“securitatea si independenta energetica a companiei nationale de transport a energiei electrice...

“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”

Universitatea din BucurestiFacultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Master Analiza InformatiilorAnul II – FR – semestrul II

Coordonatori: Dr. Laurentiu Han Dna. Mariana Stan

Echipa de proiect: Stan Marieta

Adriana Caus Lucian Soava Stefan Nicolae Geanina Achimescu Ion

Bucuresti, 2013 1


CUPRINS

1.Introducere…………………………………………………………………………..…..pag 3

2. Strategia de securitate energetica a Romaniei ………………................…………….…pag 4

2.1. Despre Transelectrica (Stan Marieta Adriana)…………………..................…pag 4

2.2. Globalizarea si securitatea energiei electrice (Caus Lucian) ………...........…pag 5

2.3.Strategia de securitate si independenta energetica (Soava Stefan).....................pag 9

2.4. Productia si consumul de energie (Nicolae Geanina)...............….........…….pag 13

2.5. Securitatea energetică -element esenţial al dezvoltării economice

(Achimescu Ion)..............................................................................................pag 15

3. Propuneri si concluzii.....................................................................................................pag 18

4. Bibliografie…………...………….…………………..............................……..........…pag 20

Bucuresti, 2013 2


Introducere

Prin aceasta abordare teoretica, ne-am propus sa aplicam cunostintele dobandite la

cursul de “Securitate si Intelligence”, legate de importanta securitatii si independentei

energetice a operatorului de transport si de sistem C.N TRANSELECTRICA S.A si rolul

cheie pe piata de energie electrica din Romania.

C.N. TRANSELECTRICA S.A. administreaza si opereaza sistemul electric de transport

si asigura schimburile de electricitate intre tarile Europei Centrale si de Rasarit, ca membru

al ENTSO-E (Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie

Electrica).

Este responsabila pentru transportul energiei electrice, functionarea sistemului si a

pietei, asigurarea sigurantei Sistemului Electroenergetic National (SEN). De asemenea

reprezinta principala legatura dintre cererea si oferta de electricitate, echilibrind permanent

productia de energie cu cererea.

Energia a devenit un factor strategic in politica globala, o componentă vitala pentru

dezvoltarea economica si progresul societatii in ansamblu generand o serie de preocupari la

nivel mondial inca din perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial.

Am folosit pentru acesta analiza mai multe categorii de surse de informatii deschise –

mass-media traditionala, internetul si new media, informatii din medii academice si date

oficiale.

Necesitatea cererii privind siguranta si independenta energetica, este datorata

ciclului de intelligence. Majoritatea expertilor considera ca abordarea problemelor de

securitate si intelligence presupune abordarea mai multor aspecte: relatii nationale si

internationale, conexiunile si interconexiunile statale, legaturile si conceptiile cu privire la

activitati specifice.

Bucuresti, 2013 3


2. Strategia de securitate energetica a Romaniei

2.1. Despre Transelectrica

“ Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. este

operatorul national de transport de energie electrică din România. Compania a fost înființată

în iulie, 2000 prin reorganizarea CONEL1, având ca obiect de activitate transportul energiei

electrice, operator de sistem si dispecer. În august 2006, Ministerul Economiei si Comertului

a listat la Bursa de Valori Bucuresti 10% din actiunile companiei.”

“Transelectrica este detinută în proportie de 73,7% de Ministerul Economiei si

Comertului, 13,5% de Fondul Proprietatea, 10% din actiuni sunt tranzactionate la Bursa de

Valori Bucuresti, iar 2,8% sunt detinute de persoane despăgubite pentru deposedările din

timpul regimului comunist.”

“ Compania gestionează, operează, întretine, modernizează si dezvoltă o retea de

transport formată din 79 de statii electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.506

MVA, si 9.028 kilometri de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV si 750 kV, aflate în

gestiunea a opt sucursale de transport.”2

Compania detine următoarele filiale:

institutul de cercetări si modernizări energetice Icemenerg3

filiala de formare a energeticienilor Formenerg4

Icemenerg-Service

OPCOM5 - operatorul bursei de energie

SMART - societatea pentru Servicii de Mentenanță a Retei Electrice de Transport

Teletrans, firmă de comunicatii filiala de servicii de telecomunicatii si tehnologia

informatiei.

1 Compania Națională de Electricitate (CONEL) este o fostă companie de stat înființată în anul 1998 prin reorganizarea RENEL.2

www.transelectrica.ro

3 În septembrie 2010, Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG), filială a Transelectrica, a fost reorganizat și a trecut sub coordonarea Ministerului Economiei. În anul 2009, ICEMENERG a avut o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei și un profit net de 1,16 milioane de lei . www. Wikipedia.org.4 Filiala de formare a energeticienilorce apatine Transelectrica S.A.5 OPCOM este o filială a transportatorului național de electricitate, Transelectrica, care are rolul de administrator al pieței de energie electrică, conform prevederilor legislației primare și secundare în vigoare.

Bucuresti, 2013 4


6“Transelectrica SA este singurul operator care asigura serviciul de transport al energiei

electrice, de conducere tehnica operationala a Sistemului Electroenergetic National si de

administrare a pietei de energie electrica (prin filiala sa cu personalitate juridica OPCOM SA)

aceste domenii fiind considerate prin lege monopol natural”

Transelectrica S.A. desfasoara aceste activitati în baza licentei acordate de A.N.R.E7.,

având tarife reglementate care permit accesul nediscriminatoriu si echitabil al tuturor

participantilor de pe piata la RET8, fara a realiza venituri suplimentare din alte activitati.

