modelul de interventie artterapeutic in terapia copilului cu tulburare de spectru autst
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
1/22
Lect. Dr. Naiana Vatavu
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
2/22
Progreseleînregistrate de copiii
situați la palierulsuperior al
spectrului autist(Baron-Cohen,
Belmonte, 2005;Chevallier, Grèzes,
Molesworth, Happé,2012)
Nevoia de a răspundecerințelor specifice alecopiilor cu TSA și de a
asigura integrareainformațiilor științifice
în terapie
Descoperirilerecentepropuse deprincipalele
teorii dindomeniu auconturat noidirecții de
experimentareși intervenție
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
3/22
Începând cu anul 2013 şi cu publicarea noului manual DSM-V, categoria
tulburărilor pervazive de dezvoltare a fost anulată, tulburările de spectru autistfiind incluse acum în categoria Tulburărilor de Dezvoltare, alături de Tulburareade Învățare, Tulburările de Limbaj/Comunicare, Tulburarea de CoordonareMotorie
Criteriile principale rămân în continuare trei, însă primul criteriu le înglobeazăpe primele două prezentate în manualele anterioare – DSM-IV
◦ Anomaliile din sfera interacțiunii sociale și dizabilitățile comunicaționale
◦
Comportamente, interese și activități restrictive, stereotipe, repetitive
◦ Simptome din sfera senzorial- motrică: răspunsuri anormale la stimuliisenzoriali – hiporesponsivitate sau hiperresponsivitate
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
4/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
5/22
Teoriasistemelordinamice
Teoria slabeicoerențecentrale
Teoriadeficituluimotivațional
Principiul învăţării şi
executării în totalitate aunei mişcări -implicarea înactivitate şi finalizarea ei
conduc la integrareasistemică
în cadrul programuluiartterapeutic temele sunt tratateca proiecte globale și ca proiecte
puctuale . Cele punctualerespectă baremele abordării
dinamice
Persoanele cu TSA sunt mult
mai puțin motivate pentru a seangaja în comunicarea socială
Persoanele cu TSA proceseazăinformațiile senzoriale ,,bucată
cu bucată” acest aspectdeterminând performanțe
superioare la o serie de sarcini
și inferioare la altele (Teoriaslabei coerențe centrale, Frith,
2008)
re)integrarea perceptivă . Temecentrate pe alcătuirea de colaje:
compunerea întregului prin juxtapunerea pieselor este o
strategie de percepere corectă și
de restructurare a întregului
Echilibrarea nevoii de noutate care
determină focalizarea atenției și
implicarea proceselor motivaționale cu
nevoia de similitudine pe care o
manifestă copiii autiști a fost o
provocare
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
6/22
Terapia ABA(analiza aplicată acomportamentului)
Terapiaeducațională
TEACCH
Terapia SIT(terapia de
integraresenzorială)
Fiecare copil are locul său
prestabilit, sunt folositepictogramele sau este prezentatprogramul zilei la începutul
ședinței (Peeters, 2009)
Artterapie
Spațiul primitor sprijină explorareamultimodală (McNiff, 2009).
Terapeutul asigură un spațiu sigurși creativ, un ,,mediu de susținere”
(McNiff apud Winnicott, 2009 )
Profilul de dezvoltaredezechilibrat al copiluluiautist poate fi privit ca o
structură lipsită deritmicitate. Pictura este oalăturare de pete, linii,
semne grafice carecompun un ritm (prin
alăturarea și suprapunerearitmurilor rezultă formele).Structurarea spațiului și aprocesului urmăresc
compunerea unui ritm
Sistemul de ,,fading prompts” șiadaptarea strategiei DTT(discrete trial training)
Modelul terapeutic a fost creat
pentru a completa și sprijinidemersul comportamental.Structurarea temelor în
secvențe împărțite de la simplula complex
Principalul beneficiu alstrategiilor de integrare
senzorială este îmbunătățireacapacității copilului de a- și
modula comportamentul și de aparticipa la interacțiunea socială(Baranek, 2002)
Activități bazate pe exploraretactilă și pe desensibilizarea la
anumite medii sau texturi
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
7/22
Dezvoltareacapacităților din
sfera manualitățiifine
• Întinderea după obiect• Prinderea obiectului• Transportarea• Desprinderea voluntară• Manipularea în mână aobiectului• Utilizarea manualăbilaterală
Programul artterapeutic datorităexperimentării cu diferite
tehnici, suprafețe și materiale delucru este cel mai potrivit pentru
maximizarea capacităților din
sfera manualității fine
Creșterea abilitățilorperceptive globale
Conform Teoriei slabeicoerențe centrale (Frith,
2008) persoanelediagnosticate cu TSA
decriptează cu dificultateconfigurația globală
datorită deficitului în aintegra în manieră corectă
detaliile care compunconfigurația
Colaje prin care să maximizămabilitățile de integrare a schemei
corporale (întregul) prinintegrarea corectă şi graduală asegmentelor corporale (părțile).
Ex: proiectul ,,Portret-colaj ”
Dezvoltarea abilitățilorcomunicaționale
Folosirea repetitivă acuvintelor (ecolalie),decriptarea deficitară a
expresiilor faciale
Prin vorbirea despre, desenare,explorare tactilă, dar în special
prin decupare și integrare,copilul va avea un contactcomplet și multimodal cu
elementele care compun chipul
uman.
