c2 semio tegumente, tesuturi moi

Download C2 Semio Tegumente, Tesuturi Moi

Post on 12-Oct-2015

86 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 2. Semiologia tegumentelor i esuturilor

    moi

    Kineto - Semiologie

  • - traduce iritatia subliminara a terminatiilor nervoase (fibrele amielinice C) de catre

    stimuli variati

    -poate fi generalizat si localizat

    Pruritul generalizat cauze:

    modificari de temperatura si de mediu ambiant, agenti fizici si chimici

    afectiuni interne sindroame colestatice, DZ, limfoame maligne, mielom multiplu,

    leucoza limfatica cronica, IRC, carcinomul gastric si pulmonar

    afectiuni endocrine hipo- si hipertiroidia, hiperfoliculinismul

    afectiuni dermatologice prurigo, urticaria, eczeme, lichen plan

    alergii medicamentoase si de contact (detergenti)

    Pruritul localizat:

    genital diabet, carente vitaminice, sideropenie, neoplasm uterin, factori neurogeni

    nazal astm, parazitoze, uremie, hiperfoliculinism, morfinomanie

    auricular diabet, micoze

    scalp alcoolism, menstruatie

    trunchi si extremitati hepatita, ciroza, insuficienta renala, sarcina, pediculoza,

    poliglobulie

    Simptomul cutanat principal Pruritul

  • Modificri ale tegumentelor, mucoaselor i fanerelor

    Modificri ale:

    Temperaturii

    Umiditii

    Elasticitii

    Culorii

    Leziuni i sechele cutanate

    Alte semne i simptome cutanate

    Modificri ale fanerelor

  • Modificri ale temperaturii N=36-37C Generale cretere n stri febrile, hipertiroidie

    scdere n oc, hipoTA major, expunere ndelungat la frig, hipotiroidie

    Locale cretere n inflamaii, infecii

    scdere n ischemie tisular, organic sau funcional (sdr. Raynaud)

    Modificri ale umiditii Funcie de temperatur, starea de hidratare, flux sanguin,

    reglare neurovegetativ

    Uscate stri de deshidratare +/- febr

    n hipotiroidie, insufficien renal cronic

    Umede stri febrile (la scderea t), hipoglicemie, hipoTA

    n hipertiroidie, TBC pulmonar, la menopauz

    Modificri ale elasticitii Se estimeaz prin aprecierea pliului cutanat

    Flasc pliu lene - stri de deshidratare, vrstnici

    Indurat stri edematoase, hipotiroidie, sclerodermie

  • Modificri ale culorii Funcie de ras, conc. n Hb a sngelui, flux sanguin, grosime

    epiderm, impregnare cu alte substane

    Paloarea generalizat n scdere a conc. de Hb (anemii), sau hipoTA cu

    vasoconstricie

    localizat n ocluzii arteriale acute sau cronice, organice sau funcionale

    Cianoza coloraie albastr violacee determinat de valori peste 5g% ale Hb reduse n sngele capilar (saturaie insuficient n oxigen a sngelui arterial)

    generalizat de tip central, intens, cu tegumente calde, Lewis , n insufic pulmonar, unt dr.-stg. i poliglobulie

    de tip periferic, de staz, cu edem i tegumente reci, Lewis + , n insuficiena cardiac congestiv

    localizat la nivelul unei pri a corpului sau segment, prin obstrucie venoas

    acrocianoza cianoz rece, marmorat, nedureroas, permanent a extremitilor la femei cu distonii neurovegetative

  • Paloarea

  • Icterul coloraie galben a pielii, sclerelor i mucoaselor dat de impregnarea cu bilirubin, atunci cnd concentraie ei sanguin depete 1,5 mg%

    cu bilirubin indirect (liber, neconjugat)

    puin intens, fr prurit, urin rocat i scaune nchise la culoare

    la nou-nscui, anemii hemolitice

    cu bilirubin direct

    intense, nuan verzui-pmntie, cu prurit intens, urin hipercromi scaune decolorate

    n sindroamele de colestaz (icter mecanic)

    forma mixt icterul hepatocelular din hepatite acute sau/i cronice

    Modificri ale culorii

    Hiperpigmentri prin exces de pigment melanic sau depunere de substane

    generalizat n insufic. renal cronic (palid cenuie) i cea corticosuprarenal (b. Addison nuan cafenie), n hemocromatoz (metalic cenuie)

    regional n porfirii (pe zonele expuse la soare),hemosideroza membrelor inferioare (maron cenuie), cloasma gravidic, efelidele, nevi pigmentari, etc.

