tesuturi excitabile i

of 17/17
1.1. Structura si funcţiile membranelor biologice. Mecanismele transportului pasiv (difuzia simplă, difuzia facilitată, filtraţia si osmosa). Transportul activ primar si secundar (uniport, simport, antiport). 1. Structura membranelor biologice Membrana este o parte componentă a celulelor care are următoarele funcţii: - Rol de delimitare a mediului intracelular de cel extracelular - Asigură distribuţia asimetrică a componentelor ionice datorită permiabilităţii selective. - Transfer de informaţie (hormonii acţionează la nivel de membrană ca mai apoi informaţia să se transmită în celulă) - Rol de apărare şi secreţie prin fagocitoză, endocitoză şi exocitoză. - Rol în recunoaşterea intercelulară şi apărarea imunitară - Reglarea şi limitarea creşterii orgaelor - Adezivitatea şi relaţiile intercelulare Membrana este formată dintr-un bistrat lipidic a căror parte hidrofobă este orientată în interior, iar cea hidrofilă la exterior. Între stratul de lipide se află proteine integrale care formează canale ionice. La exteriorul stratului dublulipidic se află proteine libere ce au funcţia de receptori. Iar la exterior este glicocalixul. În repaus membrana celulei este permiabilă doar pentru cationi, şi anume cationii de K + . Dacă asupra membranei acţionează un excitant atunci membrana se excită, dacă răspunde la 1

Post on 12-Dec-2015

50 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

....

TRANSCRIPT

1.1. Structura si funciile membranelor biologice. Mecanismele transportului pasiv (difuzia simpl, difuzia facilitat, filtraia si osmosa). Transportul activ primar si secundar (uniport, simport, antiport).

1. Structura membranelor biologice

Membrana este o parte component a celulelor care are urmtoarele funcii:

Rol de delimitare a mediului intracelular de cel extracelular

Asigur distribuia asimetric a componentelor ionice datorit permiabilitii selective.

Transfer de informaie (hormonii acioneaz la nivel de membran ca mai apoi informaia s se transmit n celul)

Rol de aprare i secreie prin fagocitoz, endocitoz i exocitoz.

Rol n recunoaterea intercelular i aprarea imunitar

Reglarea i limitarea creterii orgaelor

Adezivitatea i relaiile intercelulare

Membrana este format dintr-un bistrat lipidic a cror parte hidrofob este orientat n interior, iar cea hidrofil la exterior. ntre stratul de lipide se afl proteine integrale care formeaz canale ionice. La exteriorul stratului dublulipidic se afl proteine libere ce au funcia de receptori. Iar la exterior este glicocalixul.

n repaus membrana celulei este permiabil doar pentru cationi, i anume cationii de K+. Dac asupra membranei acioneaz un excitant atunci membrana se excit, dac rspunde la aciunea excitantului. Aceast capacitate este caracteristic numai pentru esuturile excitabile.esuturile excitabile:

1. esutul muscular

2. esutul nervos

3. esutul glandular

Transportul se face prin dou tipuri de sisteme:1. Sisteme de microtransportA) Transport pasiv

Difuzie simpl (pasaj direct) i prin canale sau difuzie facilitat (mediat de transportori) Filtraia

Osmoz

Solvent drag

Echilibrul Donnan

B) Transport activ, care este realizat de pompe pentru electrolii i neelectrolii

n contragradient de concentraie

Prin translocare de grup

2. Sisteme de macrotransport

Endocitoz Exocitoz

Transcitoz

Coloidopexia

Rofeocitoza

1.2. Potenialul de membran. Legea lui Nernst. Conductana selectiv. Impermeabilitatea membranelor excitabile pentru ionii de Na+ n repaus.

n repaus ntre suprafaa extern a membranei electric pozitiv i interior electric negativ exist o diferen de potenial potenial de membran (potenial de repaus). Din cauza permeabilitii selective a membranei celulare ionii se repartizeaz n urmtorul mod:

La exterior Na+ 150 mM/l, K+ 5,5 mM/l, Cl- 120 mM/l;

- La interior Na+ 15 mM/l, K+ 150 mM/l, Cl- 9 mM/l, radicalii proteici OH-, COO-n timpul potenialului de repaus sunt deschise canalele de scurgere care permit ieirea K+ i ptrunderea Na+ n celul. Permeabilitatea pentru K este de 100 ori mai mare ca pentru Na din urmtoarele motive: ionii de Na au un diametru mai mare dect cei de K

numrul canalelor specifice pentru Na este mai mic ca cele pentru K.

