ingrijirea persoanelor cu dementa

8/10/2019 Ingrijirea Persoanelor Cu Dementa

1/21

NGRIJIREA PERSOANELOR SUFERIND DE DEMENA:o provocare pentru ngrijitori ntr-o societate care mbtrneteMotto:Programul acesta tu mi-l faci,

S tii,N-am nici o vinPentru nopile astea n cap. M. Sorescu, Ct !"e c#!$%&

P!"N#"P"" $S$N%"&'$ &'$ (N)!"*"!"" P$!S+&N$'+! $ !S/& a """-a(n ngrijirea persoanelor suferin0 0e 0emen trebuie respectate aceleai reguli i principii cai cele folosite n ngrijirea vrstei a """-a n general, n plus fiin0 nevoie 0e un supliment 0e0ragoste1

"N$P$N$N%&P&!/"#"P&!$&

&2/+32'%23"!$&

$3N"/&/$&

$SP!$ $3$N%4

#ele mai comuneforme0e 0emen sunt1

- boala &l56eimer

- 0emena vascular

- 0emena fronto-temporal

- alte forme 0e 0emen

7oala &l56eimer este cea mai comun form 0e 0emen. &proape jumtate 0in toate formele

0e 0emen sunt cau5ate 0e boala &l56eimer. Simptomele sunt1 tulburri 0e memorie,0e5orientare temporal, spaial, auto i alopsi6ic, tulburri 0e vorbire i 0e nelegere.Populaia n $uropa mbtrnete rapi0. )rupul 0e vrst 89-:9 0e ani este cel mai e;pussegment al populaiei. !iscul 0e a face 0emen crete o0at cu vrsta i 0evine ma;im 0upavrsta 0e :< 0e ani. (ngrijirea unei persoane cu 0emena este una 0in cele mai mari provocri0in 0omeniul ngrijirii populaiei vrstnice.


2/21

$S/$ $3$N%& + 7+&'4 & =$3$"'+! >atorit faptului c femeile n toate rile europene triesc mai mult 0ect brbaii, e;ist maimulte femei suferin0 0e 0emen 0ect brbai. Soiile sunt 0eseori mai tinere 0ect soii lor.7rbaii suferin0 0e 0emen, 0eseori sunt cstorii, 0ar femeile suferin0 0e 0emen sunt0eseori v0uve. Structura familiei n majoritatea rilor europene reflect c persoane n

vrst v0uve 0e se; feminin, 0eseori triesc singure.emena este caracteri5at prin pier0erea abilitilor cognitive i emoionale, suficient 0esevere ca s interfere5e cu funcionarea 0e 5i cu 5i i calitatea vieii. Simptomele 0emeneipot fi evaluate n trei sectoare1 cognitiv, comportamental i motor.

$3$N%& $S/$ + P!+7'$34 & (N/!$)"" =&3"'""?in cau5a mo0ificrilor pe care 0emena le a0uce n performana mental i fi5ic precum in comportamentul unei persoane, e;ist riscul 0e pier0ere n timp a contactelor sociale.Persoanele suferin0 0e 0emen i pier0 foarte uor contactul cu prietenii i vecinii. "5olareasocial este 0eseori asociat cu 0epresia care apare la ngrijitorii 0in ca0rul familiei. &cestfapt crete nevoia 0e ngrijire n instituie a persoanei suferin0e. !iscul i5olrii sociale este

0eseori mprtit i 0e soul@soia ngrijitor. eci ntreaga familie este afectat 0e 0emen.in perspectiva unei persoane cu 0emen, i5olarea social sau orice alt problem0epresiogen este o ameninare la bunstarea persoanei. ificultile 0e e;primare asentimentelor i pie0erea gra0ual a abilitilor sunt 0epresiogene.

