tesuturi epiteliale

of 43/43
ŢESUTURILE EPITELIALE ŢESUTURILE EPITELIALE definiţie definiţie - ţesuturi fundamentale alcătuite din - ţesuturi fundamentale alcătuite din celule alăturate, juxtapuse pe o mare parte din celule alăturate, juxtapuse pe o mare parte din suprafaţa lor, solidarizate prin complexe joncţionale şi suprafaţa lor, solidarizate prin complexe joncţionale şi susţinute de o membrană extracelulară continuă, denumită susţinute de o membrană extracelulară continuă, denumită membrană bazală membrană bazală – MB - – MB - care le separă de ţesutul care le separă de ţesutul conjunctiv subjacent. ( conjunctiv subjacent. ( epi – deasupra, thele ridicătură, papilă). epi – deasupra, thele ridicătură, papilă). - Se sprijină totdeauna pe un ţesut conjunctiv bogat - Se sprijină totdeauna pe un ţesut conjunctiv bogat vascularizat (derm sau chorion). vascularizat (derm sau chorion). mezotelii mezotelii – membranele epiteliale care delimitează – membranele epiteliale care delimitează cavităţile închise ale organismului - seroasele cavităţile închise ale organismului - seroasele (peritoneală, pleurală, pericardică). (peritoneală, pleurală, pericardică). endotelii endotelii - epiteliile care căptuşesc cavităţile - epiteliile care căptuşesc cavităţile cordului şi ale vaselor sanghine şi limfatice. cordului şi ale vaselor sanghine şi limfatice. Origine Origine : din toate cele trei foiţe embrionare: ectoderm, : din toate cele trei foiţe embrionare: ectoderm, endoderm şi mezoderm. endoderm şi mezoderm.

Post on 28-Jun-2015

483 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ESUTURILE EPITELIALE

juxtapuse pe o mare parte din suprafa a lor, solidarizate prin complexe jonc ionale i sus inute de o membran extracelular MB - care le separ de continu , denumit membran bazalesutul conjunctiv subjacent. (epi subjacent. deasupra, thele ridic tur , papil ). ).

defini ie - esuturi fundamentale alc tuite din celule al turate,

- Se sprijin totdeauna pe un esut conjunctiv bogat vascularizat (derm sau chorion). chorion) nchise ale pericardic ). ).

mezotelii

membranele epiteliale care delimiteaz cavit ile organismului - seroasele (peritoneal , pleural ,

vaselor sanghine i limfatice. limfatice.mezoderm. mezoderm.

endotelii - epiteliile care c ptu esc cavit ile cordului i ale: din toate cele trei foi e embrionare: ectoderm, endoderm i embrionare:

Origine

Caracterele generale ale epiteliilorcaracteristici determinate de densitatea, forma i de solidarizarea celulelor epiteliale specializ rile celulare prezen a membranei bazale

Celulele epiteliale se afl n raporturi foarte strnse ntre ele, spa iile intercelulare, vizibile doar n ME (cu dimensiuni de 15-20 nm), fiind ocupate de matricea extracelular 15MEC material fluid produs de celulele Celulele epiteliale sunt dispuse fie sub forma unor membrane - epiteliile de acoperire i c ptu ire, fie sub forma unor insule sau mase celulare compacte - epiteliile glandulare - Limitele celulare sunt greu vizibile n MO, dimensiunile i forma celulelor epiteliale se apreciaz fie n urma examin rii formei i pozi iei nucleului n celul , fie folosind colora ii histologice speciale (impregna ia cu s ruri de argint, reac ia PAS periodic acid Schiff). Schiff) Dimensiunile - 20-40 m. 20 Forme : celule cubice celule cilindrice/ columnare /prismatice nalte celule caliciforme celule poliedrice celule pavimentoase / turtite celule umbeliforme, sferice, rachet de tenis umbeliforme, sferice,

1. Densitatea celular , dimensiunile i forma celulelor epiteliale

esuturi pure

2. Polaritatea epiteliilorasigur vectorial att func iile de secre ie i absorb ie, ct i tranzitul de ioni i substan e ie, metabolice, metabolice, men innd un gradient de concentra ie ntre mediul extern i cel intern al organismului sau ntre diferite compartimente ale mediului intern. intern.colesterol, enzime hidrolitice, canale ionice, proteine de transport. cuprins ntr-un nveli glicoproteic glicocalix. Zona de secre ie a diverselor substan e elaborate de celule. Domeniul bazo-lateral: canale anionice, receptori pentru hormoni i neurotransmi tori, canale de transport. Zona de absorb ie pentru substan ele necesare celulei i sediul moleculelor implicate n adezivitatea i comunicarea intercelular . Situsuri de legare pentru constituen ii MB.