2.2. Globalizarea si securitatea energiei electrice

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se

realizeaza in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.

Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu economii in

tranziţie, exercita o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorita cresterii

economice si schimbarilor structurale din economie.

Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaţia

din Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI cresterea pretului

ţiţeiului care a indus si cresteri ale preţurilor gazelor naturale.

Integrarea europeană reprezintă un proces de lungă durată. El se axează pe asimilarea

valorilor europene, integrarea în reţelele economice europene, adaptarea instituţională şi

realizarea unei bune guvernări.

Importantă este realizarea unei convergenţe între interesul naţional şi cel

comunitar. Desigur, apartenenţa României la NATO9 şi UE impune „constrângeri de alianţă”

şi „mecanisme de integrare” (economică, politică şi militară) de care politica externă şi de

securitate nu poate face abstracţie. Interesele naţionale tradiţionale se vor combina cu cele

europene şi euroatlantice. În acelaşi timp, decidenţii de la Bucureşti trebuie să respecte

tratatele şi acordurile bilaterale, trilaterale, regionale şi internaţionale la care sunt parte.

În momentul de faţă, ca document oficial, dispunem de Strategia de Securitate

Naţională, aprobată de CSAT la 17 aprilie 2006. Aceasta identifică drept vulnerabilităţi:

6

7 Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este o instituție publică autonomă din România, de interes național cu personalitate juridică, aflată în coordonarea directă a viceprim-ministrului8 Retea electrica de transport9 Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză si OTAN în franceză si spaniolă) este o aliantă politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 19 state din Europa si America de Nord.

Bucuresti, 2013 5


dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile; tendinţele negative persistente

în plan demografic; nivelul ridicat al stării de insecuritate socială; proporţia redusă,

fragmentarea şi rolul nesemnificativ al clasei mijlocii; insuficienta dezvoltare a societăţii

civile şi a spiritului civic; slăbiciunile infrastructurii strategice; starea precară de sănătate a

populaţiei; disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ; organizarea inadecvată a

sistemului situaţiilor de criză, etc.

Faptul că energia joacă un rol critic în dezvoltarea socio-economică a încetat demult a

mai constitui o noutate. Identificarea şi analizarea problemelor din acest sector, respectiv

dezvoltarea opţiunilor de politică energetică reprezintă aşadar subiecte importante de studiu

pentru guverne şi cercetători cu scopul dezvoltării comunităţii10.

Dar obiectivul principal extern îl constituie dezideratul general al unei Politici

Energetice Internaţionale graţie căreia statele membre ale Uniunii Europene “să vorbească

într-o singură voce” 11.

În cadrul primei zile a conferinţei Royal United Services Institute, Jonathan Eyal,

expert în securitate internaţională, a criticat aspru lipsa de coordonare şi de viziune strategică

a Uniunii Europene.

El a subliniat faptul că între UE şi NATO trebuie să existe o relaţie foarte strânsă şi că

guvernele ţărilor din Uniune nu au putere deplină pentru a reglementa piaţa energetică.

„Există un preţ mare pe care guvernele îl vor plăti în cazul în care statul rămâne principalul

actor pe piaţa energetică întrucât nu trebuie să uităm de rolul companiilor private. Concluzia

pe care o putem trage este aceea că nu există un consens la nivel internaţional în ceea ce

priveşte atitudinea faţă de Rusia. Suferim cu toţii de o anumită psihoză în legătură cu această

ţară”, a mai spus Eyal, adăugând: „Problema este aceea că o mare parte a cadrului legal pentru

statele UE este stabilită de Comisia Europeană. Iar UE nu a ajuns la nici un consens dacă

sectorul energetic este o piaţă normală sau una strategică, în care guvernele pot să joace un

rol”. Edward Chow, expert american: Securitatea energetica a Romaniei depinde de un mix de

solutii pe termen scurt, mediu si lung. Nu va puneti toate ouale intr-un cos fragil

“Imbunatatirea eficientei energetice, construirea unui terminal de gaz lichefiat si

proiecte majore pe termen lung ar putea fi solutiile pentru securitatea energetica a Romaniei,

crede expertul american Edward Chow, de la Centrul pentru Studii Strategice Internationale

(CSIS) din Washington. "Daca va concentrati doar pe proiecte pe termen lung, este ca si cum 10 Mohan Monasinghe, Peter Meier (1993), Energy Policy Analysis and Modeling, Ed. Cambridge University Press.11 George Angliţoiu, „Strategia de securitate energetică a Uniunii Europene” în Revista Cadran Politic, http://www.cadranpolitic.ro, accesat la 12.04.2009.

Bucuresti, 2013 6


v-ati pune toate ouale intr-un cos extrem de fragil", a spus el intr-o conferinta sustinuta la

MAE”.