#23 $S/$ &=$#/&/4 P$!S+&N& 7+'N&4 $ &'AB$"3$!>$ste important 0iagnosticarea persoanelor suferin0 0e 0emen. 7unstarea persoanelorsuferin0 0e 0emen este, 0e asemenea, raportat la mo0ul general 0e nelegere a 0emenei10ac 0emena este v5ut foarte negativ persoanele suferin0e sunt stigmati5ate i nconsecin, mai puin susinute 0e ctre comunitate$ste foarte 0ificil 0e a pre5enta tabloul 0espre cum 0emena afectea5 gra0ual bunstarea

unei persoane. (n general, abilitatea 0e a se alimenta i merge 0e obicei rmne, 0ar abilitilenecesare pentru a face cumprturi, operaiuni financiare sau orientarea n spaii familiare sepier0 0evreme. Problema 0e reamintire a evenimentelor recente este unul 0in principalelesimptome recunoscute. Problemele 0e memorie sunt legate 0e orientarea temporal ispaial, pier0erea lucrurilor i inabilitatea 0e a recunoate persoane i obiecte familiare.#ompotamentele ina0ecvate Cnelinitea, plnsul, 0e5in6ibiia, comportamentul periculos,apatia, 0romomaniaD sunt 0eseori conectate cu an;ietatea, 0epresia i ngrijorarea 0atorate6aosului mental cau5at 0e 0emen.&ceste sentimente au fost ilustrate n povestiri scrise 0e persoane suferin0 0e 0emen saungrijitorii acestora. Baosul i ngrijorarea se repeta n mo0 continuu.

#+N#'2A""(ngrijirea pacienilor suferin0 0e 0emen urmea5 aceleai reguli ca i n ca5ul oricruiserviciu 0estinat vrstei a """-a. #u toate acestea, este foarte important s nu uitm cpersoanele suferin0 0e 0emen au nevoi in0ivi0uale.(ngrijirea primar este e;trem 0e important, trebuie s fim ateni s asigurm timpul necesarngrijirii i s i0entificm apariia oricrei 0ureri. /rebuie s nvm s nelegem limbajulcorpului, trebuie s ne asigurm c pacientul primete suficiente lic6i0e. Stima 0e sine a


3/21

pacientului este e;trem 0e important. /rebuie s o putem influena ntr-un fel nelegn0u-isemnificaia. Noi putem oferi pacientului suport i ncurajare 0e a funciona in0epen0ent,acor0area 0e ajutor pentru pstrarea amintirilor vec6i i acor0area posibilitii 0e a-i simivaloarea in0ivi0ual. 3unca 0e ec6ip cu membrii 0e familie este foarte important. Nutrebuie s uitm c ru0ele repre5int o mare resurs, asigur cea mai mare parte a ngrijirii iar

suportul este reali5at prin propria lor putere.#ea mai important regul este foarte simpl1S4 /!&/43 #2 $3N"/&/$ 7+'N&2' $ $3$N%4 $E/ (N 3&N"$!& (N#&!$ &3 !$& N+" S4 ="3 /!&/&%" (N #&A2' (N #&!$ &3 =" (N S"/2&%"&$S/2"&.

Ce e !'$ort%"t (e )t!ut c"( *"+r!!' u" -o#"% (e A#/0e!'er1

"+r!!re% $r%ct!c2 (e /! cu /!3ce#e 45 (e ore (!" 456&ctivitile ca mbrcatul, splatul, mersul la toalet, mncatul i 0ormitul fac parte 0in viaa

normal 0e 5i cu 5i. #u toate acestea, c6iar i aceast rutin 0evine 0in ce n ce mai 0ificilpentru btrnii suferin0 0e boala &l56eimer1. Ce se ntmpl dac un printe bolnav trebuie preluat de familia fiului/fiicei sale pentru afi ngrijit?

