“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
Universitatea din BucurestiFacultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Master Analiza InformatiilorAnul II – FR – semestrul II
Coordonatori: Dr. Laurentiu Han Dna. Mariana Stan
Echipa de proiect: Stan Marieta
Adriana Caus Lucian Soava Stefan Nicolae Geanina Achimescu Ion
Bucuresti, 2013 1
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
CUPRINS
1.Introducere…………………………………………………………………………..…..pag 3
2. Strategia de securitate energetica a Romaniei ………………................…………….…pag 4
2.1. Despre Transelectrica (Stan Marieta Adriana)…………………..................…pag 4
2.2. Globalizarea si securitatea energiei electrice (Caus Lucian) ………...........…pag 5
2.3.Strategia de securitate si independenta energetica (Soava Stefan).....................pag 9
2.4. Productia si consumul de energie (Nicolae Geanina)...............….........…….pag 13
2.5. Securitatea energetică -element esenţial al dezvoltării economice
(Achimescu Ion)..............................................................................................pag 15
3. Propuneri si concluzii.....................................................................................................pag 18
4. Bibliografie…………...………….…………………..............................……..........…pag 20
Bucuresti, 2013 2
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
Introducere
Prin aceasta abordare teoretica, ne-am propus sa aplicam cunostintele dobandite la
cursul de “Securitate si Intelligence”, legate de importanta securitatii si independentei
energetice a operatorului de transport si de sistem C.N TRANSELECTRICA S.A si rolul
cheie pe piata de energie electrica din Romania.
C.N. TRANSELECTRICA S.A. administreaza si opereaza sistemul electric de transport
si asigura schimburile de electricitate intre tarile Europei Centrale si de Rasarit, ca membru
al ENTSO-E (Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie
Electrica).
Este responsabila pentru transportul energiei electrice, functionarea sistemului si a
pietei, asigurarea sigurantei Sistemului Electroenergetic National (SEN). De asemenea
reprezinta principala legatura dintre cererea si oferta de electricitate, echilibrind permanent
productia de energie cu cererea.
Energia a devenit un factor strategic in politica globala, o componentă vitala pentru
dezvoltarea economica si progresul societatii in ansamblu generand o serie de preocupari la
nivel mondial inca din perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial.
Am folosit pentru acesta analiza mai multe categorii de surse de informatii deschise –
mass-media traditionala, internetul si new media, informatii din medii academice si date
oficiale.
Necesitatea cererii privind siguranta si independenta energetica, este datorata
ciclului de intelligence. Majoritatea expertilor considera ca abordarea problemelor de
securitate si intelligence presupune abordarea mai multor aspecte: relatii nationale si
internationale, conexiunile si interconexiunile statale, legaturile si conceptiile cu privire la
activitati specifice.
Bucuresti, 2013 3
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
2. Strategia de securitate energetica a Romaniei
2.1. Despre Transelectrica
“ Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. este
operatorul national de transport de energie electrică din România. Compania a fost înființată
în iulie, 2000 prin reorganizarea CONEL1, având ca obiect de activitate transportul energiei
electrice, operator de sistem si dispecer. În august 2006, Ministerul Economiei si Comertului
a listat la Bursa de Valori Bucuresti 10% din actiunile companiei.”
“Transelectrica este detinută în proportie de 73,7% de Ministerul Economiei si
Comertului, 13,5% de Fondul Proprietatea, 10% din actiuni sunt tranzactionate la Bursa de
Valori Bucuresti, iar 2,8% sunt detinute de persoane despăgubite pentru deposedările din
timpul regimului comunist.”
“ Compania gestionează, operează, întretine, modernizează si dezvoltă o retea de
transport formată din 79 de statii electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.506
MVA, si 9.028 kilometri de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV si 750 kV, aflate în
gestiunea a opt sucursale de transport.”2
Compania detine următoarele filiale:
institutul de cercetări si modernizări energetice Icemenerg3
filiala de formare a energeticienilor Formenerg4
Icemenerg-Service
OPCOM5 - operatorul bursei de energie
SMART - societatea pentru Servicii de Mentenanță a Retei Electrice de Transport
Teletrans, firmă de comunicatii filiala de servicii de telecomunicatii si tehnologia
informatiei.
1 Compania Națională de Electricitate (CONEL) este o fostă companie de stat înființată în anul 1998 prin reorganizarea RENEL.2
www.transelectrica.ro
3 În septembrie 2010, Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG), filială a Transelectrica, a fost reorganizat și a trecut sub coordonarea Ministerului Economiei. În anul 2009, ICEMENERG a avut o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei și un profit net de 1,16 milioane de lei . www. Wikipedia.org.4 Filiala de formare a energeticienilorce apatine Transelectrica S.A.5 OPCOM este o filială a transportatorului național de electricitate, Transelectrica, care are rolul de administrator al pieței de energie electrică, conform prevederilor legislației primare și secundare în vigoare.
Bucuresti, 2013 4
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
6“Transelectrica SA este singurul operator care asigura serviciul de transport al energiei
electrice, de conducere tehnica operationala a Sistemului Electroenergetic National si de
administrare a pietei de energie electrica (prin filiala sa cu personalitate juridica OPCOM SA)
aceste domenii fiind considerate prin lege monopol natural”
Transelectrica S.A. desfasoara aceste activitati în baza licentei acordate de A.N.R.E7.,
având tarife reglementate care permit accesul nediscriminatoriu si echitabil al tuturor
participantilor de pe piata la RET8, fara a realiza venituri suplimentare din alte activitati.
