c2 semio tegumente, tesuturi moi
TRANSCRIPT
-
2. Semiologia tegumentelor i esuturilor
moi
Kineto - Semiologie
-
- traduce iritatia subliminara a terminatiilor nervoase (fibrele amielinice C) de catre
stimuli variati
-poate fi generalizat si localizat
Pruritul generalizat cauze:
modificari de temperatura si de mediu ambiant, agenti fizici si chimici
afectiuni interne sindroame colestatice, DZ, limfoame maligne, mielom multiplu,
leucoza limfatica cronica, IRC, carcinomul gastric si pulmonar
afectiuni endocrine hipo- si hipertiroidia, hiperfoliculinismul
afectiuni dermatologice prurigo, urticaria, eczeme, lichen plan
alergii medicamentoase si de contact (detergenti)
Pruritul localizat:
genital diabet, carente vitaminice, sideropenie, neoplasm uterin, factori neurogeni
nazal astm, parazitoze, uremie, hiperfoliculinism, morfinomanie
auricular diabet, micoze
scalp alcoolism, menstruatie
trunchi si extremitati hepatita, ciroza, insuficienta renala, sarcina, pediculoza,
poliglobulie
Simptomul cutanat principal Pruritul
-
Modificri ale tegumentelor, mucoaselor i fanerelor
Modificri ale:
Temperaturii
Umiditii
Elasticitii
Culorii
Leziuni i sechele cutanate
Alte semne i simptome cutanate
Modificri ale fanerelor
-
Modificri ale temperaturii N=36-37C Generale cretere n stri febrile, hipertiroidie
scdere n oc, hipoTA major, expunere ndelungat la frig, hipotiroidie
Locale cretere n inflamaii, infecii
scdere n ischemie tisular, organic sau funcional (sdr. Raynaud)
Modificri ale umiditii Funcie de temperatur, starea de hidratare, flux sanguin,
reglare neurovegetativ
Uscate stri de deshidratare +/- febr
n hipotiroidie, insufficien renal cronic
Umede stri febrile (la scderea t), hipoglicemie, hipoTA
n hipertiroidie, TBC pulmonar, la menopauz
Modificri ale elasticitii Se estimeaz prin aprecierea pliului cutanat
Flasc pliu lene - stri de deshidratare, vrstnici
Indurat stri edematoase, hipotiroidie, sclerodermie
-
Modificri ale culorii Funcie de ras, conc. n Hb a sngelui, flux sanguin, grosime
epiderm, impregnare cu alte substane
Paloarea generalizat n scdere a conc. de Hb (anemii), sau hipoTA cu
vasoconstricie
localizat n ocluzii arteriale acute sau cronice, organice sau funcionale
Cianoza coloraie albastr violacee determinat de valori peste 5g% ale Hb reduse n sngele capilar (saturaie insuficient n oxigen a sngelui arterial)
generalizat de tip central, intens, cu tegumente calde, Lewis , n insufic pulmonar, unt dr.-stg. i poliglobulie
de tip periferic, de staz, cu edem i tegumente reci, Lewis + , n insuficiena cardiac congestiv
localizat la nivelul unei pri a corpului sau segment, prin obstrucie venoas
acrocianoza cianoz rece, marmorat, nedureroas, permanent a extremitilor la femei cu distonii neurovegetative
-
Paloarea
-
Icterul coloraie galben a pielii, sclerelor i mucoaselor dat de impregnarea cu bilirubin, atunci cnd concentraie ei sanguin depete 1,5 mg%
cu bilirubin indirect (liber, neconjugat)
puin intens, fr prurit, urin rocat i scaune nchise la culoare
la nou-nscui, anemii hemolitice
cu bilirubin direct
intense, nuan verzui-pmntie, cu prurit intens, urin hipercromi scaune decolorate
n sindroamele de colestaz (icter mecanic)
forma mixt icterul hepatocelular din hepatite acute sau/i cronice
Modificri ale culorii
Hiperpigmentri prin exces de pigment melanic sau depunere de substane
generalizat n insufic. renal cronic (palid cenuie) i cea corticosuprarenal (b. Addison nuan cafenie), n hemocromatoz (metalic cenuie)
regional n porfirii (pe zonele expuse la soare),hemosideroza membrelor inferioare (maron cenuie), cloasma gravidic, efelidele, nevi pigmentari, etc.