Mai activeaz pompa Na/K ATP-aza care transport 2K spre interior contra 3Na spre exterior. n timpul potenialului de repaus transportul net prin membrana este zero.

Valoarea potenialului de echilibru (E) pentru fiecare ion poate fi calculat dup formula lui Nernst

Unde - potenialul de echilibru; R constanta gazelor; T temperatura absolut; n valena; F constanta Faraday; Ci concentraia intracelular a ionilor; Ce concentraia extracelular a ionilor.Msurarea potenialului de membran se face cu un electrod minuscul, umplut cu soluie electrolitic puternic (KCl) implantat n celul i un electrod indiferent plasat n lichidul interstiial. Ambii electrozi se unesc cu un amplificator de biocureni i oscilograf, pe ecranul oscilografului se nregistreaz valoarea potenialului de repaus.1.3.Potenialul de aciune, fazele lui. Particularitile rspunsului local i a potenialului de aciune. Canalele de Na+, K+ i Ca2+Potenial de aciune este alternarea rapid a potenialului de repaus, cu durata de ordinul milisecundelor, n timpul cruia potenialul membranar variaz pn la 100mV (de la -70 pn la +30), cu repolarizarea ulterioar i revenirea la valoarea potenialului de repaus.Fazele potenialului de aciune:

perioada de laten: intervalul de timp dintre momentul stimulrii i nceputul potenialului de aciune, potenialul de membran se deplaseaz progresiv spre valoarea pragului de excitaie.

depolarizarea: n aceast faz membrana devine foarte permeabil pentru ionii de Na+ cu ptrunderea lor masiv n interiorul celulei; valoarea potenialului membranar ajunge pn la +30mV.

repolarizarea: la cteva zecimi de milisecund canalele pentru Na+ se nchid i e deschid canalele pentru K+ cu revenirea potenialului spre valoarea potenialului de repaus. postpotenial vestigial negativ: se manifest ca o ntrziere a repolarizrii ce devine mai lent fa de perioada iniial a repolarizrii.

postpotenial vestigial pozitiv: pompa Na/K transport 2K spre interior i 3Na spre exterior ce duce la un deficit tranzitor de sarcini pozitive n interior, ce determin hiperpolarizarea membranei (valoarea potenialului membranar mai mic de -90mV).Rspunsul local. Nivelul critic al depolarizrii.

Toi excitani dup putere se mpart:

1. pragali care pot genera potenial de aciune, adic excitaie

2. subpragali intensitate mic i nu pot genera potenial de aciune

3. suprapragali mai puternici ca cei pragali.

Dac asupra membranei acioneaz un excitant subpragal nu apare potenial de aciune, doar rspuns local, adic are loc depolarizarea membranei cu modificarea permeabilitii pentru Na+ numai n locul aciunii excitantului.

Proprietile rspunsului local:

1. Apare la aciunea excitanilor subpragali

2. Nu se rspndete

3. Se sumeaz

4. Nu se supune legii totul sau nimic la aciunea excitantului pragal i suprapragal apare potenialul de aciune +30mV totul, la aciunea excitantului subpraga nu apare potenialul de aciune nimic.5. Valoarea lui depinte de intensitatea excitantului legea forei

Rspunsul local se sumeaz pn la un anumit nivel care poart denumirea de nivel critic al depolarizrii care coincide cu 30% din valoarea potenialului de aciune. Nivelul critic pentru diferite esuturi este diferit dar n mediu este de -60 mV.