Domeniul apical: glicolipide

3.Solidarizarea intercelular

celulelor

epiteliale,

comunicarea

Dinspre polul apical spre polul bazal al celulelor epiteliale, complexele jonc ionale sunt: sunt:

zonula occludens zonula adherens macula adherens nexus (gap) gap)

Jonc iunile ocludente (zonula occludens / tight junctions) junctions)MO ,,pat ,,pat ntunecat , de form fusiform , pe fe ele laterale ale plasmalemelor; plasmalemelor; pe sec iune orizontal - o band nchis ce nconjoar polul apical al celulei. celulei. ME zone specializate ale plasmalemelor celulelor adiacente pe parcursul c rora plasmalemele fuzioneaz n 2-4 puncte, pentru a se ndep rta ntre ele la o distan de 0,1-0,3nm. nm. Rol 1.nchiderea canalelor de comunicare paracelular , barier selectiv : epitelii impermeabile impermeabile (transport prin transcitoza saupermeabile saupermeabile). 2.men inerea polarit ii celulare, mpiedicnd difuziunea proteinelor de membran dinspre polul apical spre cel bazolateral.

Jonc iuni aderente (zonula adherens sau fascia adherens) specializat a plasmalemelor situat imediat subjacent ZO MO: benzi de culoare nchis MO: ME: ME: ntre plasmaleme o distan de 15-20nm, ocupat 15-20nm, de un material microfibrilar cu densitate sc zut la fluxul de electroni. electroni. n citoplasmele celulelor adiacente pl ci subplasmalemale dense la fluxul de elecroni. elecroni. ROL se asociaz frecvent cu microvilozit ile (la nivelul enterocitelor); enterocitelor); ar servi la men inerea stabilit ii acestora. acestora.Zon

Macula adherens / desmozomii

Hemidesmozomii: solidarizeaz plasmalema polului bazal al celulelor epiteliale din epiteliile scuamoase cu MB.

Se n iruie n lungul plasmalemei laterale, imediat subjacent ZA. Se pot g si grupat sau izolat, r spndi i pe toat suprafa a plasmalemelor. MO - ngro ri fusiforme situate pe marginea plasmalemelor. ME spa iu de 15-20nm, n centrul c ruia se observ o structur liniar dens ; subplasmalemal pl ci dense spre care converg filamentele intermediare ale citosheletului celulei. Func ie - men inere a coeziunii epiteliale; foarte numero i n epiteliile scuamoase sau malpighiene supuse agresiunilor mecanice ( spini intercelulari ).

Nexus (jonc iunile comunicante sau jonc iuni gap)c i de comunicare biochimic intercelular ME - canale hidrofile ntre dou celulele adiacente: distan a 3 nm; zone n care se permite pasajul unor molecule cu diametrul sub 2nm: AMPc, aminoacizi, ioni, peptide de dimensiuni mici; este mpiedicat trecerea proteinelor sau a acizilor nucleici. se g sesc n toate esuturile din organism, cu excep ia mu chiului striat scheletal. alc tuite din conexoni - pun i care unesc cele dou plasmaleme vecine, str b tu i de canale hidrofile prin care citoplasmele comunic direct, f r leg tur cu exteriorul celulei.

Func ii: rol n dezvoltarea embrionar , asigur contrac ia sincron a mu chiului uterin n timpul expulziei f tului

4.Diferen ierile polului apical al celulelor epiteliale:Microvilozit ile (microvilii) cilii, cuticula

a.

Microvilozit

ile

Localizare: Localizare: la nivelul polului apical al celulelor epiteliale cu func ie absorbant . Dimensiune : 1-2 Qm MO margine franjurat platou striat enterocite (60/ m2 de suprafa 60/ celular asigur cre terea de 15-30 ori a suprafe ei de 15absorb ie); margine in perie la nefrocitele ie); din tubul urinifer. urinifer. ME - expansiuni citoplasmatice ale polului apical, dispuse paralel, cu form cilindric , nalte de 1-2 m. Structur : Fiecare este circumscris de plasmalem . Axul este format din 20-30 20filamente de actin dispuse paralel cu axul lung i care se ancoreaz n citoplasma apical a celulei la nivelul tramei terminale. terminale. La suprafa a plasmalemei, sunt acoperite de un strat de glicocalix, glicocalix, compus din microfilamente proteice incluse ntr-o matrice ntrde poliglucide. poliglucide.