    Hipocromii generalizate (albinism, fenilcetonurie) localizate (vitiligo, vergeturi)

  • 2. Icterul

    - este determinat de cresterea valorilor bilirubinei serice (V.N = 0,3-1 mg% sau

    10mg)

    - la valori de 20 mg: subicter conjunctival

    - valori > 30 mg: icter tegumentar

    Tipuri semiologice de icter

    icter flavinic

    icter rubinic

    icter verdinic

    icter melas (negru)

    Clasificarea etiologica a icterelor

    ictere hemolitice

    ictere hepatocelulare

    ictere mecanice

    Diagnostic diferential

    ingestia de atebrina

    carotinoza

  • Icterul

  • 3. Cianoza

    - trebuie diferentiata de pseudocianoza din crisiaza, argiroza, melanoza arsenicala

    se descriu cianoza hemoglobinica ( Hb reduse) si cianoza hemiglobinica (derivati

    anormali de hemoglobina)

    Cianoza hemoglobinica (cianoza propriu-

    zisa)

    * cianoza generalizata

    - prin tulburari in circulatia pulmonara

    - consecutiv unui sunt dreapta-stanga

    intracardiac

    - cianoza periferica de staza

    * cianoza localizata

    - acrocianoza

    - livedo reticularis (aspect de cutis

    marmorata)

    - livedo racemosa

    - aspect reticular la nivelul peretelui

    abdominal

    - phlegmatia coerulea dolens

    Cianoza hemiglobinica

    * prin exces de methemoglobina

    (methemoglobinemie):

    - idiopatica (caracter familial)

    deficit de reductaza eritrocitara

    - methemoglobinemia idiopatica

    paroxistica nefamiliala

    - methemoglobinemie toxica

    * prin exces de sulfhemoglobina

    (cianoza enterogena autotoxica)

  • Sindrom Raynaud

  • livedo reticularis

  • cianoza periferica

  • 1. Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz

    melanodermia addisoniana (boala Addison)

    hemocromatoza (diabetul bronzat sau ciroza pigmentara)

    alte hiperpigmentari generalizate:

    acromegalie

    tratament cu ACTH

    denutritie, casexie

    boli renale

    boli hepatice

    amenoreea primara

    melanoza vagabonzilor

    cauze medicamentoase si toxice

    Modificari de pigmentare cutanata

  • Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz

    melanodermia addisoniana

    (boala Addison)

    Hemocromatoza

  • 2. Hiperpigmentarile regionale

    masca gravidica (cloasma gravidica)

    hipertiroidia (semnul Jellineck)

    pelagra

    porfiria

    carente vitaminice si sindroame de malabsorbtie

    (melanoza Riehl)

    cancerul de prostata tratat cu estrogeni

    (hiperpigmentarea areolelor mamare)

    insuficienta circulatorie venoasa cronica (dermita

    ocra Favre-Chasse)

    acantosis nigricans

    acantosis nigricans

  • 3. Hiperpigmentarile circumscrise

    efelide (pistrui)

    nevi pigmentari nevii plani, lentigouri (alunite), nevi verucosi pigmentari,

    nevi pigmentari multipli (neurofibromatoza sau boala Recklinghausen)

    scleroza tuberoasa (epiloia sau boala Bourneville) macule hipopigmentate

    in frunza de artar si hiperpigmentate caf-au-lait

    sindromul Albright pete pigmentare pe o jumatate de corp

    nevul fuscoceruleu oftalmo-maxilar Ota

    sindromul Peutz-Jeghers

    lentiginoza periorificiala sau sindromul LEOPARD (L lentigouri, E

    tulburari de conducere pe ECG, O ochi indepartati, P stenoza arterei

    pulmonare, A anomalii genitale, R retard al cresterii, D surditate)