"Romania pare sa se lupte inca pentru a gasi modelul potrivit in ceea ce priveste

configurarea pietei si a sistemului energetic intern. Este un lucru de asteptat, din moment ce

un astfel de proces nu este usor de implinit in 20 de ani, cat a avut Romania la dispozitie,

pentru ca este un domeniu care trebuie conceput pe termen lung si la o scala foarte larga",

crede expertul american, cu o experienta de 30 de ani in domeniul energiei, atat in mediul de

business, la Chevron, cat si in Administratia americana. Este o opinie conturata in urma

discutiilor avute la Bucuresti zilele acestea, in intalniri cu ministrul de externe, reprezentanti

ai Ministerului Economiei, agentiilor de reglementare, parlamentari si specialisti, intrucat a

recunoscut ca, in ceea ce priveste Romania, nu este foarte familiarizat cu situatia.

El crede insa ca, pentru securitatea energetica a Romaniei, nu trebuie gasita o singura

solutie, ci un mix de solutii pe termen scurt, mediu si lung. "Securitatea energetica este un bun

public, iar guvernele au un rol vital de jucat in acest sens. Tocmai fiindca este un bun public

este nevoie de un mix de politici", a spus Chow.

In cazul Romaniei, solutiile pe termen scurt (1-2 ani) ar fi proiectele privind eficienta

energetica si interconectarea cu tarile din regiune. "Interconectivitatea regionala aduce

avantaje esentiale imediate, fie ca este vorba de conectarea cu Ungaria sau cu Bulgaria.

Acestea sunt proiecte esentiale, care va aduc beneficii rapide intr-o perioada scurta si cu

investitii relativ mici. Nu scapati aceste proiecte din vedere!"12

In ceea ce priveste proiectele pe termen mediu - mai costisitoare (cateva sute de

milioane, poate un miliard) si presupun o perioada de realizare intre 3 si 5 ani - terminalul de

gaz lichefiat de la Constanta ar putea fi unul dintre ele. Un astfel de proiect ar avea un impact

regional si ar putea atrage astfel mai usor investitori. In privinta proiectelor pe termen lung, un

gazoduct precum Nabucco ar putea fi raspunsul.

Deocamdata insa, Romania plateste la Gazprom un pret mult prea mare pentru gaz,

pret despre care Edward Chow zice ca l-a socat. "Habar nu aveam cat de mari sunt preturile

pe care Romania le plateste pentru gazul de import fata de alte tari pana sa vin aici. Stiam ca

este mai mare, puteam sa fiu surprins, dar sunt chiar socat de diferenta de pret, cred ca e un

pret determinat politic. Mi se pare ciudat ca Romania plateste un pret semnificativ mai mare

decat Bulgaria pentru gaz", a remarcat el.

12 John Gault (2004), „EU Energy Security and the Periphery”, în European Union Foreign Security Policy, Ed. Routledge.

Bucuresti, 2013 7


Nu a putut vorbi despre o solutie, necunoscand piata, insa a gasit o explicatie privind

conjunctura regionala si politica Gazprom de tipul "divide si cucereste": "Atat timp cat tarile

consumatoare nu coopereaza si atata timp cat nu exista o piata regionala deplin functionala, ci

o serie de piete nationale, producatorul de gaz va reusi sa obtina maximum de profit

economic. Un jucator puternic pe piata, in acest caz Gazprom, isi poate mari profitul nu

numai prin producerea unui volum mai mare de gaz, ci si prin adaosul comercial. Trebuie sa

ne punem problema de ce tocmai Romania permite unui furnizor ca Gazprom sa impuna un

astfel de pret, pe care nu il poate cere in alta parte? Este lipsa de interconectivitate, faptul ca

alte guverne nu permit tranzitarea gazului? Sunt preturile productiei interne prea mici?".

Nabucco vs. South Stream

“Intr-un domeniu in care nu companiile, statele si politica sunt cele care construiesc

conducte, ci banii, Edward Chow a calificat Nabucco un proiect foarte scump - costurile lui au

ajuns la 7,9 miliarde euro - insa, prin comparatie, South Stream "nu este cea mai eleganta

solutie economica", ceea ce nu inseamna totusi ca acest gazoduc nu se va construi.”

"De-a lungul experientei mele, am invatat ca banii conteaza. Nu guvernele, companiile

sau tarile construiesc conducte, ci banii construiesc conducte. Eu nu pot sa inteleg

fundamentele economice ale South Stream, de exemplu, dar acest lucru nu inseamna ca acest

proiect nu se va implini. Chiar daca eu cred ca South Stream nu este cea mai eleganta solutie

economica, acest lucru nu inseamna, in mod necesar, ca acesta nu se va dezvolta", a spus

expertul american, argumentand prin alt caz, Blue Stream, un proiect dus la capat de Gazprom

si care a functionat ani la randul la jumatate din capacitate, dar care a existat nu pentru

eficienta sa economica, ci din ratiuni politice.

In ceea ce priveste Nabucco, acesta este in stadiul "in care cauta furnizori care sa

inteleaga care sunt costurile de transport". "Aceste costuri vor fi comparate de tarile

furnizoare cu celelalte oferte existente pe piata. Similar, si consumatorii vor sa stie care va fi

pretul gazului si ce alternative au. Nu inseamna ca daca un pret este mai mare decat celalalt il

voi refuza. Depinde de valoarea pe care o atribui diversificarii resurselor energetice. Daca este

vorba numai de un dolar in plus, atunci poate ca sunt dispus sa platesc, daca e vorba de 100 de

dolari poate ca nu mai pot plati", a spus Chow

Esential este insa sa existe un calcul al pretului final al gazului, unul transparent,

pentru ca cei implicati in proiect sa ii poata evalua oportunitatea si sa isi poata evalua

optiunile. "Cred ca Nabucco isi va face temele in acest sens pentru a transforma un proiect din

stadiul de concept in realitate", a mai spus Chow

Bucuresti, 2013 8


2.3. Strategia de securitate si independenta energetica

“ In ultima vreme este tot mai vehiculat termenul de „securitate energetica”, aceasta

fiind apreciata drept cheia securitatii regionale: „orice esec al infrastructurii energetice

critice are potentialul unui impact politic, militar si social”.