b. Cilii

- pot fi fic i sau mobili Cilii fic i (stereocilii)

localizare: localizare: la polul apical al epiteliului epididimului i n organul Corti. Corti. aspect: aspect: paraleli ntre ei n por iunea bazal , pentru ca apoi traiectul lor s devin sinuos, astfel nct n por iunea apical ei se intersecteaz . Dimensiuni: Dimensiuni: 8-10 Qm ME : axul central format dintr-un dintrfascicul central de filamente de actin care, spre deosebire de microvili, nu prezint o anume organizare Rolul - absorb ie contribuind la concentrarea lichidului seminal

n organul Corti stimularea mecanic genereaz un semnal electric care, la nivelul sistemului nervos central, se transform n senza ie auditiv .

Cilii mobili (kinocilii)

Localizare: la polul apical al unor celule epiteliale, fiind specializa i n deplasarea unidirec ional a fluidelor: celulele epiteliului respirator, celulele epiteliului tubelor uterine i cele de la nivelul endometrului uterin. n l ime 7-10 m, aranjament extrem de ordonat, n iruri paralele. In vivo mi care ca o und . ME: la periferie membrana plasmatic , iar n centru prezint un citoschelet specializat (axonema) : n centru o pereche central de microtubuli, nconjura i de 9 perechi periferice de microtubuli dispu i la intervale regulate.

c. cuticula- ngro are a plasmalemei apicale a celulelor unor epitelii care fac parte din aparatul excretor al organismului: celulele umbeliforme din uroteliu, organismului: uroteliu, celulele canalelor excretorii principale ale glandelor salivare i celulele e canalelor excretorii ale glandelor sudoripare. sudoripare. Rol : mpiedic reabsorb ia substan elor din lumenul organului n epiteliu. epiteliu. ME: invagin ri profunde ME: i anfractuoase ale foi ei interne a membranei citoplasmatice de la polul luminal al celulei, citoplasma subjacent prezint o densificare format din filamente fine care se aglomereaz sub forma unor fascicule. fascicule.

5.Membrana bazal epitelialstructura fin , omogen , acelular , situat la polul bazal al celulelor epiteliale, ntre acesta i esutul conjunctiv subjacent. subjacent. se g se te n aproape toate esuturile din organism: organism: circumscrie fibrele musculare netede i striate, delimiteaz prelungirile celulelor nervoase. nervoase. MO - prin tehnici speciale: impregna ia speciale: argentic , reac ia PAS. PAS. ME 100-350nm, format din trei zone sau lame 100-350nm, care, dinspre polul bazal al celulelor epiteliale, sunt: sunt: lamina lucida (lamina rara intern ) densitate electronoelectrono-optic sc zut , reprezint zona de ancoraj al polului bazal al celulelor. celulelor. lamina densa, format din fibrile asociate unui densa, material amorf; amorf; lamina fibroreticularis (lamina rara extern ) face leg tura cu esutul conjunctiv subjacent. subjacent. Constituen ii principali colagenul tip I, III, IV i VII, laminina, fibronectina i proteoglicanii laminina,

suport mecanic pentru epitelii, filtru pentru substan ele ce difuzeaz dinspre esutul conjunctiv spre epiteliu. epiteliu.

func ii

indici 1. indicele mitotic: procentul nucleilor afla i n mitoz marca i cu mitotic: anticorpi specifici 2. timpul de rennoire, turnover - timpul scurs ntre administrarea unui precursor radioactiv incorporat n nucleu (cel mai frecvent timidina tritiat sau brdu-BROMODEZOXIURIDINA) i eliminarea celulelor marcate. brdu-BROMODEZOXIURIDINA) marcate.

6. Regenerarea epiteliilor turnoverul Viteza de regenerare a celulelor: celulelor:

diferen iere, prezente n toate tipurile de epitelii. n epiderm, celulele superficiale, complet keratinizate, se epiderm, keratinizate, descuameaz i sunt continuu nlocuite de c tre alte celule provenite din stratul bazal care se superficializeaz i se ncarc concomitent cu keratin . Celulele din epiteliul tubului digestiv prezint turnoverul cel mai accelerat: accelerat: enterocitele din intestinul sub ire se nnoiesc la circa 5 zile; celulele acinului pancreatic turover mediu - 50 zile. celula endotelial - rat de nnoire mult mai lent (90 de zile) iar celulele glandelor endocrine - ani.

