9 tabagismul

8/14/2019 9 Tabagismul

http://slidepdf.com/reader/full/9-tabagismul 1/59

Tabagismul –diagnosticşi tratament

Conf. Fl.Mihălţan *

*Institutul de Pneumologie“M.Nasta”-Bucureşti



Mayan figure of an individual in the act of smoking. Stone bas-relief

in the Temple of the Foliated Cross, Palenque, Chiapas, Mexico.

Middle Classic Period (ad 642-783). Temple dedication date glyphs

give a Mayan date equivalent to ad 692. (After Mangan & Golding1984



Realităţi ale tabagismului

– Unul din doi fumători regulaţi va deceda de o boalădatorată fumatului înainte de vârsta de pensionare.

– Cu cât fumatul este mai precoce cu atât riscul de îmbolnavire este mai ridicat.

– Femeile au acelaşi risc ca şi bărbaţii.

– Doctorii au acelaşi risc ca şi pacienţii



Curba supravietuirii medicilor englezi fumatori si

nefumatori



Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datoratfumatuluiRisc relativ la fumator*

Cauze de deces Barbati Femei

Toate cauzele 2.34 1.90Boli coronariene(35-64 ani) 1.94 1.78Boli coronariene(>65 ani) 1.68 3.00Alte boli cardiace 1.85 1.60

Boli cerebrovasculare (<35 ani) 2.24 1.84Boli cerebrovasculare (35-64 ani) 3.67 4.80Boli cerebrovasculare (>65 ani) 1.94 1.47Alte boli circulatorii 4.06 3.00Bronhopneumopatie cronica obstructiva 9.65 10.47Alte boli respiratorii 1.99 2.18

Cancer bucal si faringian 27.48 5.59Cancer esofagian 7.60 10.25Cancer de pancreas 2.14 2.33Cancer laringian 10.48 17.78Cancer pulmonar 22.36 11.94Cancer renal 2.95 1.41Cancer de col uterin 2.14

Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar 2.86 2.58



Curba supravietuirii medicilor englezi fumatori si

nefumatori-influenţată de numărul de ţigări



Costurile principalelor maladii determinate de

fumat (in Elvetia)(Zelweger-2003)



Cateva mituri de combatut

– « Fumez atat de putin , deci nu exista nici un risc »• Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi

– « Fumez tigari usoare »

• Tigarile « usoare » sunt la fel de periculoase pentru santate – « Stoparea dintr-o data este periculoasa »

• Niciodata renuntarea la fumat nu este daunatoare pentru santate (dar renuntarea poate avea inconveniente temporare)

– « Nicotina duce la imbolnavire »• Nicotina care induce dependenţa este cel mai puţin nociv produs



Interferenţe tutun -Fumatul la

femeia însărcinată:

• Creşterea riscului de sarcină extrauterină

• Creşterea riscului de hemoragie• Creşterea riscului de naştere prematură• Întîrzierii în creşterea fătului (150-300 g)

– Fumat pasiv 100 g – < 5 ţigări/zi 100 g – > 20 ţigări /zi 460 g



• Incetinirea dezvoltarii pulmonare• Scaderea performatiilor spotive, sexuale• Interactiune cu anticonceptionalele orale (creşte de

2- 20 de ori riscul de afecţiuni cardiovasculare)• Afectare ten, ridare piele, îmbătrânire precoce• Halenă dezgustătoare

Fumatul la asolescenţi(e):



Evolutia functiei pulmonare in raport cu varsta dedebut a fumatului si sensibilitatea fumatorilor.



Varsta de debut a fumatului este la felde importanta ca si numarul de tigarifumate pentru riscul de aparitiea cancerului pulmonar.



• Accentuează obstrucţia bronşică

• Creşte riscul de suprainfecţie• Creşte riscul de recidivă a astmului din copilarie laadultul tânăr

• Accentuează declinul funcţiei pulmonare

•Fumatul la astmatici şiobstructivi:



• Creşterea riscului de boli respiratorii atât la copil câtşi la adult.

• Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare laadult.

• Creşterea riscului de cancer pulmonar.

Fumatul pasiv:



Riscurile fumatului pasiv pentru copiii expuşi

• Făt : creşterea riscului – de prematuritate şi greutate mică la naştere (asociate

complicaţiilor perinatale) – de diabet la vârsta adultă

• Copii : creşterea riscului – de tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli

respiratorii, – de apariţie de probleme şcolare – de moarte subită



Riscul de boli respiratorii la adulţii

fumători pasivi• Creşterea riscului de tuse, expectoraţie şi crize de

astm la nefumătorii expuşi (1,5 la 2,5 ori)

• Creşterea este proporţională cu durata (ore/ zile şinumar de ani) şi intensitatea expunerii (numărul de

fumători ,expunere la locul de muncă/acasă)



Expunerea pasivă şi riscul de cancer pulmonar



Avantajele stopării fumatului

• Beneficii imediate – ameliorarea gustului şi mirosului – reducerea rapidă a simpromelor pulmonare – reducerea riscului de boli cardiovasculare

