Iuri glegaTREI GRASANI

--

cap I toluI llRolul dificil aI micii actrite

Da, chiar ea era!Dar naiba Stie de unde apiruse? Minuni? De unde minuni?

Doctorul Gaspar qtia foarte bine ci minuni nu nrai existd. ,,Astatrase el concluzia

-

este o adevdrati inqelitorie." Pipuqa fusesevie qi, cind'il ficuse imprudenta sd adoarmi in trdsuri, ea fugise,ca o fetite neascultitoare.

-

N-ai de ce sE zimbeEti! Zimbetul durnitale lingupitor nulimicqoreazd vina, zise el cu severitate, Dupd cum vezi, soarta te-apedepsit. intimplitor, te-am gdsit acolo unde nici cd m-agteptam.

Pipuqa deschise ochii mari, apoi clipi ca un iepuraq de casdqi, buimaci, privi spre clovnul August. Acesta ofta.

-

Rdspunde firi ocol cine eqti!Doctorul ciuta sI dea vocii lui

pipuqa era atit de fermecdtoare incitpe ea.

-

Vedeli, spuse ea, m-a1i uitat. Eu sint SUOC.-

Su-oc... repet5 doctorul. Doar e$ti pdpuqa moqtenitoruluiTurri!

o note de severitate. insiera imposibil si te superi

99

-

Ce pipuEd?! Eu sint o fetili obi5nuiti!-

Ce...? Te prefaci!PipuSa iegi de dupd paravan. Lampa o lumina puternic. Ea

zimbea, inclinind intr-o parte cdp;orul ei ciufuljt. Culoarea piruluiera asemenea penelor pisdrelelor mici pi cenu;ii.

Animalul mic q;i piros din cu;ci o privea foarte atent.Doctorul Gaspar era complet buimicit. Peste citya timp ci-

titorul va cunoaffe tot adevArul. Acum, vreau si previn pe cititorasupra unui fapt deosebit de important, care-i scipase privirii atenrea doctorului Gaspar Arneri. Omul cind este emotionat nu intot-deauna observd faptele, care, dupS curn spun cei mari, bat la ochi.

$i iat6 laptul: acun, in teatru de bilci, pipuqa avea cu totulaltd inf61i5are.

Ochii ei cenugii sclipeau vesel. Areta foarte serioasd qi atenrd$i din mihnirea ei nu mai rimisese nici urm6. DirnpotrivS, ai fispus cd este o qtrengirili care vrea si pari cuminte.

Apoi mai departe. Unde dispdruse rochila ei minunatd deadineauri, toatA mdtasea aceea roz, trandafirii aurii, dantelele,fluturaEii, toaleta aceea ca-n basme, datoriti cireia orice fettiputea sa semene, dacd nu cu o prinlesd, in orice caz cu o juciriede pus in pomul de iarn5? Ei, inchipuili-vd! pepu$a era imbricatimai mult decit modest. Avea o bluzi cu guler albastru marinaresc,pantofiorii uza1i, gri ca sd nu mai pard albi, qi incillali pe piciorulgoi. Si nu credeli cd din cauza acestei imbrdcirninti modestepipuga devenise uritA. Dimpotrivi, ii qedea bine. Existi astfel defetile dezordonate: n.rai intii nici nu te uili la ele. iar apoi privin-du-le mai cu atenlie vezi cd aceste fetile dezordonate sint mai driguledecit o prinlesi, cu alil mai mult cu cit prinlesele uneori setransforma in broa$le, sau invers, broaptele se transformi in prinlese.

Dar iati lucrul cel rnai important: vi anrinrili desigur cdire pieplul pipuqii moptenitorului Tutti erau rdni negre, inspiirnin-tAtoare. Acunr ele dispiruserS.

Era o pdpLr;i veseld qi sin6toasd!Dar doctorul Caspar nu vdzu nimic. Poate ci rnai tirziu arfi putut vedea toafe acestea, dar, chiar in clipa urrnitoare, clneva

bdtu la ug5. Dt' aci incolo lucrurile se incurcard 5i mai rnult.ln baraci intri negrul. Pipu;a 1ipi. Animalul clin cugcicu toate cd nu era pisici, ci un animal mai contplicat.

Noi 5tinr cine era negnrl. Lucrul acesta il cLrnogtea Eirul Gaspar care iicuse acest negru dintr-un Tibul obignuit.allul r!Lr cunostea acesl secret.

sfordi,

docto -Nimeni

r00

Buimdceala a durat pufin. Negrul se purta inlr-un mod ingro-zitor. EI apucd pipu;a qi, ridicind-o in aer, incepu s-o sirute peobraji ;i pe nas, dar obrajii qi nasul cdutau sA scape cu atitaerrergie incit il puteai compara pe negru cu un on care vrea sdr.Itufte dintr-un mer atirnat de o sfoari.

Bdtrinul August inchise ochii qi, nducit de groazd, se balansaca impdratul Chinei care cautd si rezolve o problerni: si deca-piteze pe criminal sau si-l forteze si minince un ;obolan viu,iiri zahir?

Pantofiorul zburi din piciorul pipugii qi nirneri in lanrpi.Lampa se risturni gi iqi dddu duhul. Se iScu intuneric. Groazaatinse culn]ea. Atunci toli vizuri prin cripdturile perelilor cdalari incepuse si se Iumineze

-.

Iat6, s-au ivit zorile, zise tloctorul Gaspar, qi eu trebuiesa nrerg la palaful celor Trei Grdsani intpreuni cu pipu;a rnosre_nitorului Tufti.

Negrul deschise u;a. Din stradi, pdlrrrnse iniuntru o luminiienusie. Clovnul stdtea ca si rnai inainle crr ochii inchili. pipugaje ascunsese dupa pa rava n.

Doclorul G-aspar explicd in cileva cuvinle lui Tibrrl clespre!e era vorba. Ii povesti intreaga 'intirnplare cu piltula r)lo)lcli-torului Tulti, [elul ?n carc dispiruse ea;i tericirea de a o firesasit aici, in teatrul de bilci

P^dpula ascuila tte tiupi paravan $i nu inlelegea nintic...li zice Tibul! se rrrird ea. Ce lel tle 'fibLrl t'ri acesta? [Jn

ri":-'r., irrgToziror. Tihul e trur)),,\. alh. pi rrrr n(.gnr....Alunci, ea i;i scoase capul de dtrpi paravan ;i se uili. Negru\rrrase (lill btrzunarul pantalonilor lLri roqii rin flacon lurrguicl,

r trase di:pul, tlin care cauzi flaconul 1.riui ca o vrabie ;i rrrceptr\a loarne pe el rrn lichitl. Peste o clipi se pclTecLl i)ljracolrrl.\ecrLrl deverri alb. Era frurnos. Nu rnai era negru. Nu rrrai eTa::ici o indoia li: era 'Iibul!

Ura! strigi pipu;a ;i se repezi clc ilupd paravan drept ?nr ra lrle lLri TibLrl.

Clovnul, carc. nu vizuse nirnic si crezuse, ci s,a inlinlplat.ci a ingrozi{or, cizLr de acolo tle trrrtle era cocolztl si ratna.r' .:riical. Tibul il ridici cle ILrnciul panta]onilor.

.\curn, papula il sirLrti pe Tibul firi sd rnai a;repteCe binel zicca ea sufocindu-se de bucurie. Cunt' erlt dc negru'/ Nu lc-am reculroscLlt..,

Suoc! zise Tibul cu severitate.

lnvrlalrr.ai putul

t0l

Ea siri imediat de la pieptul lui mare fi stitu smrrna infala lui, ca un soldat de plumb.

-

Ce e? intrebi ea ca o 6coldri15.Tibul puse mina pe pdrul ei zbirlit. Ea se uiti la el de jos

in sus cu ochii plini de fericire.Tu ai auzit ce a spus doctorul Gaspar?Da. El a spus ci cei Trei Grisani l-au insircinat si redea

mo$tenitorului Tutti pepuqa insanlto;ite. El spunea c; aceaste papu;aa fugit din tresura lui qi ci eu sint pipuga aceea.

-

Se in;ali, spuse Tibul. Doctore Gaspar, asta nu este pe-pu;6, pot si te asigur. Ea este mica mea prieteni, o fetiti, dan-satoarea Suoc. tovardsa mea credincioasi de munci de circ.

-

E adevdrat! se bucure pdpuqa. Doar nu o datd am mersimpreund pe sirmd.

Fetita era foarte mullumita ci Tibul o numise drept tovardtalui credincioasd.

Dragul meu! ppti ea ti igi freci de mina lui.-

Cum? intrebi inci o date doctorul. Oare e adevirat ci-io feti15 vie? Suoc, spui dumneata... Da! Da! intr-adevdr! Acum vddlimpede. imi amintesc... Doar am mai vizut-o o dati pe ferilaasta. Da... da... Eu am salvat-o de slugile bS.trinei, care voiserds-o bate cu betele!

Aci, doctorul ipi pocni palmele:Ha-ha-hal Ei, da desigur. De aceea mi se pirea atit de

cunoscutd fala pdpuqii mo;tenilorului Tutti. E o asemdnare uimi-toare sau, cum se spune ftiinlific, un fenomen.

Spre mullumirea tuturor, toate se limuriri.Se lumina din ce in ce mai mult. in spatele caselor cinta

un cocos,Doctorul se intristd din nou.-

Da, toate-s bune. Dar asta inseamni ci nu mai am pipuqamoftenitorului Tutti. inseamnd ce intr-adev5r am pierdut-o...

Ba asta inseamni ci ai gdsit-o, zise Tibul, slringind fetilala piept.C-u-u-m?

-

A$a... Tu rni inlelegi, Suoc?-

Mi se pare ci da, rdspunse incet Suoc.-

Ei? intrebi Tibul.Desigur, zise pipuqa qi zimbi.

Doc toru I nu ingelegea nimic.l1i aninteqti cind d6deam reprezentalii duminicale in fala

102

mulfimii? Tu stAreai pe micul postament vdrgat. Eu ziceam: ,,Allez!"$i tu te urcai pe sirmd 9i veneai spre mine. Eu te a$tePtam lamiiloc la o mare indltime. intindeam un genunchi, ili spuneamclin nou ,,Allez!", $i tu urcindu-te pe genunchiul meu, imi sireai peumeri... Ti-e ra fricd?

Nu. imi spuneai: ,,Allez!" ceea ce insemna ci trebuie sefiu liniltitd 9i sd nu mi tem de ntmrc.

-

Ei bine, zise Tibul, acum tot ',Allez" ili spun. Vei fipApula.

-

Voi fi pdpuqa.-

Pdpuga? intrebA doctorul Gaspar. Ce inseamnA asta?Sper, cititorule, ci ai inleles! N-ai avut ocazia si treci prin

atitea emotii qi surprize ca docforul Gaspar, de aceea ettl l.nalIinigtit qi inlelegi mai ugor.

Gindefte-le: pind acunr doctorul nu a dormit cit s-ar fi cuvenitSi asa, e de mirare cit de rezistent este organismul lui.

Nici n-apucd s6 se trezeasci al doilea coco9, ca totul erah.rrdril. Tibul expuse amdnunlit planul de acliune:

-

Tu, Suoc, elti actril6' Eu cred ci, cu toati virsla tafragedS, egti o actrilA

^bund. Astd-primivard, cind la teatrul nostruse dddea pantomima ,,Impdratul cel prost", tu jucai minunat rolul,,ciocdl6ului de aur". Apoi, in balet, ai reprezentat mlnunat mo-mentul transformdrii rnorarului in ceainic. Cinli qi dansezi maibine decit oricine, ai imaginalie bogatd ;i, mai ales, e$ti o fatAdetteaptA qi curajoasd. Suoc se imbujor6 de fericire. Ba se simtea chiarjenati de aceste la ude.

Deci, va trebui ca tu si joci rolul pdputiii moiteniioruluiTutti.

Suoc incepu sd batd din palme pi siruta pe rind pe Tibul, 9ipe bdtrinul August, fi pe doctorul Caspar.

-

Stai, continui Tibul, asta nu e inci totul. Tu ;tii cdarmurierul Prospero e inchis in cugca de fier din palatul celorTrei Grisani. Va trebui si-l eliberezi pe armurierul Prospero.

Si deschid cu5ca'lDa. Eu cunosc secretul care il va ajuta pe Prospero si

fugi din palat.-

Secretul?Da. Este acolo o galerie subteranS.

Apoi Tibul povesti despre vinzdtorul de baloane pentru copii.-

Cap5tul acestei galerii este intr-o cratile, probabil in bu-cdtiria palatului. Tu vei gisi aceasti intrare.

103

-

Bine.. ,

Soarele incd nu rdsdrise, dar pdsirile se defteptaserd, se zirealarDa verde pe paji;rea din [ala teatrului de bilci._

La- lumina zilei, animalul misterios din cuEcd se dovedi a fi ovulpe obipnuiti.

^ Si nu pierdem tirnpul! Ne ageaptd o cale lungd.Doctorul Gaspar zise:

-

Acum, trebuie s5-li alegi cea mai frumoasd rochiti pecare o a1...

-Suoc aduse toate gitelile sale. Erau minunate, deoarece erauconfec.fionate- .de ea insipi. Ca orice actrit; talentat;, ea aveagusturi deosebite.

Doctorul cAuti mult timp prin gremada de rochite.-

Iatd, zise el, cred cd aceastd rochitd va cbrespunde in-tocmai. Nu e cu nimic-mai prejos decit aceea cu .u." "'.u

itnb.A-cala pdpu)a schilodird. I m brac-o!

...

