Ion Creangi

Postfaf[, tabel cronologic, referinlb criticl de

AURELIU GOCI

@ editura exigent

Cuprins

NorA Bro-BrBlrocnerrcA ......... s

POVESTI

SOACRA CU TREI NURORI

@ m odatd o babl care ayea trei feciori nalli ca niEtekbrazi gi tari de vArtute, dar slabi de minte.

O rdzdgie destul de mare, casa b[trdneasci cu toati pojijiaei. o vie cu livad[ frumoas[, vite gi multe piseri alcituiaugospoddria babei. Pe ling6 acestea mai avea strdnse gi pdr[lulealbe pentru zile negre, cdci lega para:ua cu zece noduri Eitremura dupd ban.

Pentru a nt rbzleli feciorii de pe l6ng5 sine, mai durd incddoud case al[ture, una la dreapta gi alta de-a stinga celeihdtrAnegti. Dar tot atunci lud hotlrdrea nestr[mutatd, a lineafeciorii 9i viitoarele nurori pe l6ngd sine - in casa bdtr6neasc[

- Si a nu ordndui nimic pentru impdrleal[ pdnd aproape demoartea sa. A;a fbcu, qi-i r6dea inima babei, de bucurie, c6ndgdndea numai c6t de fericitd are s[ fie, ajutat[ de feciori gi

mdngAiati de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea in sine:

-Voi priveghea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni qi nule-oi 16sa nici un pas a iegi din cas6, in lipsa feciorilor mei.Soacrd-mea - fie-i flrna ugoar6! - aga a fbcut cu mine. $ibarbatu-meu - Dumnezeu sdJ ierte! - nu s-a putut pldnge cdl-am ingelat, sau i-am rlsipit casa... deqi c6teodatl eraubdnuiele... gi m[ probozea... dar acum s-au trecut toate!"

Tustrei feciorii babei umblau in c5r6ugie ;i c0qtigau mullibani. Celui mai mare ii veni vremea de insurat gi baba, simlindasta, umbla valvArtej sd-i glseasc[ mireas6; qi in cinci-gese>ate, abie-abie putu nimeri una dupd placul ei: nu prea tdndrd,raltd gi usc6liv[, insd robace gi supusS. Feciorul nu iegi din

Xon ereangi

hotdrdrea maic6-sa, nunta se frcu gi baba igi lu[ cimega de

soacr6, ba inci netdiat[ la guri, care insemneazd cd soacranu trebuie si fie cu gura mare, gi si tot cdrteasc[ de toatecele.

DupI ce s-a sfdrgit nunta, feciorii s-au dus in treaba 1or, iarnora rdmase cu soacra. Chiar in aceazi, cdtrd sar5, baba incepus[ puie la cale viaJa nurori-sa. Pentru babi, sita noud nu maiavea loc in cui. ,,De ce mi-am fbcut cleqte? Ca sI nu mb ard,zicea ea. Apoi se suie iute in pod gi scoboard de acolo un

;tiubei cu pene rdmase tocmai de la riposata soacr6-sa, nigte

chite de cdnepi 9i vreo doui dimerlii de p6sat.

- Iatd ce-am gAndit eu, noro, cd pofi lucra nopfile. Piua-iin cdsoaia de alSture, fusele in oboroc sub pat, iar furca dup[horn. CAnd te-i sdtura de strujit pene, vei pisa malai qi cdnda veni bdrbatu-tiu de la drum, vom face plachie cu costiiede porc de cele afumate, din pod qi, Doamne, bine vommdnca! Acum deodati pdnd te-i mai odihni, ie furca in brAu

9i pin[ mdni diminea![ sd glte;ti fuioarele aceste de tors,penele de strujit gi malaiul de pisat. Eu m[ las pufin, cd mi-atrecut ciolan prin ciolan cu nunta voastrS. Dar tu sI gtii c[eu dorm iepuregte; gi, pe lAngd igti doi ochi mai am unul laceafd care gede purure deschis qi cu care vdd noaptea qi

zlla tot ce se face prin cas6. Ai inleles ce !i-am spus?

- Da, mdmucS. Numai ceva de m6ncare.

- De mdncare? O ceap[, un usturoi, g-o bucatd de m[mdligdrece din poli!6 sunt destul pentru o nevastl tdnird ca tine...Lapte,brdnzd, unt gi oui de am putea sclipui sd ducem latdrgca s[ facem ceva parale; clci casa s-a mai ingreuiat cu unm6ncIu gi eu nu vreau s[-mi pierd comdndul.