“ In prezent, Europa este din ce in ce mai dependenta de resurse energetice si, prin

urmare, in cautare de noi furnizori in domeniu prin intermediul carora sa-si poata asigura

cererea si securitatea. Proiectele actuale reflecta cu precadere interesele Europei pentru Zona

Caspica si Nordul Africii concomitent cu intentia de limitare a dependentei fata de Rusia.”

“ Aceasta din urma, la randul ei, in calitate de furnizor, doreste sa-si limiteze

dependenta de spatiul ucrainean de tranzit, indreptandu-si atentia spre Turcia, totodata initiind

proiecte alternative la proiectele promovate de Uniunea Europeana.”

“ Europa detine a saptea parte din consumul mondial de energie si este dependenta de

importuri pentru mai mult de jumatate din necesarul energetic. Pentru a face fata cererii

explozive de hidrocarburi, Comisia Europeana a preluat rolul de lider în dezvoltarea

parteneriatelor energetice strategice cu furnizori traditionali ai Uniunii Europene – Rusia.”

“ In ceea ce priveste Romania, tara noastra se afla pentru prima data in situatia in care

pozitia geografica, dar si cea geopolitica ii confera o serie de oportunitati, care ar trebui

valorificate la adevarata lor valoare.”13

“Securitatea energetică reprezintă un concept complex politic, tehnic, economic,

comercial si social. Ca o axioma, securitatea energetica absoluta nu exista. Ea se poate realiza

la un nivel de risc acceptabil, cu un cost acceptabil. Ca o definitie sintetica, securitatea

energetica poate fi considerata drept asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie, in

diversele ei forme, cu respectarea unor conditii restrictive, pe un orizont de timp dat.”

Ea presupune asigurarea necesarului de consum, sub aspectul accesibilitatii (la surse

noi de aprovizionare) si al disponibilitatii – respectiv a garantarii pe termen lung a

continuitatii livrarilor.”

“ Privită din punctul de vedere al consumatorilor, securitatea energetică înseamnă

diversificarea geografică a ofertei, utilizarea unei mai mari varietăţi de resurse energetice şi

preţuri ale energiei previzibile, stabile şi cât mai reduse. Obiectivele de natură economică ale

importatorilor de energie sunt: minimizarea costului energiei, majorarea profiturilor şi

evitarea unor disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu energie adecvate pe plan naţional.”

13 Strategia energetică a României, 2007-2020,aparut pe 16 mai 2012

Bucuresti, 2013 9


“ Sectorul energetic din România va trebui să facă faţă principalelor provocări care se

manifestă pe plan naţional, la scara UE şi, respectiv, la nivel global: asigurarea securităţii

ofertei de energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra

mediului înconjurător. Aceste provocări sunt cu atât mai importante cu cât România are de

recuperat decalaje severe în ceea ce priveşte gradul de performanţă economică faţă de ţările

dezvoltate. Atât competitivitatea economică, cât şi dezvoltarea durabilă se bazează în mare

măsură pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie.”

“ România înregistrează o intensitate energetică primară şi finală extrem de ridicată

comparativ cu media UE (aproximativ de 4 ori mai mare). Mai mult, analiza comparativă a

indicatorilor de competitivitate arată că intensitatea energetică reprezintă factorul de

competitivitate cu cel mai mare decalaj faţă de ţările UE, ceea ce poate constitui un handicap

important pentru competitivitatea economiei naţionale, mai ales în perspectiva creşterii

progresive a preţurilor la energie şi a alinierii acestora la nivelurile europene.”

“ Unul dintre cele mai importante obiective pe care trebuie să le îndeplinească

strategia energetică, din perspectiva conceptului de securitate energetică, îl reprezintă

reducerea dependenţei României faţă de importurile de resurse energetice iar, în cazul

gazului natural, reducerea dependenţei de un furnizor unic şi diversificarea surselor de

aprovizionare cu luarea în considerare a criteriilor de accesibilitate, care trebuie să aibă în

vedere amplasarea geografică a furnizorilor, şi de disponibilitate, care se referă la garantarea

pe termen lung a continuităţii şi ritmicităţii livrărilor.” 14

“ Preţul în creştere al surselor energetice externe va contribui, în continuare, la

deprecierea balanţei comerciale şi la accentuarea deficitelor externe. În mare măsură,

creşterea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent periclitează procesul de

dezinflaţie şi stabilitate financiară a economiei româneşti. Reducerea importurilor energetice

contribuie atât la reducerea dependenţei României faţă de sursele externe, cât şi la stabilitatea

macroeconomică, în contextul integrării europene.”15

“ Din perspectiva dezvoltării durabile, priorităţile strategiei energetice a României

trebuie să devină limitarea schimbărilor climatice, a costurilor şi a altor efecte negative ale

acestora asupra societăţii şi a mediului, prin utilizarea unor energii curate, în principal

regenerabile şi prin promovarea eficienţei energetice.”5

14 Drept si legislatie in energie si mediu “-editat de catre Ionescu Cristina,201015

Bucuresti, 2013 10


16“ Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 a fost aprobată prin

Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 781 din 19 noiembrie

2007. Strategia a fost realizată în concordanţă cu Noua Politică Energetică a Uniunii

Europene, lansată în luna ianuarie 2007 şi aprobată de Consiliul Europei în luna martie

2007.17

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea

economica a tarii, in sensul diminuarii decalajelor fata de Uniunea Europeana.