Sug.^ iil sch.imba rochila. in stralucirea razelor tle soarc, inmrJrocut IncAper'i, ea sterea arit de gititd, incit nici o fetiJi dinlume,. de ziua ei onomasticA, nu se- putea compara cu ea. Rochilaera de culoare roz. lar uneori, cind Suoc fjcea cite o mlfcare,pdrea ci ploud cu aur. Rochita strdlucea, fognea ;i rispindeamiresme parfumate,

-

Sint gata, zise Suoc.- .

Despdrtirea duri doar un minut. Actorilor de circ nu le placlacrimile. Ei igi risci prea des via1a. $i, in afari tle asta, ferrta nuputea fi strinsd^ prea.tare la piept, deoarece i s_ar fi ;ifonat roch(a.Sd te intorci cit mai curind! qopti bitrinul iugust pi ofii.-

, l?r eu plec in cartierele muncitorelti. Trebuie sd ie regrupdmfortele. M-alteaptd muncitorii. Au aflat c6 sint in via{d qi in Iiberiate.

. .Tibul se infipuri in pelerind, igi puse o pdidrie cu borurilargi, ochelari fumu.rii, qi i;i lipr un nas mare, a;a cum se obipnuregrela costumarea pagalei din pantomima ,,Margul asupra Cairo_ului.,.Era de nerecunoscut- E adevdrat ci nasul enorm il stulea,dar aga, devenise de nerecunoscur.

.

Bdtrinul August rimase in pragul u$ii. Doctorul, Tibul ;i Suocie;ird afari. Se ficuse ziud de-a binelea.-

Mai repede, mai repede! ii grdbea doctorul.Peste o clipd, el;edea in trdsurS, impreun6 cu Suoc.-

Nu 1i-e frica? inlreba cl.In loc de rdspuns, Suoc zirnbi. Doctorul o seruti pe frunte.Strizile erau inci pustii. Rar se auzeau voci omenegti. Deodati104

r6sund un l6trat puternic de ciine. Apoi, ciineLe scheldldi ;i mirii,de parcd cineva ar fi vrut sd-i ia ciolanul.

Doctorul iqi scoase capul din trdsurd.inchipuili-vd, era acela;i ciine care-l mutcase pe atletul La-

pitup! Dar asta nu e totul.Doctorul vdzu 5i altele: ciinele se lupta cu un om, Era un om

inalt qi sublire, cu un cap mic, imbrdcat intr-o haind frumoasi,dar stranie, care-l ldcea s6 semene cu un greier 5i care ii smulgeaciinelui ceva roz, frumos qi de neinleles. Zdrenle de culoare rozzburau in toate p5r1ile.

Omul invinse. El apucd prada ;i, stringind-o la piept, alergain direclia de unde venea doctorul.

$i cind ajunse trdsura, Suoc, care se uita peste umarui doc-torului, vizLr ceva inspdimintitor. Omul cel ciudal nu fugea. cisdrea gralios, abia atingind pimintul, intocrnai unui dansator tlebalet. Cozile verzi ale fracului filiiiau in urma lui, ca aripile uneimori de vint. Iar in bra1e... in brale linea o fetild cu rdni negrela plept.

Eaplu;ata.Gaspar

Asta sint eul slrigA Suoc.se ghernui in fundul trdsurii qi igi ascunse fata in pernaAuzind strigdtul, rdpitorul se uitd indirdt;i atunci doctorulrecunoscu in el pe profesorul de dans Un-doi{rei.

Capitolul IXPdpusa mincd.cioasd

Mogtenitorul Tutti stitea pe lerasd. Profesorul de geogrdfiese uita prin binoclu. Moqtenitorul Tutti ceru si ise aducd busola.Dar aceasla nu-i servea la nimic.

Mo;tenitorul Tutti aftepta sosirea pipuEii.De mare emolie, dormise adinc qi dulce toara noaptea.De pe terasi se vedea drumul ce ducea de la porlile ora;uluipini la palat. Soarele, ce se ridica deasupra oraqului, ii impiedica

vederea. Moqtenitorul linea mina streaEini la ochi, se incruntaqi-i pirea riu ci nu putea strinuta.-

Nu se vede incd nimic, zicea profesorul de geografie.Lui i se incredinlase aceastd misiune de rispundere, deoarece,

datoriti specialitilii pe care o avea, $tia se se orienteze cel mai binein spalii, orizonturi, in puncte mobile qi in altele asemdnitoare.-

Poate ci totupi se vede! insistd Tutti.-

Nu mi contrazice. in afari de binoclu, mai am cunoqtinlepi noliunea clari a obiectelor. Iati, vdd tufiEuri de iasomie, care"r07

in latine;te au o denumire frumoasd, dar greu de relinut. Maideparte vid podurile $i gardienii. in jurtrl eirora zboari flutr.rrii,iar qi mai departe se a$terne goseaua... Ia stai! Ia stai!.

I;i potrivi binoclul. Mo;tenitorul Tutti se ridici in virful pi_cioarelor. lnirna ii bitea de jos in sus, ca arunci cind nu ;traleclia.

Da, zise profesorul.$i, in acelaqi timp, trei cildreli pornird din parcul palatului

spre $osea. Era cipitanul Bonaventura impreuni cu o palruli,care se indreptau spre o trisurd ce apdruse pe losea.Ura! strigd ntottenirorul atit de stridenr, incit stirni gi5telede prin satele indepdrtate.

Jos, sub teras6, stetea la pindi prolesorul de girnr.rastici, gatapentru a-l prinde pe mo$tenitor din zbor, dacd acesta s-ar fi prdbu:;itde bucurie peste balustrada de piatri a terasei.

A$adar, trisura doctorului Gaspar se apropia de palat. I)e_acunlnu mai era nevoie de binoclu qi de cunoltintele profesorului clegeografie. De-acum, {oat; Iun']ea vedc'a cu ochiul liber trasuraEi calul alb.

Fericitd clipi! Trisura se opri lingd ultimLrl poc1. Garda sedddu in lSturi. Moqtenilorul ili agita rniinile 9i lopdia,scuturindu-gi buclele aurii. In sfirgit, el vizu lucrul cel r:ai rrnpor-lart. Un omulet mic, mi5cindrr-se stingaci, ca un bAtrinel, coboridin trisurd. Gardienii stireau respecruosi in fala lui, scolindLr-qisibiile ;i dindu-i onorul. Ornulegul scoase din lririu16 o pipu)anrinunatd, ca un buchet roz, proaspit, impletit cu panglici.

Era un tablou rninunal, sub cerul albastru al dirninelii, instrdlucirea ierbii ;i a soarelui.

Peste cileva clipe, pipLr;a era in palat. lntilnirea avu loc infelul urnitor: pipula sc nri;ci fdrd ajutorul cuiva.

O, Suoc i5i juca perfect rolul! Daci ar fi nirnerit in soeierarcucelor mai aulentice pdpu;i, fird indoiald, ele ar fi consideral-opipu;i ca 9i e le.

Suoc era linigtiti. Simlea ci rolLrl ii reufe!te.,,Sint lucruri rrai di[icile, gintlea ea. De exemplu, si jongiezi cLr

lampa aprinsi sau si execuli clublu salt rnortal..."Or, lui Suoc i se intinplase si facd la circ ;i Lrna 5i alta.Cu alle cuvinte, ei nu-i era fricI. Chiar ii pldcea accsL jr)c.

Mai enlolionat era doctorul Gaspar. El nrergea in urna lui Suoc.Ea inainla ctr pa;i nrici, ca o balerini ce rnerge in virfLrl dege-telor. Rochila ei se agita, lrerlura gi folnea.

108

:iiftl

.j.

>'2/j,

/)z)

Parchetul lucea. Suoc se oglindea in el ca un noura! roz.Era foarte mici in comparalie cu indllimea s5lilor, care pdreau;i mai inalte datoritd luciului parchetului, ti mai lare datoritdoglinzilor.

Puteai sd crezi cd un co;ulel cu flori plutegte pe o mareliniiitite.

Ea trecea veseld ;i zimbitoare pe lingi gardieni, pe lingioameni imbricali in piele li metal, care o priveau ca fermecafi,pe lingi funclionarii care zimbeau pentru prima datd in vialalor. Ei se dideau in ldturi, ldsindu-i drum liber, de parci ea ar fifost st5pina acestui palat, care reintra in dreplurile ei.

Se ficuse atita linifte, incit se auzeau paqii ei uqori, sunindca petalele cind cad. Iar de sus, pe o scari foarte largi, la felde mic gi zimbitor, cobora in intimpinarea pipu;ii moqtenitorulTutti.

Erau de aceea5i indllime.Suoc se opri.,,Agadar, acesta e mo$tenitorul Tulli!" iqi zise ea in gind.In fafa ei stetea un bdielag slab, ce semdna cu o feti1i rea, cu

ochii cenu;ii ;;i pulin trigti, inclinindu-9i intr-o parre capul cupdrul zburlit.Suoc ;tia cine era Tutti. Suoc qtia cine erau cei Trei Grisani.

$tia ci cei Trei Grdsani jefuiseri tot metaiul, tot cerbunele, toalipiinea, dobindite prjn munca poporului sirac qi flErnind. Ea lineabine minte pe bAtrina nobild care i;i asrnulise slugiie asupra ci.$tia ci ace$lia toli formau o singurd socjetate: cei Trei Grdsani,b6trinele nobile, ferchegii, comerciantii, gardienii, to[i ace;a care l-aupus pe armurierul Prospero in cugca de fier ;i au umblat s5-l prindipe celdlalt prieten al ei, gimnastul Tibul.

Cind venea incoace, spre palat, ea credea cd mostenitorulTutti ii va pdrea respingiror, ceva in genul bitrinei nobile, care,lj linea afard intordeauna limba lungd $i subtire, de culoareazmeu rei.

insd nu simli nici o repulsie. Mai degrabd ii fdcu pldcerecind il vdzu.

Ea il privea cu ochii ei cenusii fi veseli.Tu eqti pdpuqa? intrebi mo;;tenitorul, intinzindu-i mina.,,Ce sd fac? se sperie Suoc. Oare pdpuqile vorbesc? Vai, nu

m-au prevenit!... Nu $tiu cum se purta acea pipu56 pe care ausfirtecat-o gardienii..."

Dar doctorul Gaspar ii veni intr-ajutor.110

-.a \ l/

I ', lr iri,gEvF

W2_jzrlV rglt./:.-'r'vlv-1

lzr\*,l\ \f l,r

)

_

Domnule moftenitor, zise el solemn, eu am insinito5it p6puSalDupi cum vedeli, nu numai cd i-am redal viala, dar u,,i fA.ut .oaceasra vialS si fie minunati. Fdrd indoiald, pipu$a a derenjrmai frunoasi, apoi a cApdtat o rochie noui sJilendidd 5i, lucrulcel mai imporrant, am invilat-o sd vorbeasci, sj creeze;jntece risi da n.e ze.

Ce fericirel zise mogtenitorul incet.,.E timpul se aclionez", hotdri Suoc.

^ . $i aci,_ micula acrrild de la tearrul cte bilci al unchia;uluiBrizac qi-a fdcut debutul pe o scend noud.Scena era sala principall a palatului. lar spectatori s_au aatLrnai

mu11i. Ei se inghesuiau din toale pirlile: pe palierul de sus aiscirilor, prin galerii, Ia balcoane. Se inghesuiau la iereslrele ro_tunde, umpleau balcoanele, se urcau pe coloane, penlru a veciea!i asculta mai bine..

O mullime de capete Si umeri, de cele mai diferite ctrlori,invetmintate pestril, luceau in lumina puternicd a soarelui.

Suoc vedea lelele care se uitau la ea cu zimbete largi.Bucitarii, cu degetele rdsfirate, de pe care se scurgeau,ca. rd;ina de pe crengi, sucuri ropii, dulci, sau sosuri grase deculoare maro; nini;trii in uniforme de gali, impodobite cu fire-turi. multicolore,.ca ni;te mairrule travestite in cocopi; muzicanliimici ;i grisuli, imbrdca{i 'in fracuri slrimte; doamneie de onoareqi cavalerii, doctorii girbovi, savanlii cu nasurile lungi. curiericiufulili, iulj de picior, seryitorimea irnbricati nu riai pre.j.,,decit mini;trii.

ToalA aceasti rrasd cle oameni se ingrirn6dea care pe undeapuca..

gi toli tdceau. Toli, cu risuflarea opritd, priveau liinla mrcafr

.rozl -care, cu linilitea qi demnitatea unei fetile de cloisprezeceani, intirnpina sufele de priviri. Ea nu se sim{ea jntimidati de loc.Acefli spectatori nu erau rnai severi decit spectatorii de prin piege,

unde, aproape in fiecare zi, Suoc dAdea reprezentalii. Vai, aceiaerau spectatori foarte pretentio;i; guri-casci, soldalii, actorii,lcolarii 5i micii vinzdtori! $i Suoc nu se temea nici de specra-torii aceia. Iar ei spuneau:

Suoc e cea mai bund actrili din lume!...$i aruncau pe covoragul ei ultimii bani rrdrunli. Or, cu acesle

monede se putea cLrmpdra doar o plicintd cu ficat, care pentruo dansatoare de circ linea loc de gustare de dimineald, de masbtie pr'inz ;i de cini.

tt2

$i iati cX Suoc incepu si-qi joace rolul ei de pipugd cuadevdrat.

Ea ipi apropie virful picioarelor, apoi se selti pe degete, ridicimiinile indoite din cot spre cap qi, migcind degetul mic de laambele miini, ca mandarinii chinezi, incepu se cinte un cintec.iqi cl5tina capul cind la stinga, cind la dreapta, in ritm cu cintecul.

Zimbea cochet qi qiret, insd tot timpul cduta ca ochii ei sIfie rotunzi qi larg deschiqi, ca la toate pipugile...

