ŢESUTURILE EPITELIALEŢESUTURILE EPITELIALE definiţiedefiniţie - ţesuturi fundamentale alcătuite din celule - ţesuturi fundamentale alcătuite din celule alăturate, juxtapuse pe o mare parte din suprafaţa lor, alăturate, juxtapuse pe o mare parte din suprafaţa lor, solidarizate prin complexe joncţionale şi susţinute de o solidarizate prin complexe joncţionale şi susţinute de o membrană extracelulară continuă, denumită membrană extracelulară continuă, denumită membrană membrană bazalăbazală – MB - – MB - care le separă de ţesutul conjunctiv subjacent. care le separă de ţesutul conjunctiv subjacent.

((epi – deasupra, thele ridicătură, papilă).epi – deasupra, thele ridicătură, papilă). - Se sprijină totdeauna pe un ţesut conjunctiv bogat - Se sprijină totdeauna pe un ţesut conjunctiv bogat vascularizat (derm sau chorion).vascularizat (derm sau chorion). mezoteliimezotelii – membranele epiteliale care delimitează – membranele epiteliale care delimitează cavităţile închise ale organismului - seroasele (peritoneală, cavităţile închise ale organismului - seroasele (peritoneală, pleurală, pericardică).pleurală, pericardică). endoteliiendotelii - epiteliile care căptuşesc cavităţile cordului şi - epiteliile care căptuşesc cavităţile cordului şi ale vaselor sanghine şi limfatice.ale vaselor sanghine şi limfatice. OrigineOrigine : din toate cele trei foiţe embrionare: ectoderm, : din toate cele trei foiţe embrionare: ectoderm, endoderm şi mezoderm.endoderm şi mezoderm.

Caracterele generale ale epiteliilorCaracterele generale ale epiteliilor caracteristici determinate de densitatea, forma şi de solidarizarea caracteristici determinate de densitatea, forma şi de solidarizarea celulelor epitelialecelulelor epiteliale specializările celulare specializările celulare prezenţa membranei bazaleprezenţa membranei bazale

1. Densitatea celulară, dimensiunile şi forma celulelor 1. Densitatea celulară, dimensiunile şi forma celulelor epitelialeepitelialeCelulele epiteliale se află în raporturi foarte strânse între ele, spaţiile intercelulare, Celulele epiteliale se află în raporturi foarte strânse între ele, spaţiile intercelulare, vizibile doar în ME (cu dimensiuni de 15-20vizibile doar în ME (cu dimensiuni de 15-20 nm), fiind ocupate de nm), fiind ocupate de matricea matricea extracelulară – MEC - extracelulară – MEC - material fluid produs de celulele material fluid produs de celuleleCelulele epiteliale sunt dispuse fie sub forma unor Celulele epiteliale sunt dispuse fie sub forma unor membrane - membrane - epiteliile de epiteliile de acoperire şi căptuşire, fie sub forma unor acoperire şi căptuşire, fie sub forma unor insule sau mase celulare compacte - insule sau mase celulare compacte - epiteliile glandulareepiteliile glandulare- Limitele celulare sunt greu vizibile în MO, - Limitele celulare sunt greu vizibile în MO, dimensiunile şi forma celulelordimensiunile şi forma celulelor epiteliale se apreciază fie în urma examinării formei şi poziţiei nucleului în celulă, epiteliale se apreciază fie în urma examinării formei şi poziţiei nucleului în celulă, fie folosind coloraţii histologice speciale (impregnaţia cu săruri de argint, reacţia fie folosind coloraţii histologice speciale (impregnaţia cu săruri de argint, reacţia PAS – periodic acid Schiff).PAS – periodic acid Schiff). DimensiunileDimensiunile - - 20-40μm.20-40μm. FormeForme ::celule cubicecelule cubice celule cilindrice/ columnare /prismatice înaltecelule cilindrice/ columnare /prismatice înalte celule caliciformecelule caliciformecelule poliedrice celule poliedrice celulecelule pavimentoasepavimentoase / turtite/ turtite celule umbeliformecelule umbeliforme, , sfericesferice, , rachetă de tenisrachetă de tenis Ţesuturi „pure” Ţesuturi „pure”

22. . Polaritatea epiteliilorPolaritatea epiteliilor asigură vectorial atât asigură vectorial atât funcţiile de secreţie şi absorbţiefuncţiile de secreţie şi absorbţie, cât şi , cât şi tranzitul de ioni tranzitul de ioni şi şi substanţe metabolicesubstanţe metabolice, menţinând un gradient de concentraţie între mediul , menţinând un gradient de concentraţie între mediul extern şi cel intern al organismului sau între diferite compartimente ale extern şi cel intern al organismului sau între diferite compartimente ale mediului intern.mediului intern. Domeniul apical:

glicolipide colesterol, enzime hidrolitice, canale ionice, proteine de transport. - cuprins într-un înveliş glicoproteic - glicocalix. Zona de secreţie a diverselor substanţe elaborate de celule. Domeniul bazo-lateral: canale anionice, receptori pentru hormoni şi neurotransmiţători, canale de transport. Zona de absorbţie pentru substanţele necesare celulei şi sediul moleculelor implicate în adezivitatea şi comunicarea intercelulară. Situsuri de legare pentru constituenţii MB.

3.Solidarizarea celulelor epiteliale, 3.Solidarizarea celulelor epiteliale, comunicarea intercelularăcomunicarea intercelulară

Dinspre polul apical spre polul Dinspre polul apical spre polul bazal al celulelor epiteliale, bazal al celulelor epiteliale, complexele joncţionale sunt: complexele joncţionale sunt:

zonula occludens zonula occludens

zonula adherens zonula adherens

macula adherens macula adherens

nexus (nexus (gapgap) )

Joncţiunile ocludente (zonula occludens Joncţiunile ocludente (zonula occludens // tight tight junctionsjunctions))

•MO ,,MO ,,pată întunecată, de formă pată întunecată, de formă fusiformă, pe feţele laterale ale fusiformă, pe feţele laterale ale plasmalemelor; plasmalemelor; •pe secţiune orizontală pe secţiune orizontală -- o bandă o bandă închisă ce înconjoară polul apical al închisă ce înconjoară polul apical al celulei.celulei.•ME ME - zone specializate ale - zone specializate ale plasmalemelor celulelor adiacente plasmalemelor celulelor adiacente pe parcursul cărora plasmalemele pe parcursul cărora plasmalemele fuzionează în 2-4 puncte, pentru a fuzionează în 2-4 puncte, pentru a se îndepărta între ele la o distanţă se îndepărta între ele la o distanţă de 0,1-0,3nm. de 0,1-0,3nm. •Rol Rol 1.închiderea canalelor de 1.închiderea canalelor de comunicare paracelulară, comunicare paracelulară, barieră barieră selectivă:selectivă: epitelii epitelii „impermeabile„impermeabile” ” (transport prin transcitoza (transport prin transcitoza sausau„permeabile„permeabile””).). 2.menţinerea polarităţii celulare, 2.menţinerea polarităţii celulare, împiedicând difuziunea proteinelor împiedicând difuziunea proteinelor de membrană dinspre polul apical de membrană dinspre polul apical spre cel bazolateralspre cel bazolateral..