Celulele

stem celule nediferen iate, capabile de multiplicare

i

VARIETepitelii

I DE EPITELII

Clasificarea epiteliilor se face n raport cu func ia major pe care o ndeplinesc:

de acoperire i c ptu ire epitelii glandulare epitelii senzoriale 1.Epiteliile de acoperire i de c ptu ire Se caracterizeaz prin dispunerea celulelor n straturi formnd membrane continue care : - acoper la exterior corpul (epidermul) - c ptu esc cavit i sau lumene ale acestuia Se clasific prin coroborarea a dou criterii: criterii: 1. num rul straturilor celulare: celulare: epitelii simple sau nestratificate epitelii pseudostratificate epitelii stratificate 2. forma celulelor: pavimentoase, cubice i cilindrice

A. Epiteliile simple (nestratificate)formate din celule adiacente, de regul cu aceea i form (izomorfe) dispuse pe un singur rnd pe MB - pavimentoase - cubice - cilindrice

Epiteliile simple pavimentoasevascular, epiteliul seroaselor, foi a extern a capsulei Bowmann din corpusculul renal, ramura descendent a ansei Henle, peretele alveolelor pulmonare (endoteliile).

formate dintr-un singur rnd de celule de aspect turtit: : endoteliul dintr-

func ia : membrane epiteliale netede, sinteza activ a unor substan e

Epiteliile simple cubice (prismatice joase)

central. central. Limitele celulare se disting cu greu, datorit jonc iunilor intercelulare dezvoltate localizare: localizare: c ptu esc canaliculele biliare din spa iul porto-biliar, canalele portoexcretorii intralobulare ale glandelor salivare, tubii drep i Bellini din rinichi, acoper plexurile coroide, formeaz epiteliul care m rgine te suprafa a ovarelor, c ptu esc fa a anterioar a cristalinului, formeaz epiteliul pigmentar al retinei. retinei. func ia dominant de c ptu ire i rol de protec ie i pot avea i func ie de absorb ie i secre ie activ

alc tuite din celule cu laturile egale (izodiametrice), cu nucleul rotund, situat

Epiteliile simple cilindrice (prismatice nalte) nalte)

formate din celulele de form columnar , cu axul lung perpendicular pe membrana bazal ; nucleii sunt ovalari, situa i n axul lung al celulei i pozi iona i la acela i nivel n citoplasm , n func ie de polul activ al celulei: celulei: bazal, central sau apical. apical. Celulele se jonc ioneaz ntre ele, de regul toate tipurile de complexe jonc ionale, iar polarizarea celular este evident . La polul apical al celulelor se pot organiza diverse specializ ri epiteliale care r spund func iei ndeplinite, cum ar fi microvilozit ile sau cilii localizare: localizare: tubul digestiv de la cardia la orificiul anal, vezica biliar , canalele extralobulare ale glandelor salivare, cavitatea uterin i tubele uterine, epididimul i bronhiile mici. mici. func ia: de c ptu ire, de secre ie ia: (epiteliul gastric, celulele caliciforme din epiteliul intestinal), de absorb ie (enterocitele din epiteliul intestinal) de protec ie (epiteliul respirator). respirator).

Epiteliile pseudostratificateAlc tuite: tuite: - celule de diferite n l imi. Toate celule vin n contact imi. prin polul lor bazal cu MB. Varia iile MB. de n l ime ale celulelor determin pozi ionarea nucleilor pe mai multe rnduri (bazal, intermediar, superficial). superficial). Unele celule sunt mici, lipite de MB, altele nalte, cilindrice, le acoper pe cele mai joase, ajungnd cu polul apical la suprafa a epiteliului; epiteliului; limitele celulare sunt greu vizibile MO ofer imaginea de fals stratificare Localizare: mucoasa c ilor aeriene: Localizare: aeriene: fose nazale, laringe, trahee, bronhii su e, lobare i segmentare - epiteliu respirator; respirator; la acest nivel, celulele nalte prezint la polul apical kinocili, iar printre ele, din loc n loc, se remarc i celule caliciforme; caliciforme; canalele mari extralobulare ale glandelor parotide