2.2. Globalizarea si securitatea energiei electrice
Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se
realizeaza in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu economii in
tranziţie, exercita o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorita cresterii
economice si schimbarilor structurale din economie.
Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaţia
din Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI cresterea pretului
ţiţeiului care a indus si cresteri ale preţurilor gazelor naturale.
Integrarea europeană reprezintă un proces de lungă durată. El se axează pe asimilarea
valorilor europene, integrarea în reţelele economice europene, adaptarea instituţională şi
realizarea unei bune guvernări.
Importantă este realizarea unei convergenţe între interesul naţional şi cel
comunitar. Desigur, apartenenţa României la NATO9 şi UE impune „constrângeri de alianţă”
şi „mecanisme de integrare” (economică, politică şi militară) de care politica externă şi de
securitate nu poate face abstracţie. Interesele naţionale tradiţionale se vor combina cu cele
europene şi euroatlantice. În acelaşi timp, decidenţii de la Bucureşti trebuie să respecte
tratatele şi acordurile bilaterale, trilaterale, regionale şi internaţionale la care sunt parte.
În momentul de faţă, ca document oficial, dispunem de Strategia de Securitate
Naţională, aprobată de CSAT la 17 aprilie 2006. Aceasta identifică drept vulnerabilităţi:
6
7 Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este o instituție publică autonomă din România, de interes național cu personalitate juridică, aflată în coordonarea directă a viceprim-ministrului8 Retea electrica de transport9 Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză si OTAN în franceză si spaniolă) este o aliantă politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 19 state din Europa si America de Nord.
Bucuresti, 2013 5
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile; tendinţele negative persistente
în plan demografic; nivelul ridicat al stării de insecuritate socială; proporţia redusă,
fragmentarea şi rolul nesemnificativ al clasei mijlocii; insuficienta dezvoltare a societăţii
civile şi a spiritului civic; slăbiciunile infrastructurii strategice; starea precară de sănătate a
populaţiei; disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ; organizarea inadecvată a
sistemului situaţiilor de criză, etc.
Faptul că energia joacă un rol critic în dezvoltarea socio-economică a încetat demult a
mai constitui o noutate. Identificarea şi analizarea problemelor din acest sector, respectiv
dezvoltarea opţiunilor de politică energetică reprezintă aşadar subiecte importante de studiu
pentru guverne şi cercetători cu scopul dezvoltării comunităţii10.
Dar obiectivul principal extern îl constituie dezideratul general al unei Politici
Energetice Internaţionale graţie căreia statele membre ale Uniunii Europene “să vorbească
într-o singură voce” 11.
În cadrul primei zile a conferinţei Royal United Services Institute, Jonathan Eyal,
expert în securitate internaţională, a criticat aspru lipsa de coordonare şi de viziune strategică
a Uniunii Europene.
El a subliniat faptul că între UE şi NATO trebuie să existe o relaţie foarte strânsă şi că
guvernele ţărilor din Uniune nu au putere deplină pentru a reglementa piaţa energetică.
„Există un preţ mare pe care guvernele îl vor plăti în cazul în care statul rămâne principalul
actor pe piaţa energetică întrucât nu trebuie să uităm de rolul companiilor private. Concluzia
pe care o putem trage este aceea că nu există un consens la nivel internaţional în ceea ce
priveşte atitudinea faţă de Rusia. Suferim cu toţii de o anumită psihoză în legătură cu această
ţară”, a mai spus Eyal, adăugând: „Problema este aceea că o mare parte a cadrului legal pentru
statele UE este stabilită de Comisia Europeană. Iar UE nu a ajuns la nici un consens dacă
sectorul energetic este o piaţă normală sau una strategică, în care guvernele pot să joace un
rol”. Edward Chow, expert american: Securitatea energetica a Romaniei depinde de un mix de
solutii pe termen scurt, mediu si lung. Nu va puneti toate ouale intr-un cos fragil
“Imbunatatirea eficientei energetice, construirea unui terminal de gaz lichefiat si
proiecte majore pe termen lung ar putea fi solutiile pentru securitatea energetica a Romaniei,
crede expertul american Edward Chow, de la Centrul pentru Studii Strategice Internationale
(CSIS) din Washington. "Daca va concentrati doar pe proiecte pe termen lung, este ca si cum 10 Mohan Monasinghe, Peter Meier (1993), Energy Policy Analysis and Modeling, Ed. Cambridge University Press.11 George Angliţoiu, „Strategia de securitate energetică a Uniunii Europene” în Revista Cadran Politic, http://www.cadranpolitic.ro, accesat la 12.04.2009.
Bucuresti, 2013 6
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
v-ati pune toate ouale intr-un cos extrem de fragil", a spus el intr-o conferinta sustinuta la
MAE”.
