taran, industrias

sau comerciant, raportat însa la întregul venit, impozitul indirect capata un caracter

regresiv. Asadar, cu cat o persoana realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta pe

calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala mai mare.

Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al

populatiei, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scaderea

veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte

micsoreaza, în schimb, puterea de cumparare.

În tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea

veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat al impozitelor directe.

La impozitele indirecte nu este vorba de o constrangere politica, ca în cazul

impozitelor directe, ci de una de ordin economic.

În perioadele cand economia înregistreaza un curs ascendent, impozitele

indirecte au un randament fiscal ridicat, în schimb în perioada de criza si de

presiune, cand productia si consumul cresc mai lent încasarile din impozitele

indirecte urmeaza aceeasi evolutie, pericicland echilibrul bugetar.

11

Impozitul reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ine deț

efectuarea unor ac iuni determinate i concrete de către organul împuternicit sauț ș

de către persoana cu func ii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cuț

contribuabilul care a achitat această plată [38, p. 442].

Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Taxele (de timbru, de înregistrare, de administratie, de metrologie etc.)

reprezinta plata efectuata de persoane fizice sau juridice pentru serviciile prestate

acestora de catre stat.

Cu alte cuvinte, taxele sunt încasate de la persoane care solicita o anumita

activitate din partea unor institutii ale statului sau beneficiaza de servicii publice

altele decat cele cu caracter productiv.

Taxa constituie, alaturi de impozite, cea de-a doua categorie principala de

venituri la bugetul de stat.

Taxele întrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor, si anume:

caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmarire în caz de neplata. Principalele

deosebiri între taxa si celelalte impozite constau în faptul ca taxa se percepe numai

de la cetatenii care solicita organelor publice respective îndeplinirea unor prestatii

sau servicii. Subiectul platitor este precis determinat din momentul cand acesta

solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii de stat.

Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi

specifice, si anume:

- taxele reprezinta contributii pentru acoperirea cheltuielilor necesare

serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se întrebuinteaza

pentru acoperirea cheltuielilor generale ale societatii;

- taxele reprezinta plati facute de persoane fizice sau juridice pentru servicii

sau lucrari efectuate în mod direct si imediat de catre stat acestora, pe cand în cazul

impozitului statul nu este obligat sa presteze un echivalent direct sau imediat

platitorului;

12

- marimea taxei depinde de felul si costul serviciului prestat, în timp ce

cuantumul impozitului se determina în functie de natura si volumul venitului

impozabil sau a averii;

- termenele de plata ale taxelor se fixeaza de regula în momentul solicitarii

prestarii serviciului, în timp ce la impozite termenele de plata se stabileste în

prealabil.

Aceste trasaturi sunt consacrate si de legislatia în vigoare, referitoare la taxele

de timbru, care prevede ca: taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate sau

lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, întocmesc

sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii ori rezolva diferite interese legitime

ale partilor.

La stabilirea i aplicarea taxelor se au în vedere cateva principii, i anume:ș ș- unicitatea taxarii, în sensul ca pe unul si acelasi serviciu prestat unei

persoane, aceasta nu datoreaza taxa decat o singura data;

- raspunderea pentru neîndeplinirea obligatiei de plata revine functionarului

sau persoanei încadrate de la institutia sau organul de stat respectiv si nu

debitorului;

- nulitate actelor nelegal taxate;

- taxele sunt anticipative, în sensul ca ele se datoreaza si se achita în

momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organele

sau institutiile de stat.

Actualmente, există două direcţii de studiu ale conceptului de sistem fiscal:

primul, este văzut ca o totalitate de impozite existente într-un stat, iar al doilea –

evidenţiază elementele definitorii ale sistemului, cu stabilirea relaţiilor de

interdependenţă. În baza primului concept se reglementează modul în care este

format sistemul fiscal, precum şi modalitatea funcţionării acestuia, iar al doilea

permite examinarea relaţiilor fiscale prin prisma principalelor elemente şi

aprecierea parametrilor cantitativi şi calitativi ai finanţelor publice.

În Republica Moldova se percep impozite i taxe generale de stat i locale.ș ș

13

Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor i taxelor generale de statș

cuprinde [1]:

- impozitul pe venit;

- taxa pe valoare adăgată;

- accizele;

- impozitul privat;

- taxa vamală;

- taxele percepute în fondul rutier.

Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor i taxelor localeș include [1]:

- impozitul pe bunurile imobiliare;

- taxele pentru resursele naturale;

- taxa pentru amenajarea teritoriului;

- taxa de organizare a licita iilor i loteriilor pe teritoriul unită iiț ș ț

administrativ-teritoriale;

- taxa de plasare (amplasare) a publicită ii (reclamei); ț

- taxa de aplicare a simbolicii locale;

- taxa pentru unită ile comerciale i/sau de prestări servicii de deservireț ș

socială;

- taxa de pia ă; ț

- taxa pentru cazare;

- taxa balneară;

- taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele

municipale, oră ene ti si săte ti (comunale); ș ș ș

- taxa pentru parcare;

- taxa de la posesorii de cîini;

- taxa pentru amenajarea localită ilor din zona de frontierăț care au birouri

(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.

14

Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează i seș

achită în conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal [38, p.

444].

Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor

juridice se reglementează de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea

obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit”.

Obiectul impozabil îl reprezintă venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 18

al Codului fiscal. Nu se impozitează venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 20

al Codului fiscal.

Totodată la moment pentru agenţii economici în baza art. 15 din Codul fiscal

este stabilită cota 0 % a impozitului pe venit [1].

Pentru determinarea impozitului pe venit, la întreprindere se calculează

venitul contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei

de gestiune până la impozitare. Acest profit se determină în cursul anului de

gestiune prin calcul în Raportul de profit şi pierderi, iar la sfârşitul anului – în

contul 351 “Rezultat financiar total”. În debitul acestui cont sunt reflectate

cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi, iar în credit – veniturile acumulate pe

tipuri de activităţi. Comparând suma totală a veniturilor cu suma totală a

cheltuielilor, se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare.

În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi

cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. – reguli de calcul şi constatare în

scopurile contabilităţii financiare.

De aceea apar:

- venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale, dar care nu sunt

recunoscute de regulile S.N.C.;

- venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de

regulile legislaţiei fiscale.

15

Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor

fiscale.

Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al

perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia

fiscală. Acesta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al

perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.

Modul de determinare a diferenţelor permanente şi temporare, de constatare a

datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi de prezentare în

rapoartele financiare este examinat în cartea “Noul sistem contabil al agenţilor

economici din Republica Moldova”.

Re inerea impozitului pe venit la sursa de platăț se efectuează conform

Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern [38, p. 446].

În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, întreprinderea este obligată să

re ină impozitul pe venit la sursa de plată dinț :

- salariu ;

- dobânzile plătite în folosul persoanelor fizice, cu excep ia întreprinzătorilorț

individuali i a gospodăriilor ărăne ti i royaltyș ș șț ;

- valoarea anumitor tipuri de servicii achitate ;

- plă ile efectuate în folosul persoanelor fiziceț ;

- anumite tipuri de venituri cum ar fi cî tigurile de la ac iunile de publicitate,ș ț

veniturile ob inute de către persoanele fizice care nu desfă oară activitate deț ș

întreprinzător, de la transmiterea în posesie sau în folosin ă a bunurilor mobiliareț

i imobiliare.ș

Impozitul pe venit re inut la sursa ț de plată se achită la buget de către

întreprinderea care a efectuat re inerea în termen de o lună de la încheierea lunii înț

care au fost efectuate plă ile.ț

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit general de stat care

reprezintă o formă de colectare la buget a unei păr i a valorii mărfurilor livrate,ț

serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,

16

precum i a unei păr i din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate înș ț

Republica Moldova [38, p. 448].

Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru

prima data în Fran a la ini iativa lui Maurice Laure în anul 1954. ț ț Ulterior acest

impozit indirect a fost introdus i în alte ări din Europa, Asia, Africa i Americaș șț

Latină.

Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adăugată i-a găsit motiva ia înș ț

substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri i folosirea ei ca taxăș

unică percepută în diferitele stadii ale produc iei de către producători. Fiecareț

producător era îndreptă it prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată suportatăț

anterior în procesul de produc ie propriu [19, p. 135].ț

Pe continentul european în anul 1967 după 10 ani de la semnarea Tratatului

de la Roma, în cadrul Comunită ii Economice Europene, au fost adoptate o serieț

de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării

legisla iei ărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată, iar în momentulț ț

de fa ă toate ările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.ț ț

Taxa pe valoare adăugată nu s-a numit întotdeauna TVA, înainte i se spunea

ICM, adică Impozit pe Circula ia Mărfurilor i, de i era spaima gestionarilorț ș ș

dornici să facă i ei ,,un ban cinstitș ”, nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.

În condi iile trecerii la economia de pia ă, impozitul pe circula ia mărfurilorț ț ț

ce func iona în economie ca un impozit indirect nu- i mai justifica men inerea.ț ș ț

Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circula ia mărfurilor aț

reprezentat un moment de cotitură în perfec ionarea sistemului fiscal i în acela iț ș ș

timp primul pas făcut pe linia reformei fiscale [19, p. 51].

Totodată aceasta a constituit o cerin ă pentru trecerea la economia de pia ă iț ț ș

alinierea la standardele europene. Dar pentru introducerea taxei pe valoarea

adăugată trebuiau întreprinse o serie de măsuri pe linia impozitului pe circula iaț

mărfurilor care trebuia înlocuit.

17

Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de

aplicare a impozitului pe circula ia mărfurilor la unele produse i prestări deț ș

servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de po tă siș

telecomunica ii, transportul de călători i de mărfuri.ț ș

Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesita apoi o bună

cunoa tere a mecanismului func ionării ei, trebuiau cadre pregătite i instruiteș șț

temeinic pentru a asigura ini ierea agen ilor economici i a personalului dinț ț ș

economie pe această linie i nu în ultimul rând tehnica de calcul i formularisticaș ș

necesară eviden ierii colectării i plă ii ei la bugetul de stat.ț ș ț

A a cum a fost stabilită, această taxă reprezintă un impozit indirect care spreș

deosebire de impozitul pe circula ia mărfurilor se aplica pe întreg circuitulț

economic, până la utilizatorul final al produselor sau serviciilor însă numai la

valoarea adaugată în fiecare fază a acestui circuit.

Modul de calculare, trecere în cont, restituirea i achitarea TVA este stabilit înș

titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul Fiscal, în legea pentru punerea în

aplicare a titlului III al Codului fiscal [1].

În Republica Moldova taxa pe valoare adăugată a fost instituit la 01.01.1992,

înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul existenţei T.V.A.

a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa negativ

activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei. În

scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al

legislaţiei şi reflectat în Codul Fiscal al Republicii Moldova reprezentat în

Titlul III. Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi

impozabili cu T.V.A. sunt [1]:

- Persoanele fizice şi juridice care efectuează livrări impozabile pe piaţa

internă şi la export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în

conformitate cu prevederile Codului Fiscal;

- Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri, cu excepţia

persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal,

18

valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de legislaţia în vigoare,

indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al T.V.A. pe teritoriul

Republicii Moldova.

- Persoanele fizice şi juridice, care importă servicii considerate ca

livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate.

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:

- cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi

serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

- cote reduse în mărime de: 8% la pîinea şi produsele de panificaţie

(190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele

lactate (0401 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii

Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.

în conformitate cu art.103 al Codului Fiscal;

- 8% la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate

în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii,

importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele

preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente

(substanţe medicamentoase) autorizate;

- 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova,

de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660,

300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 4015, 481890,

900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;

- 8% la zahărul din sfeclă de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării;

- 8% la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia

din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi livrată

pe teritoriul ţării;

- 6% la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele

livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

- cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104.

19

Subiecţii impozabili stipulaţi la art. 94 al Codului Fiscal sînt obligaţi să

declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, suma T.V.A., care

se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate

de către consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A.

achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor

materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite

pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă,

ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont [19, p. 47].

Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului

la procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau

care urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate,

diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei

T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această

perioadă.

Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către

întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile

ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările

de pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din

buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării

ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern,

într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării

plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.

Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate

se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează

la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită T.V.A.

la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar

şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în limitele cotei-

standard a T.V.A., sau cotei reduse a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării,

20

ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit

de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Restituirea T.V.A.

se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor

lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor – la contul bancar

al agentului economic [1].

Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile procurate de către

întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depăşeşte suma T.V.A. la livrările

de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar şi/sau

operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A.

înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie

în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea

activităţii de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării

declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul

Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, achită

T.V.A. în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care

valoarea depăşeşte limita stabilită.