B. Epiteliile stratificatese clasific n raport cu forma celulelor din stratul superficial: pavimentoase, superficial: cubice i cilindrice. cilindrice. pot fi formate doar din dou rnduri de celule (epitelii bistratificate) sau din mai multe straturi celulare, n fiecare putnd exista mai multe rnduri. Forma rnduri. celulelor din acela i strat este asem n toare (izomorfe), dar difer fa de stratul urm tor (anizomorfe). (anizomorfe). Epiteliile stratificate pavimentoase (malpighiene sau scuamoase)

alc tuite din mai multe rnduri de celule, cel mai profund vine n contact cu MB, iar celulele din straturile superficiale sunt anizomorfe. anizomorfe. adaptate func iei de protec ie prin dou mecanisme: mecanisme: - grosime, uneori considerabil , pn la 35-40 de rnduri celulare i 35- prezen a n unele localiz ri (epiderm, epiteliul oral) a unor celule neepiteliale: neepiteliale: melanocite, celule Langerhans, limfocite; i celule Merkel cu func ie limfocite; de recep ie senzitiv . Cre terea suprafe ei de contact dintre epiteliu i esutul conjunctiv bogat vascularizat subjacent se face prin prezen a crestelor epiteliale printre care conjunctivoprintre care esutul conjunctiv trimite expansiuni denumite papile conjunctivovasculare n localiz rile n care sunt n permanen umectate de secre ii, epiteliile sunt nekeratinizate: nekeratinizate: cavitatea oral , n unele localiz ri), epiglot , oro-faringe, esofag, orocanal anal, por iunea terminal a uretrei, vagin, corzile vocale adev rate, conjunctiva i fa a anterioar a corneei. corneei. Epiteliul de la suprafa a corpului (epidermul) se caracterizeaz prin acumularea de keratin n celulele superficiale - epiteliu keratinizat. keratinizat.

a. Epiteliile stratificate pavimentoase f r keratinizare formate din trei straturi de celule: bazal, intermediar i superficial: superficial: stratul bazal - situat profund, pe MB, este format dintr-un rnd dintrde celule cubico-cilindrice, cu citoplasma bazofil cubicoi nucleii ovalari, dispu i c tre polul apical al celulei, mul i prezentnd aspecte de mitoz , de aceea acest strat este denumit i strat generator. generator. stratul intermediar sau spinos este format din mai multe rnduri de celule (5-15), confer grosimea epiteliului. Celulele 15), epiteliului. provin din stratul profund n traiectul lor ascendent c tre suprafa a epiteliului; sunt voluminoase, au form poliedric , epiteliului; citoplasm eozinofil , iar nucleii sferici sunt situa i central. ntre central. celule exist spa ii intercelulare la nivelul c rora acestea se solidarizeaz prin forma iuni caracteristice, descrise n MO drept spini intercelulari' (ME- desmozomi). Rndurile superioare ale (ME- desmozomi). acestui strat sunt formate din celule aplatizate, cu nucleu picnotic, denumite celule scuamoase. Stratul bazal i cel scuamoase. Malpighi. intermediar sunt denumite i corp mucos Malpighi. stratul superficial este format din dou -trei rnduri de celule scuamoase, din ce n ce mai turtite, cu nucleii picnotici i aplatiza i, dar care se men in chiar n condi iile n care celulele se descuameaz n permanen .

ME - la nivelul epiteliului malpighian f r keratinizare celulele superficiale pot acumula mici cantit i de keratin , care nu se eviden iaz n MO. MO. La nivelul epiteliului oral se descriu astfel zone complet nekeratinizate, zone care prezint ortokeratinizare (keratinizare asem n toare celei de la nivelul epidermului) i zone de parakeratinizare, unde celulele superficiale acumuleaz mici cantit i de keratin , dar i men in nucleii. nucleii.

B. Epiteliul stratificat pavimentos cu keratinizareEpidermul cinci straturi de celule keratinocite: keratinocite: bazal, spinos, granulos, lucios, cornos stratul bazal Celulele sunt solidarizate ntre ele prin desmozomi, iar cu membrana bazal prin hemidesmozomi; numeroase hemidesmozomi; celule se afl n diviziune mitotic dnd na tere celulelor care se vor superficializa i vor intra n alc tuirea straturilor succesive. succesive. stratul spinos - mai multe rnduri de celule poliedrice, cu numero i spini intercelulari. intercelulari. stratul granulos - ncepnd din zona superficial a stratului spinos, celulele devin aplatizate, cap t form romboidal , iar n citoplasma lor se acumuleaz n num r mare granule bazofile con innd o substan denumit keratohialin . stratul lucios celulele pavimentoase. pavimentoase. Citoplasma lor este intens acidofil i refringent . stratul cornos - celulele cele mai superficiale, care acumuleaz masiv keratin ; ca urmare, nucleul i organitele citoplasmatice dispar, jonc iunile intercelulare se desfac, iar celulele se descuameaz .