Apoi, cdnd inser[, baba se culcd pe pat, cu fala la pdrete,

ca sI n-o supere lumina de la opai1, mai ddnd a infelegenurori-sa cb are s-o privegheze; dar somnul o cuprinse indatigi habar n-avea de ce face nor6-sa. Pe c0nd soacra horciia,dormind dusd, blajina nord migiia prin cas6, acuq la strujitpene, acu$ imbila tortul, acug pisa malaiul gi-l vdntura de

24

25 Fovegfi

buc. $i dacd Enachi se punea pe gene-i, ea ind,atd lua apdrece si-qi spila fala, ca nu cumva s-o vad6 neadormita ,ou.rd;i sd-i bdnuiascS. Aqa se munci biata norl p6n6 dupd miezulnopfii, dar despre ziuS somnul o dobori gi adormi gi ea intrepene, caiere, fusele cu tort gi bucul de malai.

Baba, care se culcase odatd cu g6inile, se sculd cunoaptea-n cap qi incepu a trinti gi-a plesni prin casd, incAtbiata nor[ care de-abia afipise, de voie, de nevoie, trebui sdse scoale, sd sdrute mAna soacrei gi sd-i arate ce-a lucrat. incet-incet nora s-a dat la brazdd gi baba era mulldmitd de alegereace-a fbcut.

Peste cAteva zile cdrdugii sosesc, gi tAndra nevast6,r-dz6ndu_$i birbdlelul, mai uit[ din cele ndcazwi!

Nu trece mult gi baba pune la cale gi pe feciorul cel mijlociu;i-gi ie un suflet de nord intocmai dup6 chipul gi asemdnareacelei dintdi, cu deosebire numai c[ aceasta era mai in v6rst6;i ceva incruciqatS, dar foc de harnicl.

Dupd nunt5 feciorii se duc iar[gi in c6r[ugie, 9i nurorilerdm6n iar cu soacra acasd. Dupd obicei ea le d6 de lucru cumdsur[ gi cum insereazl se culc6, spuind nurorilor sI fieharnice gi d6ndu-le de grijd cd nu cumva s6 adoarml, cd ler-ede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tdlmlci apoi celeilalte despre ochiulsoacr5-sa cel atoatevlzdtor,;i a$a una pe alta se indemnau latreabd qi lucrul iegea g0rl[ din mdnile lor. Iari soacra huzureade bine.

Dar binele, c6teodat6, agteapt[ gi riu. Nu trece tocmai multpi vine vremea de insurat qi feciorului celui mic. Baba ins6voia cu orice chip sd aibd o troifd nedesp[4it5 de nurori... Deaceea gi chitise una de mai inainte. Dar nu-i totdeauna cum sechitegte, ci-i gi cum se nimereqte. intr-o bun6 dimineaf6, feciorulmamei ii gi aduce o norl pe cuptioriu. Baba se scarmdnl decap, dI la deal, dd la vale, dar n-are ce face gi, de voie, denevoie, nunta s-a fbcut, gi pace buni!

Dup[ nunt[, blrbafii din nou se duc in treaba lor, gi nurorile

Xon eisanga

rimdn iar cu soacra acasd. Baba iariqi le dd de lucru cu misurdgi, cum vine sara, se culcd dupd obicei. Cele doud nurorivdzdnd pe cea mai tdnilr| codindu-se la treabd ii zic:

- Da nu te tot codi, cd mimuca ne vede.

- Cum? Eu o v6d cI doarme. Ce fel de treab6 e aceasta?

Noi s[ lucrim gi ea s[ doarm6?

- Nu ciuta cd horlieqte, zise cea mijlocie, mdmuca ate la

ceafr un ochi neadormit, cu care vede tot ce facem, g-apoi tu gtii

cine-i mdmuca, n-ai mdncat niciodati moarea ei.

- La ceaft?... Vede toate? ... N-am m6ncat moarea ei?...

Bine c5 mi-am adus aminte. Dar ce m6ncdm noi fetelor h[i?

- Ia, rdbdlri prdjite, dragil cumn6lici... Iar dac[ eqti

flimdndd, ie gi tu o bucati de m[mdligd din col]ar 9i cu nigte

ceapi qi mbndnc5.

- Ceapd cu mimdlig[? D-apoi neam de neamul meu n-a

mdncat aqa bucate. Da sl[nind nu-i in pod? unt nu-i? oud

nu-s?

- Ba sunt de toate, ziser| cele dou6, dar sunt ale m[mucdi.

- Eu cred cd tot ce-i a m[muc[i e g-al nostru, 9i ce-i al

nostru e g-al ei. Fetelor h[i! s-a trecut de qag6' Voi lucrafi, cd

eu m[ duc sd pregdtesc ceva de-a mdnc[rii, gtii cole, ceva

mai omenegte, q-acu; vd chem qi pe voi.

- Doamne, ce vorbi !i-a iegit din gur5! ziseril cele dou6.

Vrei si ne-aprindem paie in cap? Sd ne zvdrle baba pe drum?

- Las' dacl v-a durea capul. CAnd v-a intreba pe voi, sd

dali vina pe mine gi s[ ldsali c[ vorbesc eu pentru toate.