Ea cinti aqa:

Bunul qi iubitul nostru doctor GasparCu giinla sa atotcuprinzdtoareM-a readus de la al mortii hotar$i iatS-mi sint vie qi surizitoare.Sint iar in fala ta, prive$te-mi bineZimbetul de fericire plin$i asculte-mi glasul cici numai la tineTol timpul m-am gindit ca se revin.Dar drumul eu l-am ritdcitTe-am cdutat din loc in locgi iati in sfirqit te-am regisitOare ai uitat de-al sorei tale nume Suoc?Sint iardqi vie, bucuri-te, frate,Eu te-am visat jelindu-mi cu focDe multe ori in somnul meu de moarteAi fi putut s-o uili pe Suoc!PriveSte-mi tremurul din al genelor joc$i pirul ce pe timple se revarsi$i nu uita ci surioara-Ji SuocAre nume ce strelumineazi!

-

Suoc, repet; incet Tulli.Ochii lui erau plini de lacrimi qi de aceea pirea ci nu are doi

ochi ci patru.Pipu;a termind cintecul qi ficu o reverenld. Sala risufli

extaziatd. Toli se migcari, diduri din cap qi plesciiri din limbi.Intr-adevir, melodia cinlecului era fermecitoare, deqi pujin

trisla pentru o voce atit de tinird, dar glasul rlsuna atitde minunat, incit pirea ci iese dintr-un git de argint sau desticlA.

113

Clillli ca ull inser, se auzi in Iini5tea din sali vocea riilijorulrri.- Nultai ci e pulin cam slraniu cinlecul ei, obserri undernnilar, sunintlu-gi ilecoraliile.

Cu aceasta, critica lui sfir;it. in sald inrrari cei Tr.ei Grasarri.Aglonreralia din sali putea sA le pali neplicurd. dc acec.r tolis-au repezif spre ieqire. Bucitarul, in irtvilrli5eald, se propri eLrloate cele cinci degete cle la o minil, cLr iltlreaga lor irrcirratrrr!de suc dt' zmeurd, in spinarea ulei doanrne fruntoasc. Ea lipiii cu aceastd ocazit'se clescoperi ci avea danluri falsi. cdci danttrraii cizu din gr:rd. Cipitanul de gardd, gras. cilcd crr cizrna lrrruriti 5i grosoland frunloasa danlurS.

Se auzi: hr;t, hr5tl 5i maestrul rle ceremonic, inlorcinrlLr-se,zise dojen ito r:

Ali aruncat nuci! Trosnt'sc sub picioare! E revoltdlor!Frurroasa tloanrni care-qi pierduse dantLrra vrLr sd lipe 5i chiarritjici nriinile, tlar. vai. o ditti cu clanttrra i5i pieniuse si grrsui.

irn orr de prisos.$i, iatd, doclorul Gaspar gi Suoc sc infili5ari inainrea celorTrei C rdsani.Cei Trei Grisani ntr pdreau prea rulburali de evenintcnlele

.lin ziua treculS. Ceva ntai inainte se jucasc'rd in parc c!l rrlgca.sub supravegherea nredicului de serviciu. Aceasta o ficeau caexerciliu. Erau foarte obosili. Feiele le slriluceau dc lraltsp!raire.Cdnripile [e erau lipite de spinare, sernininti crr niplc pr"nze unrflarede vint. Unul dintre ei avea sub un ochi u virritaie irr lorrnide trandalir urit sau de broasci fruntoasi. All Grdsan se uitacu feame la acest lrandafir uril.

,.SA $tii ci acesta l-a lovit cu nringea-n fali 5i I a dccorarcu o vinitait-", i;i zise Suoc in gind.

Grisanul accidenlat risulla arrreninlitor. Doctorrrl Casparzimbea incurcat. lrr ticere Grisanii exarninarai a(c'rr1i pJprisu.infili;area radioasi a moqtenilorului Tulli le ri:adlrse buna clispozilic.

Ei, spuse unul dinlre cei Trci Grdsani, dururreala e)ti doc-loru I Gaspar A rne ri'/

Doctorul se inclinS.Ei, cum e pipulal inlreb; altul.Ferrneciloare, slrigi Tutti.

Niciodatd nu-l vizuseri Grisanii alit de insLrflelit.Foarte binel Intr,atleyir, arat; bine...

Bolborosi doar ccva de neinleles.Pcsle pulin, in sald nLr mai rimisese nici

Doar cei cu oarecari rdspuntlerr.

I1.1

Primul Grisan i$i qterse fruntea cu palma, scoase un sunetca un micdit sever gi spuse:, .

-

Doctore Gaspar, ai executat ordinul nostru. Acum ai dreptulldJi ceri r5splata.Se fdcu liniqte.Micul.secretar, cu peruca roqcatd, linea pana pregdtiti penrrua nota dorinla doctorului.Doctorul incepu si-qi expune dorinla:Ieri, in Piala Justiliei, au fost ridicate zece esafoade

:\< n-ru executarea rebelilor...-

Ei vor fi executafi astizi, il intrerupse primul Grisan.-

Tocmai despre asta este vorba. Rugimintea mea este: si-r se ddruiasci tuturor prizonierilor viala gi libertatea. Cer s6e ar-leze execulia ;i sd fie arse aceste eyafoade...Secretarul ro)covan. auzind aceasla cerere. de fricd, scdpd::na. Penila bine ascutita. pdtrunse in piciorul celui de al DoillaGrasan. Ac_esta lipd qi incepu si se invirteasci intr_un picior. primuli-iran. cel cu vindraia. rise rauriicios: fusese rdzbunai.

-

Dracu' s-o ia! urlS al Doilea Gr6san, smulgindu-qi peniJa: n plcior ca pe o sigea6. Dracu' s-o ia! pretenlia as-ia e ciiminali!\, ai dreptul sd ceri asemenea lucruri!

Secreta-rul cel roqcovan fugi. y aza cu flori pe care o ris_'.-na.< in fugi zburd dupd el yi se sparse in bucaii, ca o bombd.:; Lrr ddevarat scandal. Al Doilea Gr6san i5i smulse penila ;i o::-ncd in urma secretarului. Dar se poate oare, cu aiita osinzi.,;i;ii un bun aruncdtor de lance? einda nimeii in fundul gar_: =iului de pazd. Acesta insd, ca un slujitor zelos, rimase:r:car. Penita rdmase infipti mai departe in locul aceia atit de.^..-n\.r prnd ce gardianul Iu inlocuit in oosr.

-

Cer si se diruiasce vjafa tuturor muncitorilor condamnali: ;roarre. Cer si se ardd egafoadele, repete doctorul cu glas scizutDrept rispuns, se auziri lipetele Grdsanilor. iji fecea impresra:: i.:1ela rupe nigte surcele.-

N u! Nu! Nu! Pentru nimic in lume! Ei vor fi executali!^-

\[ori. fopti docrorul paputii.J.roc rnlelese ce i se cerea. Se ridicd din nou in virful de_

3=:: :i'. lipd qi se clitini. RochiJa ei tremura ca aripile unur'-:-ra,r prins, capul se pleci

-in'orice clipi pdpuqa eii gata sA-

::OuSeaSCS.\f0itenitorul se repezi spre ea.

115

-

Vail Vai! strigi el.Suoc lipi ii mai trist.-

Iatd, zise doctorul Gaspar, vedeli? Pipuqa iEi va pierdedin nou via{a. Mecanismul din ea este prea sensibil. Se va defectadefinitiv daci nu-mi veli indeplini cererile. Eu cred cd domnulmostenitor va fi foarte nemullumit daci pdpuqa lui va deveni ocirpi roz care nu va mai fi bund de nimic.

Pe mo$tenitor il cuprinse furia. El incepu sd dea din picioare.ca un pui de elefanl. i5i miji ochii qi incepu sd dea din cap.

-

Pentru nimic in lume! Auzili? Penlru nimic in lume!lipi el. lndeplinili rugdmintea doctorului! Eu nu voi da pipupamea! Suoc! Suocl incepu el si plingS.

Desigur cd Grisanii cedari. Ordinul fu dat. Gralierea fu anunlala.Fericir, doclorul Gaspar plecd acas6.

,,Voi dormi doudzeci ii patru de ore", iqi zicea in ginddoctorul in drum spre casd.

Intr'ind in orag, auzi discutindu-se ci in Piala Juslitiei ardeEatoadele Ei cd bogdtagii sint adinc nemullumili cb execulianevoiasilor rdzvrdtili nu va mai avea loc.

$i aqa, Suoc rdmase in palatul celor Trei Grisani.Tutti ieqi cu ea in grddinS.Moslenilorul strivea florile, intra in sirma ghimpati qi cit

p-aci era si'cad6 in bazin. De fericire, nu lua in seamd nitnic.116

,,Oare el nu vede ce sint o fetild vie? se mira Suoc. Eunu m-aq fi ldsat pdcdliti astfel."

A fost adus dejunul. Suoc v6zu prejiturile gi-9i aminti cdabia in toamna anului trecut reu5ise si mlnince o prijituri. Dar5i atunci bitrinul August spusese cd nu era pr;jiturd, ci turte dulce.Prdjiturile moltenitorului Tutti erau minunate. Zece albine zburauspre ele. luindu-le drept flori.

,.Curn sd procedez? se chinuia Suoc. Oare pdpu5ile mininci'lSint diferire pipuqi... Vai, ce pofli arn de-o prdjitu16!"

$i Suoc nu mai putu rdbda.

a

{

an

,-./.2-"

-

$i eu vreau o bucd1icX... qopti ea.Rogeala ii imbujor5 obrajii.

-

Ce bine! se bucurA mostenitorul.inainte, tu nu mincai. Mi-era atii de'uritsa dejunez singur. Vai, ce bine! Ai clpitatpoltd de mincare...gi Suoc mincd o buc61ici, apoi incdun4 qi inci una, qi inci, qi inci, Dar deo-datd, vizu ce sluga care supraveghea dela distanle asupra mostenitorului se uita lirea: mai mull chiar, se uita Ia ea cu groazd.

erL7

SIuga statea cu gura ciscatA.Seryitorul avea dreptate.Nu ise intimplase niciodatl si vadd pdpuli care si mdnince.

.

Suoc se sperie 5i scdpi a para prejiture, cea nrai fragediqi garnisiti cu un bob de strugure.Totul se termine cu bine. Sluga i;i frecd ochii ;i inchise gura.Mogtenitorul vorbea intruna. Apoi, obosind, tdcu.Se lisi o linigte deplind, la ora aceea cdlciuroasd. Vintul deieri, probabil, se dusese departe. Acum totul ?ncremenise. Nicipdsdrile nu mai zburau. $i in aceasti liniqte Suoc, care ,edeape iarbe, alituri de moqtenitor, auzi un sunet neinleles, ce se reperala intervale regulate, ca tic-tacul unui ceasornic ascuns in vatA.Doar ci ceasul face ,,tjc-tac", iar sunetul auzit era ,,tuc_tuc...-

Ce-i asta? intrebd ea.-

Ce? Mo;tenitorul iqi ridic6 sprincenele ca un onr Inareintr-un moment de uimire.Iati: tuc-tuc.,. E ceasul? Tu ai ceas?

Din nou se fdcu lini;te ;i din nou, in aceast6 lini;re, cevafdcea tuc-tuc. Suoc ridicd degelul. Mo;tenitorul ascultd.Nu e ceasul, zise el incel. Asta-i inirna mea de fier care bate.

Capitolul xMenajeria

ffi' z_-La ora doud, mo$tenitorul fu chemat in sala de studii. Era

ora de meditalii. Suoc rimase singuri.Desigur, nimeni nu-gi inchipuise ci Suoc era o fetili vie.

Dupe toate probabilitilile, adevirata pipuqi a moqtenitorului T\rttice se afla acum in stipinirea profesorului de dans Un-doi-treise purtase cu aceeati naturalele. Desigur, mesterul care creaseacea pdpuql fusese foarte iscusit. E adevirat ci ea nu mincaprdjituri. 1ns5, poate cd mottenitorul Tutti avea dreptate: poateci ea pur qi simplu, nu avea pofti de mincare.

Afadar, Suoc rimase singurd.SituaJia ei era dificili.Palatul enorm, labirintul ieqirilor, scdrilor, galeriilor.Gardienii inspdimintitori, oameni striini, aspri, cu peruci de

diferite culori, tdcerea qi strilucirea o inconjurau.Pe ea nu o lua nimeni in seamd.-Stitea in dormirorul moptenitorului, lingi fereastrd.,,Trebuie intocmit un plan de acliune, hotiri ea. Cugca de

ll9

fier in care se afld armurierul Prospero este in menajeria moq-tenitorului Tutti. Trebuie si pitrund in menajerie.,, $ti1i deja cdmostenitorului nu ise aritau copii vii. Niciodatd nu fusese dusin orag, nici chiar in vreun cupeu inchis. El cre$tea in palat.I se flcea o anume educatie, i se citeau cdrli despre impdralicruzi gi despre conducitori de o;ti. Oamenilor din jurul Iui G erainterzis si zimbeasci. Toti educatorii ;i protesorii lui erau ni5febitrini, inalli si slabi, cu buzele luguiate $i cu filci de culoareaprafului de puqcd. Afard de aceasta, loli sufereau de stomac. Or,in fala acestei suferinle omului nu-i vine si zintbeasci.

Mogtenitorul Tulti nu auzise niciodatd un ris vesei 5i rdsunitor.Doar uneori ajungeau pind la el risetele unui mezelar beat sauale celor Trei Grdsani, care ospdlau pe rnusafirii lor tot atit degra;i. Or, acestea se puteau numi risete? Erau rdgete ingrozifoare,care te infricosau. nu te inveseleau.