Hipocromii generalizate (albinism, fenilcetonurie) localizate (vitiligo, vergeturi)
-
2. Icterul
- este determinat de cresterea valorilor bilirubinei serice (V.N = 0,3-1 mg% sau
10mg)
- la valori de 20 mg: subicter conjunctival
- valori > 30 mg: icter tegumentar
Tipuri semiologice de icter
icter flavinic
icter rubinic
icter verdinic
icter melas (negru)
Clasificarea etiologica a icterelor
ictere hemolitice
ictere hepatocelulare
ictere mecanice
Diagnostic diferential
ingestia de atebrina
carotinoza
-
Icterul
-
3. Cianoza
- trebuie diferentiata de pseudocianoza din crisiaza, argiroza, melanoza arsenicala
se descriu cianoza hemoglobinica ( Hb reduse) si cianoza hemiglobinica (derivati
anormali de hemoglobina)
Cianoza hemoglobinica (cianoza propriu-
zisa)
* cianoza generalizata
- prin tulburari in circulatia pulmonara
- consecutiv unui sunt dreapta-stanga
intracardiac
- cianoza periferica de staza
* cianoza localizata
- acrocianoza
- livedo reticularis (aspect de cutis
marmorata)
- livedo racemosa
- aspect reticular la nivelul peretelui
abdominal
- phlegmatia coerulea dolens
Cianoza hemiglobinica
* prin exces de methemoglobina
(methemoglobinemie):
- idiopatica (caracter familial)
deficit de reductaza eritrocitara
- methemoglobinemia idiopatica
paroxistica nefamiliala
- methemoglobinemie toxica
* prin exces de sulfhemoglobina
(cianoza enterogena autotoxica)
-
Sindrom Raynaud
-
livedo reticularis
-
cianoza periferica
-
1. Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz
melanodermia addisoniana (boala Addison)
hemocromatoza (diabetul bronzat sau ciroza pigmentara)
alte hiperpigmentari generalizate:
acromegalie
tratament cu ACTH
denutritie, casexie
boli renale
boli hepatice
amenoreea primara
melanoza vagabonzilor
cauze medicamentoase si toxice
Modificari de pigmentare cutanata
-
Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz
melanodermia addisoniana
(boala Addison)
Hemocromatoza
-
2. Hiperpigmentarile regionale
masca gravidica (cloasma gravidica)
hipertiroidia (semnul Jellineck)
pelagra
porfiria
carente vitaminice si sindroame de malabsorbtie
(melanoza Riehl)
cancerul de prostata tratat cu estrogeni
(hiperpigmentarea areolelor mamare)
insuficienta circulatorie venoasa cronica (dermita
ocra Favre-Chasse)
acantosis nigricans
acantosis nigricans
-
3. Hiperpigmentarile circumscrise
efelide (pistrui)
nevi pigmentari nevii plani, lentigouri (alunite), nevi verucosi pigmentari,
nevi pigmentari multipli (neurofibromatoza sau boala Recklinghausen)
scleroza tuberoasa (epiloia sau boala Bourneville) macule hipopigmentate
in frunza de artar si hiperpigmentate caf-au-lait
sindromul Albright pete pigmentare pe o jumatate de corp
nevul fuscoceruleu oftalmo-maxilar Ota
sindromul Peutz-Jeghers
lentiginoza periorificiala sau sindromul LEOPARD (L lentigouri, E
tulburari de conducere pe ECG, O ochi indepartati, P stenoza arterei
pulmonare, A anomalii genitale, R retard al cresterii, D surditate)
melanomul malign
-
nevi pigmentari multipli
(neurofibromatoza sau boala
Recklinghausen)
sindromul Peutz-Jeghers
nevi pigmentari
Hiperpigmentarile circumscrise
-
1. Hipocromiile cutanate difuze
albinismul
2. Hipocromiile cutanate cu caracter regional
vitiligo (discromie cutanata) poate fi asociat cu boala Basedow sau cu boala
Addison, este un element al sindromului Harada
intoxicatia cu benzilhidrochinona (fotografi)
3.Depigmentarile circumscrise
pe teritoriul eruptiei zosteriene
in teritoriul unei cicatrici
Hipocromiile cutanate
-
Semne cutanate Hemoragiile cutanate Purpura mici pete hemoragice (peteii, vibice), +/- palpabile,
dispar la presiune
Echimoza extravazat sanguin n hipoderm i derm
culoarea evolueaz de la rou-violaceu-albastru-verzuie-galben (dat de degradarea hemoglobinei)
Hematomul acumulare circumscris de snge, palpabil
EritemulEritemul roea a pielii, cu durat scurt sau persistent,
nuane variabile de la rou aprins la roz-pal, care dispare la presiunea digital, cu temperatura local crescut.