În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, li se permite trecerea

în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori

ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor

impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se permite trecerea

în cont a T.V.A. la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili

pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii

de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru serviciile

menţionate. Subiecţilor impunerii li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A.,

achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente

cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de procurarea

mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi

21

reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi

întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea

cirezilor [19, p. 52].

Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,

serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA

nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli. Prevederile

respective nu se extind asupra livrărilor effectuate.

Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,

serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile,

cît şi scutite de TVA se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.

Mărimea trecerii în cont a Taxei pe valoare adăugată se determină lunar prin

aplicarea proratei faţă de suma Taxei pe valoare adăugată, achitată sau care

urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate

pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de Taxa pe valoarea

adăugată. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:

- la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia

avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale,

serviciile în cauză;

- la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi

a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora

se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.

Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea

declaraţiei privind Taxa pe valoarea adăugată pentru ultima perioadă fiscală

a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA

trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept

urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă

fiscală a anului.

Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată,

pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea

22

activităţii de întreprinzător, precum şi pe valorile materiale procurate care

în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi

supranormativ conform legislaţiei, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile

perioadei.

Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată,

pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul

organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii sale

de întreprinzător nu se trece în cont şi se raportează la cheltuieli [1].

Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea

distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sînt folosite

nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont

a Taxei pe valoare adăugată pe valorile materiale şi serviciile procurate.

Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a Taxei pe valoare adăugată

achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate

dacă dispune:

- de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost

achitată ori urmează a fi achitată Taxa pe valoare adăugată sau

- de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea Taxei

pe valoare adăugată la mărfurile importate;

- de documentul care confirmă achitarea Taxei pe valoare adăugată pentru

serviciile importate.

Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a Taxei pe valoare

adăugată achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile

procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil de către furnizorul care

a eliberat factura fiscală (procurată în modul stabilit de la organul autorizat) sau să

fie importată de către subiectul impozabil.

La livrarea mărfurilor, serviciilor pentru export şi a tuturor tipurilor

de transporturi internaţionale de pasageri şi de mărfuri, se permite restituirea Taxei

pe valoare adăugată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă există:

23

- confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export;

- copii de pe documentele de transport internaţional ce confirmă recepţionarea

mărfurilor exportate;

- documentele de transport internaţional ce confirmă prestarea serviciilor

pentru serviciile de transport internaţional de mărfuri;

- foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, borderoul de control,

însărcinarea de navigaţie (în funcţie de tipul transportului) pentru serviciile

de transport internaţional de pasageri;

- confirmarea organului poştal privind recepţionarea mărfurilor;

- confirmarea destinatarului străin – pentru alte servicii, iar în cazul serviciilor

acordate prin intermediul mijloacelor electronice, confirmarea prin semnătură

digitală sau scrisă la prestarea serviciilor şi confirmarea primirii plăţii pentru

serviciile respective (dacă aceasta a avut loc) sau informaţia cu privire

la mijloacele băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor internaţionale

de plăţi, prezentată de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea

destinatarului străin.

Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată pentru

alcoolul etilic procurat şi utilizat în medicină, se trece în cont.

Taxa pe valoare adăugată nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi

pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili,

ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova [1]:

- locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora,

cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;

- mărfurile de la poziţiile tarifare 040229110, 190110000, 490300000,

precum şi produsele alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 16021000,

20051000, 200710100, 200710910, 200710990;

- proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;

- instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie

social-culturală şi de locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice,

24

reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte

similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor,

întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective

conform destinaţiei), precum şi cele transmise întreprinderilor, organizaţiilor şi

instituţiilor de către autorităţile publice; proprietatea de stat transferată gratuit,

la decizia autorităţilor publice, de la bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul

altei întreprinderi de stat sau de la bilanţul unei întreprinderi municipale la bilanţul

altei întreprinderi municipale ;

- mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul instructiv

de producţie şi educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea

acestor mărfuri, servicii în scopuri de instruire generală; serviciile de pregătire şi

perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor şi adolescenţilor

în cercuri, secţii, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu folosirea

instalaţiilor sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în instituţii

preşcolare;

- serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate, pentru care

se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate

de stat pentru acordare de licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi

taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

serviciile acordate de către avocaţi şi notari, serviciile de înregistrare în registrul

bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru; serviciile

de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi

de furnizare a informaţiei din registrele de stat respective;

- serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete

(cu excepţia celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietăţii industriale,

precum şi obţinerea drepturilor de autor;

- proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută

în posesiunea statului cu drept de succesiune, proprietatea întreprinderilor declarate

în proces de insolvabilitate; comorile;

25

- serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice; materia primă

medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate

la prepararea şi producerea medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii,

cu excepţia alcoolului etilic, mijloacelor cosmetice; articolele şi aparatele

ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021); biletele de tratament (inclusiv

cele fără cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pachetele de servicii

turistice; mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în scopuri

legate de profilaxia invalidităţii şi reabilitarea invalizilor;

- produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti, şcolare şi ale

cantinelor altor instituţii de învăţămînt, ale spitalelor şi instituţiilor preşcolare, ale

cantinelor care aparţin altor instituţii şi organizaţii din sfera social-culturală

finanţate, parţial sau în întregime, de la buget, precum şi ale cantinelor specializate

în alimentarea bătrînilor nevoiaşi din contul organizaţiilor de binefacere;

- serviciile financiare: acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor

de credit, alte garanţii ale operaţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv

gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit din partea

creditorilor (operaţiile de creditare, de virament, fiduciare, legate de creditare,

de decontări de casă, căutarea sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea,

închiderea şi reîntocmirea conturilor);

- operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor

de depunere, de decontare şi bugetare, viramentele, titlurile de creanţă, cecurile şi

alte instrumente financiare, cu excepţia veniturilor de pe vînzarea mărfurilor

în cazul nerambursării creditului, din acordarea serviciilor informaţionale,

de consultanţă şi de expertiză, din procurarea şi arendarea locurilor de broker

la bursă, din darea în arendă, din serviciile de încasare şi livrare a banilor

în numerar clienţilor, din serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor

de preţ, a banilor în numerar, a valorilor mobiliare şi a documentelor, a veniturilor

de la operaţiile fiduciare de gestionare a bunurilor clienţilor, de la lichidarea

26

bunurilor întreprinderilor care au dat faliment, din aprovizionarea contra plată

a clienţilor cu documentaţia normativă;

- operaţiile legate de circulaţia valutei, mijloacelor băneşti, bancnotelor, care

constituie un mijloc legal de plată (cu excepţia celor folosite în scopuri

numismatice), mărfurile de la poziţia tarifară 7108, livrate Băncii Naţionale

a Moldovei;

- operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor

valori mobiliare, inclusiv operaţiile comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor

mobiliare, operaţiile registratorilor independenţi;

- cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea

spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă,

canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor;

- serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile

de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării;

- energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau

importată de acestea, cu excepţia serviciilor de transport al energiei electrice

importate;

- serviciile ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;

- producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter

publicitar şi erotic), precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi

a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat;

- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

Modul de aplicare a facilităţii fiscale respective se stabileşte prin

regulamentul aprobat de Guvern.

Subiectul care desfă oară activitate de întreprinzător, cu excep iaș ț

autorită ilor publice, institu iilor publice, institu iilor medico-sanitare publice iț ț ț ș

private este obligat să se înregistreze ca contribuabil al Taxei pe valoare adăugată

dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri,

servicii în sumă de depă e te 600ș ș 000 lei. Subiectul este obligat să în tiin ezeș ț

27

oficial Serviciul Fiscal de Stat, completând formularul respectiv i să seș

înregistreze nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depă irea. Subiectulș

se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc

depă irea [1].șAccizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele

mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc.

Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse

accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt

achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor [38, p.

454].

Accizele au fost introduse în Republica Moldova în luna noiembrie 1991, dar

o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea

TVA - ului.

Începand cu 1 ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat

armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat

procedurile de control, supraveghere si autorizare a agentilor economici

producatori si importatori de produse accizabile.

Acciz este un impozit general de stat stabilit pentru unele marfuri de consum,

pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc.

Certificatul de acciz - document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat

subiectului impunerii, care atesta înregistrarea acestuia si îi atribuie dreptul de a

efectua tranzactii cu marfurile supuse accizelor, de a desfasura activitate în

domeniul jocurilor de noroc.

Încăpere de acciz - totalitatea locurilor ce apartin subiectului impunerii,

inclusiv cladirile, încaperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt

situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde marfurile supuse

accizelor se prelucreaza si/sau se fabrica, se expediaza (se transporta) de catre

subiectii impunerii, si unde se desfasoara jocurile de noroc.

28

Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul în expresie naturală, în

cazul când cota accizelor este stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a

mărfii, sau în etalon valoric, în cazul în care cota accizelor este stabilită în

procente, numită ad valorem.

Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de

piaţă a mărfii, fără TVA şi accize; valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor

importate determinată conform legislaţiei vamale; valoarea licenţei pentru

activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Suma accizelor de achitat la

buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi

suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conform legislaţiei fiscale.

Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor

supuse accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce

aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile,

orice alte locuri, situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care

mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază de către

subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc.

Toţi plătitorii de accize, cu excepţia importatorilor, indiferent de faptul dacă

ei deţin sau nu certificat de acciz, trebuie să prezinte Declaraţia privind accizele

în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea

mărfurilor supuse accizelor.

Agenţii economici calculează şi achită impozitele şi taxele locale.

Taxele locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în

limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea

privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către

Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa

organelor administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime

stabilite de Parlament [38, p. 456].

29

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATEA PRIVIND

DECONTĂRILE CU BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA

„TERMOGAZGRUP” S.R.L.

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L.

Întreprinderea de Construcţii de Reţele de gaze „Termogazgrup” S.R.L.,

înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al

Republicii Moldova, avînd sediul în oraşul Chişinău, strada Sarmizegetusa 92

of.428 a fost fondată în anul 2009.

„Termogazgrup” S.R.L. este fondată în conformitate cu legea cu privire la

antreprenoriat i întreprinderi, legea cu privire la Societăţile cu răspundere limitată,ș

legea cu privire la întreprinderile mici i mijlocii, alte acte normative şi legislative.ș

„Termogazgrup” S.R.L. are o tradiţie de câ iva ani în construirea şiț

repararea capitală a gazoductelor branşamente de presiune medie i joasă, aș

apeductelor şi sistemelor de canalizare, producerea cazangerielor de tip bloc,

punctelor de reglare a presiunii gazelor.

În 2002, la Paris, „Termogazgrup” S.R.L. a primit Certificatul internaţional

pentru calitate şi implementarea noilor tehnologii.

Întreprinderea dată s-a creat în scopul desfăşurării activităţii de producere a

lucrărilor, serviciilor, mărfurilor şi obţinerii venitului în baza acestei activităţi [27,

p. 15].

Întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. în baza licenţei seria A MMII Nr.

032227, practică următoarele genuri de lucrări:

- Instala ii i re ele interioare de alimentare cu apă i canalizareț ș ț ș ;

- Instala ii i re ele termice interioare;ț ș ț

- Instala ii i re ele de gaze interioare cu presiunea joasă;ț ș ț

30

- Instala ii i re ele interioare de alimentare cu energie electrică;ț ș ț

- Instala ii i re ele interioare de radiocomunica ii i telecomunica ii;ț ș ț ț ș ț

- Instala ii i re ele exterioare de alimentare cu apă i canalizare;ț ș ț ș

- Instala ii i re ele termice exterioare; ț ș ț

- Instala ii i re ele exterioare de alimentare cu gaze cu presiunea sub 0,3ț ș ț

MPa;

- Instala ii i re ele exterioare de alimentare cu energie electrică;ț ș ț

- Instala ii i re ele exterioare de radiocomunica ii i telecomunica ii;ț ș ț ț ș ț

- Montarea utilajelor i utilajelor tehnologice (contoare de apă, de gaze iș ș

utilaje i echipamente de telecomunica ii).ș ț

Întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. mai dispune de o licen ă de activitateț

de proiectare pentru instala ii i re ele tehnico-edilitare, reconstruc ii, ț ș ț ț seria A

MMII Nr. 035014, în baza căreia practică următoarele lucrări :

- Proiectarea instala iilor i re elelor exterioare de alimentare cu apă iț ș ț ș

canalizare;

- Proiectarea instala iilor i re elelor de alimentare cu gaze cu presiunea subț ș ț

0,3 Mpa.

Din momentul fondării şi pînă în prezent întreprinderea a realizat un şir de

proiecte de performanţă precum sunt construc ia gazoductelor de presiune medieț

din raionul tefan-Vodă, raionul Ialoveni, municipiul Chi inău, cel maiȘ ș

reprezentativ fiind gazoductul branşament cu d. 530 Şoldăneşti-Rezina, care a

permis deblocarea alimentării cu gaze a R. Moldova, suspendată de către

autorităţile ilegale din Transnistria în 1992 [27, p. 30].