    melanomul malign

  • nevi pigmentari multipli

    (neurofibromatoza sau boala

    Recklinghausen)

    sindromul Peutz-Jeghers

    nevi pigmentari

    Hiperpigmentarile circumscrise

  • 1. Hipocromiile cutanate difuze

    albinismul

    2. Hipocromiile cutanate cu caracter regional

    vitiligo (discromie cutanata) poate fi asociat cu boala Basedow sau cu boala

    Addison, este un element al sindromului Harada

    intoxicatia cu benzilhidrochinona (fotografi)

    3.Depigmentarile circumscrise

    pe teritoriul eruptiei zosteriene

    in teritoriul unei cicatrici

    Hipocromiile cutanate

  • Semne cutanate Hemoragiile cutanate Purpura mici pete hemoragice (peteii, vibice), +/- palpabile,

    dispar la presiune

    Echimoza extravazat sanguin n hipoderm i derm

    culoarea evolueaz de la rou-violaceu-albastru-verzuie-galben (dat de degradarea hemoglobinei)

    Hematomul acumulare circumscris de snge, palpabil

    EritemulEritemul roea a pielii, cu durat scurt sau persistent,

    nuane variabile de la rou aprins la roz-pal, care dispare la presiunea digital, cu temperatura local crescut.

    Eritemul localizat form de halou, o mic zon roiatic n jurul unei leziuni circumscrise (ex. vezicul, pustul), de placeritematoas, cu dimensiuni de civa cm sau de placard, care cuprinde o suprafa mai mare (ex. erizipel).

    Eritemul diseminat cuprinde suprafee mai mari sau totalitatea tegumentului, putnd mbrca anumite forme semiologice

  • Eritemele generalizate

    eritemul rujeolic (morbiliform)

    in intoxicatii medicamentoase si lues secundar

    flush

    rash in boli contagioase

    eritrodermia exfoliativa (omul rosu al lui Hallopeau)

    eritemele figurate inele, arc de cerc (eritemul Leiner)

    Eritemele localizate

    eritemul palmoplantar

    eritemul pelagros

    eritemul de menopauza

    eritemul fiziologic

    Eritemul cutanat

  • Flush

  • Petesiile si vibices

    Echimozele aspecte particulare:

    in ochelari (fractura bazei craniului)

    pe fata interna a bratului (fractura de cap humeral)

    pe fata interna a coapsei (fractura de femur)

    Hematomul

    Hemoragiile cutanate

  • Leziuni elementare cu coninut lichid

    Vezicula mic supradenivelare plin cu un lichid limpede, care prin spargere las o mic eroziune pe care se formeaz o crust. Vindecarea se face fr cicatrici, leziunea fiind caracteristic herpesului, varicelei i zonei zoster.

    Pustula formaiune cu coninut purulent, care poate avea orice localizare, n special n jurul foliculului pilos. De obicei se vindec fr sechele, dar cele care apar n acnee sau furunculoz las cicatrici.

    Bula leziune cu coninut lichid, reliefat, rotund sau ovalar, cu diametrul mai mare de 1 cm. Coninutul poate fi clar, hemoragie sau tulbure, iar dup sediu pot fi superficiale sau profunde. Termenul de flicten este similar, dei uneori este folosit pentru leziuni cu dimensiuni mai mari (ex. arsuri).

  • Leziuni elementare cu coninut solidPlaca urticarian ridictur circumscris a pielii, de culoare roz, cu sau fr o zon mai alb

    n centru, cu consisten elastic i dimensiuni variabile. Forma este rotund, ovalar sau neregulat, fiind nsoit de prurit. Durata lor este scurt, de obicei cteva ore sau zile, disprnd tar a lsa cicatrici.