Eritemul localizat form de halou, o mic zon roiatic n jurul unei leziuni circumscrise (ex. vezicul, pustul), de placeritematoas, cu dimensiuni de civa cm sau de placard, care cuprinde o suprafa mai mare (ex. erizipel).
Eritemul diseminat cuprinde suprafee mai mari sau totalitatea tegumentului, putnd mbrca anumite forme semiologice
-
Eritemele generalizate
eritemul rujeolic (morbiliform)
in intoxicatii medicamentoase si lues secundar
flush
rash in boli contagioase
eritrodermia exfoliativa (omul rosu al lui Hallopeau)
eritemele figurate inele, arc de cerc (eritemul Leiner)
Eritemele localizate
eritemul palmoplantar
eritemul pelagros
eritemul de menopauza
eritemul fiziologic
Eritemul cutanat
-
Flush
-
Petesiile si vibices
Echimozele aspecte particulare:
in ochelari (fractura bazei craniului)
pe fata interna a bratului (fractura de cap humeral)
pe fata interna a coapsei (fractura de femur)
Hematomul
Hemoragiile cutanate
-
Leziuni elementare cu coninut lichid
Vezicula mic supradenivelare plin cu un lichid limpede, care prin spargere las o mic eroziune pe care se formeaz o crust. Vindecarea se face fr cicatrici, leziunea fiind caracteristic herpesului, varicelei i zonei zoster.
Pustula formaiune cu coninut purulent, care poate avea orice localizare, n special n jurul foliculului pilos. De obicei se vindec fr sechele, dar cele care apar n acnee sau furunculoz las cicatrici.
Bula leziune cu coninut lichid, reliefat, rotund sau ovalar, cu diametrul mai mare de 1 cm. Coninutul poate fi clar, hemoragie sau tulbure, iar dup sediu pot fi superficiale sau profunde. Termenul de flicten este similar, dei uneori este folosit pentru leziuni cu dimensiuni mai mari (ex. arsuri).
-
Leziuni elementare cu coninut solidPlaca urticarian ridictur circumscris a pielii, de culoare roz, cu sau fr o zon mai alb
n centru, cu consisten elastic i dimensiuni variabile. Forma este rotund, ovalar sau neregulat, fiind nsoit de prurit. Durata lor este scurt, de obicei cteva ore sau zile, disprnd tar a lsa cicatrici.
Papulele mici proeminene ale pielii, circumscrise, cu dimensiuni variabile, de la o gmlie de ac, pn la 1-2 cm, care dup vindecare nu las cicatrici. Dup sediul i structura lor histologic pot fi papule epidermice, dermice sau dermoepidermice, fiecare tip fiind caracteristic pentru anumite boli.
Tuberculii leziuni solide, circumscrise, rotunde, care au ca substrat histologic un infiltrat situat n dermul profund. Indiferent dac se ulcereaz sau nu, tuberculii las cicatrici deprimate, ei fiind caracteristici pentru tuberculoza cutanat, sifilisul teriar i lepr.
Nodozitile induraii cutanate care se dezvolt din profunzime, cu tegumentul eritematos (ex. eritemul nodos).
Tumora formaiune circumscris, cu form i dimensiuni variabile, care din punct de vedere histologic poate fi benign sau malign.
Vegetaia excrescen moale, filiform sau globuloas, cu suprafaa brzdat ca o conopid. Cnd formaiunea vegetant este acoperit de scuame hiperkeratozice poart numele de veruc. Vegetaiile pot fi localizate att pe piele (ex. piodermita vegetant), ct i pe mucoase (ex. vegetaiile veneriene pe organele genitale).
Lichenificarea ngroare a pielii, cu adncirea anurilor, care prin ntretierea lor delimiteaz suprafee poligonale. Pielea este aspr, indurat i acoperit de cruste, uneori de culoare crmizie datorit hemosiderozei. Aceast modificare apare n leziunile pruriginoase cronice i n staza venoas prelungit la nivelul membrelor inferioare.