În perioada anilor 2009-2010 întreprinderea a participat la reparaţia capitală a

gazoductului cu diametrul 1020 mm „Regiunea Crasnodar-Serpuhov” (Federa iaț

Rusă) şi a gazoductului transcontinental cu diametrul 1400 mm „Soiuz” (Regiunea

Ural, Republica Cazahstan).

Întreprinderea este fondată prin reorgaizarea întreprinderii de stat de

construcţie a reţelelor de gaze „Termogazgrup” S.R.L., adeverinţa înregistrării de

31

stat nr. 10400047 din 13 martie 2009 şi care este succesoarea în drepturile şi

obligaţiunile ei patrimoniale.

În perioada anului 2009 întreprinderea a participat la reparaţia capitală a

gazoductului cu diametrul 1020 mm „Regiunea Crasnodar-Serpuhov” (F.Rusă) şi a

gazoductului transcontinental cu diametrul 1400 mm „Soiuz” (Regiunea Ural,

R.Cazahstan).

Pe parcursul anului 2009, pe teritoriul Republicii Moldova au fost construite

aproximativ 150 km de gazoduct, dintre care în municipiul Chişinău – 30 km [27,

p. 68].

În anul 2010 „Termogazgrup” S.R.L. a realizat cu succes cîteva proiecte

importante. Chiar dacă a fost un an dificil după proiectul Calaraş-Ungheni, un

proiect ambiţios realizat doar în trei luni, întreprinderea a construit 54 km de

coducte de gaze.

Aşadar, a fost gazificat satul Crocmaz din raionul tefan-Vodă, satul SociteniȘ

din raionul Ialoveni. Un proiect important a fost construc ia re elelor de gaze,ț ț

termice, de apă i canalizare a incubatorului din ora ul Soroca. Din păcate,ș ș

proiectul a fost finanţat de către stat doar în proporţii de 40-45% din cost.

Beneficiarul şi autorităţile publice nu au îndeplinit obligaţiile lor faţă de

întreprindere. În consecinţă, întreprinderea a fost obligată să-şi acopere datoriile

sale faţă de buget, să returneze creditele bancare pentru implementarea proiectului,

să plătească salariile.

„Termogazgrup” S.R.L. a fost fondată în 2009, chiar dacă întreprinderea are o

istorie mai veche începînd cu anul 1968. La acel timp, întreprinderea a fost o

subdiviziune a organizaţiei „Soiuzgaz” care se numeşte astăzi „Gaz-Prom” şi doar

10 % din volumul lucrărilor au fost efectuate în Republica Moldova, celelalte au

fost realizate în Federaţia Rusă şi Republica Kazahstan. Întreprinderea a construit

conducte de gaze pe rîurile Volga, Dunărea, fiind nişte lucrări unice şi care sunt

mândria întreprinderii.

32

În primii ani de activitate, ea a realizat doar 34 km de conductă pe an.

Organizaţia trecea printr-o perioadă de tranziţie. Exista chiar, pericolul unui

faliment, dar datorită faptului că întreprinderea a reuşit să-şi păstreze potenţialul

uman şi relaţiile cu partenerii externi, astăzi întreprinderea este viabilă.

În 2009, „Termogazgrup” S.R.L. a realizat cîteva proiecte importante. Ea a

participat la executarea lucrărilor de construcţie a conductelor de gaze în două mari

raioane ale Republicii Moldova: Cantemir cu construcţia a 37 km de conductă şi

Leova cu construcţia a 42 km de conductă. Lucrările au avut succes chiar dacă

timpul de executare a fost redus. Activitatea de bază a întreprinderii este

construcţia reţelelor de gaze începînd cu construcţia magistralelor şi finisînd cu

instalarea utilajului la beneficiarii casnici.

„Termogazgrup” S.R.L. se ocupă cu construcţia nu doar a conductelor de

gaze, dar şi a sistemelor de aprovizionare cu apă. În perioada cînd a fost

implementat programul de reabilitare a sistemului de aprovizionare cu apă în

municipiul Chişinău, întreprinderea a participat în calitate de partener al firmei

italiene „Todini”. Întreprinderea, de asemenea, prestează servicii societăţii

„Termocom”, în special, se ocupă de construcţia conductelor de gaze pentru

cazangeriile societăţii [27, p. 29].

Societatea stabileşte relaţii de afaceri cu alte întreprinderi care derulează

acelaşi domeniu de activitate, cum sunt: „Chişinău-Gaz” S.R.L., „Polimer-Gaz”

S.R.L., „Antoval-Gaz” S.R.L.. „Prometh-Gaz” S.R.L., „Velmgaz” S.R.L.,

„Incorgaz” S.A. şi multe altele.

Pentru a realiza proiecte importante, pentru a minimiza cheltuielile de

construcţie, întreprinderea are nevoie de noi tehnologii, iată de ce una din

perspectivele de viitor, este adoptarea unei politici adecvate de aliniere la

standartele europene în materie, implimentarea tehnologiilor noi în proiectarea şi

construcţia gazoductelor.

Până în prezent, consiliul de administraţie a întreprinderii a permis ca

întreprinderea să utilizeze 60% din venitul său, pentru dezvoltare. Datorită acestui

33

fapt, întreprinderea a reuşit să se reutileze, să instaleze o linie modernă de izolare,

să reutileze liniile de fabricare a utilajului necesar, să procure noi mecanisme de

transport, maşini de sudură, generatoare electrice, excavatoare. În consecinţă, s-a

reuşit reutilarea a 60 % din fondul fix.

O problemă importantă cu care se confruntă întreprinderea, este politica

fiscală dură a statului. Astăzi, statul are datorii faţă de „Termogazgrup” S.R.L. în

sumă de peste 3,2 milioane lei, în timp ce întreprinderea este îndatorată cu numai

100 mii lei faţă de bugetul statului.

2.2. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitele i taxele laș

întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.

Pentru generalizarea informa iei aferente decontărilor cu bugetul privindț

impozitele, taxele i alte plă i este destinat contul 534 ș ț „Datorii pe termen scurt

privind decontările cu bugetul” i contul 225 „Crean e pe termen scurt privindș ț

decontările cu bugetul” [38, p. 444].

Contul 534 este un cont de pasiv i se utilizează pentru eviden a datoriilorș ț

fa ă de buget privind impozitele, taxele i alte plă i.ț ș ț

În creditul contului 534 se reflectă apari ia datoriilor fa ă de buget privindț ț

impozitele , taxele i alte plă i, iar în debit – stingerea sau trecerea lor în cont.ș ț

Soldul contului 534 este creditor i reprezintă suma datoriilor întreprinderiiș

privind decontările cu bugetul la finele perioadei de gestiune i se reflectă înș

capitolul 5 „Datorii pe termen scurt” din bilan ul contabil.ț

În planul de conturi pentru contul 534 sunt prevăzute următoarele subconturi:

5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”;

5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”;

5343 „Datorii privind accizele, taxele”;

34

5344 „Datorii privind impozitul funciar”;

5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”;

5346 „Datorii privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale”;

5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;

5348 „Datorii privind alte impozite i taxe”;ș

5349 „Sanc iuni economice”.ț

Eviden a anlitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ine pe tipuriț ț

de impozite, taxe, sanc iuni i pe termen dț ș e achitare a acestora.


impozitele, taxele i alte plă i este destinat ș ț contul 225 „Crean e pe termen scurtț

privind decontările cu bugetul” [38, p. 445].

Contul 225 este destinat generalizării informa iei privind existen a,ț ț

înregistrarea i achitarea crean elor privind ș ț decontările cu bugetul aferente

diverselor impozite i taxe, precum i privind sanc iunileș ș ț economice, cuvenite

întreprinderii din buget în conformitate cu legisla ia fiscală. ț

Contul 225 este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează

avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legisla ie (cu excep iaț ț

TVA), precum i sumele plătite în plus la buget i ș ș diferen eleț între sumele taxei

pe valoarea adaugată plătită i primită, iarș în credit - sumele trecute în cont în

stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de

gestiune curente sau ulterioare, precum i plă ile în plus recuperate din buget.ș ț

Soldul acestui cont este debitor i reprezintă datoriile ș bugetului fa ăț de

întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 225 pot fi deschise următoarele subconturi:

2251 "Crean e pe termen scurt privind impozitul pe venit", ț

2252 "Crean e pe termen scurt privind alte impozite i plă i.ț ș ț

Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează i seș

achită în conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal [38, p.

444].

35

Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor

juridice se reglementează de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea

obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit”.

Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul

următor [38, p. 445]:

Debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Credit contul 535 “Datorii preliminare”.

Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.

La sfârşitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează

prin formula contabilă inversă:

Debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul

“Impozitul pe venit plătit în avans”

Credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

Concomitent, suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează prin

formula contabilă:

Debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit

achitate în avans pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă:

Debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

În contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă suma

impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinută la sursa de plată în conformitate cu

art. 90 al Codului fiscal, la care se întocme te formula contabilă corespunzătoare:ș

Debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”

36

Debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”

Debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”


Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la

sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:


Credit contul 241 “Casa”

Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.


Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern [38, p. 446].

Re inerea impozitului pe venit din dobânzile achitate în folosul persoanelorț

fizice:

Debit contul 513 “Împrumuturi pe termen scurt”


Re inerea impozitului pe venit din valoarea serviciilor fără TVA achitate,ț

care sunt prestate de alte întreprinderi rezidente ale Republicii Moldova:

Debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”


Re inerea impozitului pe venit din sumele salariilor îndreptate spre platăț

angaja ilor întreprinderii:ț

Debit contul 531 “Datorii fa ă de personal privind retribuirea muncii”ț


Re inerea impozitului pe venit din sumele ratelor de asigurare conformț

contractelor de asigurare i reasigurare:șDebit contul 533 “Datorii privind asigurările”





37


Republica Moldova [38, p. 448].

Modul de calculare, trecere în cont, restituirea i achitarea TVA este stabilit înș

titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul Fiscal, în legea pentru punerea în

aplicare a titlului III al Codului fiscal [1].

La calcularea i trecerea în cont a TVA se întocmesc formulele contabileș

corespunzătoare.

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de bilan a activelor nematerialeț

vândute:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit contul 111 „Active nemateriale”.

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de bilan a mijloacelor fixe vândute:ț


Credit contul 123 „Mijloace fixe”.

- Trecerea TVA aferentă avansurilor primite în contul efectuării livrărilor

impozabile cu TVA:


Credit contul 225 „Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.ț

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de răscumpărare a bunurilor primite

în arendă finan ată care urmează a fi achitată în perioada de gestiune curentă:ț


Credit contul 226 „Crean e preliminate”.ț

- Trecerea în cont a TVA de la valoarea mărfurilor importate pentru care a

fost prelungit termenul de plată a TVA în baza condi iilor prevăzute în Codulț

vamal al Republicii Moldova [38, p. 449]:


Credit contul 226 „Crean e preliminate”.ț

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor procurate

prin intermediul titularului de avans:

38


Credit contul 227 „Crean e pe termen scurt ale personalului”.ț

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor primite de la fondatori în

contul stingerii datoriei lor privind acoperirea pierderilor anilor preceden i:ț


Credit contul 313 „Capital nevărsat”.

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor importate, achitată în

avans:


Credit contul 229 „Alte crean e pe termn scurt”.ț

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor importate, achitată prin

intermediul titularilo de avans sau din conturile speciale la bănci în cazul declarării

mărfurilor la punctele vamale de forntieră:


Credit contul 227 „Crean e pe termen scurt ale personalului”.ț

- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor procurate

de la alte întreprinderi i persoane rezidente ale Republicii Moldova:ș


Credit contul 521 „Datorii pe termn scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 522 „Datorii pe termn fa ă de păr ile legate”ț ț

Credit contul 539 „Alte datorii pe termn scurt”.

- Reflectarea TVA aferentă aferentă sumei datoriilor restabilite, decontate

anterior în legătură cu expirarea termenelor de prescrip ie:ț


Credit contul 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termn lung”.

- Reflectarea TVA de la diferen ele nefavorabile de sumă aferente valoriiț

mărfurilor procurate:


Credit contul 521 „Datorii pe termn scurt privind facturile comerciale”

39

Credit contul 522 „Datorii pe termn fa ă de păr ile legate”ț ț

Credit contul 539 „Alte datorii pe termn scurt”.

În credit contul 534 corespondează cu debitul mai multor conturi.