In acest sens, obiectivul general al sectorului energetic il constituie satisfacerea

necesarului de energie atat in prezent cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut,

adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de

calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

“ Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea

necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un preţ cât mai scăzut,

adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de

calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.”

“ Strategia prevede trei obiective strategice: dezvoltare durabilă, competitivitate,

securitatea aprovizionării cu energie.”

“Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaţia din

Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI cresterea pretului ţiţeiului

care a indus si creşteri ale preţurilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat cresterea

pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitatilor de rafinare,

problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung. La toate acestea s-

a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor pentru a face fata

situatiilor de criză.

Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicilor energetice ale ţărilor care

sunt net importatoare de energie, in sensul creşterii atenţiei acordate resurselor regenerabile de

energie si îmbunătăţirii eficientei energetice. Totodată, se reevaluează oportunitatea inchiderii

unor centrale nucleare într-o serie de ţări care şi-au propus incetarea producerii de energie

electrică în astfel de centrale.

“In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE), energia este

un element esential al dezvoltării la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare

16

17 . Directiva 77/2001/CEE din 27 septembrie 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pepiaţa internă de energie electrică

Bucuresti, 2013 11


in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii

dependentei de importul de resurse energetice precum şi a creşterii preţului energiei. Pentru

depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa

promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila

si competitivitate.

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca

dependenta de importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuala, la 84% in anul

2030 iar pentru petrol, de la 82% la 93% pentru aceeaşi perioadă.”18

Pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, “Strategia energetică a României”

prevede adoptarea următoarelor tipuri de măsuri:

măsuri generale, valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier,

producere, transport, distribuţie şi înmagazinare a gazelor naturale şi produse

petroliere, precum şi producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi

termice);

măsuri specifice domeniilor: protecţia mediului, eficienţa energetică,

restructurare privatizare şi accesarea Fondurilor structurale.

“ Îndeplinirea obiectivelor “Strategiei energetice a României”19 este afectată de

existenţa unor disfuncţionalităţi ale sectorului energetic, cele mai importante fiind

următoarele:

Imperfecţiunile cadrului instituţional şi legislativ;

Strategia energetică a României;

Eficienţa energetică foarte scăzută;

Încălzirea centralizată şi co-generarea;

Lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producere;

Modelul de restructurare, piaţa de energie, autorităţile de reglementare;

Privatizarea sectorului energetic;

Lipsa de investiţii pentru sectorul energetic.

“ Astfel, cu privire la securitatea si independenta energetică a României20 s-au

cristalizat următoarele concluzii:

18 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei electric - http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_2004201119 Strategia energetică a României, 2007-2020,aparut pe 16 mai 201220 http://www.mae.ro/node/1602

Bucuresti, 2013 12


necesitatea revizuirii strategiei politicilor energetice, care va trebui axată, în special,

pe securitatea aprovizionării cu energie;

reducerea dependenţei României faţă de importurile de resurse energetice, iar, în cazul

gazului natural, reducerea dependenţei de un furnizor unic şi diversificarea surselor de

aprovizionare – cu luarea în considerare a criteriilor de accesibilitate şi de

disponibilitate;

menţinerea unui mix echilibrat în privinţa structurii balanţei energetice;

se impune interconectarea sistemului electroenergetic naţional cu cele ale celorlalte

ţări europene, pentru evitarea riscului întrerupeii în alimentarea cu energie;

trebuie acordată o atenţie deosebită momentului în care se iau decizii în privinţa

sisetmului energetic naţional, având în vedere inerţia acestuia (intervalul de timp între

decizie şi realizarea practică fiind de aproximativ 4-20 de ani);

stimularea investiţiilor în sectorul energetic în scopul modernizării şi eficientizării

acestuia (în toate sectoarele de consum pierderile energetice sunt deosebit de ridicate,

şi anume de 30-35% ) şi, în acelaşi context, urmărirea reducerii impactului negativ

asupra mediului;

crearea unui cadru instituţional propriu pentru sectorul energetic (de exemplu, un

Minister al Energiei şi Resurselor) dispersarea activităţilor din sectorul energetic în

diverse departamente sau direcţii din cadrul altor ministere, nemaireprezentând o

perspectivă viabilă.

2.4. Productia si consumul de energie

“Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie

primara: ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si un potential valorificabil

de resurse regenerabile relativ modest.”