1.4.Modificrile excitabilitii n cursul potenialului de aciune. Perioada refractar.Excitabilitate este proprietatea materiei vii sau capacitatea esutului de a rspunde la excitare n mod specializat cu o vitez maxim

Excitaia proces biologic caracterizat prin modificarea proceselor metabolice i termogenetice, prin depolarizarea temporar a membranei celulare i prin alte manifestri fiziologice specifice

Excitant sau stimul orice agent din mediu capabil s produc o reacie de rspuns din partea structurii vii.n timpul potenialului de repaus excitabilitatea membranei este 100%.n faza de laten excitabilitatea membranei crete deoarece membrana parial este depolarizat, un excitant subpragal poate declana potenial de aciune.n faza de depolarizare toate canalele de Na+ sunt deschise n totalitate, membrana este incapabil s rspund la un nou stimul indiferent de intensitatea lui, excitabilitatea este zero, aceasta se numete perioada refractar absolut.

n faza repolarizrii membrana poate rspunde la stimuli de o intensitate suprapragal, ne reacionnd la stimuli de intensitate pragala. Excitabilitatea crete treptat pn la norm i se numete perioada refractar relativ.

n faza potenialului vestigial negativ excitabilitatea este mai sus de norm i un excitant subpragal poate provoca excitaie, perioada supranormal.

n timpul potenialului vestigial pozitiv excitabilitatea este sczut i pentru generarea PA e nevoie de un excitant suprapragal, aceasta este perioada subnormal sau hiperpolarizare.

1.5.Parametrii excitabilitii (pragul de intensitate i de timp). Legile excitrii. Relaia intensitate-durat (reobaz, cronaxie). Pragul de excitaie: aplicarea unui stimul slab nu determin apariia potenialului de aciune, ci doar un rspuns local, ce se manifest ca o depolarizare limitat a membranei. Cu creterea intensitii stimulului depolarizarea se accentuiaz. La atingerea pragului de excitaie se declaneaz potenialul de aciune.Reobaza (1) intensitatea minim de curent capabil s produc excitaia ntr-un timp nedefinit; micorarea intensitii curentului n limite inferioare fa de valoarea critic nu provoac apariia excitaiei, indiferent de durata aciuniiTimpul util (a) durata minim de timp n care un curent cu o anumit intensitate produce excitaia; micorarea timpului de aciune a stimulului sub valoarea critic nu va provoca apariia excitaiei

Cronaxia (b) timpul minim necesar de a produce excitaia cu o intensitate dubl reobazei

Legile excitrii. 1. Legea forei la aciunea cu stimuli subpragali rspunsul local este direct cu intensitatea stimulului.

2. Legea sumaiei la aciunea a doi stimuli subpragali ntr-o unitate scurt de timp are loc sumarea rspunsului

3. Legea totul sau nimic la aciunea cu stimuli pragali sau suprapragali rspunsul va fi acelai. Parabioza i labilitatea.

Termenul parabioz este introdus de Vedeski n traducere nseamn para lng, bios via, stare lng via.

Parabioza este o stare cu labilitate sczut

Labilitate este proprietatea fibrei musculare, nervoase de a transmite un anumit interval de timp.Labilitatea nervului este 1000Hz, muchiului 300-400Hz, sinapsa 100 150Hz.

Parabioza include urmtoarele faze:

1. egalare

2. paradoxal

3. ultraparadoxal

4. narcoza

Parabioza este o stare revesibil i apare la aciunea diferitor factori: fizici, chimici etc. Restabilirea la norm merge n aceiai consecutivitate.

Exemplu de parabioz: - narcoza local

nghearea degetelor

extinderea nervului.

narcoz local1.6 .Conductibilitatea. Conducerea n fibrele nervoase amielinice i mielinice. Clasificarea fibrelor nervoase n funcie de viteza de conducere. Legile propagrii excitaiei prin fibrele nervoase. Labilitatea funcional a nervului.