"Romania pare sa se lupte inca pentru a gasi modelul potrivit in ceea ce priveste
configurarea pietei si a sistemului energetic intern. Este un lucru de asteptat, din moment ce
un astfel de proces nu este usor de implinit in 20 de ani, cat a avut Romania la dispozitie,
pentru ca este un domeniu care trebuie conceput pe termen lung si la o scala foarte larga",
crede expertul american, cu o experienta de 30 de ani in domeniul energiei, atat in mediul de
business, la Chevron, cat si in Administratia americana. Este o opinie conturata in urma
discutiilor avute la Bucuresti zilele acestea, in intalniri cu ministrul de externe, reprezentanti
ai Ministerului Economiei, agentiilor de reglementare, parlamentari si specialisti, intrucat a
recunoscut ca, in ceea ce priveste Romania, nu este foarte familiarizat cu situatia.
El crede insa ca, pentru securitatea energetica a Romaniei, nu trebuie gasita o singura
solutie, ci un mix de solutii pe termen scurt, mediu si lung. "Securitatea energetica este un bun
public, iar guvernele au un rol vital de jucat in acest sens. Tocmai fiindca este un bun public
este nevoie de un mix de politici", a spus Chow.
In cazul Romaniei, solutiile pe termen scurt (1-2 ani) ar fi proiectele privind eficienta
energetica si interconectarea cu tarile din regiune. "Interconectivitatea regionala aduce
avantaje esentiale imediate, fie ca este vorba de conectarea cu Ungaria sau cu Bulgaria.
Acestea sunt proiecte esentiale, care va aduc beneficii rapide intr-o perioada scurta si cu
investitii relativ mici. Nu scapati aceste proiecte din vedere!"12
In ceea ce priveste proiectele pe termen mediu - mai costisitoare (cateva sute de
milioane, poate un miliard) si presupun o perioada de realizare intre 3 si 5 ani - terminalul de
gaz lichefiat de la Constanta ar putea fi unul dintre ele. Un astfel de proiect ar avea un impact
regional si ar putea atrage astfel mai usor investitori. In privinta proiectelor pe termen lung, un
gazoduct precum Nabucco ar putea fi raspunsul.
Deocamdata insa, Romania plateste la Gazprom un pret mult prea mare pentru gaz,
pret despre care Edward Chow zice ca l-a socat. "Habar nu aveam cat de mari sunt preturile
pe care Romania le plateste pentru gazul de import fata de alte tari pana sa vin aici. Stiam ca
este mai mare, puteam sa fiu surprins, dar sunt chiar socat de diferenta de pret, cred ca e un
pret determinat politic. Mi se pare ciudat ca Romania plateste un pret semnificativ mai mare
decat Bulgaria pentru gaz", a remarcat el.
12 John Gault (2004), „EU Energy Security and the Periphery”, în European Union Foreign Security Policy, Ed. Routledge.
Bucuresti, 2013 7
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
Nu a putut vorbi despre o solutie, necunoscand piata, insa a gasit o explicatie privind
conjunctura regionala si politica Gazprom de tipul "divide si cucereste": "Atat timp cat tarile
consumatoare nu coopereaza si atata timp cat nu exista o piata regionala deplin functionala, ci
o serie de piete nationale, producatorul de gaz va reusi sa obtina maximum de profit
economic. Un jucator puternic pe piata, in acest caz Gazprom, isi poate mari profitul nu
numai prin producerea unui volum mai mare de gaz, ci si prin adaosul comercial. Trebuie sa
ne punem problema de ce tocmai Romania permite unui furnizor ca Gazprom sa impuna un
astfel de pret, pe care nu il poate cere in alta parte? Este lipsa de interconectivitate, faptul ca
alte guverne nu permit tranzitarea gazului? Sunt preturile productiei interne prea mici?".
Nabucco vs. South Stream
“Intr-un domeniu in care nu companiile, statele si politica sunt cele care construiesc
conducte, ci banii, Edward Chow a calificat Nabucco un proiect foarte scump - costurile lui au
ajuns la 7,9 miliarde euro - insa, prin comparatie, South Stream "nu este cea mai eleganta
solutie economica", ceea ce nu inseamna totusi ca acest gazoduc nu se va construi.”
"De-a lungul experientei mele, am invatat ca banii conteaza. Nu guvernele, companiile
sau tarile construiesc conducte, ci banii construiesc conducte. Eu nu pot sa inteleg
fundamentele economice ale South Stream, de exemplu, dar acest lucru nu inseamna ca acest
proiect nu se va implini. Chiar daca eu cred ca South Stream nu este cea mai eleganta solutie
economica, acest lucru nu inseamna, in mod necesar, ca acesta nu se va dezvolta", a spus
expertul american, argumentand prin alt caz, Blue Stream, un proiect dus la capat de Gazprom
si care a functionat ani la randul la jumatate din capacitate, dar care a existat nu pentru
eficienta sa economica, ci din ratiuni politice.