    Papulele mici proeminene ale pielii, circumscrise, cu dimensiuni variabile, de la o gmlie de ac, pn la 1-2 cm, care dup vindecare nu las cicatrici. Dup sediul i structura lor histologic pot fi papule epidermice, dermice sau dermoepidermice, fiecare tip fiind caracteristic pentru anumite boli.

    Tuberculii leziuni solide, circumscrise, rotunde, care au ca substrat histologic un infiltrat situat n dermul profund. Indiferent dac se ulcereaz sau nu, tuberculii las cicatrici deprimate, ei fiind caracteristici pentru tuberculoza cutanat, sifilisul teriar i lepr.

    Nodozitile induraii cutanate care se dezvolt din profunzime, cu tegumentul eritematos (ex. eritemul nodos).

    Tumora formaiune circumscris, cu form i dimensiuni variabile, care din punct de vedere histologic poate fi benign sau malign.

    Vegetaia excrescen moale, filiform sau globuloas, cu suprafaa brzdat ca o conopid. Cnd formaiunea vegetant este acoperit de scuame hiperkeratozice poart numele de veruc. Vegetaiile pot fi localizate att pe piele (ex. piodermita vegetant), ct i pe mucoase (ex. vegetaiile veneriene pe organele genitale).

    Lichenificarea ngroare a pielii, cu adncirea anurilor, care prin ntretierea lor delimiteaz suprafee poligonale. Pielea este aspr, indurat i acoperit de cruste, uneori de culoare crmizie datorit hemosiderozei. Aceast modificare apare n leziunile pruriginoase cronice i n staza venoas prelungit la nivelul membrelor inferioare.

  • 1. Papula

    urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)

    dermografism (prin reflex de axon)

    micoze cutanate (placarde eritematoase acoperite de

    scuame)

    pitiriazis versicolor

    verucile (negii)

    urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)

    Eruptiile cutanate

  • dermografism (prin reflex de axon)

  • pitiriazis versicolor

  • 2. Cheratozele si cheratodermiile

    aspect generalizat

    - ihtioza

    aspect localizat

    - sediu palmo-plantar (tiloza)

    - hipercheratoza foliculara (piele de gaina)

    cheratoza solara

    ihtioza

  • 3. Telangiectaziile aspecte particulare:

    in desen de bancnota (ciroza hepatica)

    interscapulovertebrale (semnul Turban) adenopatii mediastinale

    la nivelul primelor vertebre toracice (semnul Francke) tuberculoza

    pulmonara apicala

    cu caracter dendritic, la baza hemitoracelui (ghirlanda Sahli)

  • 4. Hemangioamele

    - nevii rubini

    - stelutele vasculare sau angioamele arahneiforme (spider nevi)

    - angioamele plane (* in teritoriul trigemenului - sindromul Sturge-Weber )

    sindromul Sturge-Weber

  • 5. Angioamele cavernoase

    6. Tuberculii

    7. Nodulii

    noduli dermo-hipodermici (eritem nodos)

    nodulii Ossler

    noduliiMeynet

    guta tofi gutosi

    poliarterita nodoasa noduli subcutanati

    noduli dermo-hipodermici

    (eritem nodos)

    noduli Osler

  • Guta tofi gutosi

  • Tumorile cutanate benigne

    cisticercoza

    cancere (pulmonar, mamar, renal, gastric, uterin) metastaze cutanate

    hipercolesterolemie xantelasma, xantoame eruptive

    chistul epidermoid (sebaceu)

    cheloidul

    dermatofibromul (fibromul in pastila)

    fibromul moale

    chistul epidermoid (sebaceu) cheloidul

    Tumorile cutanate

  • Tumorile cutanate maligne

    carcinomul bazocelular

    carcinomul spinocelular

    carconom bazo celular

    cancer mamar

  • Leziuni elementare prin pierdere de substan

    Eroziunea sau exulceraia pierdere de substan superficial, care intereseaz numai epidermul i care prin vindecare nu las cicatrici. Survine n urma evoluiei veziculelor, pustulelor i bulelor i mai rar poate fi primitiv, ca de pild n sifilomul primar.