Joncţiuni aderente (zonula adherensJoncţiuni aderente (zonula adherens sau sau fascia fascia adherens)adherens)

Zonă specializată a Zonă specializată a plasmalemelor situată plasmalemelor situată imediat subjacent ZOimediat subjacent ZO MOMO: benzi de culoare : benzi de culoare închisăînchisăMEME: între plasmaleme o : între plasmaleme o distanţă de 15-20nm, distanţă de 15-20nm, ocupată de un material ocupată de un material microfibrilar cu densitate microfibrilar cu densitate scăzută la fluxul de scăzută la fluxul de electroni. electroni. În citoplasmele celulelor În citoplasmele celulelor adiacente - adiacente - plăci plăci subplasmalemalesubplasmalemale dense la dense la fluxul de elecroni. fluxul de elecroni. ROLROL se asociază se asociază frecvent cu frecvent cu microvilozităţile (la nivelul microvilozităţile (la nivelul enterocitelor); ar servi la enterocitelor); ar servi la menţinerea stabilităţii menţinerea stabilităţii acestora.acestora.

Macula adherens Macula adherens // desmozomii desmozomii •Se înşiruie în lungul plasmalemei laterale, imediat subjacent ZA. •Se pot găsi grupat sau izolat, răspândiţi pe toată suprafaţa plasmalemelor. •MO - îngroşări fusiforme situate pe marginea plasmalemelor.•ME - spaţiu de 15-20nm, în centrul căruia se observă o structură liniară densă; subplasmalemal plăci dense spre care converg filamentele intermediare ale citosheletului celulei. Funcţie - menţinere a coeziunii epiteliale; foarte numeroşi în epiteliile scuamoase sau malpighiene supuse agresiunilor mecanice (“spini intercelulari”).

Hemidesmozomii: solidarizează plasmalema polului bazal al celulelor epiteliale din epiteliile scuamoase cu MB.

Nexus (joncţiunile comunicante Nexus (joncţiunile comunicante sausau joncţiuni gap) joncţiuni gap)

• căi de comunicare biochimică intercelulară•ME - canale hidrofile între două celulele adiacente: distanţa 3 nm; zone în care se permite pasajul unor molecule cu diametrul sub 2nm: AMPc, aminoacizi, ioni, peptide de dimensiuni mici; este împiedicată trecerea proteinelor sau a acizilor nucleici. • se găsesc în toate ţesuturile din organism, cu excepţia muşchiului striat scheletal.• alcătuite din conexoni - punţi care unesc cele două plasmaleme vecine, străbătuţi de canale hidrofile prin care citoplasmele comunică direct, fără legătură cu exteriorul celulei.

Funcţii: rol în dezvoltarea embrionară, asigură contracţia sincronă a muşchiului uterin în timpul expulziei fătului

4.Diferenţierile polului apical al celulelor 4.Diferenţierile polului apical al celulelor epiteliale: epiteliale: Microvilozităţile (microvilii) cilii, cuticulaMicrovilozităţile (microvilii) cilii, cuticula

a. Microvilozităţilea. Microvilozităţile Localizare:Localizare: la nivelul polului apical al la nivelul polului apical al celulelor epiteliale cu celulelor epiteliale cu funcţie funcţie absorbantă. absorbantă. • DimensiuneDimensiune : 1-2 : 1-2 mm• MO MO margine franjurată “margine franjurată “platou striatplatou striat” - ” - enterocite (60/μm2 de suprafaţă celulară enterocite (60/μm2 de suprafaţă celulară asigură creşterea de 15-30 ori a asigură creşterea de 15-30 ori a suprafeţei de absorbţie); “suprafeţei de absorbţie); “margine in margine in perieperie” la nefrocitele din tubul urinifer. ” la nefrocitele din tubul urinifer. • MEME - expansiuni citoplasmatice ale - expansiuni citoplasmatice ale polului apical, dispuse paralel, cu formă polului apical, dispuse paralel, cu formă cilindrică, înalte de 1-2μm.cilindrică, înalte de 1-2μm.

Structură: Structură: Fiecare este circumscris de Fiecare este circumscris de plasmalemă. Axul este format din 20-30 plasmalemă. Axul este format din 20-30 filamente de filamente de actinăactină dispuse paralel cu dispuse paralel cu axul lung şi care se ancorează în axul lung şi care se ancorează în citoplasma apicală a celulei la nivelul citoplasma apicală a celulei la nivelul tramei terminale. La suprafaţa tramei terminale. La suprafaţa plasmalemei, sunt acoperite de un strat plasmalemei, sunt acoperite de un strat de de glicocalixglicocalix, compus din microfilamente , compus din microfilamente proteice incluse într-o matrice de proteice incluse într-o matrice de poliglucide.poliglucide.

b. Ciliib. Cilii - pot fi ficşi sau mobili- pot fi ficşi sau mobili

Cilii ficşi (stereocilii)Cilii ficşi (stereocilii)• localizare:localizare: la polul apical al la polul apical al epiteliului epididimului şi în epiteliului epididimului şi în organul Corti. organul Corti. • aspectaspect: paraleli între ei în : paraleli între ei în porţiunea bazală, pentru ca apoi porţiunea bazală, pentru ca apoi traiectul lor să devină sinuos, traiectul lor să devină sinuos, astfel încât în porţiunea apicală astfel încât în porţiunea apicală ei se intersectează.ei se intersectează.• Dimensiuni: Dimensiuni: 8-10 8-10 m m • MEME : axul central format dintr- : axul central format dintr-un fascicul central de filamente un fascicul central de filamente de de actinăactină care, spre deosebire de care, spre deosebire de microvili, nu prezintă o anume microvili, nu prezintă o anume organizare organizare • Rolul - absorbţie contribuind la Rolul - absorbţie contribuind la concentrarea lichidului seminalconcentrarea lichidului seminal În organul Corti stimularea În organul Corti stimularea mecanică generează un semnal mecanică generează un semnal electric care, la nivelul electric care, la nivelul sistemului nervos central, se sistemului nervos central, se transformă în senzaţie auditivă. transformă în senzaţie auditivă.

Cilii mobili (kinocilii)Cilii mobili (kinocilii)

•Localizare: la polul apical al unor celule epiteliale, fiind specializaţi în deplasarea unidirecţională a fluidelor: celulele epiteliului respirator, celulele epiteliului tubelor uterine şi cele de la nivelul endometrului uterin. Înălţime 7-10μm, aranjament extrem de ordonat, în şiruri paralele. „In vivo” mişcare ca o undă. •ME: la periferie membrana plasmatică, iar în centru prezintă un citoschelet specializat (axonema) : în centru o pereche centrală de microtubuli, înconjuraţi de 9 perechi periferice de microtubuli dispuşi la intervale regulate.

c. cuticulac. cuticula - îngroşare a plasmalemei apicale a celulelor unor epitelii care - îngroşare a plasmalemei apicale a celulelor unor epitelii care fac parte din aparatul excretor al organismului: celulele fac parte din aparatul excretor al organismului: celulele umbeliforme din uroteliu, celulele canalelor excretorii umbeliforme din uroteliu, celulele canalelor excretorii principale ale glandelor salivare şi celulele e canalelor principale ale glandelor salivare şi celulele e canalelor excretorii ale glandelor sudoripare. excretorii ale glandelor sudoripare. RolRol : împiedică reabsorbţia substanţelor din lumenul : împiedică reabsorbţia substanţelor din lumenul organului în epiteliu.organului în epiteliu. ME: ME: invaginări profunde şi anfractuoase ale foiţei interne a invaginări profunde şi anfractuoase ale foiţei interne a membranei citoplasmatice de la polul luminal al celulei, membranei citoplasmatice de la polul luminal al celulei, citoplasma subjacentă prezintă o densificare formată din citoplasma subjacentă prezintă o densificare formată din filamente fine care se aglomerează sub forma unor fascicule.filamente fine care se aglomerează sub forma unor fascicule.