Proprietatea structurii nervoase de a conduce la distan potenialul de aciune generat de un stimul pragal (suprapragal) se numete conductibilitate.Mecanismul transmiterii excitaiei n fibrele nervoase

n figura A avem fibra nervoas n repaos. n figura B un excitant acioneaz asupra fibrei nervoase i apare un potenial de aciune. Mecanismul de conducere se face prin curenii locali Hermann. Pe faa intern a membranei apare un potenial de +40mV in timp ce in apropiere este -90mV. Cationii de Na+ migreaz spre zona polarizat cu o cretere a potenialului n interiorul membranei pn la voltajul prag cu iniierea potenialului de aciune. La exterior sarcinile se deplaseaz dinspre regiunea aflat n repaus (+) spre zona depolarizat (-). Noile teritorii depolarizate devin focare de excitaie pentru regiunile vecine. Acesta este modul de conducere din aproape n aproape.

n fibrele mielinice ionii pot traversa membrana doar la nivelul strangulaiilor Ranvier. Potenialul de aciune apare doar la nivelul strangulaiilor. Excitaia se propag electrotonic la nodul urmtor. Acesta este modul de conducere saltator.

n poriunea A acioneaz un excitant i apare potenial de aciune adic are loc inversarea semnelor de pe suprafaa i interiorul membranei. Aceast excitaie se va transmite n poriunea B i C. ntre dou poriuni ale membranei ncrcate diferit apare un curent electric local, adic o micare a ionilor cu sarcin pozitiv spre polul negativ. Acest flux de ioni micoreaz valoarea potenialului de reapos n poriunea B i C, pn la nivelul critic al depolarizrii adic cnd 30% ionii + vor ajunge la polul - n aceste poriuni B i C se vor deschide canalele pentru Na+ care va ptrunde n interior i va aprea potenial de aciune. Dar la exterior tot avem curent electric local. n poriunea A nu poate aprea un nou potenial de aciune deoarece membrana este n perioada refractar absolut (excitabilitatea este zero).

Deosebirile n propagarea excitaiei n fibrele mielinice i amielinice:

Viteza este mai mare n cele mielinice

n cele mielinice potenialul de aciune se propag saltator, iar n cele amielinice pe toat suprafaa membranei

Energie se folosete mai mult n cele amielinice dect n cele mielinice (energia este necesar pentru restabilirea membranei dup excitaie, pentru pompa Na+ - K+)

Clasificarea fibrelor nervoase

Dup structur toate fibrele nervoase se mpart n

fibre mielinice

fibre amielinice

Dup viteza de propagare a potenialului de aciune deosebim trei grupe de fibre nervoase A B C:

Grupa A se mparte n A A A A

A Viteza 70-120 m/s fibre motorii i aferente ale fusului muscular (propriocepie)

A Viteza 30-70 m/s Fibre de la receptorii tactili cutanai (atingere, presiune)

A Viteza 15-30 m/s fibre eferente, intrafuzale musculare.

A Viteza 12-30 m/s fibre de la receptorii termici i nociceptivi.

Grupa B V= 3-18 m/s sunt fibre mielinice, vegetative preganglionare

Grupa C V=0,5-3m/s fibre amielinice, vegetative, postganglionare.

Funcional toate fibrele nervoase se mpart n:

1. Motorii 2. Senzitive 3. Vegetative

Dup direcia propagrii excitaiei avem:

1. fibre aferente ( spre SNC)

2. fibre eferente (de la SNC)

Legile propagrii excitaiei prin fibrele nervoase:

1. Legea integritii anatomice i fiziologice a fibrei nervoase. Integritatea anatomic se ntrerupe la secionarea fibrei nervoase iar cea fiziologic la aplicarea pe suprafaa fibrei a diferii excitani (chimici, fizici, biologici) asemntor strii de parabioz.

2. Legea transmiterii izolate a excitaiei. Nervul este format din mai multe fibre nervoase funcional diferite, ceia ce permite transmiterea excitaiei numai pentru aceast fibr.

3. Legea transmiterii bilaterale a excitaiei prin fibra nervoas. La aciunea unui stimul asupra membranei fibrei nervoase excitaia aprut poate fi nregistrat bilateral. Legea este valabil doar pentru fibra nervoas separat, dar n organism fibrele sunt unite prin sinapse unde excitaia se transmite bilateral.