-
1. Papula
urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)
dermografism (prin reflex de axon)
micoze cutanate (placarde eritematoase acoperite de
scuame)
pitiriazis versicolor
verucile (negii)
urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)
Eruptiile cutanate
-
dermografism (prin reflex de axon)
-
pitiriazis versicolor
-
2. Cheratozele si cheratodermiile
aspect generalizat
- ihtioza
aspect localizat
- sediu palmo-plantar (tiloza)
- hipercheratoza foliculara (piele de gaina)
cheratoza solara
ihtioza
-
3. Telangiectaziile aspecte particulare:
in desen de bancnota (ciroza hepatica)
interscapulovertebrale (semnul Turban) adenopatii mediastinale
la nivelul primelor vertebre toracice (semnul Francke) tuberculoza
pulmonara apicala
cu caracter dendritic, la baza hemitoracelui (ghirlanda Sahli)
-
4. Hemangioamele
- nevii rubini
- stelutele vasculare sau angioamele arahneiforme (spider nevi)
- angioamele plane (* in teritoriul trigemenului - sindromul Sturge-Weber )
sindromul Sturge-Weber
-
5. Angioamele cavernoase
6. Tuberculii
7. Nodulii
noduli dermo-hipodermici (eritem nodos)
nodulii Ossler
noduliiMeynet
guta tofi gutosi
poliarterita nodoasa noduli subcutanati
noduli dermo-hipodermici
(eritem nodos)
noduli Osler
-
Guta tofi gutosi
-
Tumorile cutanate benigne
cisticercoza
cancere (pulmonar, mamar, renal, gastric, uterin) metastaze cutanate
hipercolesterolemie xantelasma, xantoame eruptive
chistul epidermoid (sebaceu)
cheloidul
dermatofibromul (fibromul in pastila)
fibromul moale
chistul epidermoid (sebaceu) cheloidul
Tumorile cutanate
-
Tumorile cutanate maligne
carcinomul bazocelular
carcinomul spinocelular
carconom bazo celular
cancer mamar
-
Leziuni elementare prin pierdere de substan
Eroziunea sau exulceraia pierdere de substan superficial, care intereseaz numai epidermul i care prin vindecare nu las cicatrici. Survine n urma evoluiei veziculelor, pustulelor i bulelor i mai rar poate fi primitiv, ca de pild n sifilomul primar.
Escoriaia pierdere de substan superficial sau mai profund, produs de un traumatism. Cnd excoriaia intereseaz i stratul malpighian se produce un exsudat seros, care prin uscare las o crust glbuie, dar dac este mai profund, exsudatul este serosanghinolent i crusta este brun.
Ulceraia intereseaz i dermul, lsnd totdeauna o cicatrice. Dimensiunile, forma i profunzimea sunt variabile, in funcie de cauz. Marginile pot fi tiate drept sau ridicate, ca un burelet, iar fundul neted, anfractuos sau proeminent. Forma poate fi rotund, ovalarsau neregulat, iar baza este la palpare moale, infiltrat sau indurat. Un exemplu ntlnit frecvent n clinic este ulcerul cronic de gamb care apare n insuficiena venoas pe fondul edemului de staz, cu tegumentul lichenificat i hemosiderozic.
Fisura pierdere de substan linear, dureroas i nsoit de inflamaie, fiind localizatn plici sau n regiunea anal.
Ragada leziuni lineare localizate la comisurile labiale, fiind ntlnite n procesele inflamatorii locale i uneori n anemia feripriv.