5.Membrana bazală epitelială5.Membrana bazală epitelială • structura fină, omogenă, acelulară, situată structura fină, omogenă, acelulară, situată la polul bazal al celulelor epiteliale, între la polul bazal al celulelor epiteliale, între acesta şi ţesutul conjunctiv subjacent.acesta şi ţesutul conjunctiv subjacent.• se găseştese găseşte în aproape toate ţesuturile din în aproape toate ţesuturile din organism: circumscrie fibrele musculare organism: circumscrie fibrele musculare netede şi striate, delimitează prelungirile netede şi striate, delimitează prelungirile celulelor nervoase.celulelor nervoase.• MOMO - prin tehnici speciale: impregnaţia - prin tehnici speciale: impregnaţia argentică, reacţia PAS.argentică, reacţia PAS.• MEME 100-350nm, formată din trei zone sau 100-350nm, formată din trei zone sau lame care, dinspre polul bazal al celulelor lame care, dinspre polul bazal al celulelor epiteliale, sunt:epiteliale, sunt:lamina lucidalamina lucida (lamina rara internă) (lamina rara internă) densitate electrono-optică scăzută, densitate electrono-optică scăzută, reprezintă zona de ancoraj al polului bazal reprezintă zona de ancoraj al polului bazal al celulelor.al celulelor.•lamina densalamina densa, formată din fibrile asociate , formată din fibrile asociate unui material amorf;unui material amorf;•lamina fibroreticularislamina fibroreticularis (lamina rara (lamina rara externă) face legătura cu ţesutul conjunctiv externă) face legătura cu ţesutul conjunctiv subjacent. subjacent. •Constituenţii principaliConstituenţii principali colagenul tip I, III, colagenul tip I, III, IV IV şişi VII, laminina, fibronectina VII, laminina, fibronectina şişi proteoglicaniiproteoglicanii

•funcţiifuncţii suport mecanic suport mecanic pentru epitelii, filtru pentru epitelii, filtru pentru substanţele ce pentru substanţele ce difuzează dinspre ţesutul difuzează dinspre ţesutul conjunctiv spre epiteliu. conjunctiv spre epiteliu.

6. Regenerarea epiteliilor – turnoverul6. Regenerarea epiteliilor – turnoverulViteza de regenerareViteza de regenerare a celulelor: a celulelor: indici 1. indici 1. indicele mitoticindicele mitotic: procentul nucleilor aflaţi în mitoză : procentul nucleilor aflaţi în mitoză marcaţi cu anticorpi specifici marcaţi cu anticorpi specifici 22. . timpul de reînnoire,timpul de reînnoire, turnoverturnover - timpul scurs între - timpul scurs între administrarea unui precursor radioactiv incorporat în nucleu (cel mai administrarea unui precursor radioactiv incorporat în nucleu (cel mai frecvent timidina tritiată sau brdu-BROMODEZOXIURIDINA) şi frecvent timidina tritiată sau brdu-BROMODEZOXIURIDINA) şi eliminarea celulelor marcate. eliminarea celulelor marcate. Celulele stem Celulele stem celule nediferenţiate, capabile de celule nediferenţiate, capabile de multiplicare şi diferenţiere, prezente în toate tipurile de multiplicare şi diferenţiere, prezente în toate tipurile de epitelii.epitelii.În epiderm,În epiderm, celulele superficiale, complet keratinizate, se celulele superficiale, complet keratinizate, se descuamează şi sunt continuu înlocuite de către alte celule descuamează şi sunt continuu înlocuite de către alte celule provenite din stratul bazal care se superficializează şi se provenite din stratul bazal care se superficializează şi se încarcă concomitent cu keratină. încarcă concomitent cu keratină. Celulele din Celulele din epiteliul tubului digestivepiteliul tubului digestiv prezintă turnoverul prezintă turnoverul cel cel mai acceleratmai accelerat: enterocitele din intestinul subţire se înnoiesc : enterocitele din intestinul subţire se înnoiesc la circa 5 zile; la circa 5 zile; celulele acinului pancreatic celulele acinului pancreatic turover mediuturover mediu - 50 zile. - 50 zile. celula endotelială - rată de înnoire mult mai celula endotelială - rată de înnoire mult mai lentălentă (90 de zile) (90 de zile) iar celulele glandelor endocrine - ani. iar celulele glandelor endocrine - ani.

VARIETĂŢI DE EPITELIIVARIETĂŢI DE EPITELII Clasificarea epiteliilorClasificarea epiteliilor se face în raport cu funcţia majoră pe se face în raport cu funcţia majoră pe care o îndeplinesc:care o îndeplinesc:

epitelii de acoperire şi căptuşire epitelii de acoperire şi căptuşire epitelii glandulare epitelii glandulare epitelii senzorialeepitelii senzoriale

1.Epiteliile de acoperire şi de căptuşire1.Epiteliile de acoperire şi de căptuşire Se caracterizeazăSe caracterizează prin dispunerea celulelor prin dispunerea celulelor în în straturistraturi formând formând membrane continuemembrane continue care : care :- acoperă la exterior corpul (epidermul)acoperă la exterior corpul (epidermul)- căptuşesc cavităţi sau lumene ale acestuia căptuşesc cavităţi sau lumene ale acestuia Se clasificăSe clasifică prin coroborarea a două criterii: prin coroborarea a două criterii: 1. numărul straturilor celulare: 1. numărul straturilor celulare: epitelii simple sau nestratificateepitelii simple sau nestratificateepitelii pseudostratificate epitelii pseudostratificate epitelii stratificateepitelii stratificate 2. forma celulelor: 2. forma celulelor: pavimentoase, cubice şi pavimentoase, cubice şi cilindrice cilindrice

A. Epiteliile simple (nestratificate)A. Epiteliile simple (nestratificate)

fformateormate dintr-un singur rând de celule de aspect turtit: : dintr-un singur rând de celule de aspect turtit: : endoteliul vascular, epiteliul seroaselor, foiţa externă a capsulei endoteliul vascular, epiteliul seroaselor, foiţa externă a capsulei Bowmann din corpusculul renal, ramura descendentă a ansei Henle, Bowmann din corpusculul renal, ramura descendentă a ansei Henle, peretele alveolelor pulmonareperetele alveolelor pulmonare funcţia funcţia : : membrane epiteliale netede, sinteza activă a unor membrane epiteliale netede, sinteza activă a unor substanţe (endoteliile). substanţe (endoteliile).

formateformate din celule adiacente, de regulă cu aceeaşi formă (izomorfe) din celule adiacente, de regulă cu aceeaşi formă (izomorfe) dispuse pe un singur rând pe MBdispuse pe un singur rând pe MB- pavimentoase- pavimentoase- cubice - cubice - cilindrice- cilindrice

Epiteliile simple pavimentoaseEpiteliile simple pavimentoase

Epiteliile simple cubice (prismatice joase)Epiteliile simple cubice (prismatice joase)

alcătuite alcătuite din celule cu laturile egale (izodiametrice), cu nucleul din celule cu laturile egale (izodiametrice), cu nucleul rotund, situat central. Limitele celulare se disting cu greu, datorită rotund, situat central. Limitele celulare se disting cu greu, datorită joncţiunilor intercelulare dezvoltate joncţiunilor intercelulare dezvoltate

localizarelocalizare:: căptuşesc canaliculele biliare din spaţiul porto-biliar, căptuşesc canaliculele biliare din spaţiul porto-biliar, canalele excretorii intralobulare ale glandelor salivare, tubii drepţi canalele excretorii intralobulare ale glandelor salivare, tubii drepţi Bellini din rinichi, acoperă plexurile coroide, formează epiteliul care Bellini din rinichi, acoperă plexurile coroide, formează epiteliul care mărgineşte suprafaţa ovarelor, căptuşesc faţa anterioară a mărgineşte suprafaţa ovarelor, căptuşesc faţa anterioară a cristalinului, formează epiteliul pigmentar al retinei.cristalinului, formează epiteliul pigmentar al retinei.

funcţiafuncţia dominantă de căptuşire şi rol de protecţie şi pot avea şi dominantă de căptuşire şi rol de protecţie şi pot avea şi funcţie de absorbţie şi secreţie activăfuncţie de absorbţie şi secreţie activă

Epiteliile simple cilindrice Epiteliile simple cilindrice ((prismatice înalteprismatice înalte)) formateformate din celulele de formă din celulele de formă

columnară, cu axul lung columnară, cu axul lung perpendicular pe membrana perpendicular pe membrana bazală; nucleii sunt ovalari, situaţi bazală; nucleii sunt ovalari, situaţi în axul lung al celulei şi poziţionaţi în axul lung al celulei şi poziţionaţi la acelaşi nivel în citoplasmă, în la acelaşi nivel în citoplasmă, în funcţie de polul activ al celulei: funcţie de polul activ al celulei: bazal, central sau apical. bazal, central sau apical.