Nrrrnai pipuqa zimbea. Dar zirrbelul ei nu pirea celor TreiCrisani periculos. $i afard de asta, pdpufa nLr putea vorbi. Eanu ar fi putut povesti moftenitorului Tutti despre atirea lucruri!inule deparle de el, de parcul palatului, de garda cu tobe deIa podurile metalice. De aceea, el nu cunoltea nirnic despre popor,despre sdricie, clespre copiii fl6minzi. despre fabrici, nrine, inchisori,despre lirani gi despre feluL in care bogita;ii obligau pe rrevoraprsd le nunceascd gi curn isi insu;eau tot produsul miinilor slibite,ale celor urrili. Cei Trei Grisani voiau si-l educe pe moslenitor itr aiafel incit el sd devini cit nai riu gi mai crud. L-au izolat de lumeacopiilo' ;i i-au arnenajat o rrrenajrrie.

..N{ai bine sA se uile la animale, hotiriri ei. Are o piprr;Jidrd suilet 5i va avea qi animaie fioroase. Si vadd curn sint hrinjlitigrii cu carne crudd ;i cum inghite ;arpele boa iepurii vii. Siasculte rdgetul fiarelor cle pradi !i s; priveasci in pupilele l('T ro\",diavolesti. Astfel va invita sd fie crucl."

Lucrurile insd nu se deslisrrraLr aga cutn voiserd Grdsanii.Mo5territorul Tutti inv51a sirgLlincios. asculta islorisiri ingro-

zitoare tiespre luptitori 5i imp5.ra1i, se uita cu uri la nasurilebuboase ale educatorilor. insd nu devenea crrid.

Tovdrdqia papuiii ii plAcea mai nult dec'il aceea a fiareior.Desigur, puteli si spuneli ci e ruqinos ca un bliat de doispre-

zece ani sd se joace cu pdpugile. La aceas{i virsti, mulli arprefera sd vineze tigrii. Dar ari era un urister pe care-l vegiafla mai tirziu.

Sd rerenim la Suoc.

t20

Ea hoteri sd a$tepte seara. intr-adever, o pdpu;A care umbldsinguri ziua in amiaza mare prin palaf ar putea da loc labdnuieli. DupA lectii s-au reintilnit.

$tii, zise Suoc, cind eram bolnavi la doctorul Gaspar,am avut un yis ciudal. Se ficea ci m-am transformat din pdpuqiintr-o letili vie... $i eram actrili de circ. Trdiarn intr-un teatruarnbulant, alituri de alli actori. Tc-atrul se muta din loc in loc,oprindu-se la iarmaroace, in piele rnari, r.rnde ddclea reprezentatii.Eu umblam pe sirmd, dansam, ;tiam si execut exercilii dificilede acrobalie, jucan diierite roluri in pantonriuri.

Moqtenitorul o asculta privind-o cu ochii nrari.Eram foarte siraci. Deseori nu aveam ce nrinca. Aveam

un cal mare ;i alb. Purta numele de Anra. Clldream pe el qilorrglam stind in picioare pe faua lui lati, acoperili cu atlasgalben, zdrenluit. Calul a murit, deoarece o lun; intreagA arnavut prea pulini bani pentru a-l putea hrdni bine...

-

Sdraci? intrebA Tutti. Nu inieleg. De ce a1i fost siraci?-

Didearn reprezentalii pentrlr sdraci. Ei ne aruncau birruliJr aram5, iar uneori, dupd reprezenlalie, pdlSria cu care clovnul\ugusf cutreiera printre spectatori rinrinea goali.

N{oStenitorul Tutti nu inlelegea ninric.Suoc ii povesti pini se inseri. Ea ii vorbi despre viala grea

Jc nrizelie, despre oragrrl atit de rnarc. despre bdlrina nobil6 care\!)ise s-o batd, clespre copiii vii, asupra cdrora bogilalii asmul.'iinii, despre gimnastul Tibul 1i ric.spre arrnurierul Prospero, clespre:clul in care muncitorii, rninerii. rnJlroz-ii rrrr ra ninricc-asca puterea,elor bogali ;i gra5i.Cel rnai mull i-a vorbit despre circ. 'lreptal, lreplat, ea se.nsufle'1i ;i uiti ci-i povestefte doar un vis.

-'De rnull locuiesc in teatrul arnb,,llarl al unchiapLrlLri Bri-:i. Nici ci-mi nai acluc anrirrte cle cinti ;tiLr si dansez, si cdld-:i\c !i sa lucrez Ia trapez. Vai, ce lucruri rninunate am inviia{! li:: bitu din palnre. lat5, rle exentpltr, dutrrirrica lreculi am dat-cprczerlalie in port. Arn cintat un vals din simbrrre cle caisa...

Crrm, din sinrbure de caisd?A, tu nu !1ii? N-ai vdzLrt nicioclati un iluier fdcLrt clinde caisd? E foarle sirnplu. Arn slrins cloisprezece simburi

fdcrt flr.riere din ei. l-aur frecat de piatrir, pini ce le-anrgaurd nrici...Ce inleresanllSe poate iluiera un vals nu nrrnrai cu doisprezece sim-

. t,,t,ui

. anlr:rul o

t2I

buri de caisd. ELr ;tiu si lluier ;i cu cheia...-- Cu cheia? Cum? AratS-rni! Am o cheie lernecatd...

. .

Cu acesle cuvintc. ltof(cnitorul Tutli igi descheie haina ;r scoasede la git un lirrli;Or sLrblire, de care atirna o cheili albi.-

Ial-o!-.

Dc ce o ascunzi la piept? il intrebi SLroc.Aceastd cheie rni-a fost datd de cancelar, Este cheia unei

cusli dilt r]]enajeria mea.Dar ce, tu iii ascunse la tine cheile tuturor cuflilor.r.Nu, Mi s-a spus insi ci aceasti cheie este cea rnal tm-p,'rtattti. Trehrri.. s ,r fla\tr(2...

SLroc ii aritd nro5lenitorului arta sa. Ea fluierd un cintecnrinunat, 1in'intl cheia cu gaura in sus, in dreptul buzelor tuguiatc.N{oflenitorul era atit de incintal, incit uiri cle cheia .._i fur"r.incredinlati spre pislrare. Cheia rimase la Suoc. Ea o viri repecreirr buzunarul tle tianteli roz.

"Sc inserase. Pcnlru pipugi se pregdti o cameri separali, aldruri

clc dormltorul mo5ten itoru lu i Tutli.MolteniloruJ Tutlj adormi ;i visa lucrLrri ciudale: miEli ca_

raghioase'. cu nasuri nrari; un om care purta pe spinarea Iurgoali qi galbeni o piatri enorrra, bine ciopliti, in rimp ce ungrasan il lr.rvea cu rrn bici negru; un copil zdrenliros care nrincani,rle carlofi gi o rloanni nobile, girild in danrele, care cdlircaLrn cal alb si fredona urr vals respingilor, cu ajulorLtl a doisprezecesirnbrrri de ca isd.-.

In timpul acesta. in crr lotulmitor rrric. la Lrntrl din capetelentr crccieli cd se intinrpla cevaTLrtti avea vise stranii in aceaa visal 5i gardianul care aclormrsemollenilorLllui Tulti.

alti parte, departe de acesl dor-parcului, iatd ce se petrecea. Sideosebil. Nu n trna i mofte!tilorulnoapte, Lltl vis dcrnn tie mirarein post, la intrarea in rnenajerra

.

El stAtea pe un mic s'ilp cle piarri. proplindu se cu sparelede gratii 5i rnoldind plAcut. ipi linea sabia ci tcica rrrare ;i lucioasaintrt' genunclii. Pislolul stiitea linillit la briu intr,o parre, sune;arla de rldlase neagri. AIdturi. pe pietri;, stdtea rrn felinar custicla prillsd intr

rochild roz, funclulile, dantele, flulurali. Numai ci acunr, irr ri:,ea pirea o fetild vie. Ea se miqca u5or, uilirrdu-se in sringa piin dreapta, tresdrea;i ducea degetul la buze.

Felirrarul ii lumina figura mici. Gardianul zinrbi in vis.Apoi ofli Si se aFZe mai conod, proplindu-se cu spatele irrgratii ii cu nasul in trandaiirul de fier cjin ornanlentalia gra-

l iilo r.Atunci. Suoc, vdzind ci plantonul doarme, lud felinarul 5i,in virful picioarelor, cu mare bigare de seami, trecu dincolo

de gratii.Cardianul sfordia zgonrolos ;i, in somn, ise pirea ci irr

menaje rie rag ligrii.In realitate, era lini;te. Aninralele tlorrneau.Felinarul lunina doar o mici porliune. Suoc inainla incet,

ciutind sd pitrundi intunericul. Dar, spre norocul ei, noaptea nLlera intunecoasd. Stelele sclipeau, iar lumina felinarelor agilate inparc ajurrgea in acesl loc indepirtal printre virftirile copacilor5i ale clitlirilor.

De la irnprejrnuire, fetila merse pe o alee ingusli, prirrrretufc rndrunte, inviluite de flori albe.

Apoi, dintr-o dati, sinii mirosul fiarelor. ii era bincr:unoscLrr:odatd, la teatrul ambulant, lucrase un clresor cu lrei lei fi un dogde Ulmsc. Suoc ie;i pe o platformi deschisi. Imprejur se vedeaunrfte umbre negre, asernenea unor cdsule mici.

-

Cu;ti, fopti Suoc.I nirna ii bitea pulernic.Nu-i era frici de fiare, deoarece in general, cei care dau

reprezentalii de circ nu sint fricoqi. ii era trici doar ca nu cumvarreo fiari sA se trezeascd de zgomotul pa;;ilor ei ;i de lunrinaielinarului, si inceapd se ragd li si trezeasci plantonlrl.

Ea se apropie de cufti.,,Unde o fi oare Prospero?" se friminta ea.Suoc ridicd feiinarul mai sus 9i se uitd in cugti. Totul

era nemi5cat ;i linigtit. Lumina felinarului se izbea de gratiilecultilor qi Iuneca in fiqii neregulate peste trupurile ce dormeaudincolo de aceste gratii.

Vdzu urechi mari, pufoase, citeodatd o labi intinsd, altidatdun spate vdrgat. Vulturii dormeau cLr aripile desficuie, semdnindcu ni;te blazoane vechi. in tundul unor cu$ti se profilau niltcgrdmezi ciudate,

intr-o colivie, inderAtul gratiilor subtiri de argint sldteau123

cocolati pe mici stinghii a;ezate Ia diferite inillimi papagalii. $i,cind Suoc se opri lingi aceasti colivie, i se pdru ci unul dintrepapagali, care stetea mai aproape de gratii, bitrin, cu o birbieropie, lungd, qi-a deschis un ochi fi s-a uitat la ea. $i ochiullui semina cu un simbure de limiie secat.

Mai mult chiarl El iqi inchise repede ochiul, preficindu-secd doarme. Lui Suoc i se piru cd zimbea in barba roqie.

,,Sint o proastd", se liniqti Suoc. Totuqi i se ficu frici.In

-liniptea din jur cite ceva trosnea, ba ici, ba colo ciriia,piuia... Incearcd sd intri noaptea intr-un grajd sau si asculli lingiun cotej de giini; te ya mira lini$tea fi totodat5 vei auzi atiteazgomote merunte, ba fi;iitul unei aripi, ba un climpinit, ba trosnetulprdjinii pe care moliie giinile, ba un sunet sublire ce a scipatca o piciturd din gitlejul pisdrii adormite.

,,Unde-o fi Prospero? se gindi din nou Suoc, cu o neliniqtecrescindl. Daci o fi executat cumva astizi gi in locul lui a fostbagat un vultur?"

$i-n acel moment, din intuneric, o voce necunoscute rostir agugit:

SuoclFetila mai auzi o respiraJie grea ti accelerat; ;i alte citeva

\'Jnele ce pireau scheuniturile unui duliu bolnav.Vai! exclamd Suoc.indrepti felinarul spre locul de unde se auzise chematd.

se vedeau arzind doui lumini ro;ii. O matahalS neagriin cugcd, asemenea unui urs, linindu-se de gratii Ei culipit de ele.-

Prospero! fopti Suoc.$i dintr-o dati ii trecu prin minte o mullime de gindurr:..De

^ce-o fi atit de inspdinintitor? E acoperil cu o bland:. urs. In ochi are scintei ro;ii. Are gheare lungi ;i indoite.E dezbrdcat. Nu e om, e gorild..."Suo-c era gata si plingi.

In sfirqit, ai venit, Suoc, vorbi matahala aceea ingrozitoare.S::an cd am si te vid.

Bine te-am gdsit! Am venit si te salvez, ingind Suoc cu o. :;e trem urind6,

Nu voi mai ie;i din cugci. Astizi, voi muri, Suoc.$i din nou se auzird sunetele groaznice, schelildituri. Matahala

:i--. apoi se ridici qi din nou se lipi de gratii.-

Apropie-te, Suoc!

Ea\ao1o

rz)

SuocDesigur,unur lrrp.u rech ilor

Suocln mlna.

se apropie. Chiptrl acela groaznic o fixa cu pririrea.nu era un chlp olnenesc. Semdna mai mrrlt cu capul$i rnai ingrozitor era cd urechile acestui Iup avearr [ornrironrenclli. deli erau at.operitr. cll lln fdr arprrr 1i r,rr-.vru s5-fi ascundd ochii cu mina. Felirrarul ii lrentura

Pete galbele de lumini zburau prirr viztiuh.-- fi-e fricd de mine, Suoc... Mi,am pierdut iniili5area de

orn. Nu-1i fie fricil Apropie-te... Ai crescul, ai slibil. Ai lalat r r\14...