-
Ulceratiile ulcerul perforant plantar, ulcerele arteriale,
ulcerele venoase
Eroziunea
Exulceratia
ulcerele venoase
Pierderi de substanta cutanata
-
ulcer diabeticulcer neuropatic (spina bifida)
ulcer post traumatic
(paraplegie)
-
Sclerozele cutanate, sclerodermia liniara
Vergeturile
scleroderma
Atrofiile cutanate
-
Anhidroza
Localizata pe jumatate de fata (sindromul Claude Bernard-Horner)
Generalizata in atrofiile cutanate, sindromul Christ-Siemens
sindromul Claude Bernard-Horner
stanga normal dreapta - patologic
Modificarile secretiei sudorale
-
Hiperhidroza (hiperdiaforeza)
Localizata
palmo-plantar (distonie neuro-vegetativa)
extremitatile superioare (sindromul Raynaud)
hemicraniu (migrena)
teritoriul auriculo-temporal (sindromul Frey)
la cap si fata, in timpul meselor (diabetici)
Generalizata
septicemii, supuratii pulmonare cronice, tbc
pulmonara cavitara
coma hipoglicemica, socul cardiogen, colapsul
-
1. Modificari de forma si grosime
onicogrifoza
onicoosteodisplazia
unghiile hipocratice (* hipocratismul digital) osteoartropatia hipertrofianta
pneumica Pierre-Marie-Bamberger
pahionichia
onicoliza, onicomadeza
santurile Reil si Bean
platonichia, coilonichia, aspectul de frunza vesteda
unghii hipocratice
Semiologia unghiilor
-
onicoliza
-
coilonichia
-
2. Modificari de culoare
leuconichia
culoare albastra
culoare brun-neagra
unghia pe jumatate alba, lipsita de lunula
liniileMuehrcke
lunule albastre (boalaWilson)
culoare galbena (sindromulMilroy)
culoare rosie-violacee
hemoragii liniare (in aschie)
leuconichia
-
hemoragii liniare (in aschie)
-
Hipertricoza
hipertricoza distrofica posterioara (coada de faun)
hipertricoza pavilionului urechii si conductului auditiv extern
hipertricozele dobandite
Hirsutismul (virilismul pilar)
Semiologia parului
-
Hipotricoza
sindroame genetice ( Turner, Klinefelter)
boala Addison
semnul Chwostek (ciroza hepatica decompensata)
Alopecia
calvitia
alopeciile difuze
alopeciile areolare (in luminisuri)
Albirea precoce
Perii cancerosi sindrom paraneoplazic
calvitia
-
alopecie difuza
alopeciile areolare (in luminisuri)
-
Deeuri cutanate
Deeurile cutanate rezult din acumularea la suprafaa pielii a celulelor cornoase perplaziate i a secreiilor patologice sau prin eliminarea esuturilor necrozate.
Scuamele depozite cornoase care pot acoperi teritorii limitate sau ntinse e pe suprafaa pielii. Dup dimensiuni, scuamele pot fi: pitiriaziforme (subiri, milimetrice, cu aspect furfuraceu), lamelare (mai groase, de civa cm) sau n lambouri an, pn la descuamarea anserin. Scuamele se pot desprinde uor, uneori spontan iu sunt aderente, rezistente la raclaj.
Crusta depozit rezultat din uscarea la suprafaa pielii a secreii; patologice, culoarea fiind galben n exsudatele seroase sau maronie n cele hemoragice.
Escara esut necrozat care se elimin, cu dimensiuni i profunzime variabile. Escarele apar frecvent la bolnavii imobilizai, pe zonele care suport greutate corpului (fese, scapule, occiput), n condiiile unei igiene deficitare.
Gangrena necroz a pielii i esuturilor subiacente produs prin ischenr. care apare n obstruciile arteriale acute sau cronice. Gangrena poate fi uscat sa. umed, dup cum este absent sau prezent infecia. Culoarea este cianotic, pn aspectul negricios, cu delimitare net fa de zonele superioare, cu irigaie corespunztoare
Sfacelul esut mortificat, de culoare galben-cenuie, care apare ca urmare a unei infecii bacteriene locale.
-
Leziuni cutanate
PLACA LICHENIFICARE FISURA
-
Plaga granular
- cicatrizarea este ntrziat evolund spre cronicizare- n leziuni ntinse cu defect mare, arse sau infectate, sau la pacieni carenai- de 3 feluri :
- normoton, asigur n condiii normale cicatrizarea per secundam(plag supl, curat, sngereaz uor); dac se cronicizeaz, devine scleroas, fr fenomene inflamatorii
- aton, dup infecii la o persoan tarat plaga nu sngereaz, e excavat, alburie, fr fenomene inflamatorii
- hipertrofic, dup infecii la o persoan netarat plaga granuleaz exsuberant, sngereaz foarte uor
Sechele cutanate
-
Plaga grefat
Atrofic subire, ntins, pergamentoas, hipocrom, puin rezistent, se fisureaz i ulcereaz uor
srac n celule i fibre, nu ader la planurile subjacente risc mare de malignizare
Hipertrofic esut cicatriceal n exces, cu formarea de bride retractile i care sunt aderente i n profunzime
risc mare de ulcerare sau agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, dar tolereaz bine procedee de fizioterapie Cheloid evoluie monstruoas, tumoral, cu autontreinerea componentei inflamatorii prin procese autoimune
risc mare de agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, fizioterapie sau ncercri de grefare Ulcerat plag agranular, aton, gri, necesitnd excizie i grefare.