- Calcularea TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute sau

transmise altor întreprinderi i persoane:ș

Debit contul 221 „Crean e pe termen aferente facturilor comerciale”ț

Debit contul 223 „Crean e pe termen ale păr ilor legate”ț ț

Debit contul 229 „Alte crean e pe termen”ț

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

- Calcularea TVA de la diferen ele favorabile de sumă aferente valoriiț

mărfurilor, servciilor vândute:

Debit contul 221 „Crean e pe termen aferente facturilor comerciale”ț

Debit contul 223 „Crean e pe termen ale păr ilor legate”ț ț

Debit contul 229 „Alte crean e pe termen”ț


- Calcularea TVA aferentă avansurilor primite în contul efectuării livrărilor

impozabile cu TVA:

Debit contul 225 „Crean e pe termen privind decontările cu bugetul”ț


- Calcularea TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute sau

transmise angaja ilor întreprinderii, inclusiv sub formă de ajutor material:ț

Debit contul 227 „Crean e pe termen ale personalului”ț

Debit contul 532 „Datorii fa ă de personal privind alte opera ii”ț ț


- Calcularea TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute contra

numerar [38, p. 450]:

Debit contul 241 „Casa”


40

- Reflectarea TVA aferentă sumelor crean elor încasate, decontate anterior caț

crean e compromise:ț

Debit contul 241 „Casa”

Debit contul 242 „Conturi curente în alută na ională”ț


- Reflectarea TVA trecută anterior în cont aferentă diferen ei dintre valoaeaț

de vânzare i valoarea de intrare a mărfurilor vândute:ș

Debit contul 713 „Cheltuieli generale i administrative”șCredit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

- Restabilirea TVA trecută anterior în cont aferentă valorii activelor pe termen

lung i curente transmise cu titlu gratuit altor întreprinderi i persoane:ș ș

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activită ii financiare”ț


- Restabilirea TVA trecută anterior în cont aferentă valorii activelor pe termen

lung i curente distruse sau deteriorate ca rezultat al evenimentelor excep ionaleș ț

(incendii, calamită i naturale, accidente):ț

Debit contul 723 „Pierderi excep ionale”ț


- Reflectarea TVA aferentă mărfurilor vândute la întreprinderile de comer iț ș

în consigna ie care aplică contul 846:ț

Debit contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul”


- Reflectarea diferen ei dintre sumele TVA trecute în cont i calculate.ț ș

Formula contabilă se întocmelte la finele perioadei de gestiune în cazul când în

contul 534 se formează sold debitor [37, p. 129]:

Debit contul 225 „Crean e pe termen scurt rivind decontările cu bugetul”ț


Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele


41

Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o

prelucra sau a produce altă marfă supusă accizelor, suma accizelor se reflectă în

debitul contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,

subcontul 2251 “Accize de trecut în cont”, pentru a fi trecută în cont la

respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.


limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal [1].

Calcularea impozitelor, taxelor şi altor defalcări obligatorii (cu excepţia

impozitului pe venit, TVA şi accizele) se reflectă în felul următor:

Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”


Calcularea sancţiunilor economice (amenzilor, penalităţilor) privind plăţile la

buget se înregistrează prin următoarea formulă contabilă:

Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”


Amenzile, penalităţile privind impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile

economice cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare, nu sunt recunoscute ca

deduceri în scopuri de impozitare şi se constată ca diferenţe permanente aferente

cheltuielilor la calcularea venitului impozabil [38, p. 447].

Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se

reflectă în registrul pentru contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” care

se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe tipuri de

impozite şi taxe. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrului sintetic

specificat se trec în Cartea mare.

2.3. Penalită i i amenzi privind impozitele, taxele i alte plă i la bugetț ș ș ț

În cazul încălcării prevederilor legisla iei fiscale fa ă de întreprinderi pot fiț ț

aplicate sanc iuni sub formă de penalită i i amenzi.ț ț ș

42

Modul de aplicare a sanc iunilor este stabilit în titlul V ț „Administrarea

fiscală” din Codul fiscal i este explicat în instruc iunile i regulamenteleș șț

Ministerului Finan elor i I.F.P.S. ale Republicii Moldova.ț ș

În scopul exercitarii administrarii fiscale, se definesc următoarele no iuni: ț

Organ fiscal – autoritate a Serviciului Fiscal de Stat: Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finan elor inspectoratul fiscal de statț

teritorial aflat în subordonarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lînga

Ministerul Finantelor. Notiunea "inspectoratul fiscal de stat teritorial" este identica

cu notiunea "organ fiscal teritorial [1].

Obligație fiscală – obliga ie a contribuabilului de a plăti la buget o anumităț

sumă ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) i/sau amendă.ș

În acest sens penalitatea este o sumă calculată în func ie de cuantumulț

impozitului, taxei i de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite,ș

indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp [38, p. 451].

Perioada fiscala – timp, stabilit conform legislatiei fiscale, pentru care se

executa obligatia fiscala.

Termen de stingere a obligatiei fiscale – perioada, stabilita conform legislatiei

fiscale, în care trebuie sa fie executata obligatia fiscala, incluzînd si ultima sa zi în

orele de program ale organului fiscal. Daca ultima zi a perioadei este una de

odihna, se va considera o ultima zi prima zi lucratoare care urmeaza dupa ziua de

odihna. În mod analogic se determina si termenele de executare a altor actiuni

prevazute de legislatia fiscala.

Dare de seama fiscala – orice declaratie, informatie, calcul, nota informativa,

alt document, care sînt prezentate sau trebuie sa fie prezentate organului fiscal,

privind calcularea, achitarea, retinerea impozitelor, taxelor, majorarilor de

întîrziere (penalitatilor) si/sau amenzilor ori privind alte fapte ce tin de nasterea,

modificarea sau stingerea obligatiei fiscale.

Dare de seama fiscala unificata – declaratie, prezentata sau care trebuie sa fie

prezentata organului fiscal, privind calcularea, achitarea, retinerea impozitelor,

43

taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, majorarilor de

întîrziere (penalitatilor) si/sau amenzilor de catre întreprinzatorul individual,

gospodaria taraneasca (de fermier) al caror numar mediu anual de salariati, pe

parcursul perioadei fiscale, nu depaseste 3 unitati si care nu sînt înregistrati ca

platitori de T.V.A.

Documente de eviden ăț – documente privitoare la operatiuni, la efectuarea

platilor aferente acestor operatiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte

documente prevazute, conform actelor normative, pentru activitatea

contribuabilului. În categoria documentelor de evidenta intra documentele de

evidenta contabila (prevazute în legislatia privind evidenta contabila), darile de

seama financiare, informatiile, registrele contabile, titlurile de creanta, datele

contabile (sub orice forma, inclusiv computerizata) etc.

Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută

obliga ia fiscală i alte obliga ii prevazute de legislatia fiscala, inclusiv verificareț ș ț

a altor persoane sub aspectul legaturii lor cu activitatea contribuabilului prin

metode, forme si operatiuni prevazute de prezentul cod [1].

Încălcare fiscală – actiune sau inactiune, exprimata prin neîndeplinire sau

îndeplinire neadecvata a prevederilor legislatiei fiscale, prin încalcare a drepturilor

si intereselor legitime ale participantilor la raporturile fiscale, pentru care este

prevazuta raspundere în conformitate cu prezentul cod.

Restan ăț – suma pe care contribuabilul era obligat sa o plateasca la buget ca

impozit, taxa sau alta plata, dar pe care nu a platit-o în termen, precum si suma

majorarii de întîrziere (penalitatii) si/sau amenzii.

Amenda este o sanc iune fiscală care constă în obligarea persoanei ce aț

săvâr it o încălcare fiscală de a plăti o sumă de bani. Amenda se aplică indiferentș

de faptul dacă au fost aplicate sau nu sanc iuni fiscale ori plătite impozitele, taxeleț

[38, p. 452].

La calcularea penalită ilor i amenzilor privind impozitele i taxele i alteț ș ș ș

plă i la buget se întocmesc formulele contabile corespunzătoare.ț

44

Calcularea penalită ilor i amenzilor aplicate pentru încălcarea prevederilorț ș

legisla iei fiscaleț :

Debit contul 714 “Alte cheltuieli opera ionale”ț


Stornarea sumelor penalită ilor i amenzilor privind decontările cu bugetulț ș

anulate prin hotărârea instan elor de judecată sau a altor organe autorizate:ț



Reflectarea sumelor penalită ilor i amenzilor anulate în conformitate cuț ș

legisla ia în vigoare, precum i prin hotărârea instan elor de judecată. Formulaț ș ț

contabilă se întocme te în cazul când amenzile i penalită ile au fost aplicate iș ș șț

anulate în diferi i ani de gsetiune:ț


Credit contul 612 “Alte venituri opera ionale”.ț

Obliga ia fiscal este obliga ia contribuabilului de a plăti la buget o anumităț ț

sumă ca impozit, taxă sau majorare de întârziere.

Stingerea obliga iei fiscale se face prin achitare, anulare, scădere, compensareț

sau executare silită.

Obligatia fiscala a contribuabilului ce urmeaza sa fie stinsa de catre un alt

contribuabil care, conform legislatiei fiscale, este obligat sa retina sau sa perceapa

de la primul sumele ce constituie obligatia fiscala si sa o stinga înceteaza a fi

obligatia fiscala a primului si devine obligatia fiscala a celui de-al doilea din

momentul retinerii sau perceperii.

Instituția financiara (sucursala sau filiala acesteia) care primeste de la

contribuabil sau de la organul fiscal ordine de plata si, respectiv, ordine incaso

pentru transfer de mijloace banesti în contul stingerii obligatiei fiscale este

considerata, din momentul primirii ordinului, responsabila de obligatia fiscala în

limita mijloacelor disponibile în contul bancar al contribuabilului. Totodata,

contribuabilul este considerat responsabil de obligatia fiscala în limita mijloacelor

45

care nu sînt disponibile în contul bancar pentru stingerea integrala a obligatiei

fiscale.

Modificarea obligatiei fiscale reprezinta schimbarea cuantumului ei generata

de modificarea circumstantelor, stabilite de legislatia fiscala, în functie de care a

fost calculata obliga ia.ț

Stingerea obligatiei fiscale prin achitare se efectueaza în moneda nationala.

Achitarea poate avea loc prin plata directa sau prin retinere la sursa. Plata directa

se face prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea

altor instrumente de plata, sau în numerar.

Plata prin virament se efectueaza prin intermediul institutiilor financiare

(sucursalelor sau filialelor acestora) daca legislatia nu prevede altfel.

Plata în numerar poate fi efectuata prin intermediul organului fiscal

autoritatilor administratiei publice locale, al operatorilor de posta sau al institutiilor

financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autoritatile administratiei publice

locale pot stabili încasarea impozitelor si taxelor locale si prin intermediul altor

persoane.

Autorită ile i instituț ș țiile enumerate la alin.(3), cu excep ia celor financiare,ț

care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate sa verse la buget, în

numele acestuia, în aceeasi sau în urmatoarea zi lucratoare, sumele încasate.

Autorită ile administratiei publice locale din satele si comunele în care nu existaț

institutii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de

colectare a impozitelor si taxelor locale si pentru operatorii de posta o alta

periodicitate de varsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o data pe

saptamîna.

În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti,

institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute, în

limita acestor mijloace, ordinul de plata a contribuabilului în decursul zilei

operationale în care a fost primita.

46

Sumele trecute la scaderi din contul bancar al contribuabilului pentru

stingerea obligatiilor fiscale se transfera de institutia financiara (sucursala sau

filiala acesteia) la buget în ziua operationala în care au fost trecute la scaderi.

Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligatiilor fiscale

se transfera de institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai

tîrziu de ziua operationala urmatoare zilei în care au fost încasate.

La stingerea obliga iilor fiscale i restituirea din buget a sumelor plătite înț ș

plus se întocmesc formulele contabile corespunzătoare [38, p. 453].

Stingerea obliga iei fiscale cu mijloace băne ti în numerar din casierieț ș :


Credit contul 241 “Casa”.

Stingerea obliga iei fiscale cu mijloace băne ti în numerar din ț ș conturile

bancare curente în valută na ionalăț :


Credit contul 242 “Cont de decontare”.

Persoana trasa la raspundere pentru încalcare fiscala beneficiaza de o reducere

cu 50% a amenzilor aplicate daca respecta strict urmatoarele conditii:

- nu are restante la data adoptarii deciziei asupra cazului de încalcare fiscala

sau le stinge concomitent cu actiunile prevăzute de Codul fiscal ;

- în termen de 3 zile lucratoare de la data înmînarii deciziei asupra cazului de

încalcare fiscala, stinge sumele impozitelor, taxelor, majorarilor de întîrziere

(penalitatilor) si/sau 50% din amenzile indicate în decizie [1];

- prezinta, în termenul prevazut pentru executarea benevola a deciziei asupra

cazului de încalcare fiscala, documentele ce confirma stingerea sumelor prevazute

la lit.a) si b).