4. Legea conducerii nedecremeniale adic amplituda potenialului de aciune nu se modific n timpul propagrii de-a lungul fibrei.

1.12. Transmiterea sinaptic neuromuscular. Caracteristicile funcionale (unidireionalitatea, ntrzierea sinaptic, potenarea postetanic, fatigabilitatea, inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice). Etapele fundamentale ale transmiterii prin sinaps. Potenialul plcuei motore. Substanele care influeneaz transmiterea n sinapsa neuromuscular.

Sinapsa neuro-muscular este o conexiune ntre terminaiunea nervoas i fibra muscular, ea are urmtoarele componente:

1. Membrana presinaptic care reprezint membrana fibrei nervoase.

2. membrana postsinaptic membrana fibrei musculare

3. Spaiul intersinaptic localizat ntre aceste dou membrane. Acest spaiu conine un lichid asemntor cu plasma sanguin.

Etapele fundamentale ale transmiterii prin sinaps.

1. Sinteza mediatorului are loc la nivelul corpului neuronal i n terminaiunea nervoas.

2. Stocarea mediatorului se face n veziculile sinaptice i la necesitate este eliminat.

3. Eliberarea mediatorlui include urmtoarea succesiune de evenimente: depolarizarea membranei presinaptice cu deschiderea canalelor pentru Ca+ i influxul lui n celul; Ca+ fiind cu sarcin pozitiv atrage veziculele de acetilcolin care sunt - spre membrana neuronal; veziculele fuzioneaz cu membrana i crap; prin exocitoz mediatorul este eliminat n fanta sinaptic.

4. Traversarea spaiului sinaptic prin micare Brownean

Aciunea postsinaptic a mediatorului mediatorul se unete cu receptorul de pe membrana post sinaptic; formarea complexului mediator-receptor duce la modificri de permeabilitate a membranei pentru Na+ are loc depolarizarea membranei postsinaptice; pe membrana postsinaptic apare un potenial care poate fi nregistrat i se numete potenial postsinaptic de excitaie. PPSE apare local i nu se rspndete, este asemntor cu rspunsul local.

Proprietile PPSE1. nu se rspndete

2. se sumeaz

3. nu se supune legii Totul sau nimic

4. valoarea lui depinde de cantitatea de mediator.

Sumndu-se la atingerea valorii nivelului critic al depolarizrii apare potenial de aciune, care se rspndete bilateral pe suprafaa fibrei musculare. n final dup terminarea excitaiei fermentul colinesteraza scindeaz mediatorul i sinapsa revine la repaos.

5. Inactivarea mediatorului se face sub influena enzimei acetilcolinesteraza

Substanele care influeneaz transmiterea n sinapsa neuromuscular.

Substanele anestezice blocheaz transmiterea impulsurilor nervoase spre poriunea postsinaptic (succinilcolina) Blocarea eliberrii neurotransmitorului n structurile presinaptice (toxina botulinic) Afectarea sintezei neurotransmitorului (compuii organofosforici, neostigmina, fizostigmina) Blocarea receptorilor colinergici din membrana postsinaptic (curara, decametoniu) Substane cu aciune colinomimetic (metacolina, nicotina) Proprietile sinapsei:

Unidireionalitatea mediatorul se elimin la nivelul regiunii presinaptice dar acioneaz numai la nivelul cimioreceptorilor specific de pe membrana postsinaptic.

ntrzierea sinaptic etapele transmiterii sinaptice necesit 0,5-1,0 ms.

Fatigabilitatea (oboseala) la stimularea cu frecvene mari rezervele de mediator din butonul terminal se epuizeaz i blocarea transmiterii sinaptice.

inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice se datoreaz faptului c pe membrana postsinaptic lipsesc canalele voltaj dependente i sunt canale chimiodependente.

potenarea postetanic apare la stimularea cu frecven mare a neuronului presinaptic i se datoreaz concentraiei excesive a ionilor de Ca+ n butonul presinaptic din caz c pompa de Ca+ nu reuete s evacueze excesul de ioni din butonul terminal.

