tabagismul –diagnostic si tratament

8/13/2019 Tabagismul diagnostic si tratament

1/63

Tabagismul

-diagnostic si tratament-

Prof Univ asoc Dr Ruxandra Ulmeanu


2/63

Istoria fumatului

Denumirea TUTUN vine de la insulaTobagodin arhipelagul Antilelor unde era

cultivat initial

Indigenii o numeau petum

Cuvantul spaniol cigare(s) deriva din

cigarar a nveli , a nfsura n hrtie


3/63

Tabaclocalitatea Tabacco din Mexic

unde spaniolii au vazut prima data

aceastplant

Cea mai veche reprezentare grafica

dateaza din anul 500 nainte de Hristos-

Grup de preoti Maya fumnd pipa pacii

Istoria fumatului


4/63


5/63

Indigenii din Lumea Noul foloseau pentru

Placere

Profetii n starea de excitare

Tratamentele unor boli

Columbl-a adus n Europa n 1515-1520

Istoria fumatului


6/63

Ambasadorul Jean Nicot1559 l-a

prezentat autoritatilor ecleziastice la

venirea la Lisabona (figureaza si peblazonul familiei)

Folosit de Caterina de Medicispentru ausura migrena

Istoria fumatului


7/63

Consumul mondial

20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi n lume(7 mii de miliarde per an )

Acestea contin: 4000 de compui

30 clase de carcinogeni

Estimri funeste

In 2030 vor muri 10 milioane de persoane

anual din cauza fumatului


8/63


9/63


10/63

Fumatul in lume

O treimedin adultii de pe glob suntfumatori

Exista aproximativ 1.2 miliardefumatori in lume2

La adulti fumatul este responsabilpentru un deces din 101

Fumatul este responsabil pentruaproximativ 4 millioane deceseinfiecare an, 11.000 in fiecare zi1

1. The World Bank. Curbing the epidemic: governments and

the economics of tobacco control. 1999.2. Corrao MA, et al.Bulletin of the World Health Organization

2000; 7:884890.


11/63

Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datorat

fumatuluiRisc relativ la fumator*

Cauze de deces Barbati FemeiToate cauzele 2.34 1.90Boli coronariene(35-64 ani) 1.94 1.78Boli coronariene(>65 ani) 1.68 3.00Alte boli cardiace 1.85 1.60Boli cerebrovasculare (65 ani) 1.94 1.47Alte boli circulatorii 4.06 3.00Bronhopneumopatie cronica obstructiva 9.65 10.47Alte boli respiratorii 1.99 2.18Cancer bucal si faringian 27.48 5.59

Cancer esofagian 7.60 10.25Cancer de pancreas 2.14 2.33Cancer laringian 10.48 17.78Cancer pulmonar 22.36 11.94Cancer renal 2.95 1.41Cancer de col uterin 2.14Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar 2.86 2.58

*categoria de referinta este cea de nefumator(risc relativ = 1)


12/63


13/63


14/63


15/63Fumatul ucide !


16/63

Cateva mituri de combatut

Fumez atat de putin , deci nu exista niciun risc

Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi

Fumez tigari usoare

Tigarile usoare sunt la fel depericuloase pentru santate


17/63

Cateva mituri de combatut

Stoparea dintr-o data este periculoasa Niciodata renuntarea la fumat nu este

daunatoare pentru santate (dar

renuntarea poate avea inconvenientetemporare)

Nicotina duce la imbolnavire Nicotina care induce dependena este

cel mai puin nociv produs


18/63

Fumatul la femeia nsrcinat:

Creterea riscului de sarcin extrauterin

Creterea riscului de natere prematur

ntrzierii n creterea ftului (150-300 g) Fumat pasiv 100 g

< 5 igri/zi 100 g > 20 igri /zi 460 g


19/63

Scaderea performatiilor spotive, sexuale

Interactiune cu anticonceptionalele orale(crete de 2- 20 de ori riscul de afeciuni

cardiovasculare)

Afectare ten, ridare piele, mbtrnire

precoce

Fumatul la tineri:


20/63

Varsta de debut a fumatului este la felde importanta ca si numarul de tigarifumate pentruriscul de aparitie

a cancerului pulmonar.