Celulele se joncţionează între ele, Celulele se joncţionează între ele, de regulă toate tipurile de de regulă toate tipurile de complexe joncţionale, iar complexe joncţionale, iar polarizarea celulară este evidentă. polarizarea celulară este evidentă. La polul apical al celulelor se pot La polul apical al celulelor se pot organiza diverse specializări organiza diverse specializări epiteliale care răspund funcţiei epiteliale care răspund funcţiei îndeplinite, cum ar fi îndeplinite, cum ar fi microvilozităţile sau ciliimicrovilozităţile sau cilii

localizare: localizare: tubul digestiv de la tubul digestiv de la cardia la orificiul anal, vezica cardia la orificiul anal, vezica biliară, canalele extralobulare ale biliară, canalele extralobulare ale glandelor salivare, cavitatea glandelor salivare, cavitatea uterină şi tubele uterine, uterină şi tubele uterine, epididimul şi bronhiile mici.epididimul şi bronhiile mici.

funcţia: funcţia: de căptuşire, de secreţie de căptuşire, de secreţie (epiteliul gastric, celulele (epiteliul gastric, celulele caliciforme din epiteliul intestinal), caliciforme din epiteliul intestinal), de absorbţie (enterocitele din de absorbţie (enterocitele din epiteliul intestinal) de protecţie epiteliul intestinal) de protecţie (epiteliul respirator). (epiteliul respirator).

Epiteliile pseudostratificateEpiteliile pseudostratificate

Alcătuite: Alcătuite: - celule de diferite - celule de diferite înălţimi. Toate celule vin în înălţimi. Toate celule vin în contact prin polul lor bazal cu contact prin polul lor bazal cu MB. Variaţiile de înălţime ale MB. Variaţiile de înălţime ale celulelor determină poziţionarea celulelor determină poziţionarea nucleilor pe mai multe rânduri nucleilor pe mai multe rânduri (bazal, intermediar, superficial). (bazal, intermediar, superficial). Unele celule sunt mici, lipite de Unele celule sunt mici, lipite de MB, altele înalte, cilindrice, le MB, altele înalte, cilindrice, le acoperă pe cele mai joase, acoperă pe cele mai joase, ajungând cu polul apical la ajungând cu polul apical la suprafaţa epiteliului; limitele suprafaţa epiteliului; limitele celulare sunt greu vizibile MO celulare sunt greu vizibile MO oferă imaginea de falsă oferă imaginea de falsă stratificare stratificare LocalizareLocalizare: mucoasa căilor : mucoasa căilor aeriene: fose nazale, laringe, aeriene: fose nazale, laringe, trahee, bronhii suşe, lobare şi trahee, bronhii suşe, lobare şi segmentare - epiteliu respirator; segmentare - epiteliu respirator; la acest nivel, celulele înalte la acest nivel, celulele înalte prezintă la polul apical kinocili, prezintă la polul apical kinocili, iar printre ele, din loc în loc, se iar printre ele, din loc în loc, se remarcă şi celule caliciforme; remarcă şi celule caliciforme; canalele mari extralobulare ale canalele mari extralobulare ale glandelor parotideglandelor parotide

B. Epiteliile stratificateB. Epiteliile stratificate se clasifică în raport cu forma celulelor din stratul superficial: se clasifică în raport cu forma celulelor din stratul superficial:

pavimentoase, cubice şi cilindrice. pavimentoase, cubice şi cilindrice. pot fi formate doar din două rânduri de celule (epitelii bistratificate) pot fi formate doar din două rânduri de celule (epitelii bistratificate)

sau din mai multe straturi celulare, în fiecare putând exista mai multe sau din mai multe straturi celulare, în fiecare putând exista mai multe rânduri. Forma celulelor din acelaşi strat este asemănătoare rânduri. Forma celulelor din acelaşi strat este asemănătoare (izomorfe),(izomorfe), dar diferă faţă de stratul următor dar diferă faţă de stratul următor (anizomorfe)(anizomorfe)..

Epiteliile stratificate pavimentoase (malpighiene Epiteliile stratificate pavimentoase (malpighiene sau sau scuamoase)scuamoase)

alcătuite din mai multe rânduri de celule, cel mai profund vine în alcătuite din mai multe rânduri de celule, cel mai profund vine în contact cu MB, iar celulele din straturile superficiale sunt anizomorfe. contact cu MB, iar celulele din straturile superficiale sunt anizomorfe.

adaptate funcţiei de protecţie prin două mecanisme: adaptate funcţiei de protecţie prin două mecanisme: - grosime, uneori considerabilă, până la 35-40 de rânduri celulare şi - grosime, uneori considerabilă, până la 35-40 de rânduri celulare şi

- prezenţa în unele localizări (epiderm, epiteliul oral) a unor celule - prezenţa în unele localizări (epiderm, epiteliul oral) a unor celule neepiteliale: neepiteliale: melanocite, celule Langerhans, limfocitemelanocite, celule Langerhans, limfocite; şi ; şi celule Merkelcelule Merkel cu cu funcţie de recepţie senzitivă. funcţie de recepţie senzitivă.

Creşterea suprafeţei de contact dintre epiteliu şi ţesutul conjunctiv Creşterea suprafeţei de contact dintre epiteliu şi ţesutul conjunctiv bogat vascularizat subjacent se face prin prezenţa bogat vascularizat subjacent se face prin prezenţa crestelor epitelialecrestelor epiteliale printre care printre care ţesutul conjunctiv trimite expansiuni denumite printre care printre care ţesutul conjunctiv trimite expansiuni denumite papile conjunctivo-vascularepapile conjunctivo-vasculare

În localizările în care sunt în permanenţă umectate de secreţii, În localizările în care sunt în permanenţă umectate de secreţii, epiteliile sunt nekeratinizate: cavitatea orală, în unele localizări), epiteliile sunt nekeratinizate: cavitatea orală, în unele localizări), epiglotă, oro-faringe, esofag, canal anal, porţiunea terminală a uretrei, epiglotă, oro-faringe, esofag, canal anal, porţiunea terminală a uretrei, vagin, corzile vocale adevărate, conjunctiva şi faţa anterioară a corneei. vagin, corzile vocale adevărate, conjunctiva şi faţa anterioară a corneei.