1.7. Fibra muscular scheletal.

Fibra muscular este delimitat la periferie de o membran numit sarcolem sau miolem care formeaz nite invaginri ce ptrund n profunzimea fibrei n dreptul membranelor Z tubulii T. De o parte i de alta a tubulilor T se afl cte un reticul sarcoplasmatic (poriunea dilatat) mpreun alctuiesc triada sarcoplasmatic. Organitele specifice sunt reprezentate de miofibrile. Unitatea morfo-funcional a miofibrilei este sarcomerul care este format de miofilamente de actin i miozin.

La microscopul optic determinm urmtoarele zone:

Discul I sunt prezente numai miofilamente de actin.

Discul A sunt miofilamente de actin i miozin.

Banda H sunt prezente numai filamente de miozin.

Linia M o poriune mai ntunecat n centrul bandei H.

Linia Z o linie mai ntunecat pe care se fixeaz actina.

Structura ultramicroscopic a actinei:

Actina reprezint un polimer format din 3 pri componente:

1. globule de actin

2. tropomiozina

3. troponin : I,T,C

Globulele de actin formeaz dou lanuri care se rsucesc ntre ele, fiecare globul are centrul ei activ.

Tropomiozina - este o fie care acoper centrii activi ai actinei.

Troponina este de 3 feluri: troponina I fixeaz troponina de actin, troponina T fixeaz troponina de tropomiozin i troponina C este liber i are afinitate fa de ionii de Ca+ .

Miozina este un polipeptid format din 2 lanuri grele rsucite n dublu helix i plicaturate la capt(H) i 4 lanuri uoare (L) ataate la nivelul capetelor (cte dou pentru fiecare capt). Capul i braul formeaz puntea transversal. Cozile miofilamentelor dispuse n mnunchi formeaz poriunea axial a miofilamentului fixat pe membrana M.

Contracia muscular ncepe odat cu propagarea excitaiei prin sinapsa neuro muscular spre fibra muscular. Apare potenialul plcuei motorii care sumndu-se genereaz un potenial de aciune, care apoi se propag bilateral prin fibra muscular.

Propagndu-se potenialul de aciune strbate i tuburile transversale i ca rezultat are loc depolarizarea membranei cisternelor ale reticului sarcoplasmatic cu mrirea permeabilitii pentru ionii de Ca+2, care conform gradientului de concentraie nimeresc n sarcoplasm i se unesc cu troponina C care are afinitate fa de Ca + 2(step 1).

Ca rezultat are loc modificarea configuraiei moleculei de troponin, care atrage molecula de tropomiozin i ca rezultat se elibereaz centrii activi ai miozinei i se formeaz puni acto miozinice(step 2).

n rezultatul formrii punilor acto miozinice se activeaz capul miozinei care scindeaz ATP-ul cu eliminarea energiei. Aceast energie este necesar pentru a modifica unghiul ntre corpul i gtul miozinei pn la 450 , care n repaus este de 900 (step 3). De la capul miozinei se detaeaz ADP+P cu fixarea unei noi molecule de ATP (step 4).

Capul miozinei are activitatea ATP-azic scindnd ATP-ul n ADP+P+energie i revenirea la poziia iniial (step 5).

n rezultatul repetrii acestor pai are loc atragerea actinei una n direcie alteia, ca urmare banda H poate disprea complet, muchiul se contract.

Relaxarea muchiului include:

1. Pompa de Ca+ transport activ ionii de calciu n reticulul sarcoplasmatic.

2. Concentraia Ca+ sarcoplasmatic scade ( detaarea de la troponina C ( centrii activi sunt acoperii de tropomiozin ( relaxarea muscular.