In ceea ce priveste Nabucco, acesta este in stadiul "in care cauta furnizori care sa
inteleaga care sunt costurile de transport". "Aceste costuri vor fi comparate de tarile
furnizoare cu celelalte oferte existente pe piata. Similar, si consumatorii vor sa stie care va fi
pretul gazului si ce alternative au. Nu inseamna ca daca un pret este mai mare decat celalalt il
voi refuza. Depinde de valoarea pe care o atribui diversificarii resurselor energetice. Daca este
vorba numai de un dolar in plus, atunci poate ca sunt dispus sa platesc, daca e vorba de 100 de
dolari poate ca nu mai pot plati", a spus Chow
Esential este insa sa existe un calcul al pretului final al gazului, unul transparent,
pentru ca cei implicati in proiect sa ii poata evalua oportunitatea si sa isi poata evalua
optiunile. "Cred ca Nabucco isi va face temele in acest sens pentru a transforma un proiect din
stadiul de concept in realitate", a mai spus Chow
Bucuresti, 2013 8
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
2.3. Strategia de securitate si independenta energetica
“ In ultima vreme este tot mai vehiculat termenul de „securitate energetica”, aceasta
fiind apreciata drept cheia securitatii regionale: „orice esec al infrastructurii energetice
critice are potentialul unui impact politic, militar si social”.
“ In prezent, Europa este din ce in ce mai dependenta de resurse energetice si, prin
urmare, in cautare de noi furnizori in domeniu prin intermediul carora sa-si poata asigura
cererea si securitatea. Proiectele actuale reflecta cu precadere interesele Europei pentru Zona
Caspica si Nordul Africii concomitent cu intentia de limitare a dependentei fata de Rusia.”
“ Aceasta din urma, la randul ei, in calitate de furnizor, doreste sa-si limiteze
dependenta de spatiul ucrainean de tranzit, indreptandu-si atentia spre Turcia, totodata initiind
proiecte alternative la proiectele promovate de Uniunea Europeana.”
“ Europa detine a saptea parte din consumul mondial de energie si este dependenta de
importuri pentru mai mult de jumatate din necesarul energetic. Pentru a face fata cererii
explozive de hidrocarburi, Comisia Europeana a preluat rolul de lider în dezvoltarea
parteneriatelor energetice strategice cu furnizori traditionali ai Uniunii Europene – Rusia.”
“ In ceea ce priveste Romania, tara noastra se afla pentru prima data in situatia in care
pozitia geografica, dar si cea geopolitica ii confera o serie de oportunitati, care ar trebui
valorificate la adevarata lor valoare.”13
“Securitatea energetică reprezintă un concept complex politic, tehnic, economic,
comercial si social. Ca o axioma, securitatea energetica absoluta nu exista. Ea se poate realiza
la un nivel de risc acceptabil, cu un cost acceptabil. Ca o definitie sintetica, securitatea
energetica poate fi considerata drept asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie, in
diversele ei forme, cu respectarea unor conditii restrictive, pe un orizont de timp dat.”
Ea presupune asigurarea necesarului de consum, sub aspectul accesibilitatii (la surse
noi de aprovizionare) si al disponibilitatii – respectiv a garantarii pe termen lung a
continuitatii livrarilor.”
“ Privită din punctul de vedere al consumatorilor, securitatea energetică înseamnă
diversificarea geografică a ofertei, utilizarea unei mai mari varietăţi de resurse energetice şi
preţuri ale energiei previzibile, stabile şi cât mai reduse. Obiectivele de natură economică ale
importatorilor de energie sunt: minimizarea costului energiei, majorarea profiturilor şi
evitarea unor disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu energie adecvate pe plan naţional.”
13 Strategia energetică a României, 2007-2020,aparut pe 16 mai 2012
Bucuresti, 2013 9
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
“ Sectorul energetic din România va trebui să facă faţă principalelor provocări care se
manifestă pe plan naţional, la scara UE şi, respectiv, la nivel global: asigurarea securităţii
ofertei de energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra
mediului înconjurător. Aceste provocări sunt cu atât mai importante cu cât România are de
recuperat decalaje severe în ceea ce priveşte gradul de performanţă economică faţă de ţările
dezvoltate. Atât competitivitatea economică, cât şi dezvoltarea durabilă se bazează în mare
măsură pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie.”
“ România înregistrează o intensitate energetică primară şi finală extrem de ridicată
comparativ cu media UE (aproximativ de 4 ori mai mare). Mai mult, analiza comparativă a
indicatorilor de competitivitate arată că intensitatea energetică reprezintă factorul de
competitivitate cu cel mai mare decalaj faţă de ţările UE, ceea ce poate constitui un handicap
important pentru competitivitatea economiei naţionale, mai ales în perspectiva creşterii
progresive a preţurilor la energie şi a alinierii acestora la nivelurile europene.”