/rebuie stabilit o anumit rutinF

/rebuie permis un anumit gra0 0e in0epen0enF /rebuie evitate conflictele pe ct posibilF emnitatea trebuie pstratF 3eninei sarcini simple G pe care le poate e;ecutaF 3eninei-v simul umoruluiF =ii sigur c locuina este ct se poate 0e sigur Cap, araga5, ga5e, curent, pri5e, etc.DF (ncurajai printele s fac e;erciii Crebus, cte o strof 0intr-o poe5ie, 5iarul 0e

0iminea, etc.DF &jutai-l s-i menin ct mai mult i ct mai eficient abilitaile nc e;istenteF Nu uitai c problemele sunt cau5ate 0e boala, nu 0e persoanF

=le;ibilitatea se impune1 nu uitai c 7& este o afeciune progresiv i va trebui s v a0aptaila mo0ificrile care apar pe msur ce timpul trece.

2. Concret, dac apar probleme cu mbrcatul, ce trebuie fcut?

S fie ncurajat s se mbrace singur ct mai mult timp pentru a menine sentimentul0e in0epen0en i stim 0e sine.

S facilitm s aib suficient timp Cmai ales 0ac e;ist confort termicD. Bainele este bine s fie ae5ate n or0inea n care vor fi mbrcate. (n sta0iile

avansate, va trebui probabil s i 0ai cte o 6ain, plus instruciuni cum s o mbrace. Sfat util1 folosii 6aine uor 0e mbrcat, mai ales 0ac pacientul le accept.


4/21

"0eal1 s-l ncurajm s-i aleag vestimentaia n fiecare 5i.

3. problem dificil este desigur igiena personal. Ce trebuie fcut?

&par probleme ciu0ate, 0e tipul refu5ului splarii feei, minilor sau 0impotriv

e;agerrii G se spal 0e nenumerate ori, cu riscul inun0rii bii. #ea mai frecvent i 0ificil problem este baia general pe care cei mai muli

pacieni o refu5. So#u!!:H. tact i 0iplomaieFI. evitm criticaFJ. nu l facem 0e ruine n faa altoraFK. facem n aa fel nct baia s 0evin o rutin legat 0e cte un eveniment

po5itivF9. l felicitm atunci cn0 este proaspt mbiat. Spunem & pentru 0iplomaie i conservarea vec6ilor obiceiuri. Spunem N2 pentru impunere i cinism.

(n ca5 0e agitaie psi6omotorie sau agresivitate, se renun pentru moment, se c6eamajutoare sau se apelea5 la instituia 0e tip centru 0e 5i pe care o frecventea5.

!. Ce facem cnd se instalea" incontinen#a?

(n primul rn0, cutm c%u/e#e1

Poate e;ista incontinen pre0ominant urinar oca5ional a crei cau5 este confu5ia.$ste bine 0e consultat un me0ic, cau5a ar putea fi tratabil.

ac urina apare brusc, are un miros neplcut sau este colorat Croie sau maronc6isD, poate fi semn 0e infecie urinar. &ici me0icul urolog va stabili 0iagnosticul Ltratamentul a0ecvat.

&lte cau5e tratabile ale incontinenei pot fi a0enomul 0e prostat la barbai iconstipaia sever, ambele interfern0 cu flu;ul normal al urinei.

/ranc6ili5antele, se0ativele pot sca0e sen5aia 0e necesitate i ncetinesc instinctul 0e a folositoaletaF 0e asemenea, 0iureticele folosite pentru afeciuni pot agrava incontinena princreterea pro0uciei 0e urin.

K.H. ar incontinena cau5at 0e boal>Se instalea5 0e obicei n sta0iile me0ii-avansate i ncepe prin u0area patului n timpulnopii. Se 0atorea5 confu5iei.K.K. #e alte probleme crea5 incontinena>Persoanele suferin0 0e 7& uit 0eseori care este rolul 6rtiei igienice sau cum se trage apa latoalet sau mai ales, 0e ce anume ar trebui fcute toate acestea. #ea mai bun atitu0ine estes urmrim 0iscret ce se ntmpl i s ajutm la momentul oportun Casta ne ferete 0e situaiinefericiteD.