În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitata sa

examineze cazurile privind încalcarile fiscale, în termen de cel mult 10 zile

lucratoare, va adopta o decizie privind reducerea amenzilor în cauza cu 50%. În

cazul în care, dupa adoptarea deciziei privind reducerea amenzilor, se constata

47

nerespectarea cel putin a uneia din conditiile prevazute la lit.a) si b), autoritatea

respectiva îsi va anula decizia, iar persoana nu va beneficia de reducerea cu 50% a

amenzilor.

Insolvabilitatea sau absenta temporara din tara a persoanei fizice sau a

persoanei cu functie de raspundere a persoanei juridice, precum si iminenta unor

evenimente pe care persoana ce a savîrsit încalcarea fiscala putea sa le prevada, dar

nu le-a prevazut nu constituie temei pentru neaplicarea sau anularea sanctiunii

fiscale.

Persoanele scutite de impozite si/sau taxe, precum si cele care au calculat

gresit impozitul si/sau taxa din cauza explicatiilor gresite prezentate în scris de

organul fiscal, sînt absolvite de raspundere pentru diminuarea, calcularea incorecta

sau neplata acestora.

Compensarea reciprocă a crean elor i datoriilor privind decontările cuț ș

bugetul aferente impozitelor, taxelor i altor plă i:ș ț


Credit contul 225 “Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.ț

Reflectarea la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitelor i taxelorș

plătite în plus:

Debit contul 225 “Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”ț


Calcularea dobânzilor aferente sumelor impozitelor i taxelor plătite în plus:ș

Debit contul 225 “Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”ț

Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investi ii”.ț

Decontarea crean elor privind decontările cu bugetul la expirarea termenuluiț

de prescrip ie:ț


Credit contul 225 “Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.ț

Decontarea datoriilor privind decontările cu bugetul la expirarea termenului

de prescrip ie:ț

48


Credit contul 612 “Alte venituri opera ionale”.ț

Dacă suma plătită în plus i suma care urmează a fi restituită nu au fostș

restituite în termen de 37 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal,

contribuabilului i se plăte te o dobândă calculată în func ie de rata de bazăș ț

stabilită de Banca Na ională a Moldoveiț [1].

Obligatiile fiscale pot fi determinate în urmatoarele termene:

- impozitele, taxele, majorarile de întîrziere – în cel mult 4 ani de la ultima

data stabilita pentru prezentarea darii de seama fiscale respective sau pentru plata

impozitului, taxei, majorarii de întîrziere (penalitatii), în cazul în care nu este

prevazuta prezentarea unei dari de seama fiscale;

- sanctiunile fiscale aferente unor impozite si taxe concrete – în cel mult 4 ani

de la ultima data stabilita pentru prezentarea darii de seama fiscale privind

impozitul si taxa mentionata sau pentru plata impozitului si taxei în cazul în care

nu este prevazuta prezentarea unei dari de seama fiscale;

- sanctiunile fiscale neaferente unor impozite si taxe concrete – în cel mult 4

ani din data savîrsirii încalcarii fiscale.

Termenul de prescriptie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorarii de

întîrziere (penalitatii) sau sanctiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe

concrete daca darea de seama fiscala care stabileste obligatia fiscala contine

informatii ce induc în eroare sau reflecta fapte ce constituie infractiuni fiscale ori

nu a fost prezentata.

Decizia organului fiscal sau actiunea functionarului fiscal poate fi contestata

numai de persoana vizata în decizie sau împotriva careia a fost întreprinsa actiunea

ori de reprezentantul ei, în modul stabilit de prezentul cod.

Contestatia împotriva deciziei organului fiscal sau actiunii functionarului

fiscal facuta de alte persoane decît cele indicate la alin.(1) va ramîne neexaminata

de organul fiscal.

49

Obligatia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se

atribuie persoanei care contesteaza.


fiscal poate fi depusa, daca prezentul cod nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile

de la data primirii deciziei sau a întreprinderii actiunii contestate. În cazul omiterii

acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei

vizate în decizie sau împotriva careia a fost întreprinsa actiunea, de organul fiscal

abilitat sa examineze contestatia.

Contestatia depusa dupa expirarea termenului indicat la alin.(1), nerestabilit în

modul prevazut la acelasi alineat, va ramîne neexaminata si se va restitui

reclamantului.


fiscal se depune la organul fiscal emitent a deciziei sau al carei functionar a

întreprins actiunea.

Decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestatiei poate fi

contestata la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacata în instanta de

judecata competenta. În caz de adresare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat,

contestatia este prezentata organului fiscal emitent a deciziei, care este obligat ca,

în termen de 3 zile, sa o remita Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, anexînd la

ea materialele de control si deciziile de rigoare [1].

Decizia organului fiscal si actiunea functionarului fiscal privind executarea

silita a obligatiei fiscale pot fi contestate, în conformitate cu prezentul cod, numai

de persoanele care cad sub incidenta executarii silite.

Contestatia împotriva deciziei organului fiscal si actiunilor functionarului

fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale în conformitate cu prezentul cod

se depune în decursul a 10 zile lucratoare de la data emiterii deciziei sau savîrsirii

actiunilor contestate. Depunerea contestatiei la organul fiscal nu sisteaza

executarea silita a obligatiei fiscale în conformitate cu prezentul cod, cu exceptia

comercializarii bunurilor sechestrate.

50

CAPITOLUL III. AUDITUL DECONTĂRILOR CU BUGETUL

3.1. Organizarea auditului decontărilor cu bugetul privind impozitele i taxeleș

Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul la întreprinderea

„Termogazgrup” S.R.L. este un moment important în activitatea acesteia, mai ales

că întreprinderea este plătitoare de anumite impozite i taxe la bugetul de stat.ș

Pentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, întreprinderile sunt obligate să

transfere suma acestor datorii printr-un ordin de plată trezorerial la orice bancă

comercială din Republica Moldova [1].

Ordinul de plată de tip trezorerial este un document tipizat i aprobat deș

Ministerul Finan elor care se deosebe te de ordinul de plată prin aceea că înț ș

ordinul de plată trezorerial se indică pe lîngă rechizitele bancare obligatorii iș

contul trezorerial unde urmează a fi achitate impozitele i taxele respective.ș

Conturile bancare, conturile trezoreriale, precum i codurile bancare pentru plataș

impozitelor i taxelor la buget sunt stabilite de legile i actele normative înș ș

vigoare.

Întrucît întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. activează nu dispune de

licen ă de audit, controlul datoriilor privind decontările cu bugetul se organizeazăț

şi realizează de către un auditor extern, care poate fi chemat la solicitare. De

asemenea auditul datoriilor privind decontările cu bugetul este efectuat i de cătreș

organele fiscale competente în realizarea controlului acestor datorii precum este

Inspectoratul Fiscal Teritorial, Direc ia Fiscală Generală, Centrul de Combatere aț

Crimelor Economice i Corup iei.ș ț

Atunci cînd se verifică corectitudinea reflectării în bilanţ a datoriilor privind

decontările cu bugetul, auditorul nu se limitează doar la compararea soldurilor

acestora în Cartea Mare cu datele bilanţului [16, p. 95].

51

Este cuvenit de efectuat un control riguros privind corectitudinea ţinerii

operaţiunilor privind datoriile fa ă de buget, nu mai puţin de o lună, cu participareaț

tuturor registrelor contabile şi documentelor primare necesare. Aceasta va permite

de a face concluzii cu privire la justeţea ţinerii evidenţei contabile a resurselor

financiare la entitatea economică şi a determina acele operaţiuni (conturi) care

necesită un control amănunţit.

Pe parcursul verificării, auditorul trebuie neapărat să se convingă dacă

modalitatea de ţinere a evidenţei datoriilor fa ă de buget practicată la întreprindereț

corespunde cu legislaţia în vigoare [29, p. 26].

În aşa fel, modalitatea de control i audit a datoriilor privind decontările cuș

bugetul ale întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. este determinată de prevederile

regulamentelor, hotărîrilor elaborate şi adoptate de către Banca Naţională a

Moldovei.

În cadrul unităţii patrimoniale „Termogazgrup” S.R.L., în scopul verificării

conturilor 534 „Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” şi 225

„Crean e pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, se controlează atîtț

operaţiunile de încasare/utilizare cît şi documentele care implică opera iuni deț

decontare a datoriilor sau crean elor fa ă de buget i dările de seamă, rapoarteleț ț ș

care sunt întocmite i prezentate la organele competente.ș

Astfel, principalele operaţiuni supuse controlului sunt:

- încasarea mijloacelor băneşti în caserie în urma efectuării vânzărilor;

- încasarea mijloacelor băne ti în conturile bancare în urma vânzărilor;ș- calculul creanţelor privind decontările cu bugetul;

- calculul datoriilor privind decontările cu bugetul;

- corectitudinea elaborării i prezentării dărilor de seamă.ș

Principalele documente supuse verificării sunt:

- ordinul de plată trezorerial;

- extras bancar pe contul 242 „Conturi curente în valută naţională” ;

- Jurnalul-order pe contul 242 „Conturi curente în valută naţională”;

52

- Jurnal-order pe contul 534 „Datorii pe termen scurt privind decontările cu

bugetul”;

- Jurnal-order pe contul 225 „Crean e pe termen scurt privind decontările cuț

bugetul”;

- Cartea Mare;

De asemenea, alte documente supuse verificării pot fi dările de seamă iș

declara iile prezentate Inspectoratelor Fiscale Teritoriale, Casa Na ională deț ț

Asigurări Sociale:

- Declara ia privind Taxa pe Valoarea Adăugată;ț

- Anexa la Declara ia privind Taxa pe Valoarea Adăugată;ț

- Darea de seamă privind suma venitului achitat i impozitului pe venitș

re inut din acesta,;ț

- Darea de seamă pe Taxa pentru Amenajarea Teritoriului;

- Anexa la Darea de seamă pe Taxa pentru Amenajarea Teritoriului;

- Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asisten ăț

medicală;

- Declara ia privind impozitul pe venit al persoanelor juridice;ț

- Declara ia privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigurări socialeț ș ț

de stat obligatorii (forma 4-BASS);

- Nota de informare privind plă ile achitate reziden ilor din sursele de venitț ț

altele decât salariul i privind impozitul pe venit re inut din aceste plă i;ș ț ț

- Nota de informare privind salariu i alte plă i efectuate de către patron înș ț

folosul angaja ilor i privind impozitul pe venit re inut din aceste plă i, etc.ț ș ț ț

Exercitarea auditului datoriilor privind decontările cu bugetul presupune

utilizarea unei scheme unice, precum [16, p. 110]:

1. Se determină obiectul auditului. Obiectul auditului în cadrul întreprinderii

sunt datoriile privind decontările cu bugetul i anume conturile:ș

5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”;

5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”;

53

5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;

5348 „Datorii privind alte impozite i taxe”, adică taxa pentru amenajareaș

teritoriului.

2. Se stabileşte scopul şi sarcinile de realizare a acestui scop. Scopul

auditului datoriilor privind decontările cu bugetul este verificarea corectitudinii

întocmirii, înregistrării documentelor primare, a dărilor de seamă prezentate

organelor fiscale teritoriale, a rapoartelor financiare ale întreprinderii.

Sarcinile auditului dat vizează evaluarea evidenţei sintetice şi analitice aferente

conturilor contabile, implicate în operaţiunile cu mijloacele băneşti, cît şi evaluarea

corectitudinii reflectării în conturi contabile a veniturilor i reflectării datoriilorș

privind decontările cu bugetul.

3. Elaborarea programului de audit (în baza planului de audit).

4. Cunoaşterea actelor normative şi legislative atît cele ce reglementează

activitatea de audit, cît şi cele cărora îşi desfăşoară activitatea întreprinderea

(Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de Contabilitate, Standardele Naţionale

de Audit, Regulamente, ş.a.).

5. Stabilirea surselor de informaţii ce urmează a fi utilizate la auditul

datoriilor privind decontările cu bugetul (Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti, Bilanţul contabil, Raportul de profit şi pierderi, Dările de seamă fiscale).

6. Presupune stabilirea metodelor de exercitare a auditului decontărilor cu

bugetul ale întreprinderii (inventarierea, controlul reciproc, control cronologic).

Exercitarea auditului compartimentului finanţe al entităţii economice

presupune stabilirea procedeelor de efectuarea a auditului.

Procedeul reprezintă un ansamblu de tehnici sau instrumente, prin

intermediul cărora auditorul îşi execută atribuţiile sale [41, p. 24].

Astfel, auditorul intern al întreprinderii poate utiliza următoarele procedee şi

tehnici de control a datoriilor privind decontările cu bugetul care pot fi urmărite în

următoarea figură:

54

Fig. 3.1. Clasificarea procedeelor de audit la întreprindere [14, p. 124]

Controlul documentar contabil pesupune aprecierea unor operaţiuni

economice (încăsari/ plăţi) în baza documentelor justificative, care confirmă

justeţea şi legalitatea lor (extrasul bancar, ordinul de plată, dările de seamă fiscale

prezentate, rapoartele prezentate).