Epiteliul de la suprafaţa corpului (epidermul) se caracterizează prin Epiteliul de la suprafaţa corpului (epidermul) se caracterizează prin acumularea de keratină în celulele superficiale - epiteliu keratinizat.acumularea de keratină în celulele superficiale - epiteliu keratinizat.

a. Epiteliile stratificate pavimentoase fără keratinizarea. Epiteliile stratificate pavimentoase fără keratinizare formateformate din trei straturi de celule: bazal, intermediar şi din trei straturi de celule: bazal, intermediar şi superficialsuperficial:: stratul bazal -stratul bazal - situat profund, pe MB, este format dintr-un situat profund, pe MB, este format dintr-un rând de celule cubico-cilindrice, cu citoplasma bazofilă şi rând de celule cubico-cilindrice, cu citoplasma bazofilă şi nucleii ovalari, dispuşi către polul apical al celulei, mulţi nucleii ovalari, dispuşi către polul apical al celulei, mulţi prezentând aspecte de mitoză, de aceea acest strat este prezentând aspecte de mitoză, de aceea acest strat este denumit şi denumit şi strat generatorstrat generator.. stratul intermediarstratul intermediar sau sau spinosspinos este format din mai multe este format din mai multe rânduri de celule (5-15), conferă grosimea epiteliului. rânduri de celule (5-15), conferă grosimea epiteliului. Celulele provin din stratul profund în traiectul lor ascendent Celulele provin din stratul profund în traiectul lor ascendent către suprafaţa epiteliului; sunt voluminoase, au formă către suprafaţa epiteliului; sunt voluminoase, au formă poliedrică, citoplasmă eozinofilă, iar nucleii sferici sunt poliedrică, citoplasmă eozinofilă, iar nucleii sferici sunt situaţi central. Între celule există spaţii intercelulare la situaţi central. Între celule există spaţii intercelulare la nivelul cărora acestea se solidarizează prin formaţiuni nivelul cărora acestea se solidarizează prin formaţiuni caracteristice, descrise în MO drept “spini intercelulari'‘ (ME- caracteristice, descrise în MO drept “spini intercelulari'‘ (ME- desmozomi). Rândurile superioare ale acestui strat sunt desmozomi). Rândurile superioare ale acestui strat sunt formate din celule aplatizate, cu nucleu picnotic, denumite formate din celule aplatizate, cu nucleu picnotic, denumite celule scuamoase. Stratul bazal şi cel intermediar sunt celule scuamoase. Stratul bazal şi cel intermediar sunt denumite şi denumite şi corp mucos Malpighi. corp mucos Malpighi. stratul superficialstratul superficial este format din două-trei rânduri de este format din două-trei rânduri de celule scuamoase, din ce în ce mai turtite, cu nucleii picnotici celule scuamoase, din ce în ce mai turtite, cu nucleii picnotici şi aplatizaţi, dar care se menţin chiar în condiţiile în care şi aplatizaţi, dar care se menţin chiar în condiţiile în care celulele se descuamează în permanenţă. celulele se descuamează în permanenţă.

ME ME - la nivelul epiteliului malpighian fără keratinizare - la nivelul epiteliului malpighian fără keratinizare celulele superficiale pot acumula mici cantităţi de celulele superficiale pot acumula mici cantităţi de keratinăkeratină, care nu se evidenţiază în MO. , care nu se evidenţiază în MO. La nivelul epiteliului oral se descriu astfel zone complet La nivelul epiteliului oral se descriu astfel zone complet nekeratinizate, zone care prezintă ortokeratinizare nekeratinizate, zone care prezintă ortokeratinizare (keratinizare asemănătoare celei de la nivelul (keratinizare asemănătoare celei de la nivelul epidermului) şi zone de parakeratinizare, unde celulele epidermului) şi zone de parakeratinizare, unde celulele superficiale acumulează mici cantităţi de keratină, dar îşi superficiale acumulează mici cantităţi de keratină, dar îşi menţin nucleii.menţin nucleii.

B. Epiteliul stratificat pavimentos cu keratinizareB. Epiteliul stratificat pavimentos cu keratinizareEpidermulEpidermul - cinci straturi de celule - - cinci straturi de celule - keratinocite: bazal, spinos, granulos, keratinocite: bazal, spinos, granulos, lucios, cornos lucios, cornos stratul bazalstratul bazal Celulele sunt solidarizate Celulele sunt solidarizate între ele prin desmozomi, iar cu între ele prin desmozomi, iar cu membrana bazală prin hemidesmozomi; membrana bazală prin hemidesmozomi; numeroase celule se află în diviziune numeroase celule se află în diviziune mitotică dând naştere celulelor care se mitotică dând naştere celulelor care se vor superficializa şi vor intra în vor superficializa şi vor intra în alcătuirea straturilor succesive.alcătuirea straturilor succesive.stratul spinosstratul spinos - mai multe rânduri de - mai multe rânduri de celule poliedrice, cu numeroşi spini celule poliedrice, cu numeroşi spini intercelulari. intercelulari. stratul granulosstratul granulos - începând din zona - începând din zona superficială a stratului spinos, celulele superficială a stratului spinos, celulele devin aplatizate, capătă formă devin aplatizate, capătă formă romboidală, iar în citoplasma lor se romboidală, iar în citoplasma lor se acumulează în număr mare granule acumulează în număr mare granule bazofile conţinând o substanţă denumită bazofile conţinând o substanţă denumită keratohialină.keratohialină.stratul lucios stratul lucios – celulele pavimentoase. – celulele pavimentoase. Citoplasma lor este intens acidofilă şi Citoplasma lor este intens acidofilă şi refringentă. refringentă. stratul cornosstratul cornos - celulele cele mai - celulele cele mai superficiale, care acumulează masiv superficiale, care acumulează masiv keratină; ca urmare, nucleul şi keratină; ca urmare, nucleul şi organitele citoplasmatice dispar, organitele citoplasmatice dispar, joncţiunile intercelulare se desfac, iar joncţiunile intercelulare se desfac, iar celulele se descuamează.celulele se descuamează.

Epiteliile bistratificate cubice (prismatice joase)Epiteliile bistratificate cubice (prismatice joase) alcătuitealcătuite doar din două rânduri de doar din două rânduri de

celule: celule: bazalbazal, constituit din celule , constituit din celule cubice sau cilindrice şi cubice sau cilindrice şi superficialsuperficial,, format din celule cubice format din celule cubice

localizarelocalizare - - canalele excretoare canalele excretoare extralobulareextralobulare ale ale glandelor glandelor salivaresalivare şi şi canalul excretorcanalul excretor al al glandelor sudoripare.glandelor sudoripare.

rolrol de căptuşire, de absorbţie şi de căptuşire, de absorbţie şi secreţie dar şi de barieră (cuticulă)secreţie dar şi de barieră (cuticulă)

Epiteliile stratificate Epiteliile stratificate cilindricecilindrice

formateformate dintr-un rând dintr-un rând superficialsuperficial de de celule cilindrice şi unul celule cilindrice şi unul profundprofund de de celule cubice, cu polul apical rotunjit. celule cubice, cu polul apical rotunjit. Uneori, între cele două se pot Uneori, între cele două se pot interpune câteva rânduri de celule interpune câteva rânduri de celule poliedricepoliedrice. .

localizarelocalizare - - canalele excretorii canalele excretorii principaleprincipale ale ale glandelor salivareglandelor salivare, , segmentul distalsegmentul distal al al uretrei uretrei femininefeminine, , porţiunea spongioasăporţiunea spongioasă a a uretrei masculineuretrei masculine, , conjunctiva conjunctiva palpebrală.palpebrală.

funcţii funcţii de protecţie (cuticulă) de protecţie (cuticulă) absorbţie şi secreţie. absorbţie şi secreţie.