Epiteliile bistratificate cubice (prismatice joase)

alc tuite doar din dou rnduri de celule: bazal, celule: bazal, constituit din celule superficial, cubice sau cilindrice i superficial, format din celule cubice localizare - canalele excretoare extralobulare ale glandelor salivare i canalul excretor al glandelor sudoripare. sudoripare. rol de c ptu ire, de absorb ie i secre ie dar i de barier (cuticul )

Epiteliile stratificate cilindrice

formate dintr-un rnd superficial de dintrcelule cilindrice i unul profund de celule cubice, cu polul apical rotunjit. rotunjit. Uneori, ntre cele dou se pot interpune cteva rnduri de celule poliedrice. poliedrice. localizare canalele excretorii principale ale glandelor salivare, salivare, segmentul distal al uretrei feminine, feminine, por iunea spongioas a uretrei masculine, conjunctiva masculine, palpebral . func ii de protec ie (cuticul ) absorb ie i secre ie. ie.

Epiteliul de tranzi ie (paramalpighian sau uroteliul)alc tuit din trei straturi de celule: celule: bazal cu celule cubice sau cubicocubicocilindrice, situate pe membrana bazal stratul intermediar - cteva rnduri de celule polimorfe (poliedrice, cubice, ovalare, rotunde) stratul superficial, superficial, rnd de celule voluminoase, aplatizate, ce acoper ca ni te umbrele dou sau chiar trei celule din stratul subjacent - celule umbeliforme, uneori binucleate, iar la polul luminal prezint cuticul . dotat cu o plasticitate deosebit : n func ie de volumul de lichid, deci de starea de distensie a vezicii urinare, epiteliul apare bistratificat cnd vezica este plin i devine pluristratificat n stare de vacuitate localizat - c ptu e te c ile urinare extrarenale: extrarenale: calice, bazinet, ureter, vezic urinar , uretra n segmentul proximal

1

2

3

4

5

6

7 8

9

10

11

2.Epiteliile glandulareEpitelii alc tuite din celule specializate n sinteza i eliberarea unui anumit produs, denumit secre ie. ie. Epiteliile secretorii intr n structura glandelor - epitelii glandulare. glandulare. Glandele se clasific n func ie de mediul n care se elibereaz produsul secretat: - exocrine - endocrine - mixte Glandele exocrine - glandele cu secre ie extern elibereaz produsul de secre ientr-o cavitate ce comunic cu mediul exterior sau direct la suprafa a pielii, fiind prev zute cu un sistem de canale sau ducte excretorii (exemplu: glandele sudoripare, salivare, sebacee, gastrice, intestinale). Glandele endocrine - glandele cu secre ie intern elimin produsul secretat direct n mediul intern (exemplu: glandele suprarenale, hipofiza, tiroida, parotiroidele). Glandele mixte - sunt alc tuite dintr-o component celular endocrin i una exocrin (exemplu: pancreasul). Gland amficrin - Ficatul - aceea i celul hepatocitul prezint att secre ie exocrin (secre ia biliar ) ct i secre ie intern , n snge (proteine serice, prostaglandine).

a. Epiteliile glandulare exocrineClasificarea (i) situarea lor fa de epiteliul de c ptu ire; (ii) morfologia elementelor componente; (iii) modalitatea de eliminare a produsului secretat. A. situarea i raportul fa de epiteliul nconjur tor glandele exocrine : endoepiteliale i exoepiteliale. Glandele endoepiteliale - situate chiar n grosimea unui epiteliu de acoperire i, n raport cu num rul de celule secretoare pot fi : - glande endoepiteliale unicelulare sunt alc tuite din celule glandulare izolate, diseminate printre celulele unui epiteliu de c ptu ire: celulele caliciforme. ire: caliciforme. - glandele endoepiteliale pluricelulare - reprezentate chiar de epiteliile de c ptu ire, n care toate sau majoritatea celulelor sunt secretante: epiteliul secretante: mucoasei gastrice, epiteliul cavit ii uterine, epiteliul plexurilor coroide. coroide. Glandele exoepiteliale - glandele exocrine propriupropriuzise, localizate n esutul conjunctiv al mucoasei respective, de care sunt separate printr-o MB printrglandilem: glandilem: glandele gastrice, esofagiene, glandele Lieberk hn din intestinul sub ire, glandele sudoripare i sebacee; glandele salivare majore: sebacee; majore: parotida, sublinguala, submaxilara. submaxilara.

majore ale unei glande exocrine: a. componenta secretorie adenomerul care elaboreaz , prin celulele ce l alc tuiesc, produsul de secre ie i b. componenta excretorie canalul excretor prin care secre ia este vehiculat spre exterior n raport cu aspectul adenomerului: adenomerului:- tubulare - acinoase - alveolare - tubuloacinoase - tubuloalveolare.