5/21

K.I. #e e 0e fcut>

$vitm s-i a0ministrm lic6i0e n cantiti mari searaF

Nu-i mai 0m lic6i0e 0e tip cafea, ceai, 0in cau5a potenialului lor 0iureticF (ncurajm pacientul s utili5e5e toaleta nainte 0e culcareF Poate fi util s l tre5im 0e H-I ori pe noapte pentru a urinaF /oaleta trebuie s fie ct mai aproape 0e 0ormitorF /oaleta trebuie s fie i0entificat 0e pacientF Saltele a0aptate situaiei Ccare nu rein lic6i0ulDF P%'$ers:capitol 0ificil??? e 0iscutat ca5urile personali5at, pentru c apare refu5ul,

ten0ina 0e n0eprtare a lui, etc.

K.J. #e facem n ca5ul n care incontinena apare n sta0iile me0ii, n care bolnavul este ncactiv, se 0eplasea5 n afara spaiului casei>#ea mai bun atitu0ine este 0e a verifica n primul rn0 0ac cumva incontinena are o cau5tratabil. ac se e;clu0e o asemenea cau5, e;ist cteva trepte utile 0e urmat1

&mintim pacientului s utili5e5e toaleta 0imineaa la tre5ire, apoi 0in I n I ore inainte 0e a merge la culcare G astfel sc0em riscul 0e acci0ente.

+bservm semne care sugerea5 c ar 0ori s mearg la toalet G ne asigurm sajungem ntr-o 5on un0e aceasta e;ist.

2tili5m materialele sanitare tip absorbante care se potrivesc pier0erilor 0e cantittimici 0e urin i 0au ncre0erea 0e a prsi locuina.

in cau5a incontinenei, pielea poate suferi, aa nct e necesar s ne asigurm 0e oigien corespun5toare n timpul 5ilei.

(n ca5ul n care pielea i mo0ific aspectul Crosea, iritaiiD este bine 0e a apela la un

me0ic pentru tratamentul unei eventuale infecii C0e obieci, mico5e G ciuperciD.

SFA7:orict 0e problematic ar fi incontinena, i orict 0e neles ar fi un comportamentnegativ G suprare, nemulumire G el este contrain0icat1 nu mprtiti cunotiinelorproblemele 0vs. G pot fi subiectiveF &P$'&% " '& SP$#"&'"M/"???$. Ce facem n ca"ul refu"ului alimentar?

!efu5ul alimentar apare 0eseori n sta0ii avansate ale bolii. &re mai multe c%u/e1

Nu simte foame, nefcn0 micareF

Nu mai recunoate sen5aia 0e foameF Posibil s aib probleme la mestecare sau ng6iireF

SOLUII:alimentaia s fac parte 0intr-o rutin rela;ant.(N#2!&*&!$& M" '&2$'$ S2N/ =+&!/$ $="#"$N/$F

o m o lingur n loc 0e furculi@cuitF

o (i 0m voie s mnnce cu mnaF


6/21

o Nu criticm greelileFo ac problemele sunt legate 0e mestecare@ng6iire, le oferim alimente lic6i0e

Cpaste, pireuri, supDFo ac uit s mnnce, i reamintim bln0 fiecare etapFo (n final, cel mai important este s aib aport lic6i0ian suficient G circa : ceti

0e lic6i0 pe 5i pentru a preveni 0es6i0ratarea i constipaia.o

%. Ce facem cnd pacientul se alimentea" bine, dar slbe&te? 'r trebui s folosim

suplimente alimentare?(n urma unor situaii, s-a 0emonstrat 0e ce pacienii cu 7& slbesc mai mult 0ect bolnaviisuferin0 0e alte boli, n con0iiile stan0ar0 0e alimentare. Suplimentele nutritive ar fi 0efolos, 0ar nu e;ist garanii.(. Ce facem cnd pacientul mnnc &i apoi solicit o nou mas?