“ Unul dintre cele mai importante obiective pe care trebuie să le îndeplinească
strategia energetică, din perspectiva conceptului de securitate energetică, îl reprezintă
reducerea dependenţei României faţă de importurile de resurse energetice iar, în cazul
gazului natural, reducerea dependenţei de un furnizor unic şi diversificarea surselor de
aprovizionare cu luarea în considerare a criteriilor de accesibilitate, care trebuie să aibă în
vedere amplasarea geografică a furnizorilor, şi de disponibilitate, care se referă la garantarea
pe termen lung a continuităţii şi ritmicităţii livrărilor.” 14
“ Preţul în creştere al surselor energetice externe va contribui, în continuare, la
deprecierea balanţei comerciale şi la accentuarea deficitelor externe. În mare măsură,
creşterea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent periclitează procesul de
dezinflaţie şi stabilitate financiară a economiei româneşti. Reducerea importurilor energetice
contribuie atât la reducerea dependenţei României faţă de sursele externe, cât şi la stabilitatea
macroeconomică, în contextul integrării europene.”15
“ Din perspectiva dezvoltării durabile, priorităţile strategiei energetice a României
trebuie să devină limitarea schimbărilor climatice, a costurilor şi a altor efecte negative ale
acestora asupra societăţii şi a mediului, prin utilizarea unor energii curate, în principal
regenerabile şi prin promovarea eficienţei energetice.”5
14 Drept si legislatie in energie si mediu “-editat de catre Ionescu Cristina,201015
Bucuresti, 2013 10
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
16“ Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 a fost aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 781 din 19 noiembrie
2007. Strategia a fost realizată în concordanţă cu Noua Politică Energetică a Uniunii
Europene, lansată în luna ianuarie 2007 şi aprobată de Consiliul Europei în luna martie
2007.17
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea
economica a tarii, in sensul diminuarii decalajelor fata de Uniunea Europeana.
In acest sens, obiectivul general al sectorului energetic il constituie satisfacerea
necesarului de energie atat in prezent cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut,
adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de
calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.
“ Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea
necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un preţ cât mai scăzut,
adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de
calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.”
“ Strategia prevede trei obiective strategice: dezvoltare durabilă, competitivitate,
securitatea aprovizionării cu energie.”
“Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaţia din
Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI cresterea pretului ţiţeiului
care a indus si creşteri ale preţurilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat cresterea
pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitatilor de rafinare,
problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung. La toate acestea s-
a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor pentru a face fata
situatiilor de criză.
Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicilor energetice ale ţărilor care
sunt net importatoare de energie, in sensul creşterii atenţiei acordate resurselor regenerabile de
energie si îmbunătăţirii eficientei energetice. Totodată, se reevaluează oportunitatea inchiderii
unor centrale nucleare într-o serie de ţări care şi-au propus incetarea producerii de energie
electrică în astfel de centrale.
“In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE), energia este
un element esential al dezvoltării la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare
16
17 . Directiva 77/2001/CEE din 27 septembrie 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pepiaţa internă de energie electrică
Bucuresti, 2013 11
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii
dependentei de importul de resurse energetice precum şi a creşterii preţului energiei. Pentru
depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa
promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila
si competitivitate.
In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca
dependenta de importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuala, la 84% in anul
2030 iar pentru petrol, de la 82% la 93% pentru aceeaşi perioadă.”18
Pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, “Strategia energetică a României”
prevede adoptarea următoarelor tipuri de măsuri:
măsuri generale, valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier,
producere, transport, distribuţie şi înmagazinare a gazelor naturale şi produse
petroliere, precum şi producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi
termice);
măsuri specifice domeniilor: protecţia mediului, eficienţa energetică,
restructurare privatizare şi accesarea Fondurilor structurale.
“ Îndeplinirea obiectivelor “Strategiei energetice a României”19 este afectată de
existenţa unor disfuncţionalităţi ale sectorului energetic, cele mai importante fiind
următoarele:
Imperfecţiunile cadrului instituţional şi legislativ;
Strategia energetică a României;
Eficienţa energetică foarte scăzută;
Încălzirea centralizată şi co-generarea;
Lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producere;
Modelul de restructurare, piaţa de energie, autorităţile de reglementare;
Privatizarea sectorului energetic;
Lipsa de investiţii pentru sectorul energetic.
“ Astfel, cu privire la securitatea si independenta energetică a României20 s-au
cristalizat următoarele concluzii:
18 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei electric - http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/strategia_energetica_20112035_2004201119 Strategia energetică a României, 2007-2020,aparut pe 16 mai 201220 http://www.mae.ro/node/1602
Bucuresti, 2013 12
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
necesitatea revizuirii strategiei politicilor energetice, care va trebui axată, în special,
pe securitatea aprovizionării cu energie;
reducerea dependenţei României faţă de importurile de resurse energetice, iar, în cazul
gazului natural, reducerea dependenţei de un furnizor unic şi diversificarea surselor de
aprovizionare – cu luarea în considerare a criteriilor de accesibilitate şi de
disponibilitate;
menţinerea unui mix echilibrat în privinţa structurii balanţei energetice;
se impune interconectarea sistemului electroenergetic naţional cu cele ale celorlalte
ţări europene, pentru evitarea riscului întrerupeii în alimentarea cu energie;
trebuie acordată o atenţie deosebită momentului în care se iau decizii în privinţa
sisetmului energetic naţional, având în vedere inerţia acestuia (intervalul de timp între
decizie şi realizarea practică fiind de aproximativ 4-20 de ani);
stimularea investiţiilor în sectorul energetic în scopul modernizării şi eficientizării
acestuia (în toate sectoarele de consum pierderile energetice sunt deosebit de ridicate,
şi anume de 30-35% ) şi, în acelaşi context, urmărirea reducerii impactului negativ
asupra mediului;
crearea unui cadru instituţional propriu pentru sectorul energetic (de exemplu, un
Minister al Energiei şi Resurselor) dispersarea activităţilor din sectorul energetic în
diverse departamente sau direcţii din cadrul altor ministere, nemaireprezentând o
perspectivă viabilă.