El vorbea cu greula1e. Se lAsi tot rnai jos ;i. in sfirlii, seculci pe pardoseala tle lernn a cuilii. Rdsulla 1or mai cles, 5irnai des, deschizind larg gura cu dinlii lungi r;i galbeni.

Voi muri curind. Eram sigur ci te voi vedea irrainte dernoarte...

Intinse apoi mina lui piroasd tie mairnuli, ciulincl ceva jrrinluneric. Se auzi un zgotnot de parci ar fi iost slnuls un erri.apoi

^mina-i groaznici se intinse priIltre gralii.In mini linea o liblild nicd de lenrn.Ia-o. Aci este scris totul.

Suoc ascunse tiblila.-- Prospero! $opti ea.Nu Iri1ni inrr niii un raspurrs.Suoc apropie felinarul. Dinlii i se crispaserd penlru totdeaula

intr-un rinjet. Ochii-i tulbLtri se uitau sticloqi prirr ea.Prospero! strigi Suoc, scdpintl felinarul. A rnurit! A nlrlr

Prospe rolFeliflarul se stinse.

Oardianul cu care am ficut cunoptinli, lingi intrarea in me_najerie, nu mult dupi ce Suoc i-a gterpelit Telinarul cu stictalui prinsl. in- releaua de sirmi, se tiezi din cauza zgomotuluice se stirnise in menajerie., ^.Fiareje- rigeau. urlau, lipau, Ioveau cu cozile peste gratiilede fier. pisiirile bdreau din arioi....

Gardianul cddcd trosnind puternic din fdlci. se inrinse, lovindu_sedureros cu pumnul de grilaj, qi in sfirpit, iqi veni definitiv in fire.Atunci, siri in sus. Felinarul lipsea. Stelele striluceau lin.Aerul era imbilsdmat de parfumul iasomiei.La dracu !

.

Gardianul scuipd cu atita necaz, incit scuipatul 1i;ni ca unglonte qi retezA micul potir al unei flori de. iasomie.Concertul fiarelor risuna cu o forte crescindi.Gardianul dere alarma. inrr-o clipa se adunari oameni crrlorlele- aprinse. Torlele trosneau. Gardienii se injurau. Cineva seimpiedici in sabie qi cdzu spirgindu-qi nasul de pintenul curva.

Capitolul XIDevastarea cofetdriei

129

-

Mi s-a fural felinarul!-

A inlrat cineva in merrajeriel-

Holii!-

Rebelii!Cardianul cel cu nasul spart !i altul, cu pintenul strivit. precunr

;;i alli gardieni, sligiind intunericul cu torlele, porrriri imporriraduEnan u lui necunosc u t.

Dar nrr dcseupcTirjr rtirnie \u5lrcLI iIl nret]aj( ri(.Tigrii ricneau, deschizintl gurilc lor ro;ii, pu{rrroase. Lt'ii sc

agitau prirr cupti, cuprinqi de o Inare neliniste. Papagalii lirccaLrtirdboi... Ei se invirteau ca un carusel nrrriticolor. N'lainrrrlelc .cbalansau pe trapeze. Iar Lrrgii mormiiau cu o voce inrnroasi. debas profu nd.

Aparilia tortclor aprinse Ii a oamenilor tLilburd 5i nrai rrrullaceasta adu nare.

Gardienii verificard loate cullile.Totul era in ordine.Nu gisiri nici chiar felirrarul pierdut de SLroc.Deodati, gardianul cu nasul sparl spuse:

Slai! iii ridicd in sus torla.Toli se uitard in sus. Acolo se vedea coroana neagri a copa-

cului. Nici o frunzi nu se rnigca. Era o noaple liniftili.-

Vedeli? intrebb garclianul cu o voce fioroasi, agitind tor1a.-

Da, ceva roz...-

Mic...-

StI jos...Proqtilor! Slili ce-i asta? E un papagal. A zburat dirr

colivie ;i s-a a$ezat acolo. Dracu si-l ialGardianul de pazd, care ddduse alarnra, licea rLrSinat.-

Trebuie sd-l din jos. El a alarnral toate fiarcle.-

Sigur. Urcl-fe tu, Vurm. Tu e$li ccl nrai tinir.Cel care purla numele de Vurm se apropie cle copac. Dar rru

se putea hotiri.-

Urci-te 9i ia-l de barbi!Papagalul stitea nemjScat. Pencle lui roz se veclearr in desiSul

frunzelor, luminate de lumina lortelor.Vurm i;i indesd pdliria pe frunte qi se scirpirri la ceafi.-

Mi-e lricd... Papagalii nruqci foarte clureros.-

Prostu le!Totugi Vurrn se urcd in pom. Dar, la jLrnritalea trLrnchiLrlLri,

se opri. govdi o clipa. aprri alrrneci in j,'r.130

-

Pentru nimic in lume! zise el. Asta nu este treaba Inea.Nu qtiu si mi lupt cLr papagalii.

in acest moment se auzi vocea nrinioasd a unui bdtrin. Un om,(irlindu-fi pantofii, se gribea prin intuneric spre gardieni.Nu trebuie sA-l atingeli! strigi el. Nu-l deranjali!

Cel care striga era supraveghetorul principal al menajeriei.Era un mare savant, specialist in zoologie, adici ;tia la perfeclie

lot ce se putea lti despre animale.ll lrezi zgomotul.Locuia in apropiere de menajerie gi alergase direct din

pat, ldrd a-ti scoate scufia, ;i avea o plo;ni1d mare gi lucioasdpe nas.

Era foarte miniat. intr-adevAr: nitte soldati indrizniseri sa seanestece in lumea lui, un nitdr6u oarecare vroia s6-i apuce debarbi pe papagalul luil

Gardienii se ddduri la o parte.Zoologul i;i ridicd capul. Vdzu gi el de asernenea ceva roz

printre frunze.Da, declard el, acesta este un papagal. Este cel nai bun

papagal al meu. intotdeauna e cLr toane. N-are astimpir sd steain colivie. Acesta este Laura... Laura! Laura! incepu el s-o cheme.ru vocea piligdiard. li place si fie tratatd cu blindele. I-aura!Laura!

Gardienii pufnird in ris. in general, acest mosnegul imbricafintr-un halat inflorat, in papuci de casd, cu capul ridicat, de pecare atirna pini la c6lciie ciucurele scufiei, apdrea ca ceva amuzantrrintre gardienii uriaqi, printre to4ele arzind cu flSciri vii 5i, rletele iiarelor,

Urmd apoi lucrul cel mai ridicol. Zoologul se cifArd in copac.Ficea acest lucru cu destula agilitate

-

probabil nu era pentru:rima oard. Un, doi, trei. in mai multe rinduri apdrurd de subralat picioarele lui in lenjerie vdrgatd, qi respectabilul mo;ireag:i rrezi sus, lingd linta cAlAtoriei sale scurte, dar periculoase

Laura! murmuri din nou el dulce;i linguEitor.Deodati un 1ip61 strident urnplu menajeria, parcul ;i impre-

.lrimile pe cel pulin un kilometru.E diavolul! strigl el.

Se vede ci pe cracd, in loc de papagal, stefea un monstru.Gardienii se diduri un pas inapoi. Zoologul se prdvili de

:r). Norocul, in chip de craca, scurt5 ;i suficient de rezislentA,5al\e; rdmase agilat de halat.

l3l

O, dacd alli savanli l-ar fi vdzut pe respectabilul lor confratein aceasti poslurd, desigur ci ei;i-ar fi intors privirile din respecrfali de chelia ti cuno;tinjele lui. Halatul i se ridicase prea indecenr.Gardienii o luari Ia fugd. Fldcirile torlelor din miinile lorfluturau in vint. Pdrea cd in intuneric galopeazi cai negri, cucoame de foc.

. .

Zar-va din menajerie se potoli. Zoologul atirna nemiqcat. inschimb in palat incepu 'agitatia.

Cei Trei Grisani, cu un sfert de ceas inainte de aparilia incopac^a papagalului misterios, primiserd ve$ti nepldcute:.

,,In oraq domnefte dezordinea. Muncitorii au cipdtat pistoale9i pu;ti. Ei trag in gardieni qi arunci pe toli grdsanir fn riu.,,

,,Gimnastul Tibul este in libertate si adune locuitorii de laperiferii intr-o oasre.",,Foarte mulli dintre gardieni au plecat in cartierele mun_

citore;ti ca sA nu mai slujeascd pe cei Trei Crisani...,,Co;urile fabricilor nu mai fumegd. Maginile stau. Minerii

refuza \a intre in galerii dupd cdrbuni penrru bogdragi...-Jiranii din imprejurimi se rizboiesc cu proprietarii mofiilor.,,Iate ce raportaserd miniqtrii celor Trei Grisani.

Ca de obicei, din ca-uza neliniqtii, cei TreiGrisani incepuseri sd seingraqe. Chiar sub och iiconsiliului de stat, fiecaredintre ei iqi adiugi citeo suti de giame.

gui unul dinrre ei. Nu mai pot... E p.*" p*.iil'#ft::ttT-TriButonul de la guler mi s-a infipt in git...

$i pe dati i-a plesnit cu zgomot gulerul lui sclipitor.-

Mi ingrap! urla al doilea. Salvali-m6!Iar al treilea se uita abitut la burta sa.in felul acesta, in fala consiliului s-au ritlicat doud probleme:in primul rind, sd se gdseasci firi intirziere mijlocul de a opri

ingrdqarea qi, in al doilea rind, s6 se indbuqe dezordinea dirr orap.In legiturd cu prima problemd au hotdrit urmitoarele:-

Dansuri!

.scfq;t

t,

.:eil|A

-

Dansuril Dansuri! Da, desigur, dansuri. E cea mai bundcuri de slibire.

-

Fdrd a se mai pierde o clipi, sI fie invitat profesorulde dansuri. El va trebui si dea celor Trei Grisani leclii de balet.

-

Da, se rugd Primul Grdsan, insi...Tocmai in acest moment, din menajerie ajunse strigdtul res-

pectabilului zoolog, care vizuse in copac pe diavol in locul pa-pagalului iubit, Laura.

intregul guvern se repezi in parc, pe alei, citre menajerie.- Ufl Uf! Uf! se auzea in parc.

Treizeci de familii ale celor mai frumoSi fluturi, de culoareportocalie, cu nervuri negre, speriindu-se, au pdrdsit parcul.

Apdru o mullime de tor1e. O pddure intreagi de torte aprinse

-rR---

li 1atqtn1.,u miros. dc rd)in5. Aceasrd pddure alerga yi ardea.\rno prna ta menalene mar TAmase\tr5 \reo lece pa5i, tot cceace fugea rdmase parcd dintr-o dati f6ri picioare. $i inttatd to1i,ca la o comandi, se traserd inapoi, urlind- qi lipind, cizind claiepesre grimadd. agitintlu-se pi cautindu-yi \(aparea. Torlele /aceaula pdminr. foeul se rdspindi. fumul negru porni in valuri.

_o!-A:-

Salvali-vd!Parcul se cutremura de atita larmA. Vilvetaia se intinse, lurni-

nind cu.. lucirile sale purpurii intreg acesl spectacol al fugii 5ial panicii.Iar-de a-colo, din menajerie, de dupd gardul de fier, lini;;tit,

cu pagi hotdrili ;i rnari, inainta un om urias.$i in acea lumini, cu paruL lui ro;u pi cLr oehij scinreind,intr-o haine ruptd, el pdrea o vet'lenie infiordtoare. Cu o minilrnea.de

.zgarda impletitA dintr-o bucati de lant o pante16. Fiaragdlbuie ;i zvelti, ciutind si se srnulgi din zgarda oribilb, sarca,scheidldia, se zvircolea ;i, ca un leu de pe fanionul unui cavalerrnedieval, ba scorea! ba inghilea o lirnbi lungi, de culoareazneu ret.

Iar cei care indrdzniri si se uite inapoi vdzuri ci pe ce_l;lalt .bra1 omul acesta linea o fetifA intr-o rochili sclipifoare,de

.culoare roz. Fetila se uita cu groazi la panlera ce se zbdteafurioasS, igi trdgea picioarele in pantoiiorii cu trandafiri aurii si selipea de unrarul pr ierenului ei.Prospero! u rlau oarnenii fugind.Prospero! E ProsperolSalvali-vi!PApu;alPdpuia!

$i atunci, Prospero dddu drumul panterei.Pantera, dind din coadd, cu salturi mari, se arunci dupi

fr"rgari.Suoc siri de pe bralul armurierului. O mullirre de pistoaie

zdceau aruncate in iarbi. Suoc ridicd trei pistoale. DouA dintreele le lui Prospero, iar unul ii rdmase ei. pistolul era aproapecit jumetate din inilJirnea ei. Dar ea ltia cum se mane\,rcazaaceastd

.drdcovenie neagrd ;i lucioasd: la circ invdlase sd tragdcu pistolul.Sd mergem! porunci arnu rierul.

136

Nu-i mai interesa ceea ce se petrecea in fundul parcului.Nu se mai gindeau la ceea ce va face pantera dupi aceea.

Trebuia gisiti ieqirea din palat. Trebuiau sd se salveze.Unde oare se afld cratila secretA, despre care povcstisc

Tibul? Unde-i cratila misterioasd prin care se salvase vinz6torul tlebaloane?

-

La bucdrdrie! La bucitdrie! strigd Suoc, gesticulind cupistolul din mers.

Alergau prin beznd, rdvi;ind tufele;i stirnind pdsirelele ador-mite. Vai, cit de mult suferise rochila minunari a lui Suoc!

-

Miroase a ceva dulce, zise deodati Suoc, oprindu-se subnigte ferestre luntinate.