Se ntmpl foarte 0es, pre0ominant 0in cau5a confu5iei G uit c a mncat sau 0in cau5afaptului c boala a afectat centrul saietii 0in creier.

SOLUIE:tempori5area meselor G pclim acea-5is foame cu suplimente necalori5atepn la urmtoarea mas Ce;emplu1 morcov sau elinD.). Ce facem n ca"ul abu"ului de alcool la o persoan care a but controlat pn a se

mbolnvi?=iin0 vorba 0e un stil 0e viat, nu are rost s punem restricii 0ect 0ac me0icaia pe care oia ar putea s 0ea reacii a0verse la alcool G aici apare importana rolului me0icului saufarmacistului. #el mai frecvent motiv este cel c 0eja a uitat c a but i vrea s bea 0in nouCi0em ca la alimentaieD G acest comportament cere foarte mult imaginaie G umplem barulcu sticle cu ap, i limitm bugetul sau 0iscutm cu vn5torii 0in maga5in s nu i vn0alcool. !e5onabil este s l lsm s bea alcool la mese i s nu uitm c 0orina 0e a beapoate veni i 0in plictiseal.

*. Ce facem atunci cnd bolnavul are prescrip#ie medicamentoas dar uit s &i+oadministre"e?

!olul ngrijitorului este esential???Probleme serioase apar i n ca5ul n care prescripia me0icamentoas cuprin0e un numrprea mare 0e tablete, mai ales cu 0imensiuni mari.Ce %$%re1 !efu5ul 0e a le ng6ii Cmai ales c simptomul cel mai comun este negarea bolii G i0e aici, ntrebarea1 e ce pastile>D.&ici un rol foarte important l are me0icul, care poate alege ntre pastile, cele care sunt maiimportante.1. Ce facem n ca"ul insomniei?

#a alternativ la insomnie1H. activitatea susinut n timpul 5ileiF

I. mpie0icarea somnului furat 5iuaFJ. fr ceai@cafeaFK. serile trebuie s fie linititeF9. evitarea cinelor tr5iiF. ne asigurm 0e confort n 0ormitorF


7/21

ac nimic nu funcionea5, soluia 0e a a0ministra somnifere este 0e preferat G mcarpentru a nu epui5a resursele ngrijitorului G cu riscul 0e a accentua confu5ia pacientului.#n0 apar probleme la ng6iire1 e 0e preferat me0icaia sub form lic6i0. Soluia cea maibine vali0at1 me0icaia este esenial pentru bunul mers al lucrurilor. /!$72"$a0ministrat aproape cu orice pre?

11. Cum facem fa# situa#iei n care pacientul doarme "iua &i noaptea veg-ea"

#au5a1 confu5ia G nu mai recunoate 0iferena 5i G noapte.SOLUIA:

Stabilirea unor activiti 0e rutin 0e-a lungul 5ilei pentru a menine bolnavul ocupati activ.

Nu l lsm s somnole5e G mai bine ieii la plimbare mpreun?

ormitorul trebuie s fie foarte bine a0aptat con0iiilor i0eale 0e somn G nici preacal0, nici prea frig, per0ele foarte bine trase, s nu intre 0eloc lumina.

ac refu5 s intre n pat, putem s l lsm confortabil intr-un fotoliu larg sau pe ocanapea.

(nainte s mearg la culcare, trebuie s ne asigurm c a folosit toaleta. (n ca5 0e tre5iri nocturne, trebuie s gsim bln0eea necesar pentru a-i aminti c

este nc noapte pentru c el nu tie?

SOLUIE:fermitate i reasigurare G sentimentul 0e securitate face aproape toat treaba?