2.4. Productia si consumul de energie
“Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie
primara: ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si un potential valorificabil
de resurse regenerabile relativ modest.”
In afara de tranzactionarea energiei electrice, Ministerul Economiei, Comertului si
Mediului de Afaceri a sustinut lansarea de catre Opcom21 a platformei pentru certificatele de
emisii de gaze cu efect de sera (iunie 2010) si totodata a incurajat cooperarea Opcom cu Bursa
de Valori Bucuresti in vederea crearii pietei derivativelor pentru energie electrica care sa
asigure protejare impotriva riscului sporit de volatilitate datorat cresterii cantitatilor
21 http://www.opcom.ro/pp/home.php
Bucuresti, 2013 13
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
tranzactionate in piata spot. Lichiditatea actuala a pietelor Opcom este de circa 25% din
consum . 22
„Investiţiile efectuate până în prezent în reţeaua electrică de transport (RET) au permis
realizarea într-o primă etapă a unei noi şi moderne infrastructuri de conducere prin dispecer şi
a infrastructurii necesare funcţionării pieţei de electricitate (reţea naţională de fibră optică,
noul sistem EMS-SCADA, sistemul de măsurare a cantităţilor de energie electrică
tranzacţionate angro, platforme IT de tranzacţionare şi decontare). Este în curs de
desfăşurare programul de modernizare a întregii reţele la nivelul celor mai înalte standarde
europene cu lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante
din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe linii de interconexiune.
Circa 69% din lungimea totala a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale
are durata normată de funcţionare depăşită. Din totalul staţiilor de reglare şi măsurare,
aproximativ 27% sunt în funcţiune de peste 25 ani. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale
sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, circa 40%
având durata normată de viaţă depăşită.
In Sistemul Energetic National (SEN)23 sunt in functiune, din punct de vedere al
tehnologiei de producere a energiei electrice, patru tipuri principale de grupuri
generatoare: hidroelectrice, termoelectrice clasice, nuclearelectrice si eoliene. Astfel:
cele mai mari grupuri din sistem sunt cele doua unitati nucleare de 707
MW/unitate de la Cernavoda (prima unitate fiind pusa in functiune in
1996, iar ce-a de-a doua unitate in 2007);
grupuri hidroelectrice cu puteri unitare de la valori mai mici de 1 MW, pana la
194,4 MW (puterea instalata dupa reabilitarea grupurilor din Centrala
Hidroelectrica Portile de Fier I);
grupuri termoelectrice clasice cu un domeniu larg de variatie a puterii unitare
instalate: de cativa MW, pentru unele grupuri ale autoproducatorilor, pana la 330
MW, puterea unitara a grupurilor de condensatie pe lignit din centralele Rovinari
si Turceni.
22 Sursa http://www.opcom.ro/pp/home.php23 Sistemul Energetic Național (SEN) este un sistem pentru producerea și distribuirea curentului electric, din România. El este format din totalitatea centralelor electrice și a rețelelor de distribuție inerconectate de pe teritoriul țării
Bucuresti, 2013 14
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
Reteaua Electrica de Transport (RET)24 este definita ca fiind reteaua electrica de interes
national si strategic cu tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV. Liniile si statiile
electrice care alcatuiesc sistemul national de transport au fost construite, in majoritate, in
perioada anilor 1960-1970, la nivelul tehnologic al acelui deceniu. Este de remarcat insa ca
starea tehnica reala a instalatiilor se mentine la un nivel corespunzator ca urmare a faptului ca
Transelectrica desfasoara un program riguros de mentenanta si ca s-a impus un program
sustinut de retehnologizare si modernizare a instalatiilor si echipamentelor.
2.5. Securitatea energetică - element esenţial al dezvoltării economice
“România este puternic angajată în respectarea cu strictete a obligatiilor asumate
prin semnarea şi ratificarea unor tratate şi conventii internationale în domeniul energetic
şi aplică o politică clară de neproliferare. În acest sens, România manifestă o puternică
aderentă la actiunile initiate pe plan international pentru întărirea securitătii, pentru
asigurarea protectiei împoriva radiatiilor, pentru gospodărirea în sigurantată a deşeurilor
radioactive şi a combustibilului ars, pentru eliminarea pericolului proliferării nucleare,
pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear şi radiologic.
“Facilitarea accesului la piaţa de energie din România, inclusiv pe pieţele centralizate,
a participanţilor din alte ţări şi eliminarea barierelor de ordin administrativ (de exemplu
recunoaşterea prin reciprocitate a licenţelor participanţilor la piaţă din alte ţări sau
introducerea conceptului de trader de energie, nelicenţiat).”
Crearea pieţei de capacităţi, sau a unui mecanism reglementat de remunerare a
capacităţii, ca instrument de asigurare a siguranţei în funcţionare a SEN în condiţii de secetă
sau alte perturbaţii de durată în sectorul de producere a energiei electrice.”