$i, in loc de.deger, ala cum faci cind vrei sA arragi atenliacuiva, ea ridici pisroluJ cel negru. Gardienii care se apiopiau irrfugi de dinr;ii ii z/arird abia cind furd cocolali tocmai in virfulunur copac. Dupi o clipi. de pe crengile ce se intindeau sprecasi, ei trecurd pe fereastra principali.

Era aceea;i [ereastri prin care ieri intrase zburind, vinzi_t0rll I de baloa ne.

Era fereastra cofetSriei.-

Acl, cu toat; ora tirzie iji cu toatA panica, lucrul era irr toi.Intreg personalul, e,rferari si bdieli ;trengari, cu tichii albe, eralr plrna aL-lrvrtate: prcl)arau Lln compot special pentru rnasa dca doua zi in cinstea reintoarcerii pdpu;ii rno;tenitorului Tutti. DedaTa aceasta se hotirise sd nu se nrai facd lort, de leanla canu cumva yreun alt musafir zburilor se dislruga crerna franlu_zeasc-A !i lructele zaharisite, de o exceptionald calitate.In rnijlocul bucetiriei se aila un ca.al. in el fierbca api..\burul alb invilLria totul. Sub acesr vdl protector, ajurorii debucitar se silnleau tare fericili: ei teiau fructele p"ntru .,,n,1,,I.$i a;a... Dar aci, prin aburi ;i invdlnrd5eali, iolerarii rdzurarn tablou inspiirninti tor..

ln fata..ferestrei, crengile se leginard, frLrnzele fogrrird, carnarntea vuellel ;r pe pervazul ferestrei ap6ruri doud fiinle: uni'ganr . u parrrl ro5u ;i tr ierilu.

Sus rniinile! striga Prorpero. in ficcarr nrirra lrea.irs rrnprstol.-

Nici o mi;care! zise Suoc cu o voce sonori, ridicintl! l5l o lLl1.

Doud duzini cle mineci albe: lrd invitalie nrai convingitoare.

t37

se ridicari firi a mai a;tepta

Apoi incepuri sd zboare cratilele.Era o adevirati devastare a domeniului de sticlS qi de aramA

fierbinte, dulce ;i aromat al cofetdriei.Armurierul c,luta cralila cea mai importantd. in ea era \caparea

lui si a micii lui salvatoare.El rdsturna borcanele, imprigtia tigiile, pilniile, farfuriile gi

tivile. Cioburile de sticl6 zburau in toate pArlile, zdringdnind cuzgomot 5i bubuituri: fdina vlrsatd forma o trombS, aqa cum for-meazi Simunul in Sahara; se ridicau virtejuri de migdale, stafide,cire5e; zahdrul tos se revirsa de pe polile cu zgomot de cascadA;inundalia de sirop se ridicase la trei sferturi de metrul apa im-proSca, fructele se rostogoleau ;i se prdbuqeau turnurile de cratilede aramd... Totul fu rdsturnat cu fundul in sus. A;a se intimplaciteodate in vis, cind Stii ci visezi, qi tocnrai de aceea poli sifaci tot ce vrei.

Esle! tiDa Suoc. lat-o!Ceea ce cAutau fu gdsit. CapacLrl zburi peste grimada de

ruine gi cizu in lacul dens, de culoare zmeurie, verde qi galbenal siropurilor. Prospero vizu cratila fdrd fund.

-

Fugil strige Suoc. Te voi urma indatd.Armurierul intri in crarili. $i, dispdrind in ea, auzi urletele

celor ce rdmiseseri in cofetine.Suoc nu mai avu timp se fuga. Pantera, care-gi continuase

fuga ei inspiimintdtoare prin parc ;i prin palat, apiru aci. Rinileproduse de gloanlele gardienilor infloreau blana ei ca ni;te tran-dafiri.

Cofetarii se pribu;ird intr-un ungher. Srroc, uitindu-9i de pistol,arunci in panteri cu o pari ce-i cizu sub mind.

Fiara se repezi dupd Prospero, cu capul in cratili. Se prdbugidupd el in galeria ingustd qi intunecoasS. Toli ii vdzuri coadagalbend ieqind din cratild ca dintr-o fintind. Apoi dispAru lotul.

Suoc iqi acoperi ochii cu miinile:Prospero! Prospero!

lar cofetarii riseri sinistru. Apoi intrari girziie. UniformeleIor erau rupte, fejele acoperite cle singe, pistoalele fumegau: seluplasera cu pantera.

-

-

Prospero e pierdut! il va sfi;ia pantera! Atunci imi esteindiferent. Md predau, spuse Suoc.

Ea vorbea lini5tit, coborindu-!i minula in care linea pistoiuleno r|T1.

Deodatd rdsune o irnpugciturd. Prospero,.lugind prin galeria138

reffi,:

(

)r1,

t^(.

q1

subterani. tr;sese in pantera ce-l urmerea.Gardienii se adunari la gura cralilei. Lacul de sirop le

ajungea pind la jundlatea cizrnelor lor uriale.Unul dinfre ei se uitd in cratili, apoi virind nrina in ea, rncerea

sA trage ceva afard. Atunci ii sdrird incd doi intr-ajutor. Sfor-lindu-se, ei au scos, trdgindu-l de coadd, anirnalul mo11, iurpLrscalrla intrarea in galerie.

-

E rnort, zise gardianul, rdsLrflind greu.-

Triielte! Triieqte! L-arn salvat pe prietenul poporului!A;a se bucura Suoc. Sirmana rniculi Suoc avea rochita

sf?;iati, iar trandafirii aurii din pdr ;i de pe pantofi morotLrliii.Se irnhujorare dc bu e tr rie.i;i indeplinise sarcina primiti de la prietenul ei ginrnasrtrl

Tibul: il salvase pe armurierul Prospero.-

A;al zise gardianul, apucintl-o pe Suoc de nini. Sir vedernpipLrqi mult liudatd, ce vei face acum! Si vedern...

-- Sd fie dusi in fa{a celor Trei Grdsani...Te vor condamna la moarte.Tirnpitulel rispunse liniqtiti Suoc, lingind tle pe dantela

rozd o patd duLce de sirop, ce-i cdzuse pe rochigi atunci cintiProspero devasta cofeldria.

Ce _s-a mai intimplat cu pipu;a dati in vileag nu se lne::i.amdatd. Afari de aceasta. ne yom abtine pentru moment si

:.:l alle explicalii, ;i anune: ce papagaL era in copac ti de ce:: sireriase venerabilul zoolog, care, poate, qi acum atirni de o::i;4.. ca o cdma;i spdlata iri intinsi la uscat; cum a scapat':::lrierrrl Prospero, qi de unde apiruse pantera; cum ajunsisei-,.. in bralele armurierului; ce monstru fusese acela care avea:-,: .rnenesc; ce tabhe ii ddduse acesta lui Suoc Si de ce el. :-ul"rr... Totul se va Idmuri la timpul silu. Vd asigur ci nu s-au

.::--,piar nici un fel de minuni, ci totul s-a petrecut, a:fa cum:-: sa\anlii, dupd legile neclintite ale logicii. Era dimineald. parcd

:--::e pentru dimineala asta natura era splendida. Chiar unei'.:. ratrine, cu infdgigare expresivd de 1ap, ii trecu durerea de: . rare n-o ldsa din copildrie; aga de minunat era aerul in acea, -

::eala. Copacii nu fremitau, ci cintau cu voci vesele de

Capitolul XIIProfesoruL de dans U n-Doi-Trei

111

copii. intr-o dimineald ca aceasta, toati lumea voia si danseze.De aceea, nu e de mirare ci sala profesorului de dans Un-doi-treiera arhiplini.

Desigur ci pe stomacul gol nu-1i vine si dansezi. De ase-menea. nu vei dansa cind e5ti amiirit. insd burli goale ti amAra-ciuni aveau doar cei ce se adunau in aceasti zi in cartierelemuncitoreqti, pentru a porni din nou un atac impotriva palatuluicelor Trei Grdsani. Iar filfizonii, doamnele, biielii qi fetele celorlacomi qi bogali se simJeau cil se poate de bine. Ei nu gtiauci gimnastul Tibul organizase pe regimente muncitorii siraci gifldminzi; ei nu ;tiau cd mica dansatoare Suoc il eliberase pearmurierul Pr ro, pe care-l a;tepta cu neribdare poporul; ei

nu dddeau importanll acelor tulburdri ce se iscau-

Fleacuri! spunea o domni;oard drdguld,gdtindu-qi pantofii de bal. Dacd ei vor porni lalatului ii va nimici. ca si data trecute.

-

Desigur! izbucni un tinir filfizon, muqcind dintr-un margi examinindu-qi cu luare-aminte fracul. Acegti mineri ;i acegtimeseriagi nespilali nu au arme, pistoale qi sibii. Iar gardieniiau chiar 5i tunuri.

Perechi-perechi, oamenii fdrd de griji ;i mullumili de sine,se indreptau spre casa lui Un-doi-trei.

Pe uqa casei lui era o tdblitd cu inscriplia:142

in ora;.dar cirni, pre-atac, garda pa-

r.lt

&

:tf,,,ffiTi'f' rt^i^'il"i,i""i'i"ii,iiiiiii*I.--

rr , rr .6\- .s) ll2M

\r\CI.qrJ0-.:I.

Pe parchetul de culoarea mierii, intr-o sali mare, rotundi,Un-doi-trei didea leclii.

El insuqi cinta cu flautul lui negru, care nu se qtie prince minune stitea in dreptul buzelor lui, deqi el tot timpul gesticulacu miinile, cu man$ete de danteld qi minugi albe din piele deciprioari. Profesorul luneca qerpuind, lua diferite pozilii, dideaochii peste cap, bitea misura cu tocul $ la fiecare minut fugea

143

la oglindi si vadi: daci e frunos, dacA-i stau bine fundele. dacd-iluceffe p6ru-i pomddat...

Perechile se roteau. Erau atit de numeroase ;i transpirauatit de mult, ci-1i venea sd crezi ci fierbe o supi pestrigd qiprobabil, fEri nici un gust.

Cire un cavaler, cite o doamni, invirtindu-se in invilmdsealagenerali, semana ba cu un nap cu coade mare, ba cu o loaie clevarzi, sau cu ceya nelimurit, colorat gi ciudat

-

ce poti gisi uneoriinlr-o farfurie cu supi.

Iar Un-doi-trei indeplinea in aceastd supi funclia de lingurd,mai cu searrd ci era ti foarte lung, sublire gi incovoiat.Vai, ce ar mai fi ris Suoc daci ar fi putut vedea acesredansuri! Chiar arunci cind juca rolul ciocildului de aur din pan-tomima ,,Impdratul cel prost", ea dansa mult mai gralios, cu toalece trebuia sA danseze ca un ,,ciocdl5u".

Dar in toiul dansului, trei pumni uriafi in mdnuqi grosoJanede piele au bitut in uqa profesorului tle dans Un-doi-trei.

DupA aspect, ace;ti pumni se deosebeau foarte putin de niiteulcioare de lemn sau de pimint.

Supa se opri.Iar peste cinci ninute, profesorul de dans Un-doi-rrei era

dus Ia palatul celor Trei Grisani. Trei gardieni veniseri dripiel. Unul dintre ei l-a a;ezat pe crupa calului, cu spatele spresine

-

cu alte cuvinte, Un-doi-trei mergea cu spatele inainte. Ungardian ii ducea cutia cea mare de carton. Era o cutie foarteincdpdtoa re.

Doar trebuie sd iau cu lnine anrrrnite costLLrne. instlunrenrernuzicale, perucile, notele li romantele preferate, declarase Un-doi-trei, pregitindu-se de drum. Nu se $tie cit rimp yoi fi nevoirsd rdnin la palat. Eu sint obignuit cu gralia ;i fnimuselea 5ide aceea imi place sd schimb des imbrdcinrintea.

Dansatorii fugeau dupd cai, filfiiau batiste gi aclamau pe Un-doi-trei.

Soarele se indllase sus de tot.Un-doi-trei era multurnit ca este chemat la palat. Iubea pe cei

Trei Grdsani pentru faptul cA acettia erau iubili de fiii qi fiicelebogdta;ilor tot atit de grali. Cu cit un bogdtaqi era rnai bogat,cu atit mai mult ii pldcea lui Un-doi-trei.

,,Chiar a;a, cugeta el, ce folos am eu de la siraci'l Parciaceftia it.tvati si darrseze? Ei sint intotdeauna ocupati cu tnuncapi niciodati nu au bani..AItceva e insa cu negustorii bogali, tiorn-

r11

nigorii extra{leganli $i doamnele. Ei au intotdeauna mulji baniqi nu fac niciodati nimic."

Cum vedeti, Un-doi-trei, dupd propria lui plrere, era un omcu scaun la cap, iar dupi pdrerea noastrd era un prost.

,,Suoc nu-i decit o proast5! iqi zise el, amintindu-gi de micadansatoare. Ce rost are sd danseze pentru cerfetori, soldali, me-seriapi gi copii zdrenlirogi. Ei plitesc atit de pulin...,,

Probabil ci prostinacul Un-doi-trei s-ar fi mirat gi mai multdaci ar fi aflat cd mica dansatoare gi-a riscat viata ca se salvezepe conducdrorul acestor cerqetori. meseria5i qi copii zdrenldrogi

-pe armurierul Prospero.Cdldrelii galopau ca vinrul.Pe drum s-au intimplat insi Iucruri destul de ciudate. in

rot timpul, in depbrtare se auzeau impugcituri. Grupuri mici deoameni agitali se inghesuiau lingi por1i. Uneori, doi, trel mese-riati traversau strada in fugi, cu pistoalele in miini.,. S-ar fizjs ci intr-o zi atit de minunati b5canii trebuiau si tot vindi,iar ei inchideau obloanele, aritind doar obrajii lor gragi gi luciopiprin feristruici. Fel de fel de voci rdsunau din cartier in cartiei.