    Escoriaia pierdere de substan superficial sau mai profund, produs de un traumatism. Cnd excoriaia intereseaz i stratul malpighian se produce un exsudat seros, care prin uscare las o crust glbuie, dar dac este mai profund, exsudatul este serosanghinolent i crusta este brun.

    Ulceraia intereseaz i dermul, lsnd totdeauna o cicatrice. Dimensiunile, forma i profunzimea sunt variabile, in funcie de cauz. Marginile pot fi tiate drept sau ridicate, ca un burelet, iar fundul neted, anfractuos sau proeminent. Forma poate fi rotund, ovalarsau neregulat, iar baza este la palpare moale, infiltrat sau indurat. Un exemplu ntlnit frecvent n clinic este ulcerul cronic de gamb care apare n insuficiena venoas pe fondul edemului de staz, cu tegumentul lichenificat i hemosiderozic.

    Fisura pierdere de substan linear, dureroas i nsoit de inflamaie, fiind localizatn plici sau n regiunea anal.

    Ragada leziuni lineare localizate la comisurile labiale, fiind ntlnite n procesele inflamatorii locale i uneori n anemia feripriv.

  • Ulceratiile ulcerul perforant plantar, ulcerele arteriale,

    ulcerele venoase

    Eroziunea

    Exulceratia

    ulcerele venoase

    Pierderi de substanta cutanata

  • ulcer diabeticulcer neuropatic (spina bifida)

    ulcer post traumatic

    (paraplegie)

  • Sclerozele cutanate, sclerodermia liniara

    Vergeturile

    scleroderma

    Atrofiile cutanate

  • Anhidroza

    Localizata pe jumatate de fata (sindromul Claude Bernard-Horner)

    Generalizata in atrofiile cutanate, sindromul Christ-Siemens

    sindromul Claude Bernard-Horner

    stanga normal dreapta - patologic

    Modificarile secretiei sudorale

  • Hiperhidroza (hiperdiaforeza)

    Localizata

    palmo-plantar (distonie neuro-vegetativa)

    extremitatile superioare (sindromul Raynaud)

    hemicraniu (migrena)

    teritoriul auriculo-temporal (sindromul Frey)

    la cap si fata, in timpul meselor (diabetici)

    Generalizata

    septicemii, supuratii pulmonare cronice, tbc

    pulmonara cavitara

    coma hipoglicemica, socul cardiogen, colapsul

  • 1. Modificari de forma si grosime

    onicogrifoza

    onicoosteodisplazia

    unghiile hipocratice (* hipocratismul digital) osteoartropatia hipertrofianta

    pneumica Pierre-Marie-Bamberger

    pahionichia

    onicoliza, onicomadeza

    santurile Reil si Bean

    platonichia, coilonichia, aspectul de frunza vesteda

    unghii hipocratice

    Semiologia unghiilor

  • onicoliza

  • coilonichia

  • 2. Modificari de culoare

    leuconichia

    culoare albastra

    culoare brun-neagra

    unghia pe jumatate alba, lipsita de lunula

    liniileMuehrcke

    lunule albastre (boalaWilson)

    culoare galbena (sindromulMilroy)

    culoare rosie-violacee

    hemoragii liniare (in aschie)

    leuconichia

  • hemoragii liniare (in aschie)

  • Hipertricoza

    hipertricoza distrofica posterioara (coada de faun)

    hipertricoza pavilionului urechii si conductului auditiv extern

    hipertricozele dobandite

    Hirsutismul (virilismul pilar)

    Semiologia parului

  • Hipotricoza

    sindroame genetice ( Turner, Klinefelter)

    boala Addison

    semnul Chwostek (ciroza hepatica decompensata)

    Alopecia

    calvitia

    alopeciile difuze

    alopeciile areolare (in luminisuri)

    Albirea precoce

    Perii cancerosi sindrom paraneoplazic

    calvitia

  • alopecie difuza

    alopeciile areolare (in luminisuri)

  • Deeuri cutanate

    Deeurile cutanate rezult din acumularea la suprafaa pielii a celulelor cornoase perplaziate i a secreiilor patologice sau prin eliminarea esuturilor necrozate.