Energia n contracia muscular este necesar pentru:

1. Micarea unghiului ntre corpul i capul miozinei de la 900 pn la 450 2. Ruperea punilor acto miozinice

3. Funcionarea pompei Ca+ 24. Funcionarea pompei Na+ k+1.10. Caracteristicele contraciei musculare unice (secusa). Tipurile de sumaie a contraciei (sumaia de uniti motorii multiple i sumaia de frecven). Tetanosul. Regimurile contraciei musculare. Contracia izometric. Contracia izotonic. Contracia auxotonic.

Regimurile de contracie muscular:

1. Regim unic se mai numete secus muscular, apare atunci cnd asupra fibrei musculare acioneaz un singur excitant. Secusa include urmtoarele faze:

a. perioada latent, apare odat cu aciunea stimulului asupra fibrei musculare i coincide cu eliminarea Ca+ din reticulum sarcoplasmatic i formarea punilor acto miozinice

b. perioada contraciei coincide cu contracia fibrei musculare.

c. perioada relaxrii relaxarea muchiului.

2. Regim tetanic- reprezint o sumare a contraciei musculare la aciunea asupra muchiului a mai muli excitani (tetanos). Deosebim: tetanos complet apare atunci cnd frecvena stimulilor coincide cu perioada refractar absolut, atunci contraciile se sumeaz. Aa frecven a stimulului care provoac tetanos complect se numete frecven optimal.

Dac frecvena stimulilor este mai mic dect cea optimal atunci apare tetanos incomplet.

Dac frecvena stimulilor este mai mare dect cea optimal atunci muchiul ne se mai contract, se inhib complet refractar absolut.

Mai multe fibre musculare care sunt inervate de terminaiunile axonului unui neuron formeaz unitate motorie.

UM mici 3-10 fibre (muchii oculari)

UM mijlocii 50-700 fibre

UM mari 1000-2000 fibre

Dup viteza de contracie pot fi:

1.UM rapide (activitatea ATP-azic ridicat i rezisten sczut la oboseal)

2. UM lente (activitatea ATP-azic sczut i rezisten crescut la oboseal)

Tipurile de contracie:

1. Contracie izotonic aa fel de contracie cnd se modific lungimea fibrei musculare dar tensiunea n ea rmne constant.

2. contracie izometric lungimea fibrei musculare nu se schimb dar crete tensiunea n interiorul fibrei.

3. Auxotonic contracie cu modificarea tensiunii i lungimii fibrei musculare.

n organismul omului practic se ntlnesc contraciile auxotonice.

1.11.Muchiul neted i contracia acestuia. Proprietile fiziologice ale muchilor netezi. Tipuri de muchi netezi: monounitari, (viscerali), multiunitari. Procesul contractil din muchiul neted. Reglarea contraciei prin ionii de calciu (mecanismul membranar depolarizant de excitare).

Deosebirile ntre muchii scheletici (striai) i muchii netezi.

2. Muchii netezi sunt localizai n organele interne, iar cei striai aparatul locomotor.

3. Muchii netezi au o plasticitate mai mare ca cei striai.

4. Muchii netezi sunt inervai de fibre vegetative simpatice i parasimpatice, iar cei striai de fibre motorii ale sistemului nervos somatic.

5. Valoarea potenialului de repaus la muchii netezi este - 60 mV, iar la cei striai 80mV.

6. Proteinele contractile (miofibrilele) nu au o repartizare strict n muchii netezi, dar se afl neuniform n citoplasm

7. n muchii netezi nu avem tropomin, dar o alt protein calmodulina.

8. Muchii netezi au proprietatea de a se autoexcita automatism, adic a forma poteniale de aciune fr aciunea unor excitani din exterior.

Proprietile muchilor netezi:

1. Exitabilitate capacitatea de a rspunde la aciunea unui excitant prin generarea PA.

2. Labilitate capacitatea de a produce frecvena excitarii.

3. Refracteritate capacitatea de a nu rspunde la exitant dac muchiul se afl n perioada refractat absolut.

4. Conductibilitate - capacitatea de a propaga exitaia bilateral

5. Contractibilitate - capacitatea de a se contracta, adic ai modifica lungimea i tensiunea.

6. Tonicitate stare de semicontracie a muchilor n repaus.

PAGE 12