-

Prospero!-

Prospero!-

E iar cu noil-

Cu n-ooo-iii!Alteori, zbura cite un gardian cilare pe un cal infierbin-

:at, care impropa spumi. Ici, colo, cite un grisan oarecare:ugea gifiind spre vreo funddturi, in timp ce pe de lituri fugeausLugi ro$covane, cu ciomege, pregitite pentru aperarea stipinului lor.

Inlr-un loc, asemenea slugi, in loc sd-pi apere stipinul gras,rr totr-l pe nea$teptate, incepuri siJ ciomigeasci, provoiindgdtigie in tot cartierul.

Lui Un-doi-trei i s-a pirut la inceput ci cineva scuturd ocanapea turceascS.. .Dupi ce i-au aplicat pe rind cite trei duzini de lovituri,

'iugile i-au dat pe rind grisanului cite un picior in spate, pe-rm5, imbrdliqindu-se gi agitindu-gi in aer ciomegele, au luat-o: fugd strigind:

-

Jos cu cei Trei Grdsani! Nu56raqi! TriiascX poporul!

Iar glasurile din depertare strigau:-

Prospero!-

Pros-pe-rol

t45

mai vrem si slujim pe bo-

intr-un cuvint, era o zarvd, de nedescris. in aer mirosea apraf de puqc5.

$i, in sfirqit, avu loc qi ultimul incident.Zece gardieni au barat calea celor trei tovaripi ai lor care

duceau pe Un-doi-trei. Ace$tia erau gardieni pedeqtri.-

Stali! spuse unul dintre ei. Ochii lui albaqtri scdpdrauminiogi. Cine sinte{i?

-

Nu vezi? intrebe cu aceeagi minie gardianul in spateleciruia stitea Un-doi-trei.

Caii, oprili in plin mers, nu mai aveau astimper. Harnaga-mentul tremura. Tremurau qi genunchii profesorului de dans Un-doi-trei. Nu se $tia care tremurat se auzea mai tare.

-

Noi sintem soldali din garda palatului celor Trei Grdsani.Ne grdbim spre palat. LisaJi-ne imediat si trecem.

Atunci, gardianul cu ochi albattri iii scoase pistolul de dupieqarfi 9i zise:

.._ in acest caz, pred.ali pistoalele pi s5biile. Armele soldalilortrebuie sd slujeasci numai poporului, qi nu celor Trei Grisani.

Toli gardienii care inconjuraseri pe cilireli au scos pistoalele.CilSrelii puseri gi ei mina pe arme. Un-doi-trei igi pierdu

cunottinla ;i se rostogoli de pe cal. Cind qi-a revenit, nu se$tie precis, dar in orice caz, dupd ce s-a terminat lupta intregardienii careJ insoleau pe el qi cei care-i opriseri. Se vedecd au invins cei din urmI. Un-doi-trei vizu lingi el pe gardianulin spatele ciruia cilirise. Acesta era mort.

-

Singe, bolborosi Un-doi-trei, inchizind ochii..

Dar ceea ce vizu el peste o secundi il zgudui de trei orimal puternlc.

Cutia de carton era sparti. Lucrurile se rlsturnaseri dinsf6rimdturile cutiei. imbricimintea lui minunat5, romanlele Si pe-rucile se tivileau in praful strizii...

-

Vai!...in toiul luptei, gardienii scipaseri cutia ce le-o incredinlase

5i aceasta se sfirimi de pietrele coljuroase ale pavajului.-

Ah! Vai!Un-doi-trei se repezi spre averea lui. Examini cu febri-

Litate veste, fracuri, ciorapi, pantofi cu catarame frumoase la primaredere, dar de fapt din cele iefrine, gi din nou se apza pe pemint.Durerea lui nu avea margini. Toate lucrurile, toate imbricaminteardmdsese acolo, dar cel mai principal lucru fusese ripit.

$i in timp ce Un-doi-trei ipi ridica spre cerul albastru pumniir47

Iui miculi, ce seminau cu ni$te chifle, trei cilireti galopau cutoatd yiteza spre palatul celor Trei Grisani. Caii lor apartineauinainte de lupti celor trei gardieni care il duceau pe profesorulde dans Un-doi-trei. Dupi lupti, cind unul dintre acegtia fuseseucis, iar ceilalli se predaseri qi trecuserl de partea poporului,invingitorii au gdsit in cutia sparte a lui Un-doi-trei ceva rozinvelit in tifon.

Atunci, trei dintre ei au incllecat intr-o clipi pe caii capturaliqi au pornit in galop.

Cel ce galopa in frunte, gardianul cu ochi albaqtri, stringeala piept ceva roz invelit in tifon.

Cei pe care ii intilneau in drum se dideau gribili Ia o parte.Pe piliria gardianului era o cocardi rotie. Aceasta insemna ciel trecuse de partea poporului.

Atunci, cei intilnili, dacd nu fdceau parte dintre gragi saumincbciogi, aplaudau. Dar, uitindu-se cu atenlie, incremeneau deuimire: din pachetul pe care-l linea gardianul la piept atirnaupicioarele fetijei cu pantofi roz, avind trandafiri de aur in locde catarame...

Capitolul xIIIIzbinda

Cu pulin inainte am"descris dimineala cu peripeliile ei neobiq-nuite, iar acum ne vom intoarce in trecut qi vom descrie noapteapremergitoare acestei dimineli, ca:e fusese, dupi cum ttili, totalit de bogati in peripelii.

in noaptea aceea, armurierul Prospero fugise din pllatulTrei Grisani fi tot in noaptea aceea Suoc fusese prinsd lalocului.

celorfala

Afari de aceasta, tot in acea noapte intrari in dormitorulmoftenitorului Tutti trei oameni cu felinarele camuflate.

Aceasta s-a intimplat, aproximativ cu o or5 mai tirziu, dupice armurierul Prospero devastase cofetiria palatului qi gardieniiluaseri prizonierd pe Suoc, lingi cratila salvatoare.

in dormitor era intuneric.Ferestrele inalte erau'inlesate cu stele.Biiatul dormea adinc, respirind foarte incet qi liniptit.Cei trei oameni ciutari prin toate mijloacele si mascheze

lumina felinarelor.

149

Ce liceau ei, nu se gtie. Li se auzeau nunai vorbele loprite.Plantonul de la uqa dormitorului, care pizea pe dinafari. con-tinua sd stea ca;i cum nu s-ar fi intimplat nimic.

Probabil, ce; trei care intraserd la moqtenilor aveau oarecaredrepturi sd umble prin dormitorul lui.

$ti1i ci educatorii mogtenitorului Tutti nu erau deloc curajoli.Vd aduceli aminte de cazul cu pdpuga. Vd amintiti cir de tarese speriase educatorul de serviciu, cind in parc gardierrii sfirte-caserA papula cu s6biile. Ali vizut cit de sperial era educatorulin timp ce povestea aceaste scen; celor Trei Grisani.$i de data aceasta, educatorul de serviciu s-a dovedit a fitot atit de fricos.

inchipuiti-v5: el se afla in dormitor atunci cind intrasera ceitrej necunosculi cu felinarele. $edea lingd fereastri, veghind somnulmottenitorului :ii, pentru a nu adormi, privea stelele;i i6i verilicacunostintele in aslronom ie.

Deodate u;a scirlii, apdru o lumini qi intrari rrei siluelemisterioase. Atunci educatorul se ascunse in fotoliu. ii era teamicel mai mult cd il va trida nasul seu lung. intr-adevdr, acesrnas uimitor se profila clar pe fondul ferestrei instelate !i fureafi observat numaidecit.

Dar fricosul c6uta sd se lini;teasci singur zicind: ,,Poate il vor lLradrept un ornament al fotoliului sau o corni;i a casei de pestedrum".

Cele trei siluete, abia conturate de lumina galbend a felina-relor, se apropiard de patul moqtenitorului.

E aici. se auzi o loaptir.-

Doarme, rdspunse un altul.-

Psst!...Nu-i nimic. Doarme greu de tot.

-

Atunci, actjonati.Ceva zingini.Pe fruntea educatorului apirurd sudori reci. El simti ci nasul

lui creite de fricd.-

Gata, lopti o voce.Dati-mi.

Din nou z6ngd.ni ceva, apoi ceva$i din nou se ldcu linilte.

gilgii 5i incepu sd curgi.

-

Unde si to rn?-

ln u rec he.-

Doarme pe-o parle. Asla-i loarle comod. Toarnd in ureche...

150

-

Numai fii prudent. Cite o piciturd.Exact zece picituri.

-

Prima picituri pare foarte rece, iar a doua nu mai producenici o senzalie, intrucit prima picdturi iqi face efectul imediat.Dupd prima piciturd dispare orice sensibilitate.

-

Cauti sd torni lichidul in aqa fel. incil intre primele doudpicituri sd nu fie nici un interval de timp.

-

Altfel copilul se va de$lepta ca la o atingere cu ghiali.-

Pstl... Torn... Unu, doir...Educatorul simli deodati un miros puternic de lScrimioare,

ce se rdspindi prin toatd camera.-

Trei, patru, cinci, 9ase... numera repede o voce in foapti.Gata.

-

Acum va dormi adinc timp de trei zile in qir.-

$i nu va tti ce s-a intimplat cu pipuEa lui...Se va trezi cind totul va fi sfirsit.

-

Altfel, ar incepe si pling6, si dea dinla urmd, cei Trei Grisani ar ierta-o pe fetiJe $i

Cei trei necunoscuji dispdrur6. Educatorul seAprinse o lampd micd, ce ardea cu flacdra inportocalie, qi se apropie de pat.

Moqtenitorul Tutti dormea in dantele, sub cuverturile de mitase,-rl( lr gra \.

Pe pernele enorme i se odihnea capul lui, cu bucle auriin dezordine.

Educatorul se aplecb qi apropie lampa de fala palidi a:diarului. in urechea lui micd lucea o picdturd ca o perli intr-o:ao1Ca,

Lumina lerde-aurie se reflecta in ea. Educatorul o atinse cu:egetul cel mic. in ureche nu mai r6mdsese nimic, iar mina educa-'.-rului fu cuprinsl in intregime de un frig pdtrunzitor, de nesu-:.-':IaI.

B6iatul dormea scufundat intr-un somn greu.lar peste citeva ore veni diminea{a aceea minunal6 pe care

..r. arut deja pldcerea s-o descriu cititorilor noltri.\oi 5tim ce s-a intimplat cu profesorul de dans Un-doi{reii:rrineata aceea. dar ne intereseazi mult mai mult ce s-a inrim-

: =: in acea dimineald cu Suoc. Am l6sat-o doar intr-o situalieLa lncepul se hotdrise si fie aruncati inlr-o subteranS.

Nu, asta-i prea complicat, zise cancelarul de stat. Vom

plcroare f1, prnai-ar ddrui via1a...sculi, tremurind.formi de floare

151

face o judecati dreapti qi rapidd.-

Desigur, n-avem de ce si ne pierdem timpul cu oni, furi de acord cei Trei Grisani.

SA nu uitafi ci cei Trei Grlsani au reit momenteneplicute in timp ce fugeau de panteri. Aveau absolut;de odihni. Ei vorbiri astfel:

fetigca-

foartenevoie

\-

-

Vom dormi pulin, iar dimineaia vom face judecara.Cu aceste cuvinte se-ndreptari spre dormitoarele lor.

-

Carcelarul de stat, neavind nici o indoiali ci pdpuqa, carein realitate era o fedti, va fi condamnate la moarte, d6du dis-pozilii si fie adormit mo$tenitorul Tutti, pentru ca sd nu indul-ceascA cu lacrimile lui groaznica sentinli.

Cei trei oameni cu felinarul, dupi cum ltiji, indeplinisereporunca.Mottenitorul Tutti dormea.Suoc gedea in camera plantonului. Camera plantonului se numea

152

camera de garde. Agadar, in acea dimineali, Suoc stitea in camerade gardi. Era inconjurati de gardieni. Un om striin, intrind incamera de gard6, s-ar fi mirat mult de ce acea fetife drAgulSgi tristd, intr-o rochilS foarte eleganti, de culoare roz, se aflaprintre gardieni? Infiliqarea ei nu se porivea de loc cu aspectulgrosolan al camerei de gardi, in care erau aruncate qeile, armele,halbele de bere.

Gardienii jucau cir1i, fumau pipe urit mirositoare, se injurau5i una-doui se luau la betaie.

Aceqti gardieni erau inci credincioqi celor Trei Grisani. Eiameninlau pe Suoc cu pumnii lor enormi, ii aruncau priviri infri-cof;toare qi biteau din picioare.

Suoc primea toate acestea cu lini;te. Pentru a scdpa de alenlialor fi penru a le face plicere, ea intorcindu-se deodatd citreei scosese limba gi rimisese cu mutra asta o ord intreagd.

$ederea pe butoiaq ise pdrea destul de comodi. E adevSrat;a din cauza asta rochila ei se murddrise, dar oricum, tot irii pierduseaspectul ei din trecut: fusese agilatd de crengi, arsA de torle,mototolitd de gardieni, stropitd de sjrop.

Suoc nu se gindea la soarta ei. Felileior de virsta ei nu leeste frici de nici un pericol care le-ar ameninta. Nu le spcrit:eava unui pistol indreptata asupra lor, insd ie e lrici sd rirnini'rrgu re inlr-o incdpere intunecoasa.