21/63

Accentueaz obstrucia bronic

Crete riscul de recidiv a astmului din copilarie la adultultnr

Fumatul si complicaiile postoperatorii:

Creterea riscului de complicaii respiratorii postoperatorii

Diminuarea riscului de complicaii locale la fumtorii carestopeaz fumatul preoperator

Fumatul la astmatici i BPOC:


22/63

Creterea riscului de boli respiratorii la copili la adult.

Creterea riscului de afeciuni cardiovasculare

la adult. Creterea riscului de cancer pulmonar.

Fumatul pasiv


23/63

Riscul de boli respiratorii la adulii

fumtori pasivi

Creterea riscului de tuse, expectoraie i

crize de astm

Creterea este proporional cu durata iintensitatea expunerii

Ri il f t l i i t


24/63

Riscurile fumatului pasiv pentru

copiii expui

Ft : creterea riscului

prematuritate i greutate mic la natere

diabet la vrsta adult

Copii : creterea riscului

tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli

respiratorii, de moarte subit

F t l bl d t t


25/63

Fumatul - o problema de sanatatepublica?

Consumul de tutun - 4000 de constituente chimiceintroduse in organism

Determina dependenta (nicotina):90%

Are efect daunator si asupra celor din jur -fumatulpasiv

constant promovatpublicitar, mereu adus in atentiao ulatiei.

D f l i jdi ?


26/63

De ce fumatul este primejdios?

A t j l t ii f t l i


27/63

Avantajele stoprii fumatului


28/63

Problemele sevrajului

Creterea n greutate

Simptome de abstinen-sevraj

Dorina subit de igar (craving)

Depresia

Capcanele ascunse


29/63

Cresterea in greutate

Creterea activitii centrului foamei

n medie 3 kg

10 % din fumatori pot depi 10 kg dar 30%nu iau n greutate !


30/63

Simptomele de sevraj

Vertij, dureri de cap Fatigabilitate Tuse

Tulburri ale somnului Constipaie Foame , nevoia de dulce

Tulburari de concentrare Iritabilitate

!!!Sunt atenuate de substitueni nicotinici


31/63

Dorina subit de igar (craving)

Episoade de scurta durat (1-3 min) , aparentmotivate deosebita, ce pot surveni catevaluni dup renuntarea la fumat.

Dispare n general prin introducerea unoractiviti de diversiune

Ocupare mini, timp


32/63

Capcanele ascunse

Obiceiuri

Tentaii (rolul anturajului) Asocierea cu alcool, medicamente


33/63

Asistena medicalStrategie i suport farmacologic


34/63

Strategia renunrii la fumat

Tabagismul =o dependenta necesita un tratament medical compus din:

O intervenie asupra comportamentului Educaie, informaie, sfat

Un suport farmacologic Tratarea fenomenelor de sevraj


35/63

Identificarea stadiului de pregatire

pentru sevraj


36/63

Cele 5 etape ale interventie imedicale:


37/63

Efectele nicotinei (1)

Stimulant

Calmant

Euforizant Antidepresiv

Diminuare a apetitului

Ce trebuie aflat obligatoriu


38/63

Ce trebuie aflat obligatoriu

Tipul de fumtor fumtorzilnic, fumtorocazional, ex-fumtor

Nivelul tabagismului

pachete-an:

Un pachet-an - 1 pachet de igri (20igri)fumat zilnic timp de 1 an


39/63

Se hotaraste data stoparii


40/63

Se identifica trigerii

Strategii pentru renuntarea la fumat


41/63

Strategii pentru renuntarea la fumat

Ne-farmacologice

-Voina proprie

-Sfatul medicului

-Terapie

comportamental

-Hipnoza-Acupunctura

Farmacologice

Prima linie:

TSN Bupropion

Vanericlina

A doua linie:

Nortriptyline

Clonidine,etc


42/63

TSN-terapia de substitutie nicotinica

Pentru reducerea simptomelor de sevraj primetenicotintemporar (de obicei 8 sptmni)

Astfel nu primeste concomitent ceilalicompuiaiunei igri

Se evit dificultile determinate de dependenapsihologicifizic


43/63

uma cu nicotina

Patch transdermic


44/63

Patch transdermic


45/63

Spray nasal

Indicatii : este un produs de electie

pentru marii fumatori, marii

dependenti


46/63

Inhalantul cu nicotina

este un dispozitiv similar unui port-tigaret carecontine un cartus cu un burete mbibat cu 10

mg de nicotin

Indicatii: la cei cu mari dependente

comportamentale ( legate de mana si gura)


47/63


48/63

Pastile sublinguale

Indicaii: categoria marilor fumtori,

puternic dependeni


49/63

Cinetica nicotinei

0 30 60 minute

tigarete

Spray

Guma 2 mg

Patch 21 mgGuma 4 mg

Inhaler

Z b


50/63

Zyban

(bupropion HCl SR)


51/63

primul tratament non-nicotinic

inhibitor selectiv de receptori de catecolamine

rata de sevraj 36-49 %

Risc de efecte secundare comunecu antidepresive (dinaceiasi familie)

minore: insomnie, uscciune a gurii majore: crize de epilepsie (1 la 1000 pacieni)

Bupropion


52/63

Bupropion

doza de 150 mg 3-4 zile, 300 mg-7 saptamani

fumeaza in prima saptmana

ncepe cu 150 mg n fiecare dimineat pentruprimele 3 zile iar daca toleranta este buna seajunge la 150 mg x 2

Durata tratam. 7-12 saptamani, chiar pana la 1 an


53/63

Legarea nicotinei de receptorul nicotinic


54/63

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,

Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res.1999; Suppl 2:S121-S125.

Legarea nicotinei de receptorul nicotinicdetermin eliberarea de dopamin

Nicotina


55/63

Champix:

aciune dubl, agonist i antagonist

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,

Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res.1999; Suppl 2:S121-S125.

Determin att o eliberare dedopamin(mai mic dect n cazulnicotinei)

mpiedicarea legriinicotinei dereceptorii 42.

Vareniclin

Champix : agonist parial


56/63

Doz, expunere

Efect

Efect maxim

0%

100%

50%

Agonist parial

Agonist complet

Champix: agonist parial

Reducerea sevrajului

a dorinei de a fuma

Blocarea recompensei

Raiune

V i li


57/63

Vareniclin

rata de sevraj - 45-48%

Durata tratamentului este de 12 sptmni

Champix

este disponibil pentru administrare oral, n 2concentraii: 0,5 i 1,0 mg;

1 mg de dou ori pe ziZiua 8ncheierea tratamentului:

0,5 mg de dou ori pe ziZilele 47:0,5 mg o dat pe ziZilele 13:

1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix


58/63

Sfatuirea fumatorilor de

ctre personalul medical


59/63

Eficacitatea interveniei


60/63

Eficacitatea interveniei

Simplul fapt ca cadru medical a intervievat si sfatuitun fumator pentru renuntarea la fumat dubleaza

sansele de stopare a fumatului la un an.


61/63

Ce trebuie stiut ?

A nu fuma este normalul-fumatul este o exceptie.

Majoritatea adolescenilor i adulilor nu fumeaz

i pot de asemenea s aprecieze o pauz, o cana decafea, s rspund la telefon i s fac fa stresuluidin viaa cotidian fr s fumeze!

Personalul sanitar care nu fumeaz sau carerenun la fumat este mult mai credibil dect celcare fumeaz.

Sfaturi pentru fumatori


62/63

Sfaturi pentru fumatori

Dac tot personalul sanitar ar practica interveniaminimal asupra fumtorului , ar permitecastigarea n fiecare an calendaristic a 2200 anide via la fiecare 1000000 locuitori

Sfatul minimal este activitatea de prevenire ceamai eficienta din sanatatea publica


63/63

tabagismul –diagnostic si tratament

Documents