Revizuirea mecanismelor Codului Comercial, în vederea:
întăririi rolului Opcom ca operator al pieţei angro şi diversificării operatorilor doar pe
piaţa cu amănuntul;
revizuirii mecanismelor de producţie prioritară;
revizuirii mecanismelor de decontare, inclusiv cele privind decontarea pieţei de
echilibrare;
utilizării centralei cu acumulare pompare la nivel regional;
24 Reteaua Electrica de Transport. http://legestart.ro/Hotararea-627-2000-reorganizarea-Companiei-Nationale-Electricitate-S-A-.
Bucuresti, 2013 15
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
elaborarea legislatiei secundare (Hotarare a Guvernului României) privind constituirea
resurselor financiare necesare pentru depozitarea finala si dezafectarea unitatilor
nuclearoelectrice.
Amendarea actualei legi a energiei electrice sau iniţierea unui proiect legislativ nou in
vederea creerii unor facilitati pentru utilizarea unor suprafete de teren din domeniul public al
statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea de obiective energetice (unităţi de
producere a energiei electrice, reţele electrice).
“Domeniile prioritare pentru cercetarea aplicativă, dezvoltarea,
inovarea energetică, sunt urmatoarele:
sisteme şi tehnologii energetice noi care sa conduca la creşterea securităţii în
alimentarea cu energie;
promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu accent pe utilizarea
cărbunilor prin tehnologii curate, a energiei nucleare şi a surselor regenerabile, de
natură să mărească competitivitatea şi securitatea alimentării;
informatizarea proceselor de producere a energiei electrice şi a proceselor decizionale
în sectorul energetic;
creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic, cu accent deosebit pe
reducerea pierderilor de energie în clădirile publice şi rezidenţiale şi la consumatorii
industriali;
promovarea tehnologiilor energetice curate şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră;
promovarea de tehnologii de protecţie a mediului de efectele proceselor şi
echipamentelor energetice:
redarea haldelor de cenuşa în circuitul agricol;
decontaminarea solurilor şi apelor din jurul centralelor electrice;
reducererea emisiilor poluante ale centralelor electrice;
captarea şi stocarea CO2;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
promovarea transferului de cunoştinţe şi tehnologii în domeniul energetic;
fundamentarea strategiilor energetice ale localităţilor;
promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă prin:
actualizarea hărţilor cu potenţialul eolian, solar, biomasă, plante energetice, etc;
Bucuresti, 2013 16
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
studii cu privire la conectarea la sistemul energetic naţional a surselor de energie
regenerabilă;
studierea posibilităţii de utilizare a energiei valurilor;perfecţionarea mecanismelor de
sustinere a investitiilor in acest domeniu.
Identificarea de noi modalităţi de generare şi utilizare a hidrogenului şi perfecţionarea
pilelor de combustie;
Cercetări fundamentale privind identificarea de noi surse de energie.
“Strategia energetică are implicaţii majore asupra securităţii naţionale. Un rol
esenţial în acest domeniu revine asigurării securităţii energetice prin: asigurarea unei balanţe
echilibrate între cerere şi productia nationala de energie, optimizarea structurii consumului de
resurse energetice primare si creşterea eficienţei energetice. Se va acţiona cu prioritate pentru
diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu
resurse energetice din import.”
Uniunea Europeana a stabilit abordarea unitară a protectiei infrastructurilor
energetice25. România, în ca stat membru al Uniunii Europene, preia sarcinile care revin
statelor membre din documentele legate de securitatea instalaţiilor.
Elementele definitorii ale politicii României în domeniul energetic sunt în deplină
concordantă cu obligatiile asumate prin semnarea şi ratificarea tratatelor şi
conventiilor.
România consideră că securitatea energetica şi protectia instalatiilor şi a materialelor
trebuie asigurate pornind de la interdependentele şi sinergia celor două domenii.
Prin respectarea consecventă a politiciilor sale de securitate, România urmareşte să
se mentină în topul tărilor care operează instalatii nucleare la standardele de securitate.”
25 "Protectia infrastructurilor critice in lupta impotriva terorismului" adoptata de CE în 2004.
Bucuresti, 2013 17
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
3. Propuneri si concluzii
România fiind membră a Uniunii Europene, trebuie să-şi stabilească o strategie
energetică proprie, care să ţină seama, pe de o parte de directivele UE şi de alte reglementări
europene de mediu, iar pe de altă parte să acorde atenţie mărită modului cum răspunde la cele
trei provocări majore mondiale privind creşterea economică, consumul de energie şi de
resurse energetice şi conservarea mediului ambient.
În condiţiile interconectării sistemului energetic naţional (SEN) cu Uniunea de
Coordonare a Transportului Energiei Electrice (UCTE ) şi aderării României la Uniunea
Europeană, s-au luat măsurile necesare pentru formarea unei pieţe de energie electrică
româneşti, care să fie integrată în cea europeană.
Piaţa de energie electrică permite consumatorilor de energie electrică să achiziţioneze
energie electrică în condiţii de competitivitate, în conformitate cu reglementările în domeniu,
existente la data achiziţiei. Începând cu august 2000 în România funcţionează o Piaţă de
Energie Electrică, la început pe baza vechiului Cod Comercial, iar din anul 2005 pe baza
noului Cod Comercial.
Restructurarea sectorului energiei electrice are drept scop scăderea preţurilor energiei
electrice prin mecanisme concurenţiale.
Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici
energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde26.