B. criteriul morfologic de clasificare are la baz cele dou componente

de form alungit , digitiform drept: drept: glandele Lieberk hn din intestinul sub ire glandele endometriale n faza proliferativ sinuos: sinuos: glandele gastrice de la nivelul regiunii fundice ramificat: ramificat: glandele esofagiene duodenale, pilorice. pilorice. glomerulat: glomerulat: r sucit ca un ghem glandele sudoripare sau glandele Br nner din duoden

Glandele

tubulare: adenomerul tubulare:

Glandele acinoaseAdenomerul - acin - o forma iune rotund sau ovalar , alc tuit din mai multe celule secretorii. secretorii. Celulele acinare, distribuite pe un singur rnd, prezint un pol bazal, mai larg, i un pol apical, mai ngust, care particip la delimitarea lumenului acinului. acinului. n ansamblu, glanda are aspectul unui ciorchine de strugure. strugure. n func ie de tipul de secre ie acinii pot fi sero i, muco i sau mic ti. din celule glandulare care sintetizeaz produ i proteici puri. form sferic , intens bazofil. celulele acinare - form piramidal , bazofile, apar triunghiulare pe sec iuni i delimiteaz un lumen ngust i stelat cu prelungiri intercelulare. Nucleul, rotund, este situat spre polul bazal al celulelor. Citoplasma apical zimogene. con ine granule de secre ie, denumite granule zimogene. celule mioepiteliale celule aplatizate, cu prelungiri care se jonc ioneaz ntre ele i cu celulele acinare; situate la periferia circumferin ei acinului, ntre plasmalema celulei i glandilem; con in n citoplasm proteine contractile care determin , comprimarea acinului i eliberarea granulelor de secre ie n lumen. localizare: n glanda parotid , pancreasul exocrin, glanda localizare: lingual Ebner, glandele salivare mixteAcinulformat

seros

Acinul mucos

alc tuit din celule care secret un mucus bogat n glicozaminoglicani. glicozaminoglicani. forma - ovalar , dimensiuni sunt mai mari dect ale celui seros. seros. lumenul - rotund i larg, m rginit de celule trapezoidale cu citoplasm vacuolar , spumoas , clar n colora iile uzuale, datorit dizolv rii mucusului de c tre reactivi. Nucleii reactivi. sunt turti i i tahicromi, situa i la polul bazal al celulelor. celulelor. celule mioepiteliale prezen a inconstant localiza i : glandele salivare minore palatine, glandele salivare Weber din limb , glandele salivare mixte. mixte.

Acinul mixt ovalar sau alungit i dimensiuni mai mari semiluna Gianuzzi: la periferia Gianuzzi: componentei glandulare predominante, de obicei mucoas , cteva celule, cu secre ie seroas dispuse sub forma unei semilune - acin mixt mucomuco-seros localizare: glandele salivare localizare: mixte (sublingual , submandibular , glandele salivare minore)form

Glandele alveolareadenomerul - voluminos, de aspect sacciform. sacciform. prostata - gland care prezint zeci de adenomeri. Fiecare este format dintr-o adenomeri. dintrmembran bazal pe care se sprijin un rnd de celule cubice sau cilindrice. cilindrice. Interiorul adenomerului apare pe sec iunile histologice gol , datorit faptului c secre ia se dizolv n timpul prelucr rii histologice. Din acest motiv prostata este histologice. denumit gland alveolar goal . glanda sebacee - gland alveolar plin Pe MB se afl un rnd de celule cubice, cu citoplasma bazofil , morfoplasm bine reprezentat i nuclei afla i n diviziune. n urma mitozelor rezult dou celule diviziune. fiice care vor avea o evolu ie diferit : una r mne n continuare pe glandilem iar cea de-a doua se desprinde i se deplaseaz spre interiorul glandei, nc rcndudercnduse, n acela i timp, cu propriul produs de secre ie. Adenomerul cap t astfel ie. aspectul unui sac plin cu celule. Citoplasma prezint aspect vacuolar, spongios, celule. fiind ocupat de produsul de secre ie, denumit sebum (amestec de lipide (trigliceride, colesterol) cu substan e ceroide i detritusuri celulare, care are rolul de a lubrifia pielea i a men ine flexibilitatea firului de p r). r). n final celule superficiale se elimin mpreun cu sebumul. sebumul. foliculul pilo-sebaceu dou sau trei glande sebacee asociate unui fir de p r; pilor; glanda sebacee prezint un duct excretor scurt care se deschide n treimea superioar a r d cinii firului de p r. r. localizare: pe toat localizare: suprafa a corpului, cu excep ia fe ei palmare a minii i fe ei plantare a piciorului, la nivelul buzelor, areolelor mamare, pe labiile mici i pe fa a intern a prepu iului, glandele sebacee sunt independente de firul de p r, deschizndudeschizndu-se direct la suprafa a pielii. pielii.