Aceast procedeu se realizează prin următoarele tehnici de control:

- controlul cronologic se verifică documentele în ordinea întocmirii şi

înregistrării lor (de la începutul unui exerciţiu financiar pînă la sfîrşitul acestuia);

- controlul invers cronologic începe cu sfîrşitul perioadei controlate, în cazul

cînd au apărut careva neclarităţi;

55

Control documentar

Control faptic Control total şi prin sondaj

Control cronologic

Control invers cronologic

Control pe probleme

Control reciproc

Comparaţia de control

Calculul de control

Inventarierea

Inspecţia fizică

Control direct

Procedee de audit utilizate la

întreprindere

- controlul pe probleme (pe teme) documentele se separă pe compartimentul

resurse financiare (extrase bancare, ordine de plată, raportul privind fluxul

mijloacele băneşti) care apoi se efectuează controlul cronologic;

- controlul reciproc constă în confruntarea şi cercetarea unor documente cu

conţinut identic (facturi fiscale, documente de plată);

- analiza şi studiul general presupune examinarea debitelor şi creditelor

contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, pentru a se cunoaşte toate

intrările şi ieşirile de pe acest cont;

- comparaţia de control presupune compararea diferitor date înregistrate în

evidenţele sintetice şi analitice;

Controlul faptic presupune depistarea existenţei reale a bunurilor şi valorilor

economice de care dispune entitatea economică. În acest caz, obiectul controlului

este determinarea disponibilităţilor financiare. Acest procedeu se efectuează prin:

- inventarierea, pesupune constatarea la un moment dat a existenţei reale a

elementelor de activ, i de pasiv, adică a datoriilor privind decontările cu bugetulș

ale întreprinderii, precum şi a modului de utilizare şi de stingere a acestor datorii.

Adesea din cauze obiective sau subiective, apar situaţii cînd anumite operaţii

economice nu sunt consemnate în documentele justificative.

- inspecţia fizică constă în examinarea disponibilităţilor băneşti şi este o

probă sigură pentru constatarea existenţei mijloacelor băneşti în contul curent al

întreprinderii .

Controlul total şi prin sondaj. Controlul total se înfăptuieşte la

întreprinderile cu o structură nu prea mare, şi presupune verificarea tuturor

operaţiilor economice care implică acumularea i stingerea datoriilor fa ă de bugetș ț

pe o perioadă determinată. Controlul prin sondaj constă în verificarea

documentelor (extraselor bancare, ordine de plată) utilizate pentru evidenţa

mijloacelor băneşti din contul curent al întreprinderii.

Controlul total şi prin sondaj se efectuează prin controlul direct.

56

Controlul direct se realizează în timpul execuţiei operaţiunilor economice

(acumulare i stingere a datoriilor fa ă de buget al întreprinderii).ș ț

Sarcina principală a auditorului la verificarea datoriilor ale unităţii

patrimoniale este obţinerea dovezilor de audit, care trebuie să fie suficiente pentru

formularea concluziei privind autenticitatea rapoartelor (Raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti, Bilanţul contabil) ale entităţii audiate.

Pentru a prezenta o dare de seamă privind disponibilul bănesc din conturile

curente bancare de care dispune unitatea economică, aceasta se efectuează nu mai

puţin de o dată în 3 luni, cu ajutorul auditorilor interni sau externi, pentru a

determina eficienţa utilizării mijloacelor băneşti, cît şi pentru a cunoaşte starea

financiară a întreprinderii . Acest control (audit) este necesar pentru unitatea

patrimonială, deoarece de cunoaşterea stării financiare a întreprinderii depinde

posibilitatea de achitare a datoriilor, de plată a salariilor şi achitare a impozitelor la

buget naţional de stat [14, p. 134].

Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a Taxei pe Valoarea Adăugată

constituie o lună calendaristică. Perioada de dare de seamă şi de stingere a

obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce urmează după perioada de calcul

a obligaţiei fiscale.

Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire

la Taxa pe Valoarea Adăugată pentru fiecare perioadă fiscală la inspectoratele

fiscale teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este

prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii

care urmează după încheierea perioadei fiscale. Fiecare subiect impozabil trebuie

să verse la buget suma Taxa pe Valoarea Adăugată, care urmează a fi achitată

pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai târziu de data stabilită pentru

prezentarea declaraţieipe această perioadă, cu excepţia achitării Taxei pe Valoarea

Adăugată în buget la serviciile importate, a cărei achitare seface la momentul

efectuării plăţii pentru serviciul importat.

57

Taxa pe Valoarea Adăugată se achită în valută naţională. Perceperea

se efectuează prin metoda calculării şi transferării directe. În caz că subiectul

impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata

Taxei pe Valoarea Adăugată, Inspectoratul Fiscal de Stat este împuternicit să

determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea impozitului. Cerinţa

privind achitarea plăţii include următoarea informaţie [1]:

- Denumirea (Numele) subiectului impozabil;

- Codul fiscal al contribuabilului ;

- Data eliberării cerinţei;

- Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală;

- Suma Taxei pe Valoarea adăugată spre plată;

- Suma sancţiunilor spre plată;

- Suma penalităţii spre plată;

- Motivarea eliberării cererii de plată ;

- Date privind trecerile în cont nerestituite ;

- Termenul şi modul de plată ;

- Descrierea procedurii de contestare;

- Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa.

După eliberarea cerinţei de plată a Taxei pe Valoarea Adăugată, Inspectoratul

Fiscal Teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei Taxei pe Valoarea

Adăugată spre plată. Suma Taxei pe Valoarea Adugată trebuie reflectată în

documentele contabile respective ale subiectului impozabil. Calculul Taxei pe

Valoarea Adăugată are loc în următoarele circumstanţe:

- în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma

Taxei pe Valoarea Adăugată;

- în cazul calculării sumei Taxei pe Valoarea Adăugată de către Inspectoratul

Fiscal de Stat teritorial din motivul neprezentării declaraţiei de către subiectul

impozabil. Există cazuri în care apare restanţă la achitarea Taxei pe Valoarea

Adăugată subiectului impozabil.

58

La ele se referă:

- Subiectul impozabil prezintă declaraţia Taxei pe Valoarea Adăugată, dar nu

efectuează plata în buget a sumei TVA spre plată în termenele stabilite;

- Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei Taxei pe Valoarea

Adăugată indicată în cerinţa de platăeliberată de către IFS;

- Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în

urma contestăriide către contribuabil a sumei Taxei pe Valoarea Adăugată ;

- Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor

sancţiuni sumacărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către

contribuabil;

- Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după

expirarea termenuluistabilit pentru plata Taxei pe Valoarea Adăugată indicat în

cerinţa de plată.

Pentru livrările efectuate pe teritoriul Republicii Moldova livrarea devine

obiect impozabil în data eliberării mărfii sau prestării serviciului. Pentru mărfuri,

data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului, în

cazul când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de

transport), atunci data livrării se consideră data începutului transportării. În cazul

livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul

consumatorului, data livrării se consideră data, când imobilul, obiectele de

construcţie sunt puse la dispoziţia consumatorului. Pentru servicii, data livrării

se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data

primirii de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale, în

dependenţă de evenimentul ce are loc mai înainte [19, p. 62].

Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării

livrării, data livrăriise consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii

plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Această procedură, de asemenea, se

aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursulunei perioade de timp stipulate

în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberăriifacturii fiscale sau

59

data primirii fiecărei plăti regulate, în dependenţă de evenimentul ce are locmai

înainte. Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de întreprinzător, termenul

obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale

de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către importator a mijloacelor

băneşti la casieria organului vamal sau la conturilerespective ale Trezoreriei

Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras dincontul

bancar [16, p. 87].

La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, termenul onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se

consideră data efectuării plăţii pentru serviciul importat. Pentru mărfurile exportate

data efectuării livrării se consideră data, când mărfurile trec frontiera Republicii

Moldova.

În concluzie se poate de men ionat faptul că impozitele i taxele de stat suntț ș

obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care desfî oară activitate deș

antreprenoriat, iar modul de reflectare în contabilitate prezintă particularită iț

distincte care sunt reglementate de legisla ia în vigoare.ț

3.2. Perfec ionarea contabilită ii i auditului decontărilor cu bugetul privindț ț ș

impozitele i taxeleș

Centrul de Decontări este o subdiviziune structurală a Trezoreriei de Stat. În

activitatea sa Centrul de Decontări se conduce de Constituţia Republicii Moldova,

legile Republicii Moldova, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile

Parlamentului Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile

Guvernului Republicii Moldova, Regulamentul Ministerului Finanţelor, Trezoreria

de Stat, Normele metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului

public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor, precum şi

prevederile prezentului Regulament [1].

60

Centrul de Decontări este constituit din:

- Secţia autorizări;

- Serviciul managementul fluxului de numerar.

Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, stabilite în conformitate cu

legislaţia în vigoare, Centrul de Decontări are următoarele atribuţii de bază [37, p.

125]:

- Efectuează procedurile de deschidere si închidere a zilei operaţionale.

- Efectuează prelucrarea Informaţiei privind sumele neidentificate încasate si

transferate precum şi autorizarea documentelor privind restituirea acestora.

- Efectuează prelucrarea etapelor formate a extrasului din Contul Unic

Trezorerial şi le transmite Serviciului Vamal.

- Activează, înregistrează si elimină drepturile de autorizare utilizatorilor în

sistem.

- Asigură scenariul zilei operaţionale.

- Asigură arhivarea datelor.

- Asigură analiza, restabilirea lucrului sistemului MF – SAPI in cazul erorilor

parvenite.

- Întocmeşte informaţia de repartizare a soldului mijloacelor bugetului de stat.

- Întocmeşte informaţia privind soldurile în conturile bancare ale Ministerului

Finanţelor Trezoreria de Stat.

- Întocmeşte Comunicatul informativ privind executarea bugetului de stat.

- Pregăteşte informaţia operativă privind situaţia în complexul energetic.

- Asigură evidenţa executării bugetului de stat sub aspectul clasificaţiei

bugetare.

- Participă la modificarea şi completarea Regulamentului Ministerului

Finanţelor, Trezoreriei de Stat.

- Verifică informaţia operativă privind gestionarea mijloacelor băneşti pe

conturile bancare şi bilanţurile contabile ale Trezoreriei de Stat.

61

- Întocmeşte răspunsuri la adresările, indicaţiile, petiţiile parvenite în cadrul

Ministerului Finanţelor ce ţin de competenţa Centrului de Decontări.

- Conlucrează cu direcţiile şi secţiile Ministerului Finanţelor.

- Înaintează propuneri de raţionalizare a sistemului trezorerial.

- Exercită controlul asupra eficienţei şi corectitudinii utilizării mijloacelor

alocate de la bugetul de stat.

- Colaborează cu Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale pe

problemele ce constituie domeniul său de activitate.

- Colaborează cu Î.S. „FintehInform” pe problemele ce constituie domeniul

său de activitate.

- Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite pentru domeniul său de activitate.

- Întru îndeplinirea atribuţiilor sale, Centrul de Decontări este autorizat:

- să deschidă conturi corespondente în lei şi în valută străină în Banca

Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;

- să elaboreze regulamente şi alte dispoziţii executorii pentru unităţile

teritoriale ale Trezoreriei de Stat, direcţiilor finanţe şi inspectoratelor fiscale

teritoriale de stat referitor la activitatea sistemului trezorerial şi administrarea

conturilor bancare;

- să înainteze propuneri de plasare la conturi depozitare a mijloacelor

disponibile ale bugetului de stat, mijloacelor speciale, fondurilor speciale şi

mijloace intrate temporar în posesia instituţiilor publice;

- să efectueze deschiderea, închiderea, comasarea conturilor trezoreriale de

cheltuieli sau deschiderea şi închiderea conturilor bancare ale instituţiilor publice

finanţate de la bugetul de stat la solicitările executorilor de buget;

- să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, altor beneficiari de mijloace de

la buget, lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi să verifice

îndeplinirea prescripţiilor sale;

- să administreze încasările la bugetul public naţional;

62

- să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile

prioritare ale bugetului de stat;

- să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale materialele necesare ce ţin de gestionarea finanţelor publice;

- în cazul nerespectării termenului de virare a mijloacelor bugetare la

conturile bancare ale bugetului de stat, să prezinte informaţie Băncii Naţionale a

Moldovei pentru întreprinderea măsurilor de rigoare către băncile comerciale,

conform legislaţiei în vigoare;

- să participe la elaborarea proiectelor actelor legislative, normative şi alte

dispoziţii executorii pentru unităţile teritoriale ale Trezoreriei de Stat, direcţile

financiare, organele vamale referitor la activitatea sistemului trezorerial şi

administrarea conturilor;

- să aibă acces la actele normative în vigoare în domeniul finanţelor publice

şi evidenţei contabile;

- să înainteze propuneri referitor la perfecţionarea sistemului trezorerial şi

metodologiei evidenţei contabile în sistemul bugetar;

- să participe la cursurile de perfecţionare profesională;

- să participe la şedinţele şi seminarele convocate de conducere la examinarea

problemelor legate de domeniul său de activitate.