- Apoi dar... d[!... cum qtii, numai sd nu ne bagi 9i pe noiin belea.

- Hai, fetelor, tdceli, gura vd meargd; cd nu-i bund pacea

gi mi-e drag[ g6lceava. $i iese c6ntdnd:

Vai sdracu omu Prost,Bun odor la cas-a fost!

Nu trece nici un ceas la mijloc, g-un cuptior de plIcinte,

26

)1 Fovqfi

cdtiva pui pdrpdlili in frigare 9i prljili in unt, o strdchinoaiede brAnzd cu smintin[ qi mimlliguli erau gata. Apoi iutecheamd qi pe celelalte doud in bordei 9i se pun la masdcu toatele.

- Hai, fetelor, mincali bine qi pe Domnul l[uda!i, cd eumd ripdd in cramd s-aduc g-un cofbel de vin, ca sd meargdplicintele aceste mai bine pe g6t.

Dupi ce-au mAncat g-au b[ut, le-a venit a cdnta, ca rusuluidin gura gdrliciului:

Soacrd, soacrd, poamd acrd!De te-ai coace cdt te-ai coace,Dulce tot nu te-ai mai face...De te-ai coace toatd toamna,ESti mai acrd decdt coarna;De te-ai coace-un an S-o vard,Tot e;ti acrd ;i amard!IeSi afardCa o pard,Intrd-n casdCa o coasd,

$ezi tn unghiuCa un junghiu.

$-au mAncat, g-au bdut, q-au cintat pdnd au adormit cu toatele:e loc.

Cdnd se scoald baba in zori de zitd, ia nurori dacl ai de

-nde. Iese afarl spirietd,, dd incolo, d[ pe dincolo, qi cdnd::tra in bordei, ce sd vad6? Bietele nurori jdleau pe soacr6-sa...?ene impr[Etiete pe jos, firmdturi, blide aruncate in toate:ir1ile, cofbielul de vin risturnat, ticllogie mare!...

- Da ce-i acolo? strigd baba inspiimAntat[.\urorile atunci sar arse in picioare gi cele mari incep a

:.mura ca yarga, de fric[, qi lasd capul in jos de ruqine. Iar:3.: cu pricina r[spunde:

Xon eraangi

- Da bine, mlmuc6, nu gtii c-au venit tltuca gi cu m[mucagi le-am frcut de mdncare, gi le-am scos un cofbiel de vin, gi de

aceea ne-am chelfdnit gi noi oleacd? Iaca, chiat mai dineoarcas-au dus.

- $i m-au vlzut cuscrii cum dormeam?

- D-apoi cum sI nu te vad6, m5mucS?

- $-apoi de ce nu m-afi sculat? Mdnca-v-ar ciuma sd vImdndnce!

- D-apoi d5, mdmuc6, fetele acestea au spus cI dumneatavezitot, gi de aceea am g0ndit c[ eqti mAnioas[ pe tdtuca gi pe

mSmuca, de nu te scoli. $i ei erau aga de mAhnili, de mai nule-a ticnit mdncarea.

- Ei 1as6, ticlloaselor, c[ v-oi dobzdla eu de-acu-nainte.

$i de atunci nurorile n-au mai avut zi bund in casd cu baba.

CAnd igi aducea ea aminte de puicile cele nadolence gi boghete,de vinigorul din cram[, de rdsipa ce s-a fbcut cu munca ei, ;ic-au vdztt-o cuscrii dormind aqa liffLiati4 cum era, crdpa de

ciud[ qi rodea in nurori, cum roade cariul in lemn.Se lehdmetisiserd pdnd ;i cele doui de gura cea rea a babei;

qi cea mai tdndrb glsi acum prilej s6-i fac[ pe obraz qi sd

ordnduiascd totodatd gi mogtenirea babei prin o diat6nemaipomenitd pin[ atunci, gi iatd cum:

- Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cdnd se aflau singure invie; nu putem tr5i in casa aceasta, de n-om face toate chipurilesd scdpdm de hdrca de bab6.

- Ei, cum?

- Si faceli cum v-oi invilla eu gi habar sb n-avefi.

- Ce sd facem? intrebd cea mai mare.'

- Ia sd ddm busta in casd la bab5, gi tu s-o iei de c0nepadracului gi s-o tr[sneqti cu capul de pdretele cel despre rdsdrit,'cdt ii putea; tot a$a sd faci gi tu cu capul babei de pdretelecel despre apus; $-apoi, ce i-oi face gi eu, veli vedea voi.

- D-apoi c6nd or veni ai nogtri?

- Atunci voi s5 v[ face]i moarte-n p[puqoi, sd nu spunelinici laie, nici b6laie. Oi vorbi eu ;i cu dAnqii, 9i las' dacd va ficeva.

28