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
8/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
9/22
Echilibrareaproblemelor demodularesenzorială
”Ei (copii cu autism) își potacoperi urechile atunci când aud
un zgomot specific (ex.clopoțelul de la școală), sau nupot răspunde la stimuli care artrebui să le solicite atenția (ex.cineva care le strigă numele).
Aceste comportamente
neobișnuite sunt uneori descriseca și ”comportamente
senzoriale” (Ben-Sasson et al.apud Kern et al., 2008)
Crearea contextelor optime pentru explorarea în siguranță și graduală atexturilor, culorilor sau materialelor anxiogene sau slab integrate prin:
- eliminarea fondului muzical la cererea participanților pentru a cabruiajul să nu se interpună învățării și experimentării
- structurarea spațiului astfel încât toate materialele și obiectele să fieordonate, asigurând explorarea în siguranță
- integrarea materialelor interesante în cadrul proiectelor creative
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
10/22
rganizarea se traduce și în dispunerea materialelor pe masă, pregătirea pentru grup șistructurarea per ansamblu a spațiului de lucru. r incipalul reper în organizarea sp țiului estevârsta emoțion lă a p rticip nților nu vârsta ment lă . Cunoscând preferințele copiilor cu TSApentru constanță și teama de schimbare am strcturat spațiul astfel încât să respectămpreferința lor, însă în același timp să aducem un element nou în cadrul fiecărei întâlniri
Am menținut constante locurile ocupate de copii; am delimitat de asemenea o zonă foartestructurată – în fața fiecărui loc se afla coala albă sau cu puncte predefinite de terapeut, unnumăr egal de pensule dispuse în partea de sus a colilor - și o zonă nestructurată – recipientulcu creioane poziționat la mijlocul distanței dintre coli. Operarea cu zona structurată estemenită să confere un sentiment de siguranță și să organizeze întreg procesul terapeutic odatăcu așezarea copilului la masă; zona nestructurată este destinată împărțirii materialelor (copiii
trebuie să aleagă, să împartă, să facă schimb), exersării abilității de respectare a regulilor (lafinalul orei copiii trebuie să pună obiectele la loc în ,,zona nestructurată”) și flexibilizăriipatternurilor obsesive - terapeutul aduce în mod indirect o schimbare în mediul copilului astfel ,,negociindu- și” punctul de vedere și accesul în lumea participantului
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
11/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
12/22
Modelul de intervenție artterapeuticStructura modelului de intervenție artterapeutic. Proiecte globale și proiecte punctuale
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
13/22
Temele propuse au fost centrate pe dezvoltarea disponibilităților
compensatorii, pe corectarea patternurilor comportamentale sau senzorialedeficitare și pe învățarea de noi concepte sau abilități
Am conceput 6 teme (Corpul uman, Repere de timp și spațiu, Mijloace de
transport, Supereroi, Obiecte și Peisaj 3D) având nivele diferite de dificultate
sau complexitate în funcție de numărul de secvențe necesare pentru
finalizare sau de constructrele psiho-comportamentale care necesitau
corecție. Astfel am avut teme care au fost finalizate într-o întâlnire (fiind
necesar un proiect punctual) – ex.: Tema ,,Peisaj 3 D” și teme foarte ample
compuse dintr-o serie de proiecte punctuale și globale – ex.: Tema ,,Corpul
uman ”
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
14/22
Proiectele globale se întind pe mai multe ședințe, iar proiectele punctuale sunt cele care necesită osingură întâlnire. O ședință este compusă dintr-un proiect punctual și începerea sau finalizarea unuiproiect global
Proiectul punctual este o sarcină cu un grad redus de dificultate pe care copilul o poate rezolva încadrul unei întâlniri. Proiectele punctuale presupun colorarea unei forme predesenate, unirea punctelor
existente pentru a realiza un desen, trasarea de semne grafice aleatorii
Proiectele punctuale se folosesc de obișnuința copiilor cu sistemul bazat pe recompense din terapiaABA, transformând-o într-o ancoră motivațională extrinsecă cu mai puține riscuri mult mai non-invazivă comparativ cu recompensele alimentare) și cu avantajul de a crea o punte de legătură maiechilibrată între terapeut și copil. Condiționarea nu mai este strâns legată de o recompensă din parteaterapeutului ci ține de o acțiune ce stă în puterea copilului – el este cel care creează și oferărecompensa, terapeutul creează doar cadrul . Terapeutul nu îi mai oferă o recompensă materială, cifinalizarea proiectului este recompensa în sine. Copiii cu autism sunt centrați pe a finaliza un demersiar faptul că pot face acest lucru în cadrul unei întâlniri este gratificant
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
15/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
16/22
În cadrul acestor proiecte punctuale terapeutul a desenat forma iar participantul a colorat încercând să respecte conturul
pe cât posibil
Nivelul de dificultate al proiectelor punctuale a crescut progresiv fără a necesită însă mai mult de o întâlnire. Un proiect punctual cu un nivel de dificultate mai ridicat a fost ,,Unirea punctelorpreexistente pentru a obține un portret și colorarea acestuia”
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
17/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
18/22
Tema ,,Corpul uman ” –Proiectul global ,,Portret mobil ”
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
19/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
20/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
21/22
-
8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst
22/22