    Scuamele depozite cornoase care pot acoperi teritorii limitate sau ntinse e pe suprafaa pielii. Dup dimensiuni, scuamele pot fi: pitiriaziforme (subiri, milimetrice, cu aspect furfuraceu), lamelare (mai groase, de civa cm) sau n lambouri an, pn la descuamarea anserin. Scuamele se pot desprinde uor, uneori spontan iu sunt aderente, rezistente la raclaj.

    Crusta depozit rezultat din uscarea la suprafaa pielii a secreii; patologice, culoarea fiind galben n exsudatele seroase sau maronie n cele hemoragice.

    Escara esut necrozat care se elimin, cu dimensiuni i profunzime variabile. Escarele apar frecvent la bolnavii imobilizai, pe zonele care suport greutate corpului (fese, scapule, occiput), n condiiile unei igiene deficitare.

    Gangrena necroz a pielii i esuturilor subiacente produs prin ischenr. care apare n obstruciile arteriale acute sau cronice. Gangrena poate fi uscat sa. umed, dup cum este absent sau prezent infecia. Culoarea este cianotic, pn aspectul negricios, cu delimitare net fa de zonele superioare, cu irigaie corespunztoare

    Sfacelul esut mortificat, de culoare galben-cenuie, care apare ca urmare a unei infecii bacteriene locale.

  • Leziuni cutanate

    PLACA LICHENIFICARE FISURA

  • Plaga granular

    - cicatrizarea este ntrziat evolund spre cronicizare- n leziuni ntinse cu defect mare, arse sau infectate, sau la pacieni carenai- de 3 feluri :

    - normoton, asigur n condiii normale cicatrizarea per secundam(plag supl, curat, sngereaz uor); dac se cronicizeaz, devine scleroas, fr fenomene inflamatorii

    - aton, dup infecii la o persoan tarat plaga nu sngereaz, e excavat, alburie, fr fenomene inflamatorii

    - hipertrofic, dup infecii la o persoan netarat plaga granuleaz exsuberant, sngereaz foarte uor

    Sechele cutanate

  • Plaga grefat

    Atrofic subire, ntins, pergamentoas, hipocrom, puin rezistent, se fisureaz i ulcereaz uor

    srac n celule i fibre, nu ader la planurile subjacente risc mare de malignizare

    Hipertrofic esut cicatriceal n exces, cu formarea de bride retractile i care sunt aderente i n profunzime

    risc mare de ulcerare sau agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, dar tolereaz bine procedee de fizioterapie Cheloid evoluie monstruoas, tumoral, cu autontreinerea componentei inflamatorii prin procese autoimune

    risc mare de agravare a hipertrofiei dup solicitri mecanice, fizioterapie sau ncercri de grefare Ulcerat plag agranular, aton, gri, necesitnd excizie i grefare.

    practic modalitate de rezolvare chirurgical a unui defect mare tegumentarva prezenta aproape totdeauna caracter sechelar, necesitnd obligatoriu recuperare funcionalimobilizare mandatorie pentru protejarea patului vascular neoformat, pn n ziua 21recuperarea funciei va prima asupra aspectului estetic

    Cicatricea patologic

  • Plgi grefate

  • Cicatrici hipertrofice

  • Cicatrici cheloide

  • EdemeleEDEM (gr. Oidema - umflatura) = acumulare de lichid in interstitiu,

    localizata sau generalizata, ce duce la marire de volum si stergerea

    reliefurilor anatomice normale

    Cretere a volumului interstiial

    La presiune apare godeu

    generalizate retenie hidrosalin, cretere aparent n greutate

    localizate fact iniiatori nu antreneaz mecanismele renale de reglare a metabolismului hidromineral

    Factorii generatori: (vezi mai jos)

    creterea presiunii hidrostatice la captul venos (ICC) /

    scderea presiunii coloidosmotice (hipoalbuminemie)

    retenie renal excesiv hidrosalin (sdr. nefrotic)

    obstrucie venoas sau limfatic (edem dur)

    creterea permeabilitii capilare (inflamaie)

    Cel mai adesea edemul nu are mecanism unic!