Epiteliul de tranziţie (paramalpighian Epiteliul de tranziţie (paramalpighian sausau uroteliul) uroteliul)

alcătuitalcătuit din trei straturi de celule: din trei straturi de celule: bazalbazal cu celule cubice sau cubico- cu celule cubice sau cubico-cilindrice, situate pe membrana cilindrice, situate pe membrana bazală bazală stratul intermediar - stratul intermediar - câteva câteva rânduri de celule polimorfe rânduri de celule polimorfe (poliedrice, cubice, ovalare, (poliedrice, cubice, ovalare, rotunde) rotunde) stratul superficialstratul superficial, - rând de , - rând de celule voluminoase, aplatizate, ce celule voluminoase, aplatizate, ce acoperă ca nişte umbrele două sau acoperă ca nişte umbrele două sau chiar trei celule din stratul chiar trei celule din stratul subjacent - celule umbeliforme, subjacent - celule umbeliforme, uneori binucleate, uneori binucleate, iar la polul luminal prezintă iar la polul luminal prezintă cuticulă. cuticulă. dotatdotat cu o plasticitate deosebită: în cu o plasticitate deosebită: în funcţie de volumul de lichid, deci funcţie de volumul de lichid, deci de starea de distensie a vezicii de starea de distensie a vezicii urinare, epiteliul apare bistratificat urinare, epiteliul apare bistratificat când vezica este plină şi devine când vezica este plină şi devine pluristratificat în stare de vacuitatepluristratificat în stare de vacuitatelocalizatlocalizat - căptuşeşte căile urinare - căptuşeşte căile urinare extrarenale: calice, bazinet, ureter, extrarenale: calice, bazinet, ureter, vezică urinară, uretra în segmentul vezică urinară, uretra în segmentul proximalproximal

22 33

4455 66

11

77

88

991010

1111

2.Epiteliile glandulare2.Epiteliile glandulare

Epitelii alcătuite din celule specializate în sinteza şi eliberarea unui Epitelii alcătuite din celule specializate în sinteza şi eliberarea unui anumit produs, denumit anumit produs, denumit secreţiesecreţie..

Epiteliile secretorii intră în structura glandelor - Epiteliile secretorii intră în structura glandelor - epitelii glandulare.epitelii glandulare.

Glandele se clasifică în funcţie de mediul în care se eliberează produsul secretat:- exocrine- endocrine- mixteGlandele exocrine - glandele cu secreţie externă eliberează produsul de secreţie într-o cavitate ce comunică cu mediul exterior sau direct la suprafaţa pielii, fiind prevăzute cu un sistem de canale sau ducte excretorii (exemplu: glandele sudoripare, salivare, sebacee, gastrice, intestinale).Glandele endocrine - glandele cu secreţie internă elimină produsul secretat direct în mediul intern (exemplu: glandele suprarenale, hipofiza, tiroida, parotiroidele).Glandele mixte - sunt alcătuite dintr-o componentă celulară endocrină şi una exocrină (exemplu: pancreasul).Glandă amficrină - Ficatul - aceeaşi celulă – hepatocitul – prezintă atât secreţie exocrină (secreţia biliară) cât şi secreţie internă, în sânge (proteine serice, prostaglandine).

a. Epiteliile glandulare exocrinea. Epiteliile glandulare exocrineClasificareaClasificarea (i) situarea lor faţă de epiteliul de (i) situarea lor faţă de epiteliul de căptuşire; (ii) morfologia elementelor căptuşire; (ii) morfologia elementelor componente; (iii) modalitatea de eliminare a componente; (iii) modalitatea de eliminare a produsului secretat.produsului secretat.A. situarea şi raportul faţă de epiteliul A. situarea şi raportul faţă de epiteliul înconjurătorînconjurător glandele exocrine : endoepiteliale şi glandele exocrine : endoepiteliale şi exoepiteliale.exoepiteliale. Glandele endoepitelialeGlandele endoepiteliale - situate chiar în grosimea - situate chiar în grosimea unui epiteliu de acoperire şi, în raport cu numărul unui epiteliu de acoperire şi, în raport cu numărul de celule secretoare pot fi : de celule secretoare pot fi : - glande endoepiteliale unicelulare- glande endoepiteliale unicelulare sunt alcătuite sunt alcătuite din celule glandulare izolate, diseminate printre din celule glandulare izolate, diseminate printre celulele unui epiteliu de căptuşire: celulele celulele unui epiteliu de căptuşire: celulele caliciforme.caliciforme.- glandele endoepiteliale pluricelulare- glandele endoepiteliale pluricelulare - - reprezentate chiar de epiteliile de căptuşire, în reprezentate chiar de epiteliile de căptuşire, în care toate sau majoritatea celulelor sunt care toate sau majoritatea celulelor sunt secretante: epiteliul mucoasei gastrice, epiteliul secretante: epiteliul mucoasei gastrice, epiteliul cavităţii uterine, epiteliul plexurilor coroide.cavităţii uterine, epiteliul plexurilor coroide. Glandele exoepitelialeGlandele exoepiteliale - glandele exocrine propriu- - glandele exocrine propriu-zise, localizate în ţesutul conjunctiv al mucoasei zise, localizate în ţesutul conjunctiv al mucoasei respective, de care sunt separate printr-o MB -respective, de care sunt separate printr-o MB -glandilem: glandele gastrice, esofagiene, glandilem: glandele gastrice, esofagiene, glandele Lieberkűhn din intestinul subţire, glandele Lieberkűhn din intestinul subţire, glandele sudoripare şi sebacee; glandele salivare glandele sudoripare şi sebacee; glandele salivare majore: parotida, sublinguala, submaxilara.majore: parotida, sublinguala, submaxilara.

B. criteriul morfologicB. criteriul morfologic de clasificarede clasificare are la bază cele două are la bază cele două componente majore ale unei glande exocrine: componente majore ale unei glande exocrine: a. componenta secretorie – a. componenta secretorie – adenomeruladenomerul – – care elaborează, prin care elaborează, prin celulele ce îl alcătuiesc, produsul de secreţie şi celulele ce îl alcătuiesc, produsul de secreţie şi b. componenta excretorie – b. componenta excretorie – canalul excretorcanalul excretor – – prin care secreţia prin care secreţia este vehiculată spre exterioreste vehiculată spre exterior

În raport cu aspectul În raport cu aspectul adenomeruluiadenomerului: : - tubulare - tubulare - acinoase - acinoase - alveolare- alveolare- tubuloacinoase- tubuloacinoase- tubuloalveolare. - tubuloalveolare.

Glandele tubulareGlandele tubulare:: adenomerul adenomerul de formă alungită, digitiformăde formă alungită, digitiformădreptdrept: glandele Lieberkűhn din : glandele Lieberkűhn din intestinul subţire glandele intestinul subţire glandele endometriale în faza proliferativă endometriale în faza proliferativă sinuossinuos: glandele gastrice de la : glandele gastrice de la nivelul regiunii fundice nivelul regiunii fundice ramificat: ramificat: glandele esofagiene glandele esofagiene duodenale, pilorice. duodenale, pilorice. glomerulat: glomerulat: răsucit ca un ghem răsucit ca un ghem glandele sudoripare sau glandele glandele sudoripare sau glandele Brűnner din duodenBrűnner din duoden

Glandele acinoaseGlandele acinoase

Adenomerul - Adenomerul - acinacin - o formaţiune rotundă sau - o formaţiune rotundă sau ovalară, alcătuită din mai multe celule secretorii. ovalară, alcătuită din mai multe celule secretorii.