practic modalitate de rezolvare chirurgical a unui defect mare tegumentarva prezenta aproape totdeauna caracter sechelar, necesitnd obligatoriu recuperare funcionalimobilizare mandatorie pentru protejarea patului vascular neoformat, pn n ziua 21recuperarea funciei va prima asupra aspectului estetic
Cicatricea patologic
-
Plgi grefate
-
Cicatrici hipertrofice
-
Cicatrici cheloide
-
EdemeleEDEM (gr. Oidema - umflatura) = acumulare de lichid in interstitiu,
localizata sau generalizata, ce duce la marire de volum si stergerea
reliefurilor anatomice normale
Cretere a volumului interstiial
La presiune apare godeu
generalizate retenie hidrosalin, cretere aparent n greutate
localizate fact iniiatori nu antreneaz mecanismele renale de reglare a metabolismului hidromineral
Factorii generatori: (vezi mai jos)
creterea presiunii hidrostatice la captul venos (ICC) /
scderea presiunii coloidosmotice (hipoalbuminemie)
retenie renal excesiv hidrosalin (sdr. nefrotic)
obstrucie venoas sau limfatic (edem dur)
creterea permeabilitii capilare (inflamaie)
Cel mai adesea edemul nu are mecanism unic!
-
I permeabilitatii capilare
(edem inflamator sau alergic)
presiunii hidrostatice in
capilar (edem cardiac sau din
insuficienta venoasa)
presiunii coloid-osmotice in
plasma (hipoalbuminemie)
presiunii coloid-osmotice
tisulare (alterare structurala a
proteinelor tisulare mixedem)
drenajului limfatic
(limfedem)
II
fluxului plasmatic renal
(insuficienta cardiaca, unele
nefropatii)
Factori hormonali:
Aldosteron sau alti
mineralocorticoizi
ADH
estrogeni
Mecanisme de formare a edemelor:
I. Alterarea schimburilor lichidiene la nivel capilar, astfel incat volumul de fluid care
paraseste vasul la nivelul ansei arteriale a capilarului depaseste volumul resorbit la
nivelul ansei venoase
II. Retentia renala de sodiu si apa
-
CARACTERELE CARE TREBUIE
APRECIATE LA UN EDEM
TEGUMENTE SUPRAIACENTE:
- aspect
- culoare
- temperatura
PREZENTA / ABSENTA DURERII
CONSISTENTA
- apreciata prin godeu
-
EDEM
GENERALIZAT LOCALIZAT
(afectiuni sistemice) (cauze locale)
- edemul cardiac
- edemul renal
- edemul hepatic
- edemul carential
- edemul inflamator
- edemul alergic
- edemul venos
- edemul limfatic
-
EDEMUL CARDIAC
Cianotic (albastrui) +/- dermatita ocra
Rece
Relativ dur (dar lasa godeu)
Nedureros (exceptie: edemele complicate cu
fisuri tegumentare si suprainfectie)
Decliv
ANASARCA
Forma particulara edemul pulmonar acut
-
EDEMUL RENAL
Alb (infiltrarea pielii cu indepartarea de
suprafata a retelei vasculare subcutanate +
anemie in I Ren)
Temperatura normala
Moale, pufos (lasa usor godeu)
Predomina la fata (pleoape)
ANASARCA
-
EDEMUL HEPATIC
Alb / galben (icter)
Temperatura normala
Moale, pufos (lasa usor godeu)
In prezenta HTPortale predomina la
membrele inferioare
(dar spre deosebire de insuficienta
cardiaca, apare intai ascita)
-
EDEMUL CARENTIAL
(hipoproteinemic)
Alb
Temperatura normala
Moale, pufos (lasa usor godeu)
Predomina la nivelul tesuturilor laxe
(palpebral)
Albuminemie < 2,5 g/dl (insuficienta de aport proteic, insuficienta de sinteza hepatica,malabsorbtie, pierdere de proteine)
-
ALTE TIPURI DE EDEME
GENERALIZATE
Edemul de sarcina
Edemul catamenial sau ciclic
Edemul iatrogen la corticosteroizi, estrogeni, AINS
Edemul postural
Edemul prin ingestie excesiva de sare
-
EDEMUL INFLAMATOR
Rosu
Cald
Dureros
Lasa greu sau deloc godeu
Semnele inflamatorii: calor, tumor, rubor, dolor,
functio laesa
-