Statele de personal ale Centrul de Decontări se aprobă de către ministrul

finanţelor în cadrul schemei de încadrare a Trezoreriei de Stat.

Activitatea Centrului de Decontări este supravegheată de şeful Centrului de

Decontări – vicedirectorul Trezoreriei de Stat, desemnat şi eliberat în/din funcţie

prin ordin de către ministrul finanţelor.

Şeful Centrului de Decontări este subordonat directorului Trezoreriei de Stat

şi conducerii Ministerului Finanţelor [1].

Şefii şi funcţionarii secţiilor sunt desemnaţi şi eliberaţi în/din funcţie prin

ordin de către ministrul finanţelor şi sînt responsabili de îndeplinirea sarcinilor şi

funcţiilor atribuite.

63

Fiecare angajat al Centrului de Decontări:

- poartă responsabilitate personală pentru sectorul de lucru încredinţat, depune

eforturi pentru a obţine o executare calitativă a lucrului încredinţat, reieşind din

planul anual, trimestrial de lucru al Centrului, planul anual, trimestrial de lucru

personal, precum şi a problemelor apărute pe parcursul executării lui;

- pentru neexecutarea atribuţiilor de serviciu poartă răspundere conform

legislaţiei în vigoare;

- examinează şi avizează proiectele de acte normative şi interpelări parvenite

în adresa Direcţiei;

- exercită controlul asupra disciplinei executive.

eful Centrului şi adjunctul lui: Ș

- efectuează conducerea cu secţiile din componenţa Centrului şi poartă

responsabilitatea personală pentru executarea sarcinilor şi funcţiilor încredinţate

lui;

- întocmeşte planul de lucru al Centrului;

- elaborează atribuţiile de serviciu ale colaboratorilor direcţiei;

- stabileşte gradul responsabilităţii lucrătorilor şi întreprinde măsuri concrete,

ce ţin de îmbunătăţirea disciplinei executive;

- prezintă propuneri conducerii privind stimularea lucrătorilor şi aplicarea

pedepselor disciplinare;

- exercită controlul general asupra executării la termen a lucrului încredinţat

colaboratorilor.

În lipsa şefului Centrului de Decontări atribuţiile de serviciu sînt îndeplinite

de şeful-adjunct al Centrului de Decontări, sau de persoana împuternicită cu acest

drept.

De asemenea autorul recomandă o simplificare a procedurilor privind

decontările cu bugetul i reducerea restric iilor privind neîtocmirea corectă aș ț

dărilor de seamă prezentate organelor fiscale competente.

64

Se cunoa te faptul că Ministerul Finan elor a redus suma amenzii pentruș ț

neîntocmirea corectă a dărilor de seamă fiscale. Dar agen ii economici întâmpinăț

dificultă i privind aplicarea acestor amenzi la întocmirea incorectă a acestor dăriț

de seamă fără a prejudicia statul cu mijloace băne ti. De aceea, se recomandăș

anularea amenzii pentru întocmirea incorectă a dărilor de seamă care nu au

prejudiciat statul.

Dificultă i întâmpină agen ii economici i la diverse proceduri de înregistrareț ț ș

sau de modificare a datelor, fiind obliga i să întocmească o mul ime de acte i săț ț ș

se prezinte pe la diverse autorită i. De aceea, autorul recomandă o simplificare aț

acestor proceduri [51, p. 64].

Totodată este necesar de men ionat că politica fiscală pentru anii 2012-2014ț

elaborată de Ministerul Finanţelor, prevede reintroducerea, începând cu anul viitor,

adică în anul 2012, a impozitului pe venitul agenţilor economici în mărime de

12%.

Proiectul politicii fiscale mai include anularea, începând cu 2012, a tuturor

facilităţilor fiscale generale şi individuale, cu excepţia celor garantate pentru o

perioadă de timp concretă care vizează zonele economice libere, dobânzile la

depozite bancare şi valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni.

În plus, autorităţile intenţionează să introducă un impozit pe venit unic de 4%

din cifra de afaceri anuală de până la 600 000 lei a agenţilor economici din micul

bussines.

Totodată, este prevăzută diminuarea de la 15% la 6% a cotei impozitului

reţinut la sursă din venitul sub formă de dividende obţinut de agenţi economici şi

cetăţenii rezidenţi şi nerezidenţi şi reducerea de la 15% la 12% a mărimii cotei

impozitului reţinut la sursă din venitul obţinut de agenţi economici şi cetăţeni

nerezidenţi, în aceeaşi mărime ca şi impozitul pe venitul agenţilor economici, cu

excepţia venitului sub formă de dividende (6%).

65

Proiectul mai prevede introducerea sistemului de deducere a provizioanelor

pentru companiile de leasing şi majorarea de la 3000 lei la 6000 lei a plafonului de

atribuire la categoria de mijloace fixe pe care se calculează uzura.

Politica fiscală pe anii 2012 – 2014 mai include menţinerea la nivelul de 29%

şi, respectiv, 7% a mărimii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

În acelaşi timp, Ministerul informează despre revizuirea în anul 2012 a

sistemului de plată a contribuţiilor de asigurare socială şi medicală de către

deţinătorii de patentă de întreprinzător, cetăţenii străini, notari, avocaţi şi executorii

judecătoreşti şi implementarea în 2013 a Titlului X al Codului fiscal „Contribuţii

sociale”, care va reglementa contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi

primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală [51, p. 78].

Obiectivele politicii fiscale au fost publicate pe pagina web a instituţiei pentru

a fi consultate cu societatea civilă şi contribuabilii. Obiecţiile şi propunerile

urmează a fi prezentate până la 1 iunie 2011. După consultarea cu contribuabilii

proiectul politicii fiscale urmează să fie definitivat şi remis Guvernului pentru

aprobare.

Se precizează că, potrivit acordului privind finalizarea celei de-a treia

revizuiri a programului ECF/EFF cu Fondul Monetar Internaţional, autorităţile de

la Chişinău s-au angajat să reintroducă, începând cu 2012, impozitul pe venitul

persoanelor juridice în mărime de 12% şi să aplice un impozit unic de 4% pe

venitul întreprinderilor din micul business. Aceste modificări în politica fiscală vor

creea dificultă i în gestiunea financiară a întreprinderilor i vor duce la reducereaț ș

profitului i a rentabilită ii financiare. ș ț

Se consideră că până în anul 2013 vor fi menţinute sistemul progresiv de

impozitare şi grilele de impozitare pentru persoanele fizice aplicate din anul 2008 –

veniturile în sumă de până la 25 200 lei anual vor fi impozitate cu o cotă de 7%, iar

veniturile ce vor depăşi această sumă cu 18%.

66

Scutirea anuală personală va fi mărită respectiv, de la 8100 lei în 2010 la 9000

lei în 2011 şi respectiv 15 000 lei (sumă egală cu minimul de existenţă) din 2012.

Această mărime va fi actualizată anual în funcţie de evoluţia nivelului minimului

de existenţă în perioada de referinţă, pentru anul 2009 acesta fiind de 1250 lei /

lună.

Totodată scutirea anuală pentru persoanele întreţinute se propune să fie

majorată de la 1800 lei în 2010 până la 2220 în 2011 şi 25 la sută din minimul de

existenţă în anii 2012-2013.

Ministerul Finanţelor propune să fie reintrodus în 2012 impozitul pe venitul

agenţilor economici în mărime de 10%, cu menţinerea tuturor facilităţilor fiscale

generale şi individuale privind impozitul pe venit. Concomitent, se prevede

reintroducerea normelor din Codul fiscal, acţiunea cărora a fost sistată pe parcursul

aplicării cotei zero a impozitului pe venit [1].

Contribuţiile de asigurări sociale nu vor fi modificate, cu unele excepţii

Politica statului în acest domeniu va fi de a menţine cota contribuţiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii la nivel de 29%. Nu va fi modificată cota

achitată de angajator de 23%, dar şi cea plătită de angajat de 6%.

Dar statul va stimula agenţii economici care vor mări fondul de salarizare.

Astfel, proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor stipulează că în 2011-2013 cota

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii achitată de agenţii economici

va fi redusă „de la 23% la 21%, 19% sau 17% în cazul în care fondul de salarizare

va fi majorat respectiv cu 10%, 20% sau 30%”.

După majorarea treptată a primelor obligatorii de asistenţă medicală de la 5%

în 2007 la 6% - în 2008 şi 7% - în 2009, cota de 7% nu va fi modificată până în

anul 2013. Primele vor fi distribuite, la fel ca în prezent, în cote egale între

angajator şi angajat.

Din anul 2011 se propune să fie majorat plafonul de înregistrare obligatorie a

subiecţilor impozabili cu TVA de la 300 mii lei la 600 mii lei, ce are drept scop

diminuarea evaziunii fiscale şi a costurilor de administrare fiscală

67

O altă eventuală schimbare vizează reintroducerea cotei standard TVA de

20% la zahăr. În prezent se aplică o cotă de 8%.

Organele fiscale vor implementa cadrul legal de restituire a TVA persoanelor

fizice nerezidente (regimul tax-free).

Totodată din anul 2012 se prevede asigurarea compatibilităţii integrale a

regulilor de determinare a locului prestării serviciilor (cuprinse în legislaţia fiscală

naţională) cu normele OMC.

Ministerul Finanţelor intenţionează să ajusteze la rata inflaţiei prognozată

pentru anii 2011 - 2013 (6%, 5,5% şi 4,5%) a cotelor accizelor stabilite în sumă

fixă pentru mărfurile supuse accizelor (bere, băuturi alcoolice tari şi băuturi slab

alcoolice, la ţigări cu filtru, la aparate video de înregistrat sau de reprodus, camere

de televiziune, aparate fotografice numerice cât şi la autoturisme).

Se prevede majorarea cotelor accizelor cu 5000 euro pentru autoturismele de

colecţie cu termenul de exploatare de minim 40 ani, normă nereglementată de

actualul cadru legal fiscal şi vamal în vigoare [51, p. 84].

Din 2011 vor fi impozitate conform valorii de piaţă terenurile agricole şi

construcţiile amplasate pe ele, iar din 2012 - bunurile imobiliare cu destinaţie

locativă – apartamente şi case de locuit individuale din localităţile rurale.

Proiectul pus în discuţie publică prevede majorarea cotei maxime a taxei

pentru parcare de opt ori, de la 6 lei la 48 lei anual pentru fiecare metru pătrat.

Din 2011 se propune să fie stabilită o cotă maximă de 1000 lei pe lună a taxei

pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători cu taxiuri pe teritoriul

municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor).

În anul 2012 se prevede revizuirea sistemului de taxe locale.

Taxa pentru folosirea drumurilor va fi stabilită în funcţie de volumul cilindric

Pentru anul 2011 se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru

folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi

stabilirea acestora în funcţie de volumul cilindric concret al motorului - la

68

autoturisme şi respectiv capacitatea de ridicare concretă - la remorci, semiremorci

şi masa totală concretă - la autocamioane.

De aceea, se recomandă o revizuire a politicii fiscale i o îmbunătă ire aș ț

climatului investi ional în Republica Moldova.ț

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi

sunt condiţionate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări

constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor întreprinderilor,

asigurând minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne

de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea

eficientă a activităţii de întreprinzător. În acest context, rolul contabilităţii şi

auditului creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung,

deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate

şi confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare.

Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în

cadrul primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii

materiale a celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de

conducere statală.

În procesul desfă urării activită ii de întreprinzător la întreprinderi aparș ț

crean e i datorii privind impozitele, taxele i alte plă i la buget.ț ș ș ț

Impozitul reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ine deț

efectuarea unor ac iuni determinate i concrete de către organul împuternicit sauț ș

de către persoana cu func ii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cuț

contribuabilul care a achitat această plată.

Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. În

Republica Moldova se percep impozite i taxe generale de stat i locale.ș ș

69


impozitele, taxele i alte plă i este destinat contul 534 ș ț „Datorii privind decontările

cu bugetul” i contul 225 „Crean e pe termen scurt privnd decontările cu bugetul”.ș ț

Contul 534 este un cont de pasiv i se utilizează pentru eviden a datoriilorș ț

fa ă de buget privind impozitele, taxele i alte plă i. Contul 225 este un cont deț ș ț

activ.

Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează i se achită înș

conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal.


Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern.





Republica Moldova.

Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele


Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse

accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt

achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor.


limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea

privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către

Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa

organelor administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime

stabilite de Parlament.

Penalitatea este o sumă calculată în func ie de cuantumul impozitului, taxei iț ș

de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au

fost sau nu calculate la timp.

70

Amenda este o sanc iune fiscală care constă în obligarea persoanei ce aț

săvâr it o încălcare fiscală de a plăti o sumă de bani. Amenda se aplică indiferentș

de faptul dacă au fost aplicate sau nu sanc iuni fiscale ori plătite impozitele, taxeleț

Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul reprezintă un moment foarte

important în activitatea oricărei întreprinderi indiferent de tipul de activitate sau

forma organizatorico-juridică. Pentru a începe activitatea de audit a datoriilor

privind decontările cu bugetul, auditorul trebuie mai întîi să-şi elaboreze un plan

general de audit, în care vor fi descrise sfera de activitate a auditorului şi metodica

utilizată la exercitarea auditului acestor datorii.

Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul la întreprinderea

„Termogazgrup” S.R.L. este un moment important în activitatea acesteia, mai ales

că întreprinderea este plătitoare de anumite impozite i taxe la bugetul de stat.șPentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, întreprinderile sunt obligate să

transfere suma acestor datorii printr-un ordin de plată trezorerial la orice bancă

comercială din Republica Moldova.

În concluzie se poate de men ionat faptul că impozitele i taxele de stat suntț ș

obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care desfî oară activitate deș

antreprenoriat.

71

BIBLIOGRAFIE

I. ACTE LEGISLATIVE ŞI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI

1. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 25.03.2005, nr. 46-50.

2. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul


3. Legea Contabilităţii. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 29.06.2007, nr. 90-93.

II. INSTRUCŢII ŞI MATERIALE METODOLOGICE

4. Regulamentului privind decontările prin virament în Republica Moldova. Nr.

25/11-02 din 12.07.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

26.09.1996, nr. 63.

5. Regulamentul privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul

efectuării operaţiilor în valută străină. Nr. 488 din 04.05.98. În: Monitorul


6. Regulamentul privind aplicarea taxei pe valoare adăugată. Nr. 05/1-2-07/586

din 01.11.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 02.06.2000, nr.

73-74.

7. Standardele Naţionale de Contabilitate. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul


8. Standardul Naţional de Contabilitate 1 “Politica de contabilitate”. Nr. 174 din

25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-

91.

72

9. Standardul Naţional de Contabilitate 3 “Compone a consumurilor iț ș

cheltuielilor întreprinderii”. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91.

10. Standardul Naţional de Contabilitate 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”.

Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

30.12.1997, nr. 88-91.

11. Standartul Na ional de Contabilitate 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit”.ț

Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

30.12.1997, nr. 88-91.

12. Planul de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderii. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91.

III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE

13. Arens A. O abordare integrată. Chişinău: ARC, 2003. 890 p.

14. Bălănu ă Vladimir. Analiza gestionară. Chi inău: ASEM, 2003. 120 p.ț ș

15. Belverd E. Principiile contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000.

351p.

16. Bodarev P. Auditul financiar. Chişinău: Tipografia Centrală, 2003. 296 p.

17. Bojian Octavian. Bazele activităţii bancare. Bucureşti: Eficient, 1998. 420 p.

18. Botnari N. Finanţele întreprinderii. Chişinău: Prim, 2008. 240 p.

19. Boulescu M. Contabilitatea financiară. Bucureşti: Eficient, 1997. 282 p.

20. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM,

2005. 562 p.

21. Bucur V. Particularităţi ale contabilităţii în transportul auto. Chişinău:

Educaţional, 2008. 168 p.

22. Buhociu R., Negoescu Gh. Analiză economică. Brăila: Evrica, 1999. 224 p.

23. Burcă V. Bazele contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2004. 350 p.

24. Cre oiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem i expertiza contabilă.ț ș

Bucure ti: ACTAMI, 1997. 384 p.ș

73

25. Demetrescu C. şi alţii. Contabilitatea ştiinţă fundamentală şi aplicativă.

Craiova: Scrisul românesc, 1979. 396 p.

26. Epuran M., Băbăi ă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistemț

contabil. Timi oara: Eficient, 1994. 303 p.ș27. Esinencu A., Lazur D. Lideri ai economiei nationale. Chişinău : Esin&Co,

2010. 92 p.

28. Feleagă N., Iona cu I. Contabilitate financiară. Bucure ti: Eficient, 1993.ș ș

894p.

29. Ioncică M., Minciu R., Stănciulescu G. Economia serviciilor. Bucure tiș :

Uranius, 1997. 289 p.

30. Ionescu I. Economia întreprinderii de turism şi comerţ. Bucureşti: Economică,

2004. 336 p.

31. Ipati G. Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Chişinău: ARC, 2005.

210 p.

32. I fănescu A. Ghid practic de analiză economico-financiară. Bucure ti:ș ș

Tribuna Economică, 1999. 447 p.

33. Loebbecke Arens. Audit. Bucure ti: Arc, 2005. 890 p.ș

34. Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode iș

tehnici. Bucure tiș : Tribuna Economică, 1994. 338 p.

35. Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V. Diagnostic economico-financiar.

Bucure tiș : Romcart, 1994. 410 p.

36. Munteanu A. Control şi audit financiar. Bucureşti: Niculescu, 2002. 318 p.

37. Nederiţă Alexandru i al. Contabilitatea financiară. Chişinău: ACAP, 1999.ș

440 p.

38. Nederiţă Alexandru. Corepondenţa conturilor contabile. Chişinău: ASEM,

2007. 640 p.

39. Nederiţa A. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi

practică: Chişinău: ASEM, 2007. 300 p.

40. Niculescu M. Diagnostic global strategic. Bucure ti: Economica, 1997. 455 p.ș

74

41. Oprea C. Contabilitate şi audit. Bucureşti: Didactica şi pedagogica, 2000.

255p.

42. Paraschivescu M., Păvăloaia W. Modele de contabilitate şi analiza financiară.

Focşani: Vrantop, 1997. 532 p.

43. Paraschivescu M., Radu F. Concepte şi modele contabile în activitatea de

comerţ exterior. Iaşi: Tehnopress, 2005. 461 p.

44. Petrescu S., Mironiuc M. Analiza economico-financiară: teorie i aplica ii.ș ț

Ia i: Tiparul, 2002. 296 p.ș45. Popa I. Tranzacţii comerciale internaţionale. Bucureşti: Economica, 1997.

447p.

46. Radu F., Paraschivescu M. Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior:

aplicaţii şi studii de caz. Iaşi: Tehnopress, 2007. 282 p.

47. Railean V., Studeonov C. Particularităţile comerţului exterior al unei ţări mici

în tranziţie. Chişinău: IIM, 2000. 184 p.

48. Stoian A., Ţurlea E. Auditul financiar contabil. Bucureşti: Economica, 2001.

224 p.

49. Stoian I., Dragne E., Stoian M. Comerţ internaţional. Tehnici, strategii,

elemente de bază ale comerţului electronic. Bucureşti: Caraiman, 2001. 640 p.

50. Stoian I., Dragne E., Stoian M. Comerţ internaţional. Tehnici, strategii,

elemente de bază ale comerţului electronic. Bucureşti: Caraiman, 2001. 837 p.

51. Titulescu A. Contabilitate. Chişinău: Eficient, 2001. 370 p.

52. Toma C. Contabilitatea în comerţul exterior. Iaşi: Sedcom Libris, 2005. 245p.

53. urcanu Viorel. Contabilitatea conform standartelor interna ionaȚ ț le. Chi inău:ș

ASEM, 1996. 266 p.

54. Ţurcanu V., Bajerean E. Bazele contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală,

2004. 268 p.

55. Vişan D. Contabilitatea în comerţul exterior. Bucureşti: Economica, 1999.

304 p.

75

56. Vişan D. Sistemul contabil în comerţul exterior. Probleme şi soluţii

comentate. Bucureşti: Economica, 1996. 350 p.

57. Vitiuc A. Audit. Chişinău: West Management Institution, 1999. 205 p.

IV. SURSE STATISTICE ŞI PRACTICE

58. Raportul financiar al întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pentru anul 2009.

59. Raportul financiar al întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pentru anul 2010.

ANEXE

76

ADNOTARE

la teza de masterat în Ştiinţe Economice al masterandului cu tema:

„Contabilitatea i auditul decontărilor cu bugetul ș la întreprinderea

„Termogazgrup” S.R.L.”

361.1 – Contabilitate

Locul susţinerii: oraşul Chişinău, Universitatea Liberă Interna ională dinț

Moldova. Structura lucrării: introducere, trei capitole, încheiere (concluzii şi

recomandări), bibliografia din 59 de titluri, 2 Anexe, 71 pagini de text principal,

ilustrat in 1 figură.

Scopul prezentei teze îl constituie elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a

indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind contabilitatea i auditulș

decontărilor cu bugetul în entită ile economice. Realizarea acestui scop aț

condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: analiza actelor normative cu privire la

contabilitatea i auditul decontărilor cu bugetul; componen a impozitelor i taxelorș șț

i modul general de reflectare a acestora în conturile contabile;șSuportul metodologic al lucrării. La elaborarea acestei lucrări ştiinţifice au

fost utilizate lucrări în domeniul contabil, elaborate de autori autohtoni şi

internaţionali, precum : Burcă V., Bojian Octavian, Bodarev P., Cre oiu Gh.,ț

Botnari N., Nederiţa Alexandru, Ţurcanu Viorel, Bucur V., Feleagă N., Iona cu I.șScopul şi sarcinile tezei au determinat structura logică a lucrării, care este

formată din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, şi anexe.

77

În capitolul I autorul analizează principalele acte normative cu privire la

contabilitatea decontărilor cu bugetul. În acest capitol se dă o caracteristică a

decontărilor cu bugetul i se clasifică impozitele i taxele achitate la buget.ș ș

În capitolul II se caracterizează activitatea generală a întreprinderii

„Termogazgrup” S.R.L. Este reflectată eviden a contabilă a impozitelor i taxelorț ș

la întreprindere i se analizează ponderea acesteia pe parcursul ultimilor doi ani.șÎn capitolul III se analizează procesul de control i audit al decontărilor cuș

bugetul i se dau solu ii de perfec ionare a decontărilor cu bugetul.ș ț ț

ADNOTATION

au thèse de magistre en Sciences Economiques avec le thème:

„La compatbilité et l’audit de decompts avec le budget dans l’entreprise

„Termogazgrup” S.R.L.”

Pour le deroulement normale de l’activité d’une entreprise dans les

conditions existants du marché concurrentiel, il est nécessaire l’assurance de tous

les components essentiels dans le cadre du cycle de l’éxploitation de l’entreprise.

Un des principaux tendences qui caractérise la vie économique

contemporaine, imposée par les mécanismes du marché concurrentiels, aussi par le

caracthère limité des réssources répresentent les stoques des marchandises et

matériaux. Á cause de cet problème, chaque agent économique doit comprendre

que le processus complexe d’assurence des stoques des marchandises et matériaux

et de l’accroissement de compétitivité c’est la condition primordiale duquelle

dépende le développement de son activité sur le marché.

Les stoques des marchandises et matériaux sont absolument nécessaires

parce que ils acomplissent une fonction importante d’harmonisasion de processus

de production et de découplage de production. Les stoques des marchandises et

matériaux ont un rôle de „regoulateur” de l’approvisionement et le production, de

syncronisation de rytme de l’aprovisionement avec le rytme des consomations. La

consomation et la structure des stoques formés doivent assurer la continuité dans

l’allimentation de consomation avec un coût le plus petit possible.

78

Le but de cet ouvrage c’est la gestion de l’évidence comptable des stoques

des marchandises et matériaux et ses éléments components, aussi dans

l’inventarisation des stoques des marchandises et matériaux et la présentation des

résultats dans l’évidence comptable de l’entreprise „Incorgaz”S.A., l’élaboration

de la modalité de l’implémentation du management des stoques des marchandises

et matériaux, ce qui va méner vers l’augmentation de la compétitivité de

l’entreprise.

LISTA ABREVIERILOR

Limba română:

Stocuri de mărfuri şi materiale, obiecte de mică valoarea şi scurtă durată,

producţia în curs de execuţie, uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,

evaluarea curentă, valoarea realizabilă netă, valoarea de bilanţ, metoda costului

mediu ponderat, metoda identificării specifice, inventarierea stocurilor de mărfuri

şi materiale, lista de inventariere, casarea stocurilor de mărfuri şi materiale,

procesul-verbal de inventariere, balanţa de verificare, modelul gestoc.

Limba engleză:

FIFO, LIFO, VIP Gestion, folder, word, excel, copy, delete, mouse, edite,

microsoft office, shift.

79

92109283 88683472 teza de master tea si auditul decontarilor cu bugetul

Documents