Celulele acinare, distribuite pe un singur rând, prezintă Celulele acinare, distribuite pe un singur rând, prezintă un pol bazal, mai larg, şi un pol apical, mai îngust, care un pol bazal, mai larg, şi un pol apical, mai îngust, care participă la delimitarea lumenului acinului. participă la delimitarea lumenului acinului. În ansamblu, glanda are În ansamblu, glanda are aspectulaspectul unui unui ciorchine de ciorchine de strugurestrugure..În funcţie de tipul de secreţie acinii pot fi seroşi, În funcţie de tipul de secreţie acinii pot fi seroşi, mucoşi sau micşti.mucoşi sau micşti.Acinul serosAcinul seros formatformat din celule glandulare care sintetizează produşi din celule glandulare care sintetizează produşi proteici puri. proteici puri. formă formă sferică, intens bazofil. sferică, intens bazofil. celulele acinare - celulele acinare - formă piramidală, bazofile, apar formă piramidală, bazofile, apar triunghiulare pe secţiuni şi delimitează un lumen triunghiulare pe secţiuni şi delimitează un lumen îngust şi stelat cu prelungiri intercelulare. Nucleul, îngust şi stelat cu prelungiri intercelulare. Nucleul, rotund, este situat spre polul bazal al celulelor. rotund, este situat spre polul bazal al celulelor. Citoplasma apicală conţine granule de secreţie, Citoplasma apicală conţine granule de secreţie, denumite denumite granule zimogenegranule zimogene. . celule mioepiteliale –celule mioepiteliale – celule aplatizate, cu prelungiri celule aplatizate, cu prelungiri care se joncţionează între ele şi cu celulele acinare; care se joncţionează între ele şi cu celulele acinare; situate la periferia circumferinţei acinului, între situate la periferia circumferinţei acinului, între plasmalema celulei şi glandilem; conţin în citoplasmă plasmalema celulei şi glandilem; conţin în citoplasmă proteine contractile care determină, comprimarea proteine contractile care determină, comprimarea acinului şi eliberarea granulelor de secreţie în lumen.acinului şi eliberarea granulelor de secreţie în lumen.localizarelocalizare: în glanda parotidă, pancreasul exocrin, : în glanda parotidă, pancreasul exocrin, glanda linguală Ebner, glandele salivare mixteglanda linguală Ebner, glandele salivare mixte

Acinul mucosAcinul mucos

alcătuitalcătuit din celule care secretă un din celule care secretă un mucus bogat în mucus bogat în glicozaminoglicaniglicozaminoglicani. .

forma forma - ovalară, dimensiuni sunt - ovalară, dimensiuni sunt mai mari decât ale celui seros. mai mari decât ale celui seros.

lumenullumenul - rotund şi larg, mărginit - rotund şi larg, mărginit de celule trapezoidale cu de celule trapezoidale cu citoplasmă vacuolară, spumoasă, citoplasmă vacuolară, spumoasă, clară în coloraţiile uzuale, clară în coloraţiile uzuale, datorită dizolvării mucusului de datorită dizolvării mucusului de către reactivi. Nucleii sunt turtiţi către reactivi. Nucleii sunt turtiţi şi tahicromi, situaţi la polul bazal şi tahicromi, situaţi la polul bazal al celulelor. al celulelor.

celule mioepitelialecelule mioepiteliale - prezenţa - prezenţa inconstantăinconstantă

localizaţilocalizaţi : glandele salivare : glandele salivare minore palatine, glandele salivare minore palatine, glandele salivare Weber din limbă, glandele Weber din limbă, glandele salivare mixte.salivare mixte.

Acinul mixtAcinul mixt

formăformă ovalară sau alungită ovalară sau alungită şi dimensiuni mai mari şi dimensiuni mai mari semiluna Gianuzzisemiluna Gianuzzi: l: la a periferia componentei periferia componentei glandulare predominante, de glandulare predominante, de obicei mucoasă, câteva obicei mucoasă, câteva celule, cu secreţie seroasă celule, cu secreţie seroasă dispuse sub forma unei dispuse sub forma unei semilune - semilune - acin acin mixt muco-mixt muco-serosseros localizarelocalizare: : glandele glandele salivare mixte salivare mixte (sublinguală, (sublinguală, submandibulară, glandele submandibulară, glandele salivare minore)salivare minore)

Glandele alveolareGlandele alveolare adenomerul adenomerul - voluminos, de aspect sacciform. - voluminos, de aspect sacciform. prostataprostata - glandă care prezintă zeci de adenomeri. Fiecare este - glandă care prezintă zeci de adenomeri. Fiecare este format dintr-o membrană bazală pe care se sprijină un rând de celule format dintr-o membrană bazală pe care se sprijină un rând de celule cubice sau cilindrice. Interiorul adenomerului apare pe secţiunile cubice sau cilindrice. Interiorul adenomerului apare pe secţiunile histologice „gol”, datorită faptului că secreţia se dizolvă în timpul histologice „gol”, datorită faptului că secreţia se dizolvă în timpul prelucrării histologice. Din acest motiv prostata este denumită „glandă prelucrării histologice. Din acest motiv prostata este denumită „glandă alveolară goală”.alveolară goală”. glanda sebaceeglanda sebacee - glandă alveolară „plină” - glandă alveolară „plină”Pe MB se află un rând de celule cubice, cu citoplasma bazofilă, Pe MB se află un rând de celule cubice, cu citoplasma bazofilă, morfoplasmă bine reprezentată şi nuclei aflaţi în diviziune. În urma morfoplasmă bine reprezentată şi nuclei aflaţi în diviziune. În urma mitozelor rezultă două celule fiice care vor avea o evoluţie diferită: una mitozelor rezultă două celule fiice care vor avea o evoluţie diferită: una rămâne în continuare pe glandilem iar cea de-a doua se desprinde şi se rămâne în continuare pe glandilem iar cea de-a doua se desprinde şi se deplasează spre interiorul glandei, încărcându-se, în acelaşi timp, cu deplasează spre interiorul glandei, încărcându-se, în acelaşi timp, cu propriul produs de secreţie. Adenomerul capătă astfel aspectul unui sac propriul produs de secreţie. Adenomerul capătă astfel aspectul unui sac plin cu celule. Citoplasma prezintă aspect vacuolar, spongios, fiind plin cu celule. Citoplasma prezintă aspect vacuolar, spongios, fiind ocupată de produsul de secreţie, denumit ocupată de produsul de secreţie, denumit sebum sebum (amestec de lipide (amestec de lipide (trigliceride, colesterol) cu substanţe ceroide şi detritusuri celulare, (trigliceride, colesterol) cu substanţe ceroide şi detritusuri celulare, care are rolul de a lubrifia pielea şi a menţine flexibilitatea firului de care are rolul de a lubrifia pielea şi a menţine flexibilitatea firului de păr).păr).În final celule superficiale se elimină împreună cu sebumul.În final celule superficiale se elimină împreună cu sebumul.foliculul pilo-sebaceufoliculul pilo-sebaceu două sau trei glande sebacee asociate unui fir de două sau trei glande sebacee asociate unui fir de păr; glanda sebacee prezintă un duct excretor scurt care se deschide în păr; glanda sebacee prezintă un duct excretor scurt care se deschide în treimea superioară a rădăcinii firului de păr. treimea superioară a rădăcinii firului de păr. localizarelocalizare:: pe toată suprafaţa corpului, cu excepţia feţei palmare a pe toată suprafaţa corpului, cu excepţia feţei palmare a mâinii şi feţei plantare a piciorului, la nivelul buzelor, areolelor mamare, mâinii şi feţei plantare a piciorului, la nivelul buzelor, areolelor mamare, pe labiile mici şi pe faţa internă a prepuţiului, glandele sebacee sunt pe labiile mici şi pe faţa internă a prepuţiului, glandele sebacee sunt independente de firul de păr, deschizându-se direct la suprafaţa pielii.independente de firul de păr, deschizându-se direct la suprafaţa pielii.

.