SIGURANA PERSONAL8Pe msur ce boala progresea5, se pune 0in ce n ce mai serios problema siguraneipersonale. +biectul acestei 0iscuii este 0e a a0uce n atenie cele mai frecvente acci0ente,ntmplate att n e;teriorul ct i n interiorul locuinei. &ceasta poate re0uce risculacci0entelor precum i pstrarea in0epen0enei bolnavului pentru ct mai mult timp posibil.


8/21

G9ID PEN7RU MEDICII DE FAMILIE IDEN7IFICAREA SI MANAGEMEN7UL7ULURARILOR DE COMPOR7AMEN7 LA PERSOANELE CU DEMEN7AAL;9EIMER "ntro0ucere "nci0enta si prevalenta tulburarilor comportamentale 0ementa =actori pre0ispo5anti si precipitanti #lasificarea tulburarilor comportamentale 0ementa /abel al tulburarilor 0e comportament care apar frecvent in 0emente /ulburari comportamentale specifice #au5e me0icale ale tulburarilor 0e comportament "nterventii nonfarmacologice &lgoritm pentru managementul tulburarilor comportamentale la pacientii cu 0ementa

I"tro(ucereementele repre5inta unele 0intre cele mai temute afectiuni ale vOtei a treia si toto0ata unele0intre cele mai 0evastatoare 0in cau5a suferintelor si 0isfunctiilor pe care le creea5apacientilor. ementele se asocia5a nu 0oar cu tulburari cognitive si 0e auto rijire, ci si cu
http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c1%23c1http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c2%23c2http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c2%23c2http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c2%23c2http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c3%23c3http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c4%23c4http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c4%23c4http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c5%23c5http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c6%23c6http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c7%23c7http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c8%23c8http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c9%23c9http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c1%23c1http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c2%23c2http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c3%23c3http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c4%23c4http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c5%23c5http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c6%23c6http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c7%23c7http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c8%23c8http://www.alz.ro/index.php?p=im&l=r#c9%23c9


9/21

simptome noncognitive psi6iatrice si comportamentale. 3ai mult 0e


10/21

comunicare verbala, comportamentele agresive tin0 sa 0evina mai frecvente.

F%ctor! $re(!s$o/%"t! s! $rec!$!t%"t!

#u cOpacientul pre5inta tulburari cognitive mai severe, cu atO0evin mai probabile

manifestarile plan comportamental ale agitatiei. e asemenea, trasaturile premorbi0e 0epersonalitate se pot corela cu o inci0enta crescuta a tulburarilor 0e comportament la bolnaviicu 0ementa. &numite manifestari precum tipetele, strigatele sunt strO legate 0e gra0ulaccentuat 0e 0isfunctionalitate, 0ispo5itia 0epresiva si suportul social necorespun5ator.Pacientii cu 0ementa &l56eimer care sunt mai violenti fi5ic sunt 0e regula cei care 0epin0

mare masura 0e cei 0in jur ceea ce priveste igiena personala, racatul sau mersul la toaleta Cfie ca este vorba 0e familie si rijitori, fie 0e personalul me0ical 0in institutiiD."mobili5area bolnavului sau restrictiile pot 0e asemenea sa accentue5e agitatia."0entificarea factorilor pre0ispo5anti si precipitanti specifici fiecarui ca5 parte repre5intaprimul pas managementul a0ecvat al tulburarilor 0e comportament la pacientii cu 0ementa.

C#%s!

+ importanta 0eosebita o pre5inta abor0area manifestarilor comportamentale ne0oriteasociate 0ementei r-un mo0 structurat. /ulburarile 0e comportament ale acestor bolnavipot fi clasificate 0upa cum urmea5a1