.

glandele tubulo-acinoase - adenomerul combina ie ntre tub i acin: glanda mamar n afara lacta iei glandele tubulo-alveolare - combina ii ntre glandele tubulare i cele alveolare: glanda mamar n perioada de lacta ie

Glandele tubulo-acinoase i glandele tubulo-alveolare

In raport cu forma i modul de distribu ie a canalului excretorsimple i compuse adenomerele cu suprafa a corpului sau cu o cavitate care comunic cu exteriorul, vehiculnd secre ia elaborat de adenomere. adenomere. formate din celule epiteliale jonc ionate ntre ele i sus inute de o membran bazal . Glandele simple - un singur canal de excre ie care se continu cu unul sau mai multe adenomere: glandele adenomere: sudoripare, sudoripare, glandele Lieberk hn, glandele gastrice, hn, gastrice, glandele duodenale Brnner Glandele compuse - canale excretorii uneori extrem de ramificate, arborescente, care converg progresiv spre un canal principal : glandele salivare, pancreasul exocrin salivare, Glandele agminate sau asociate - varietate de glande compuse, alc tuite din glande compuse al turate. turate. Fiecare gland compus formeaz cu stroma sa nconjur toare un lobul glandular. Canalele excretoare ale tuturor lobulilor se deschid glandular. individual, dar al turat, n aceea i zon : glanda mamar , prostata. prostata.

Canalele excretorii - structuri epiteliale care unesc

criteriul func ional - modalitatea de eliberare a produsului secretatGlande merocrine produsul de secre ie se elimin prin exocitoz , iar celula glandular , a c rei integritate morfologic este p strat , reia ciclul secretor- majoritatea glandelor secretorexocrine din organism: organism: glandele salivare, salivare, sudoripare, sudoripare, gastrice, gastrice, pancreasul exocrin Glandele holocrine constituite din celule care involueaz , se ncarc cu propriul lor produs de secre ie i la sfr itul fiec rui ciclu secretor se elimin mpreun cu acesta: glandele acesta: sebacee Glande apocrine (holomerocrine) alc tuite din celule care acumuleaz produsul de secre ie la polul apical. Cnd apical. acesta atinge o anumit presiune, plasmalema apical a celulelor se rupe, iar produsul de secre ie se elimin n lumenul glandei. glandei. Dup refacerea plasmalemei apicale, celula i reia ciclul : glanda mamar , glandele odorante

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

prin asamblarea lor glandele endocrine. Totalitatea glandelor endocrine. endocrine - sistemul endocrin Celulele endocrine sunt specializate n sinteza unor substan e chimice de hormoni, semnalizare, denumite hormoni, care, vehiculate de snge, ac ioneaz asupra i care prezint receptori specifici pentru unor "celule int " situate la distan hormonul respectiv. Legarea hormonilor de receptorii lor declan eaz un respectiv. r spuns caracteristic. caracteristic. Clasificarea - n raport cu: cu: i: - natura chimic a hormonilor secreta i: hormoni steroizi sau hormoni polipeptidici - citoarhitectonia - modul de gruparea celulelor secretoare criteriul morfologic de clasificare: clasificare: difuz, izolat, formnd sistemul endocrin difuz - APUD (Amine Precursor Uptake difuz, and Decarboxilation): celulele enteroendocrine prezente n mucoasa tubului Decarboxilation): digestiv ( celule enterocromafine ) glandele intersti iale aglomer ri de mici insule cu secre ie endocrin situate n organe avnd alt func ie dominant : glanda intersti ial sau diastematic a testiculului, format din totalitatea celulelor Leydig, sau glanda intersti ial a ovarului (glanda tecal ) glandele endocrine - organe individuale care pot avea dou tipuri de citoarhitectonie: organizarea cordonal - cea mai frecvent ; celulele endocrine alc tuiesc cordoane sau trabecule care, n func ie de dispozi ia capilarelor sanghine iau aspecte variate: arciforme, radiar, reticulate, compacte (hipofiza anterioar , corticosuprarenala, pancreasul endocrin, glandele paratiroide). organizare veziculoas sau folicular - celulele glandulare se organizeaz n jurul unei cavit i centrale, forma iunea purtnd denumirea de folicul sau vezicul : glanda tiroid .Formeaz

b. Epiteliile glandulare endocrine