– Eliberarea de o dependenţă

• Beneficiile pe termen lung – diminuarea riscului de cancer pulmonar – ameliorarea performantelor sexuale (bărbaţi)

• Beneficii pentru ceilalti – făt, anturaj (fumat pasiv)

– Cei dragi



Diminuarea mortalităţii după renunţarea

la fumat



Problemele sevrajului

• Creşterea în greutate• Simptome de abstinenţă• Dorinţa subită de ţigară (craving )• Depresia

• Capcanele ascunse



1) Controlul greutăţii

• Diminuarea metabolismului şi a consumului de calorii• Creşterea activităţii centrului foamei• Intoarcerea la greutatea « naturală » pe care ar fi trebuit să o aibă

fumatorul dacă n-ar fi fumat niciodată (studiu la gemeni)• În medie 3 kg (10 % din fumatori pot depăşi 10 kg dar 30% nu iau în

greutate !)• Importanţa activităţii fizice, obiceiurilor alimentare şi a factorilor

personali şi culturali.



2) Simptomele de sevraj

Vertij, dureri de cap Fatigabilitate Tuse Tulburări ale somnului Constipaţie Foame , nevoia de dulce Tulburări de concentrare Irritabilitate

Sunt atenuate de substituenţi nicotinici



3) Dorinţa subită de ţigară (craving )

• Episoade de scurtă durată (1-3 min) ,aparent motivaţie deosebită, ce pot surveni

câteva luni după renunţarea la fumat.• Dispare în general prin introducerea unor

activităţi de « diversiune »

• Ocupare mâini, timp



4) Depresia

• Faptele :

– Fumători sunt mai puţin depresivi comparativ cunefumători – Nicotina are un efect antidepresiv – O treime din fumătorii depresivi ce opresc fumatul

redevin depresivi.

– Se închid cercuri vicioase-la BPCO-boli psihice



5) Capcanele ascunse

• Obiceiuri

• Tentaţii (rolul anturajului)• Miza încercării• Asocierea cu alcool, medicamente



Asistenţa medicală

• Strategie şi suport farmacologic



Strategia renunţării la fumat

• Tabagismul este considerat o dependenta cenecesita un tratament medical compus din:

– O intervenţie asupra comportamentului• Educaţie, informaţie, sfat

– Un suport farmacologic

• Tratarea fenomenelor de sevraj



Strategia renunţării la fumat

• Majoritatea tentativelor de stopare afumatului sunt spontane (succesul redus-

5%).• Intervenţia medicală creşte rata de succes.• Adăugarea unui suport farmacologic

dublează (în luni) rata de succes.



Preparation

12%

Contemplation

34%

Pre-

Contemplation

54%

Stadiile pentru

fumatorul curent

SOURCE: Health Canada Survey on Smoking in Canada, Cycle 3, February 1995. Prochaska et al, 1992Prochaska et al, 1992;; Hotz, 2001Hotz, 2001



Stadiile renuntarii

(sau stadiile schimbarii de Prochaska)stopare posibila

• Indecişi ( precontemplare) > 6 luni• Hotarâţi (contemplare) < 6 luni• Pregătiţi ( pregătire) < 30 zile• Acţiune (acţiune) 0-3 luni• Menţinere (menţinere) 3-12 luni• Recidivă (recădere)



Cele 5 etape ale interventiei

medicale:

– ASK (intreaba daca subiectul este fumator)

– ADVISE (sfatuieste -l sa renunte la fumat) – ASSESS (evalueaza dorinta de a face o

incercare) – ASSIST (ajuta-l sa faca o incercare) – ARRANGE (mentine contactul)



Cinci tipuri de informatii cepot fi furnizate fumatorilor

recalcitranti:

– R ELEVANCE: informatii personalizate

– R ISKS: pentru fumator si pentru ceilalti – R EWARDS: beneficiile renuntarii – R OADBLOCKS: identificarea obstacolelor

– R EPETITION: repetarea mesajelor



Efectele nicotinei

• Stimulant• Calmant

• Euforizant• Antidepresiv• Diminuare a apetitului



Efectele nicotinei• Stimuleaza , apoi desensibilizeaza centrii

nervosi sensibilizati .• Conduce la o dependenta comparabila cu

cea a cocainei.• Determina vasospasm in asociatie cu

monooxidul de carbon (CO) si produsi

rezultati din arderea tutunului.• Nu determina cancer, bronsita, infarct si

nici accidente vasculare cerebrale.



Strategii de renuntare la fumat

• Ajutor farmacologic: – Substituenti de nicotina (NRT)

– Bupropion• Tuturor fumatorilor ??• Fumatorilor pregatiti pentru o incercare de

renuntare la fumat.