  • I permeabilitatii capilare

    (edem inflamator sau alergic)

    presiunii hidrostatice in

    capilar (edem cardiac sau din

    insuficienta venoasa)

    presiunii coloid-osmotice in

    plasma (hipoalbuminemie)

    presiunii coloid-osmotice

    tisulare (alterare structurala a

    proteinelor tisulare mixedem)

    drenajului limfatic

    (limfedem)

    II

    fluxului plasmatic renal

    (insuficienta cardiaca, unele

    nefropatii)

    Factori hormonali:

    Aldosteron sau alti

    mineralocorticoizi

    ADH

    estrogeni

    Mecanisme de formare a edemelor:

    I. Alterarea schimburilor lichidiene la nivel capilar, astfel incat volumul de fluid care

    paraseste vasul la nivelul ansei arteriale a capilarului depaseste volumul resorbit la

    nivelul ansei venoase

    II. Retentia renala de sodiu si apa

  • CARACTERELE CARE TREBUIE

    APRECIATE LA UN EDEM

    TEGUMENTE SUPRAIACENTE:

    - aspect

    - culoare

    - temperatura

    PREZENTA / ABSENTA DURERII

    CONSISTENTA

    - apreciata prin godeu

  • EDEM

    GENERALIZAT LOCALIZAT

    (afectiuni sistemice) (cauze locale)

    - edemul cardiac

    - edemul renal

    - edemul hepatic

    - edemul carential

    - edemul inflamator

    - edemul alergic

    - edemul venos

    - edemul limfatic

  • EDEMUL CARDIAC

    Cianotic (albastrui) +/- dermatita ocra

    Rece

    Relativ dur (dar lasa godeu)

    Nedureros (exceptie: edemele complicate cu

    fisuri tegumentare si suprainfectie)

    Decliv

    ANASARCA

    Forma particulara edemul pulmonar acut

  • EDEMUL RENAL

    Alb (infiltrarea pielii cu indepartarea de

    suprafata a retelei vasculare subcutanate +

    anemie in I Ren)

    Temperatura normala

    Moale, pufos (lasa usor godeu)

    Predomina la fata (pleoape)

    ANASARCA

  • EDEMUL HEPATIC

    Alb / galben (icter)

    Temperatura normala

    Moale, pufos (lasa usor godeu)

    In prezenta HTPortale predomina la

    membrele inferioare

    (dar spre deosebire de insuficienta

    cardiaca, apare intai ascita)

  • EDEMUL CARENTIAL

    (hipoproteinemic)

    Alb

    Temperatura normala

    Moale, pufos (lasa usor godeu)

    Predomina la nivelul tesuturilor laxe

    (palpebral)

    Albuminemie < 2,5 g/dl (insuficienta de aport proteic, insuficienta de sinteza hepatica,malabsorbtie, pierdere de proteine)

  • ALTE TIPURI DE EDEME

    GENERALIZATE

    Edemul de sarcina

    Edemul catamenial sau ciclic

    Edemul iatrogen la corticosteroizi, estrogeni, AINS

    Edemul postural

    Edemul prin ingestie excesiva de sare

  • EDEMUL INFLAMATOR

    Rosu

    Cald

    Dureros

    Lasa greu sau deloc godeu

    Semnele inflamatorii: calor, tumor, rubor, dolor,

    functio laesa

  • EDEMUL ALERGIC(Quincke)

    Rozat

    Pruriginos, usor dureros

    Predomina palpebral si la buza

    superioara (buza de tapir)

    Intereseaza frecvent mucoasele

    Risc vital daca se instaleaza edem

    supraglotic

  • EDEMUL PRIN OBSTRUCTIE

    VENOASA

    TROMBOFLEBITA SUPERFICIALA

    - edem inflamator, in jurul cordonului venos

    TROMBOFLEBITA PROFUNDA

    - alb / cianotic (phlegmatia coerulea dolens)