Pentru o politică energetică a Uniunii Europene. I-au urmat, în acelaşi an, Cartea
Albă27 – O politică energetică a Uniunii Europene, apoi o nouă secvenţă de comunicări în
1996 şi 1997, numită Cartea Verde pentru o Strategie Comunitară – Energie pentru viitor:
Surse Regenerabile de Energie, respectiv Cartea Albă: Energie pentru viitor – Surse
Regenerabile de Energie.
Aşadar, se observă că securitatea energetică se află la întretăierea tuturor
dimensiunilor securităţii, întrucât realizarea ei depinde de atingerea unui anumit grad de
consens politic şi militar, are un impact direct asupra economiei, societăţii şi mediului, şi, nu
26 Cartea verde a Comisiei Europene este un document de consultare publicat de către Comisia Europeană cu privire la un anumit subiect, pentru a obtine punctele de vedere ale cercurilor interesate cu privire la o diversitate de probleme.Comisia publică câte o carte verde pentru fiecare subiect important, spre a stabili cu mai multă exactitate viitoarele orientări ale politicii sale cu privire la subiectul în cauză27 O politică energetică a Uniunii Europene
Bucuresti, 2013 18
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
în ultimul rând, vizează protejarea fiecărui individ uman. Problema securităţii energetice se
pune în aceiaşi termeni ca şi cea a securităţii internaţionale: securitatea unui actor poate
însemna insecuritatea altuia.
Deşi România deţine resurse energetice relativ importante, ea nu-şi poate satisface, în
condiţiile globalizării, necesităţile interne şi de export. De aceea, doar integrarea în reţelele
energetice ale Uniunii Europene oferă o perspectivăclară energeticii din ţara noastră. În plus,
cooperarea economică dintre Uniunea Europeanăşi Federaţia Rusă şi un parteneriat strategic
şi energetic solid ar reprezenta o şansă clară pentru dezvoltarea durabilă a ţării şi pentru
programul energeticii. S-ar asigura resurse absolut necesare, în condiţii de securitate
energetică, şi s-ar deschide României pieţe mai puţin abordate până astăzi.
Bucuresti, 2013 19
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
4. Bibliografie
1. Directiva 77/2001/CEE din 27 septembrie 2001 a Parlamentului European şi a
Consiliului privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de
energie pepiaţa internă de energie electrică.
2. Curs “Open Surce Intelligence”(OSINT) Coordonator, Conf. Univ. Dr. Marius Sebe,
Experti: Drd. Cristian lazar, Drd. Daniela Mitu, Raluca Galaon, 2013.
3. Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 - Direcţii şi obiective
strategice în sectorul energiei electrice.
4. Drept si legislatie in energie si mediu “-editat de catre Ionescu Cristina, 2010.
5. www.transelectrica.ro si Wikipedia.org ,publicate in 5 decembrie 2010.
6. www.transelectrica.ro din data de 01.07.2012
7. Strategia energetică a României, 2007-2020,apartu pe 16 mai 2012.
8. Security and critical infrastructures, „Monitorul de petrol şi gaze” a scriitorului James
L. Jones.
9. John Gault (2004), „EU Energy Security and the Periphery”, în European Union Foreign
Security Policy, Ed. Routledge.
10. www.statistici.insse.ro din data de 22.11.2011.
11. N. Opriş şi M. Dragomir – Implicaţii ale deschiderii pieţei regionale asupra
participanţilor la piaţa internă de energie – Energetica nr. 6, 2003, Bucureşti.
12. Legea nr. 213/1998, actualizata, privind proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia.
13. Legea 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor.
14. Mohan Monasinghe, Peter Meier (1993), Energy Policy Analysis and Modeling, Ed.
Cambridge University Press.
15. George Angliţoiu, „Strategia de securitate energetică a Uniunii Europene” în Revista
Cadran Politic, http://www.cadranpolitic.ro, accesat la 12.04.2009.
16. Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035 Direcţii şi obiective
strategice în sectorul energiei electrice I. -
http://www.minind.ro/dezbateri_publice/strategia_energetica_20112035_20042011
17. Hotararea 627 din 13 iulie 2000 (Hotararea 627/2000) privind reorganizarea
Companiei Nationale de Electricitate - S.A
Bucuresti, 2013 20
“Securitatea si Independenta Energetica a Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.”
18. Curs “Securitate si Intelligence”,Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si
Asistenta Sociala, Master Studii de Securitate, 2013.
19. O politică energetică a Uniunii Europene
20. Prognoza Echilibrului Energetic – 2012 - 2020
21. . http://www.hotnews.ro
22. http://www.nerambursabil.ro
23. http://www.businessmagazin.ro
24. http://www.business24.ro
25. http://www.romtradeinvest.ro
26. http://www.ziare.com
27. http://proiectareinstal.ro
28. http://adevarul.ro
29. http://www.weu.int. – Uniunea Europei Occidentale
30. http://www.mediafax.ro
31. http://energy-center.ro
32. http://www.bloombiz.ro/business/se-lucreaza-la-o-strategie-de-securitate-energetica-pe-
termen-mediu-a-romaniei
33. http://legestart.ro
34. http://iss.europa.eu – Institutul pentru Studii de Securitate al UE
35. http://bistritanews.ro
Bucuresti, 2013 21