In afara de tranzactionarea energiei electrice, Ministerul Economiei, Comertului si

Mediului de Afaceri a sustinut lansarea de catre Opcom21 a platformei pentru certificatele de

emisii de gaze cu efect de sera (iunie 2010) si totodata a incurajat cooperarea Opcom cu Bursa

de Valori Bucuresti in vederea crearii pietei derivativelor pentru energie electrica care sa

asigure protejare impotriva riscului sporit de volatilitate datorat cresterii cantitatilor

21 http://www.opcom.ro/pp/home.php

Bucuresti, 2013 13

http://www.opcom.ro/pp/home.php


tranzactionate in piata spot. Lichiditatea actuala a pietelor Opcom este de circa 25% din

consum . 22

„Investiţiile efectuate până în prezent în reţeaua electrică de transport (RET) au permis

realizarea într-o primă etapă a unei noi şi moderne infrastructuri de conducere prin dispecer şi

a infrastructurii necesare funcţionării pieţei de electricitate (reţea naţională de fibră optică,

noul sistem EMS-SCADA, sistemul de măsurare a cantităţilor de energie electrică

tranzacţionate angro, platforme IT de tranzacţionare şi decontare). Este în curs de

desfăşurare programul de modernizare a întregii reţele la nivelul celor mai înalte standarde

europene cu lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante

din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe linii de interconexiune.

Circa 69% din lungimea totala a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale

are durata normată de funcţionare depăşită. Din totalul staţiilor de reglare şi măsurare,

aproximativ 27% sunt în funcţiune de peste 25 ani. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale

sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, circa 40%

având durata normată de viaţă depăşită.

In Sistemul Energetic National (SEN)23 sunt in functiune, din punct de vedere al

tehnologiei de producere a energiei electrice, patru tipuri principale de grupuri

generatoare: hidroelectrice, termoelectrice clasice, nuclearelectrice si eoliene. Astfel:

cele mai mari grupuri din sistem sunt cele doua unitati nucleare de 707

MW/unitate de la Cernavoda (prima unitate fiind pusa in functiune in

1996, iar ce-a de-a doua unitate in 2007);

grupuri hidroelectrice cu puteri unitare de la valori mai mici de 1 MW, pana la

194,4 MW (puterea instalata dupa reabilitarea grupurilor din Centrala

Hidroelectrica Portile de Fier I);

grupuri termoelectrice clasice cu un domeniu larg de variatie a puterii unitare

instalate: de cativa MW, pentru unele grupuri ale autoproducatorilor, pana la 330

MW, puterea unitara a grupurilor de condensatie pe lignit din centralele Rovinari

si Turceni.

22 Sursa http://www.opcom.ro/pp/home.php23 Sistemul Energetic Național (SEN) este un sistem pentru producerea și distribuirea curentului electric, din România. El este format din totalitatea centralelor electrice și a rețelelor de distribuție inerconectate de pe teritoriul țării

Bucuresti, 2013 14

http://www.opcom.ro/pp/home.php


Reteaua Electrica de Transport (RET)24 este definita ca fiind reteaua electrica de interes

national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV. Liniile si statiile

electrice care alcatuiesc sistemul national de transport au fost construite, in majoritate, in

perioada anilor 1960-1970, la nivelul tehnologic al acelui deceniu. Este de remarcat insa ca

starea tehnica reala a instalatiilor se mentine la un nivel corespunzator ca urmare a faptului ca

Transelectrica desfasoara un program riguros de mentenanta si ca s-a impus un program

sustinut de retehnologizare si modernizare a instalatiilor si echipamentelor.

2.5. Securitatea energetică - element esenţial al dezvoltării economice

“România este puternic angajată în respectarea cu strictete a obligatiilor asumate

prin semnarea şi ratificarea unor tratate şi conventii internationale în domeniul energetic

şi aplică o politică clară de neproliferare. În acest sens, România manifestă o puternică

aderentă la actiunile initiate pe plan international pentru întărirea securitătii, pentru

asigurarea protectiei împoriva radiatiilor, pentru gospodărirea în sigurantată a deşeurilor

radioactive şi a combustibilului ars, pentru eliminarea pericolului proliferării nucleare,

pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear şi radiologic.

“Facilitarea accesului la piaţa de energie din România, inclusiv pe pieţele centralizate,

a participanţilor din alte ţări şi eliminarea barierelor de ordin administrativ (de exemplu

recunoaşterea prin reciprocitate a licenţelor participanţilor la piaţă din alte ţări sau

introducerea conceptului de trader de energie, nelicenţiat).”

Crearea pieţei de capacităţi, sau a unui mecanism reglementat de remunerare a

capacităţii, ca instrument de asigurare a siguranţei în funcţionare a SEN în condiţii de secetă

sau alte perturbaţii de durată în sectorul de producere a energiei electrice.”

Revizuirea mecanismelor Codului Comercial, în vederea:

întăririi rolului Opcom ca operator al pieţei angro şi diversificării operatorilor doar pe

piaţa cu amănuntul;

revizuirii mecanismelor de producţie prioritară;

revizuirii mecanismelor de decontare, inclusiv cele privind decontarea pieţei de

echilibrare;

utilizării centralei cu acumulare pompare la nivel regional;

24 Reteaua Electrica de Transport. http://legestart.ro/Hotararea-627-2000-reorganizarea-Companiei-Nationale-Electricitate-S-A-.