    - dureros

    - mai frecvent la membrele inferioare

  • EDEMUL PRIN COMPRESIE

    VENOASA EXTRINSECA

    SDR. DE VENA CAVA SUPERIOARA

    edem in pelerina (jumatatea

    superioara a toracelui si membrele

    superioare) cianotic, rece

    Circulatie colaterala venoasa evidenta

  • EDEMUL DIN INSUFICIENTA

    VENOASA CRONICA

    VARICE HIDROSTATICE

    SDR. POSTTROMBOTIC

    Cianotic, frecvent dermatita ocra

    Afecteaza membrele inferioare

    Se accentueaza in ortostatism

  • EDEMUL LIMFATIC

    (ELEPHANTIAZIS )

    La debut moale, apoi devine indurat, nu lasa godeu

    LIMFEDEM PRIMAR (afectarea vaselor limfatice)

    - predomina distal

    - congenital

    - consecutiv limfangitelor sau erizipelurilor repetate, filarioza

    LIMFEDEM SECUNDAR (invazie neoplazica / excludere chirurgicala a ganglionilor limfatici)

    - apare proximal si se extinde distal

    - varice limfatice

  • EDEMUL CEREBRAL SI AL

    FUNDULUI DE OCHI

    In encefalopatia hipertensiva, prin cresterea

    brusca si importanta a TA ce depaseste

    capacitatea de autoreglare a circulatiei

    cerebrale

    FO: exudate moi, vatoase +/- hemoragii

  • CIRCULATIE

    COLATERALA

    ARTERIALA- inaccesibila examenului clinic direct

    - boala coronariana, arteriopatia obliteranta cronica a membrelor inferioare

    VENOASA SUPERFICIALA- in obstructia unui trunchi venos profund

    - desenarea sistemului venos subcutan ce devineproeminent, turgid

  • Sechele

    Edemul posttraumatic patologic

    nespecific, poate afectea toate structurile, de la piele pn la periost

    apare datorit blocajului veno-limfatic

    de 2 feluri :

    - primar, prin prelungirea edemului peste 72 ore n zona de sigilare = prima cauz de disfuncie = aderene i fibrozri

    - secundar, distal de zona de sigilare sauposttromboflebitic

  • CIRCULATIA COLATERALA

    TORACOBRAHIALA

    Dilatarea venelor superficiale din regiunea

    deltopectorala

    Unilaterala obstructia / compresia venei

    subclavii / axilare de partea respectiva

    Bilaterala sdr de cava superioara

  • CIRCULATIA COLATERALA

    ABDOMINO-FEMURALA

    Dilatarea venelor superficiale din treimea

    superioara a coapsei si peretele abdominal

    invecinat

    In obstructia / compresia vv iliace (externa/

    comuna)

  • CIRCULATIA COLATERALA

    CAVO-CAVA

    Retea pe flancuri prin dilatarea venelor

    superficiale abdominale, hipogastrica si

    epigastrica

    In obstructia / compresia uneia din vv cave

    (inferioara sau superioara)

  • CIRCULATIA COLATERALA

    PORTO-CAVA

    Dilatarea venelor abdominale superficiale in zona

    periombilicala

    Dilatare importanta, aspect varicos cap de

    meduza sdr Cruveilhier-Baumgarten

  • Edem periorbitar la un pacient de 27 ani, HIV pozitiv, cu sarcom Kaposi

  • Edem alergic

  • Edem inflamator, erizipel

  • Edem de staza

    venoasa silimfaticaautoindus

    prin aplicareaunei benzicompresivela o pacientade 38 ani cu tulburaripsihice

  • Edem unilateral

  • Limfedemcongenital membruinferior

    drept prinagenezie de

    vase limfatice

  • Elefantiazis

  • Edem cardiac

  • Insuficienta venoasa cronica insuficienta cardiaca ?

  • Tromboflebita superficiala pacienta, 56 ani

  • Tromboflebita profunda

  • Edem si ulcer varicos

    Edem postmortem

  • Ascita

  • Circulatiecolateralavenoasa in sindromul de vena cava superioara

  • Cap de meduza