Suoc se gindea astfel: ,,Armurierul Prospero este in liber-:ate. Acum, el impreund cu Tibul vor conducc' sdricimea spre:aiat si mi vor salva."

in tirnp ce Suoc se gindea astfel, la paiat venird cilare.r iuga mare, cei trei gardieni despre care am vorbit in capitolulr:ecedent. Unul dintre ei, cel cu ochi albaqtri, tlupi curn ;ti1r,i-!-ea cu el un pachet rnisterios, din care alirnau ni$te picioare: pantofi de culoare roz, cu trandafiri de aur in loc cle cataranle.

Apropiindu-se de pod, unde stetea garda credincioasi celorT:ei Grdsani, acefli trei gardieni ;i-au smuls de pe gepcile lor- --;ardele rolii.

Lucrul acesta era necesar, pentru ca si li se dea lrecere.

-i Jc iirre posrul de gardii.Altfel la vederea cocardelor roSii patrula ar fi deschis focul

::-Fra acestor gardieni, care se aldturaseri poporului. Ei trecurA,' :ulgerul pe lingA patrul6, gata-gata si rdstoarne pe cornanrlant.

-

Probabil e vreo comunicare foarte importantd, zise coman-:":.:rl. ridicindu-;i ;apca de jos 9i scuturindrr-9i praful de pe- uniform6.

l5i3

In clipa aceea, pentru Suoc sosise ceasul din urmi. Cancelarulde stat intrd in camera de gardi.

Gardienii se ridicard gi luari pozilia de drepli, lipindu-Eimdnuqile lor enorme de vipugca pantalonilor.

-

Unde-i fetila? intrebi cancelarul, ridicindu-qi ochelarii.-

Vino incoace! strigi gardianul-gef citre fati.Suoc se didu jos de pe butoia$.Gardianul o ingfici grosolan de cordon qi o ridici.-

Cei Trei Grisani o a9teapti in sala judecilii, zise can-celarul, coborindu-qi ochelarii. Venili dupi mine.

Cu aceste cuvinte, cancelarul ieqi din camera de gard6.Gardianul pigea dupd el, linind cu o singuri mind pe Suoc sus-pendatd in aer.

O, trandafir de aur! O, mdtase roz! Totul fusese distrus demina aceea nemiloasd.

Suoc, pe care o durea, cXci ii era incomod si stea atirnatiin mina groaznici a gardianului, il ciupi de deasupra cotului.Ea ifi concentrase toate forlele gi ciupitura fusese deosebit de tare,cu toale ca mineca hainei era groasd.

Drac impielilat! injurd gardianuL qi scipd fetiga.Ce e? se intoarse cancelarul.

$i deodald cancelarul primi o loviturd nea;teptari in ureche.Cancelarul cdzu.

Dupd el, imediat cdzu Ei gardianul care cu putin inainte sepurtase urit cu Suoc.

De asemenea, fusese qi el lovit in ureche. ins6, cuml Putelisd vi inchipuili ce puternicd trebuie sd fi fost iovitura. pentrua-l rdsturna gi a-l ldsa in nesimlire pe gardianr.rl acela atit de mare;i de rdu.Nici nu apuci Suoc sd-qi dea seanra ce se pelrece, cinclfu din nou ridicatd in brale 5i dusd pe sus.

Erau qi acestea nilte brate grosolane qi puternice, dar pareaLrmai bune 5i in ele Suoc se simlea rnai liniqtiti decit in miirrilegardianului care zicea acum pe pardoseala lustruiti.

Nuli fie tearnil ii fopti o voce necunoscutd.Crisanii ariteptau nerAbdAtori-in sala judecdlii. Ei in5i5i roiaus-o judece pe vicleana pApu$4. ln jur ledeau funclionarii, sfet-nicii, judecitorii !i secretarii. Peruci de diferite culori de culoareazmeurei, liliachii, verzi aprins, ro;cate, albe qi aurii

-

luceau inrazele soarelui, Dar nici lumina vesel6 a soarelui nu putea infrLrmuselaIizionomiile bosumllate de sub aceste peruii.

Cei Trei Grisani sufereau din cauza cdldurii, ca qi inainte.Sudoarea curgea de pe ei ca mazirea qi strica foile de hirtiedin fala lor. Secretarii le schimbau mereu hirtiile.

Cancelarul nostru ne face si-l aFteptdm prea mult, zisePrimul Grisan, agitind degetele ca un spinzurat.

In sfir;it, apdrurd cei mult alteptati. Trei gardieni intrari insali. Unul din ei linea in brale pe fetil6. Vai, cit de jalnic ardtaea! Rochila roz6, care ieri uimea prin strdlucirea Ei rndiestriapodoabelor scumpe, se transformase acum in nifte zdrente neno-rocite. Se vegtejiserd trandafirii aurii, cdzuserd fluturatii, se rupsesegi se qifonase mitasea. Capul fetitei atirna trist pe umerul gar-dianului. Fetifa era palidi ca un cadavru qi ochii ei cenu;ii ;iqireli ir;i pierdusere slrelucirea.

Adunarea cea pestrild ipi ridici capetele.Cei Trei Crisani igi frecau miinile. Secretarii i;i scoaseri

penele lungi de dupd urechile lor tot atit de lungi.-

Aqa, zise Primul Grisan. Dar unde este cancelarul de stat?Gardianul care linea fetila in brale se apropie de adunare

Si raporti. Ochii lui albaqtri luciri veseli:I.)-)

-

Domnul cancelar de stat a avut pe drum un deranjamentde stomac.

Aceasti explicalie satisfecu pe toli.Judecata incepu.Gardianul o a;ezi pe sirmana fetild pe o bancd grosolani

din fala mesei judecitorilor. Ea gedea cu capul plecat.Primul Grdsan incepu interogatoriu l.

d

(,

))\

L

{,i

Dar el intimpind o dificultate deosebit de mare: Suoc nuvoia si rispundi la nici un fel de intrebiri.

-

Foarte bine! se supird Grisanul. Foarte bine! Cu atit mair6u pentru ea. Nu ne onoreaz-a cu nici un rdspuns. Bine... Cuatit mai groaznicd va fi pedeapsa.

Suoc nici nu se miqc6.Cei trei gardieni steteau pe de lituri ca impietrili.-

Si vini martorii! ordoni Grisanul.Era un singur martor. L-au adus. Acesta era venerabilul zoolog,

directorul menajeriei. Toatd noaptea fi-o petrecuse atirnat de craci.Chiar acum il diduserd jos de acolo. De aceea s-a prezentat a$acum era: in halatul colorat, cu lenjeria virgatd ;i cu tichie pecap. Ciucurele tichiei se tira dupi el pe podea.

V-5zind-o pe Suoc qezind pe banc5, zoologul se clitini defric6. II suslinuri ceilalli din jur.

-

Poveste;te cum s-a intimplat.Zoologul incepu sd povesteascd detaliat. Povesti cum, urcindu-se

in pom, vizuse intre crengi pdpuga moqtenitoruluiTutti. Deoarece el niciodatd nu vdzuse pipuqivii qi nu-pi inchipuia ce noaptea pipugile seurci in pomi, se sperie atit de tare, incit leqinase.

-

Cum l-a eliberatrierul Prospero?

-

Nu qtiu. N-am vezut, n-amauzit. Leginul meu era prea profund.

ea pe armu-

Ai de gind si ne r;spunzi, fetitA uricioasa, cum a scapatarmurierul Prospe ro?

Suoc ticea.-

Zsilfiifi-o!-

Mai cu putere! ordonard Grisanii.Gardianul cu ochi albagtri zgillii fetila de umeri. Ba mar mutr

chiar, el ii didu gi-un bobirnac in frunre.Suoc tacea.Grisanii clocoleau de minie. Capetele multicolore ineepurd

si se agite dojenitor.-

Evident, spuse Primul Grisan, nu vom izbuti sd afldnrnici un aminunt.La aceste cuvinte, zoologulfrunte.

-

$tiu eu ce-i de fdcut.Adunarea deveni dintr-o date atentd.-

ln menajerie avem o colivie cu papagali. Sint adunaliacolo papagali din speciile cele mai rare. Desigur, ltili ca pa-pagalul memoreazd ;i repetd vorbele omene;ti. Mulli papagali aumemoria 6i auzul foarte bune.,. Eu cred cd ei au nenlorar rorce au vorbit in timpul noplii aceasti fetild 5i armurierul pros,pero... De aceea, propun sd lie chemat in fala judecdlii, ca nrarror,unul dintre minunalii mei papagali.

Un murmur de aprobare trecu prin sali.Zoologul se duse in menajerie ii reveni irnediat. Pe degetulIui ar;tator $edea un papagal nare, bitrin, cu o birbila ro5ie,

lun96.Cdutali sd vA aminriti: cind Suoc ritdcea noaptea prin me-

najerie i s-a pArul suspecl unul dintre papagali. Vd amintigi civazuse cum se uitd la ea fi cum, preficindu-se cd doarme, zimbeain barba lui roqie ;i lungi.$i acum, pe degetul zoologului, la fel de comod ca sr peprijina Iui de argint, stdtea acelafi papagal cu barba ro5ie.

Acum, el zimbea fi1ig, bucurindu-se cd va da in vileag pesdrmana Suoc.

Zoologul vorbi cu el nem{elte. Papagalului ii fu arAfata ferita.Atunci. el bitu din aripi 5i lipii:

-

Suoc! Suoc!Glasul lui semdna cu zgomotul

veche de fier, cind o smulge vintul dinAdunarea tdcea.

se lovi cu palma pcste

pe care il face o portiliba lamalele ruginite.

1.58

Zoologul triumfa.lar papagalul igi continua denunlul. El reproducea intr-aderdr

tot ce auzise noaptea. Aqa cd, dacd ve inlereseazd povestea eli-berdrii armurierului Prospero, ascultali tot ceea ce va spune pa-pagalu l.

O! acesta era cLr adeverat o specie rari de papagal. Meriticu prisosinl6 si vorbeqli de minunata lui barbi ropie, care arfi putut face cinste oricdrui general. Papagalul, loarte dibaci, repro-ducea vocea omeneasca:

Cine egti tu? striga el cu un glas de bdrbat.$i tot el r6spundea foarte sublire, imitind vocea lelilei:-

Eu sint Suoc.Suoc!

-

M-a trimis Tibul. Eu nu sint pdpuqd. Sint o fetili vie.Am venit si te eliberez. Tu nu n-ai vizul curn arn pdtrLrns inmenajerie?

-

Nu. Eu, pare-mi-se, dornream, Azi am adorrnil penfruprima dat6.

Te-am clutat in menajerie. An vAzul aici un monstru,care vorbea cu voce orreneascS, Am crezut ce elli tu. Monstrula murit.

Asta e Tub. Afadar a murit?A murit. M-am speriat ii am tipat. Au venit gardienii

5i eu m-am ascuns intr-un copac. Sinl atit de nrLr\ulrriti c5 c'ptiin via16! Am venit sd te eliberez.

Cu;ca mea e foarte bine zivoritd.-

Am cheia de Ia cuqca ta.Cind papagalul lipi ultima frazd, indignarea ii cuprinse

pe rolr.Ah, fetild miqavi! urlard Grdsanii. Acurn inlelegetn totul.

A furat cheia de la mo;tenitorul Tutti ;i l-a eliberat pe arrnurier.Armurierul ;i-a rupt lanlurile, a sfirimat culca panterei qi a luar-ocu el pentru a putea trece nestingherit prin curte.

-

Da!

-

Dal

-

Da!Dar Suoc tdcea. Papagalul dbdu afirmativ din cap qi bitu de

trei ori din aripi.Judecata lud sfirqit. Verdictul fu urmdtorul:,,Presupusa pdpuqd l-a pdcilit pe moqtenitorul Tutti. Ea l-a

eliberat pe conducdtorul rdscoalei gi du;manul celor Trei Grisani

159

armurierul Prospero. Din cauza ei a pierit cel mai prelios exemplarde pantere. De aceea, mincinoasa este condamnate h moarte. O vorsfigia fiarele".

$i, inchipuili-vd:Suoc rdmase neclintit6!

chiar dupi ce fusese pronunlati sentinta,Toati adunarea se indreptd spre menajerie. Urletele, lipeteleqi guieriturile fiarelor salutari cortegiul. Cel mai emolionat dintre

toli era zoologul: doar el era directorul menajeriei!Cei Trei Grdsani, sfetnicii, funclionarii qi ceilalli curteni luari

loc in tribuni. Aceasta era apiratd cu gratii.Vai, ce blind lumina soarele! Vai, ce albastru era cerul! Cum

luceau mantiile papagalilor, cum se zbenguiau maimulele, cumdansa elefantul cel verde!

Sirmana Suoc! Ea nu admira toate acestea. Probabil, ea seuita cu ochii plini de groazd la cu;ca murdari in care se miqcau,tirindu-se tigrii. Seminau cu viespile, adici aveau acelaqi colorit:galben, cu dungi maro.

Se uitau Ia oameni pe subfdri zgomot gurile lor ropii, care

Sdrmana Suoc!Rimineji cu bine

-

circ, pie1e, betrine August, vulpe din cugci,iubitule, puternicule ;i viteazule TibullGardianul cu ochii albaftri o duse pecul menajeriei gi aqezl pe pardoseala fierbintegrafit.

se valui a

sprincene. Uneori iqi deschideauduhneau a carne crudi.

fetiJi in mijlo-;i lucioasi de

lmi dali voie, spuse deodati unul dintre sfetnici. Dar ceintimpla cu mo$tenitorul Tutti? Dace va afla ci pepufa

pierit sfi;iati de tigri, va muri de plins.-

Tsst! ii qopti vecinul. Tsst! Pe moqtenitorul Tutti l-au adorm