Bucuresti, 2013 15

http://legestart.ro/Hotararea-627-2000-reorganizarea-Companiei-Nationale-Electricitate-S-A-

http://legestart.ro/Hotararea-627-2000-reorganizarea-Companiei-Nationale-Electricitate-S-A-


elaborarea legislatiei secundare (Hotarare a Guvernului României) privind constituirea

resurselor financiare necesare pentru depozitarea finala si dezafectarea unitatilor

nuclearoelectrice.

Amendarea actualei legi a energiei electrice sau iniţierea unui proiect legislativ nou in

vederea creerii unor facilitati pentru utilizarea unor suprafete de teren din domeniul public al

statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea de obiective energetice (unităţi de

producere a energiei electrice, reţele electrice).

“Domeniile prioritare pentru cercetarea aplicativă, dezvoltarea,

inovarea energetică, sunt urmatoarele:

sisteme şi tehnologii energetice noi care sa conduca la creşterea securităţii în

alimentarea cu energie;

promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu accent pe utilizarea

cărbunilor prin tehnologii curate, a energiei nucleare şi a surselor regenerabile, de

natură să mărească competitivitatea şi securitatea alimentării;

informatizarea proceselor de producere a energiei electrice şi a proceselor decizionale

în sectorul energetic;

creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic, cu accent deosebit pe

reducerea pierderilor de energie în clădirile publice şi rezidenţiale şi la consumatorii

industriali;

promovarea tehnologiilor energetice curate şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de

seră;

promovarea de tehnologii de protecţie a mediului de efectele proceselor şi

echipamentelor energetice:

redarea haldelor de cenuşa în circuitul agricol;

decontaminarea solurilor şi apelor din jurul centralelor electrice;

reducererea emisiilor poluante ale centralelor electrice;

captarea şi stocarea CO2;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

promovarea transferului de cunoştinţe şi tehnologii în domeniul energetic;

fundamentarea strategiilor energetice ale localităţilor;

promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă prin:

actualizarea hărţilor cu potenţialul eolian, solar, biomasă, plante energetice, etc;

Bucuresti, 2013 16


studii cu privire la conectarea la sistemul energetic naţional a surselor de energie

regenerabilă;

studierea posibilităţii de utilizare a energiei valurilor;perfecţionarea mecanismelor de

sustinere a investitiilor in acest domeniu.

Identificarea de noi modalităţi de generare şi utilizare a hidrogenului şi perfecţionarea

pilelor de combustie;

Cercetări fundamentale privind identificarea de noi surse de energie.

“Strategia energetică are implicaţii majore asupra securităţii naţionale. Un rol

esenţial în acest domeniu revine asigurării securităţii energetice prin: asigurarea unei balanţe

echilibrate între cerere şi productia nationala de energie, optimizarea structurii consumului de

resurse energetice primare si creşterea eficienţei energetice. Se va acţiona cu prioritate pentru

diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu

resurse energetice din import.”

Uniunea Europeana a stabilit abordarea unitară a protectiei infrastructurilor

energetice25. România, în ca stat membru al Uniunii Europene, preia sarcinile care revin

statelor membre din documentele legate de securitatea instalaţiilor.

Elementele definitorii ale politicii României în domeniul energetic sunt în deplină

concordantă cu obligatiile asumate prin semnarea şi ratificarea tratatelor şi

conventiilor.

România consideră că securitatea energetica şi protectia instalatiilor şi a materialelor

trebuie asigurate pornind de la interdependentele şi sinergia celor două domenii.

Prin respectarea consecventă a politiciilor sale de securitate, România urmareşte să

se mentină în topul tărilor care operează instalatii nucleare la standardele de securitate.”

25 "Protectia infrastructurilor critice in lupta impotriva terorismului" adoptata de CE în 2004.

Bucuresti, 2013 17


3. Propuneri si concluzii

România fiind membră a Uniunii Europene, trebuie să-şi stabilească o strategie

energetică proprie, care să ţină seama, pe de o parte de directivele UE şi de alte reglementări

europene de mediu, iar pe de altă parte să acorde atenţie mărită modului cum răspunde la cele

trei provocări majore mondiale privind creşterea economică, consumul de energie şi de

resurse energetice şi conservarea mediului ambient.

În condiţiile interconectării sistemului energetic naţional (SEN) cu Uniunea de

Coordonare a Transportului Energiei Electrice (UCTE ) şi aderării României la Uniunea

Europeană, s-au luat măsurile necesare pentru formarea unei pieţe de energie electrică

româneşti, care să fie integrată în cea europeană.

Piaţa de energie electrică permite consumatorilor de energie electrică să achiziţioneze

energie electrică în condiţii de competitivitate, în conformitate cu reglementările în domeniu,

existente la data achiziţiei. Începând cu august 2000 în România funcţionează o Piaţă de

Energie Electrică, la început pe baza vechiului Cod Comercial, iar din anul 2005 pe baza

noului Cod Comercial.

Restructurarea sectorului energiei electrice are drept scop scăderea preţurilor energiei

electrice prin mecanisme concurenţiale.

Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici

energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde26.

Pentru o politică energetică a Uniunii Europene. I-au urmat, în acelaşi an, Cartea

Albă27 – O politică energetică a Uniunii Europene, apoi o nouă secvenţă de comunicări în

1996 şi 1997, numită Cartea Verde pentru o Strategie Comunitară – Energie pentru viitor:

Surse Regenerabile de Energie, respectiv Cartea Albă: Energie pentru viitor – Surse

Regenerabile de Energie.