EDEMUL ALERGIC(Quincke)
Rozat
Pruriginos, usor dureros
Predomina palpebral si la buza
superioara (buza de tapir)
Intereseaza frecvent mucoasele
Risc vital daca se instaleaza edem
supraglotic
-
EDEMUL PRIN OBSTRUCTIE
VENOASA
TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA
- edem inflamator, in jurul cordonului venos
TROMBOFLEBITA PROFUNDA
- alb / cianotic (phlegmatia coerulea dolens)
- dureros
- mai frecvent la membrele inferioare
-
EDEMUL PRIN COMPRESIE
VENOASA EXTRINSECA
SDR. DE VENA CAVA SUPERIOARA
edem in pelerina (jumatatea
superioara a toracelui si membrele
superioare) cianotic, rece
Circulatie colaterala venoasa evidenta
-
EDEMUL DIN INSUFICIENTA
VENOASA CRONICA
VARICE HIDROSTATICE
SDR. POSTTROMBOTIC
Cianotic, frecvent dermatita ocra
Afecteaza membrele inferioare
Se accentueaza in ortostatism
-
EDEMUL LIMFATIC
(ELEPHANTIAZIS )
La debut moale, apoi devine indurat, nu lasa godeu
LIMFEDEM PRIMAR (afectarea vaselor limfatice)
- predomina distal
- congenital
- consecutiv limfangitelor sau erizipelurilor repetate, filarioza
LIMFEDEM SECUNDAR (invazie neoplazica / excludere chirurgicala a ganglionilor limfatici)
- apare proximal si se extinde distal
- varice limfatice
-
EDEMUL CEREBRAL SI AL
FUNDULUI DE OCHI
In encefalopatia hipertensiva, prin cresterea
brusca si importanta a TA ce depaseste
capacitatea de autoreglare a circulatiei
cerebrale
FO: exudate moi, vatoase +/- hemoragii
-
CIRCULATIE
COLATERALA
ARTERIALA- inaccesibila examenului clinic direct
- boala coronariana, arteriopatia obliteranta cronica a membrelor inferioare
VENOASA SUPERFICIALA- in obstructia unui trunchi venos profund
- desenarea sistemului venos subcutan ce devineproeminent, turgid
-
Sechele
Edemul posttraumatic patologic
nespecific, poate afectea toate structurile, de la piele pn la periost
apare datorit blocajului veno-limfatic
de 2 feluri :
- primar, prin prelungirea edemului peste 72 ore n zona de sigilare = prima cauz de disfuncie = aderene i fibrozri
- secundar, distal de zona de sigilare sauposttromboflebitic
-
CIRCULATIA COLATERALA
TORACOBRAHIALA
Dilatarea venelor superficiale din regiunea
deltopectorala
Unilaterala obstructia / compresia venei
subclavii / axilare de partea respectiva
Bilaterala sdr de cava superioara
-
CIRCULATIA COLATERALA
ABDOMINO-FEMURALA
Dilatarea venelor superficiale din treimea
superioara a coapsei si peretele abdominal
invecinat
In obstructia / compresia vv iliace (externa/
comuna)
-
CIRCULATIA COLATERALA
CAVO-CAVA
Retea pe flancuri prin dilatarea venelor
superficiale abdominale, hipogastrica si
epigastrica
In obstructia / compresia uneia din vv cave
(inferioara sau superioara)
-
CIRCULATIA COLATERALA
PORTO-CAVA
Dilatarea venelor abdominale superficiale in zona
periombilicala
Dilatare importanta, aspect varicos cap de
meduza sdr Cruveilhier-Baumgarten
-
Edem periorbitar la un pacient de 27 ani, HIV pozitiv, cu sarcom Kaposi
-
Edem alergic
-
Edem inflamator, erizipel
-
Edem de staza
venoasa silimfaticaautoindus
prin aplicareaunei benzicompresivela o pacientade 38 ani cu tulburaripsihice
-
Edem unilateral
-
Limfedemcongenital membruinferior
drept prinagenezie de
vase limfatice
-
Elefantiazis
-
Edem cardiac
-
Insuficienta venoasa cronica insuficienta cardiaca ?
-
Tromboflebita superficiala pacienta, 56 ani
-
Tromboflebita profunda
-
Edem si ulcer varicos
Edem postmortem
-
Ascita
-
Circulatiecolateralavenoasa in sindromul de vena cava superioara
-
Cap de meduza