Glandele tubulo-acinoase şi glandele tubulo-alveolareglandele tubulo-acinoase - adenomerul combinaţie între tub şi acin: glanda mamară în afara lactaţieiglandele tubulo-alveolare - combinaţii între glandele tubulare şi cele alveolare: glanda mamară în perioada de lactaţie

In raport cu forma şi modul de distribuţie In raport cu forma şi modul de distribuţie a canalului excretora canalului excretorsimple simple şişi compuse compuse Canalele excretoriiCanalele excretorii - structuri epiteliale care - structuri epiteliale care unesc adenomerele cu suprafaţa corpului sau cu o unesc adenomerele cu suprafaţa corpului sau cu o cavitate care comunică cu exteriorul, vehiculând cavitate care comunică cu exteriorul, vehiculând secreţia elaborată de adenomere.secreţia elaborată de adenomere.formate din celule epiteliale joncţionate între ele şi formate din celule epiteliale joncţionate între ele şi susţinute de o membrană bazală.susţinute de o membrană bazală.Glandele simple - Glandele simple - un singur canal de excreţie un singur canal de excreţie care se continuă cu unul sau mai multe adenomere: care se continuă cu unul sau mai multe adenomere: glandele sudoripareglandele sudoripare, , glandele Lieberkűhnglandele Lieberkűhn, , glandele gastriceglandele gastrice, , glandele duodenale Brünner glandele duodenale Brünner Glandele compuse - Glandele compuse - canale excretorii uneori canale excretorii uneori extrem de ramificate, arborescente, care converg extrem de ramificate, arborescente, care converg progresiv spre un canal principal : progresiv spre un canal principal : glandele salivareglandele salivare, , pancreasul exocrin pancreasul exocrin

Glandele agminateGlandele agminate sausau asociateasociate - varietate de - varietate de glande compuse, alcătuite din glande compuse alăturate.glande compuse, alcătuite din glande compuse alăturate.Fiecare glandă compusă formează cu stroma sa Fiecare glandă compusă formează cu stroma sa înconjurătoare un lobul glandular. Canalele excretoare ale înconjurătoare un lobul glandular. Canalele excretoare ale tuturor lobulilor se deschid individual, dar alăturat, în tuturor lobulilor se deschid individual, dar alăturat, în aceeaşi zonă: aceeaşi zonă: glanda mamarăglanda mamară, , prostata.prostata.

criteriul funcţionalcriteriul funcţional - - modalitatea de eliberare a produsului secretatmodalitatea de eliberare a produsului secretat

Glande merocrineGlande merocrine produsul de secreţie se elimină prin produsul de secreţie se elimină prin

exocitozăexocitoză,, iar celula glandulară, a iar celula glandulară, a cărei integritate morfologică este cărei integritate morfologică este păstrată, reia ciclul secretor- păstrată, reia ciclul secretor- majoritatea glandelor exocrine din majoritatea glandelor exocrine din organism: organism: glandele salivareglandele salivare, , sudoriparesudoripare, , gastricegastrice, , pancreasul pancreasul exocrinexocrin

Glandele holocrineGlandele holocrine constituite din celule care constituite din celule care

involuează, se încarcă cu propriul lor involuează, se încarcă cu propriul lor produs de secreţie şi la sfârşitul produs de secreţie şi la sfârşitul fiecărui ciclu secretor se elimină fiecărui ciclu secretor se elimină împreună cu acesta: împreună cu acesta: glandele glandele sebaceesebacee

Glande apocrine (holomerocrine)Glande apocrine (holomerocrine) alcătuite din celule care acumulează alcătuite din celule care acumulează

produsul de secreţie la polul apical. produsul de secreţie la polul apical. Când acesta atinge o anumită Când acesta atinge o anumită presiune, plasmalema apicală a presiune, plasmalema apicală a celulelor se rupe, iar produsul de celulelor se rupe, iar produsul de secreţie se elimină în lumenul secreţie se elimină în lumenul glandei. După refacerea plasmalemei glandei. După refacerea plasmalemei apicale, celula îşi reia ciclul : apicale, celula îşi reia ciclul : glanda glanda mamarămamară, , glandele odoranteglandele odorante

11 22

3344

55 66 77

88

99 1100

b. Epiteliile glandulare endocrineb. Epiteliile glandulare endocrineFormează prin asamblarea lor Formează prin asamblarea lor glandele endocrine. glandele endocrine. Totalitatea glandelor Totalitatea glandelor endocrine - endocrine - sistemul endocrinsistemul endocrinCelulele endocrineCelulele endocrine sunt specializate în sinteza unor substanţe chimice de sunt specializate în sinteza unor substanţe chimice de semnalizare, denumite semnalizare, denumite hormonihormoni, care, vehiculate de sânge, acţionează , care, vehiculate de sânge, acţionează asupra unor "asupra unor "celule ţintăcelule ţintă" situate la distanţă şi care prezintă receptori " situate la distanţă şi care prezintă receptori specifici pentru hormonul respectiv. Legarea hormonilor de receptorii lor specifici pentru hormonul respectiv. Legarea hormonilor de receptorii lor declanşează un răspuns caracteristic.declanşează un răspuns caracteristic. ClasificareaClasificarea - în raport cu: - în raport cu: - - natura chimică a hormonilor secretaţinatura chimică a hormonilor secretaţi: hormoni steroizi sau hormoni : hormoni steroizi sau hormoni polipeptidici polipeptidici -- citoarhitectoniacitoarhitectonia - modul de gruparea celulelor secretoare –criteriul - modul de gruparea celulelor secretoare –criteriul morfologic de clasificare: morfologic de clasificare: difuzdifuz, izolat, formând , izolat, formând sistemul endocrin difuz - sistemul endocrin difuz - APUD (Amine Precursor APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation): celulele enteroendocrine prezente în Uptake and Decarboxilation): celulele enteroendocrine prezente în mucoasa tubului digestiv mucoasa tubului digestiv (( celule enterocromafine celule enterocromafine )) glandele interstiţialeglandele interstiţiale – aglomerări de mici insule cu secreţie endocrină – aglomerări de mici insule cu secreţie endocrină situate în organe având altă funcţie dominantă: glanda interstiţială sau situate în organe având altă funcţie dominantă: glanda interstiţială sau diastematică a testiculului, formată din totalitatea celulelor Leydig, sau diastematică a testiculului, formată din totalitatea celulelor Leydig, sau glanda interstiţială a ovarului (glanda tecală)glanda interstiţială a ovarului (glanda tecală) glandele endocrineglandele endocrine - organe individuale care pot avea două tipuri de - organe individuale care pot avea două tipuri de citoarhitectonie: citoarhitectonie: organizarea cordonală - cea mai frecventă; celulele endocrine organizarea cordonală - cea mai frecventă; celulele endocrine alcătuiesc cordoane sau trabecule care, în funcţie de dispoziţia alcătuiesc cordoane sau trabecule care, în funcţie de dispoziţia capilarelor sanghine iau aspecte variate: arciforme, radiar, reticulate, capilarelor sanghine iau aspecte variate: arciforme, radiar, reticulate, compacte (hipofiza anterioară, corticosuprarenala, pancreasul endocrin, compacte (hipofiza anterioară, corticosuprarenala, pancreasul endocrin, glandele paratiroide).glandele paratiroide). organizare veziculoasă sau foliculară - celulele glandulare se organizare veziculoasă sau foliculară - celulele glandulare se organizează în jurul unei cavităţi centrale, formaţiunea purtând organizează în jurul unei cavităţi centrale, formaţiunea purtând denumirea de folicul sau veziculă: glanda tiroidă. denumirea de folicul sau veziculă: glanda tiroidă.