Aşadar, se observă că securitatea energetică se află la întretăierea tuturor

dimensiunilor securităţii, întrucât realizarea ei depinde de atingerea unui anumit grad de

consens politic şi militar, are un impact direct asupra economiei, societăţii şi mediului, şi, nu

26 Cartea verde a Comisiei Europene este un document de consultare publicat de către Comisia Europeană cu privire la un anumit subiect, pentru a obtine punctele de vedere ale cercurilor interesate cu privire la o diversitate de probleme.Comisia publică câte o carte verde pentru fiecare subiect important, spre a stabili cu mai multă exactitate viitoarele orientări ale politicii sale cu privire la subiectul în cauză27 O politică energetică a Uniunii Europene

Bucuresti, 2013 18


în ultimul rând, vizează protejarea fiecărui individ uman. Problema securităţii energetice se

pune în aceiaşi termeni ca şi cea a securităţii internaţionale: securitatea unui actor poate

însemna insecuritatea altuia.

Deşi România deţine resurse energetice relativ importante, ea nu-şi poate satisface, în

condiţiile globalizării, necesităţile interne şi de export. De aceea, doar integrarea în reţelele

energetice ale Uniunii Europene oferă o perspectivăclară energeticii din ţara noastră. În plus,

cooperarea economică dintre Uniunea Europeanăşi Federaţia Rusă şi un parteneriat strategic

şi energetic solid ar reprezenta o şansă clară pentru dezvoltarea durabilă a ţării şi pentru

programul energeticii. S-ar asigura resurse absolut necesare, în condiţii de securitate

energetică, şi s-ar deschide României pieţe mai puţin abordate până astăzi.

Bucuresti, 2013 19


4. Bibliografie

1. Directiva 77/2001/CEE din 27 septembrie 2001 a Parlamentului European şi a

Consiliului privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de

energie pepiaţa internă de energie electrică.

2. Curs “Open Surce Intelligence”(OSINT) Coordonator, Conf. Univ. Dr. Marius Sebe,

Experti: Drd. Cristian lazar, Drd. Daniela Mitu, Raluca Galaon, 2013.

3. Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 - Direcţii şi obiective

strategice în sectorul energiei electrice.

4. Drept si legislatie in energie si mediu “-editat de catre Ionescu Cristina, 2010.

5. www.transelectrica.ro si Wikipedia.org ,publicate in 5 decembrie 2010.

6. www.transelectrica.ro din data de 01.07.2012

7. Strategia energetică a României, 2007-2020,apartu pe 16 mai 2012.

8. Security and critical infrastructures, „Monitorul de petrol şi gaze” a scriitorului James

L. Jones.

9. John Gault (2004), „EU Energy Security and the Periphery”, în European Union Foreign

Security Policy, Ed. Routledge.

10. www.statistici.insse.ro din data de 22.11.2011.

11. N. Opriş şi M. Dragomir – Implicaţii ale deschiderii pieţei regionale asupra

participanţilor la piaţa internă de energie – Energetica nr. 6, 2003, Bucureşti.

12. Legea nr. 213/1998, actualizata, privind proprietatea publica si regimul juridic al

acesteia.

13. Legea 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor.

14. Mohan Monasinghe, Peter Meier (1993), Energy Policy Analysis and Modeling, Ed.

Cambridge University Press.

15. George Angliţoiu, „Strategia de securitate energetică a Uniunii Europene” în Revista

Cadran Politic, http://www.cadranpolitic.ro, accesat la 12.04.2009.

16. Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 Direcţii şi obiective

strategice în sectorul energiei electrice I. -

http://www.minind.ro/dezbateri_publice/strategia_energetica_20112035_20042011

17. Hotararea 627 din 13 iulie 2000 (Hotararea 627/2000) privind reorganizarea

Companiei Nationale de Electricitate - S.A

Bucuresti, 2013 20

http://www.cadranpolitic.ro/


18. Curs “Securitate si Intelligence”,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si

Asistenta Sociala, Master Studii de Securitate, 2013.

19. O politică energetică a Uniunii Europene

20. Prognoza Echilibrului Energetic – 2012 - 2020

21. . http://www.hotnews.ro

22. http://www.nerambursabil.ro

23. http://www.businessmagazin.ro

24. http://www.business24.ro

25. http://www.romtradeinvest.ro

26. http://www.ziare.com

27. http://proiectareinstal.ro

28. http://adevarul.ro

29. http://www.weu.int. – Uniunea Europei Occidentale

30. http://www.mediafax.ro

31. http://energy-center.ro

32. http://www.bloombiz.ro/business/se-lucreaza-la-o-strategie-de-securitate-energetica-pe-

termen-mediu-a-romaniei

33. http://legestart.ro

34. http://iss.europa.eu – Institutul pentru Studii de Securitate al UE

35. http://bistritanews.ro

Bucuresti, 2013 21

http://legestart.ro/

http://energy-center.ro/

http://www.mediafax.ro/

http://adevarul.ro/

http://proiectareinstal.ro/

http://www.ziare.com/

http://www.romtradeinvest.ro/

http://www.business24.ro/

http://www.businessmagazin.ro/

http://www.nerambursabil.ro/

http://www.hotnews.ro/

“securitatea si independenta energetica a companiei nationale de transport a energiei electrice...

Documents