Social

Fumatul un fenomencomplex

Spiritual

Bio-physiological

Psychological



Negociere datastopării



Identificarea trigeri



Guma cu nicotina

– eficacitate: 1,6 x grupul de control

– posologie: in jur de 15 pastile/zi – utilizare: “mesteca si parcheaza” – efecte nedorite: locale (dinti , gingii) si gastro-

intestinale – vanzare libera-OTC



•Patche transdermic

– eficacitate: 2,1 x grupul de control – posologie: 1 patch/ zi(16 sau 24 h)

– durata tratamentului : max 3 luni – efecte nedorite : locale(cutanate) – combinare posibila cu forme cu actiune rapida

– vanzare libera



•Spray nasal:

– eficacitate: 2,3 x grupul de control – posologie: aproximativ 40 doze/zi

– efecte nedorite: locale (rinoree, strănut, iritaţiefaringiană) – risc de dependenţă – doar cu reţetă



•Inhalantul cu nicotina:

– eficacitate: 2,1 x grupul de control – posologie: aproximativ 12 dose/zi

– utilizare: inhalare bucala intermitenta – efecte nedorite: tuse – se poate combina cu patche-ul

– doar cu reteta



•Pastile sublinguale:

– eficacitate: 1,5 x grupul de control (?) – posologie: aproximativ 30 pastile/zi

– utilizare: lasate sa se dizolve in gura , faramestecare

– efecte nedorite: iritatie locala

– doar cu reteta



Cinetica nicotinei

0 30 60 minute

tigarete

Spray

Guma 2 mg

Patch 21 mg

Nicotinemie ng/ml

25

0 Guma 4 mg

Inhaler



Strategii de renuntare la fumat

Nu exista dovezi ca o forma detratament poate fi adaptata specificunui anumit tip de fumator.

Eficacitatea depinde in mare masura dedoza.

Combinarea de forme (patche + …)creste rata de succes

Substituenti nicotinici pot fi folositi chiarsi la cardiaci si la femeile gravide (?).

Esecul este determinat in general de

subdozaj.

Bupropion: rata de succes 15-



Eficacitate similară sau superioarăsubstituentilor nicotinici la fumătoriicu grad înalt de dependenţă, în

asociaţie cu suport psihologic. Puţine comparaţii cu substituenţii

nicotinici Risc de efecte secundare

minore: insomnie, uscăciune a gurii majore: crize de epilepsie (1 la 1000

pacienţi)

Bupropion: rata de succes 1530%



Sfatuirea fumatorilor de către

personalul din sanatate



Sfătuirea fumatorilor Situaţia 1: pacient fără cereri speciale

• Intrebaţi (mulţi dintre fumători asteaptă intrebarea!): « Sunteţi fumător ? »

• Evaluaţi stadiul (important pentru ce urmează !):« Vă gândiţi să renuntaţi la fumat ? »« Dacă da , când ? »

• Sfătuire (dacă este posibil cât mai personalizată): « În cazul dvs (la vârsta dvs., cu problemele dvs. de sănătate, cu

tusea dvs, etc), eu vă sfătuiesc să-l opriţi »• Oferiţi ajutor (deschideţi o poartă):« Vreţi informaţii despre acest subiect ? »



Sfătuirea fumătorilor Situaţia 2: fumător care are în vedere renunţarea

• Evaluaţi gradul de dependenţă:« Câte ţigări fumaţi ? »« Cind fumati prima tigara de dimineata ? »

• Evaluaţi motivaţia (pozitiv şi negativ):« Ce v-a determinat să vă gândiţi să renunţaţi ? »« Când doriţi să renunţaţi ? »

• Oferiţi ajutor :« Ştiţi că există produse medicamentoase ce permit diminuarea

efectelor stopării fumatului ? »

« Doriţi informaţii despre renunţarea la fumat şi utilizarea de astfelde produse? »

• Propuneţi o colaborare:« Doriţi să reveniţi şi să ne spuneţi cum aţi trecut acestă încercare? »



Sfătuirea fumătorilor Eficacitatea intervenţiei

• Simplul fapt că un lucrator în domeniulsanitar a interogat un fumător asupra

obiceiului său dublează şansele de stoparela un an.• Sfatuirea privind renunţarea oferă

fumătorului convingerea că există şanse derenunţare (după timpul consacrat)

• Obţinerea de sprijin din partea anturajului



Ce trebuie să ştie un student la

medicină ca să fie eficace?



Ce trebuie să stiţi?

1. Sfătuirea fumatorilor este :1. Posibilă

2. Utilă3. Eficace

4. Gratificată



Ce trebuie să ştiţi ?

2. A nu fuma este normalul-fumatul este oexceptie.

Majoritatea adolescenţilor şi adulţilor nufumează şi pot de asemenea să aprecieze o pauză, o cana de cafea, să răspundă latelefon şi să facă faţă stresului din viaţacotidiană fără să fumeze!



Ce trebuie să ştiţi?

3. Personalul sanitar care nu fumează sau carerenunţă la fumat este mult mai credibil

decât cel care fumează.



Sfaturi pentru fumatori

• Dacă tot personalul sanitar ar practica intervenţiaminimală asupra fumătorului , diminuarea bolilor datorate fumatului ar permite caătigarea în fiecare

an calendaristic a 2200 ani de viaţă la fiecare1000000 locuitori ( 3300 ani de viaţă dacă s-ar folosi şi substituenţi nicotinici )

• Intervenţia este activitatea de prevenire cea mairentabilă din sanatatea publică.

9 tabagismul

Documents