H. /ulburari comportamentale primare&cestea se pot manifesta la un moment 0at evolutia bolii si sunt cau5ate principal 0e mo0ificarile neuroc6imice care stau la ba5a procesului patologic. Se art la rOul lor mai multe categorii1

manifestari ca5ul carora farmacoterapia nu s-a 0ove0it a avea un efect spectaculos 0e

ameliorareF printre acestea se numara ten0insa 0e a pleca, ratacirea, plimbatul fara scop,ascun0erea lucrurilor, colectarea 0e obiecte inutile, apatia si 0e5in6ibitia se;ualaF cercetareasubstratului lor neuroc6imic ar putea oferi viitor posibile solutii terapeuticeme0icamentoaseF

manifestari comportamentale care beneficia5a 0e farmacoterapieF acestea inclu0sin0roamele psi6otice, 0epresia, confuia si an;ietatea.I. /ulburari comportamentale secun0areSunt cau5ate 0e afectiuni comorbi0e, 0elirium, me0icamente, 0urere, nevoi personale saufactori 0e me0iu.

J. /ulburari comportamentale mi;teT ca5ul multor pacienti, tulburarile primare pot fi accentuate 0e factori secun0ari si invers.&gresivitatea fi5ica are invariabil cau5e primare si secun0are.

iferentierea acestor tipuri 0e manifestari comportamentale este necesara 0atoritaprognosticului si abor0arii terapeutice 0iferite.

7%-e# %# tu#-ur%r!#or (e co'$ort%'e"t c%re %$%r


11/21

/2'72!&!" #+3P+!/&3$N/&'$ =!$#$N/$ U $3$N/&

&)!$S""/&/$ &=$#/ - "SP+A"/"$

$!7&'&/ipa Tjura

="A"#&'oveste 3usca AgOe Smulge &n;ietateSimptome 0epresive &patie "ritabilitate #ri5e 0e furie

#+3P+!/&3$N/$ N$&)!$S"$ )O"!$ S" P$!#$P/"$

$!7&'$Ttrebari repetitive

Proteste

="A"#$!atacirea

Plimbatul fara scop&scun0erea lucrurilor #olectarea 0e obiecte inutile C0e e;. 6Oii,

sticle 0in cosul 0e gunoi sau 0e pe stra0aDTsusirea lucrurilor apartinO altor persoane

2rinatul locuri ina0ecvate Vpotrivirea la rijiri 3anierismele "0ei 0elirante

Balucinatii "lu5ii=alse recunoasteri

S"3P/+3$ $)$/&/"$

/2'72!&!" $ S+3N"nsomnia

Somnul e;cesiv timpul 5ilei &gitatia timpul serii

Csun0oRningD#+3P+!/&3$N/ S$E2&'Bipose;ualitate

Biperse;ualitatee5in6ibitie se;uala

&P$/"/Subalimentare

Biperfagie

7u#-ur%r! co'$ort%'e"t%#e s$ec!

S"N)2!&/&/$&


12/21

+ solutie a problemei poate fi contactul pacientului agitat cu persoana 0e care acesta este celmai apropiat Csi care interactionea5a cu bolnavul r-un mo0 prietenos, manifestOu-siafectiuneaD. &lte interventii sunt repre5entate 0e utili5area casetelor vi0eo sau au0io cumembrii familiei, contactul cu animalele, terapia prin masaj.P'"#/"S$&'&

$ste necesara stimularea pacientului prin activitati structurate sau nestructurate. Stimulareasen5oriala inclu0e mu5ica Ca0ecvata pacientuluiD, aromaterapia, terapia prin atingere.7olnavilor li se pot 0a carti cu po5e, 5iare pe care sa le rasfoiasca sau 6alate 0e casa cunasturi, cor0oane cu care sa se joace loc sa strice propria racaminte sau sa mOiasca 0iferite alte obiecte potential periculoase. Pentru unii pacienti este important sa 0esfasoareactivitati cu finalitate, precum aturirea prosoapelor sau framOatul aluatului.PS"B+A&T conte;tul 0ementei, pacientii pot pre5enta trei tipuri principale 0e elemente psi6otice1 i0ei0elirante C0e obicei simple, nesistemati5ateD, 6alucinatii si i0entificari 0e tip 0elirant alepersoanelor 0in jur. 3anifestarile psi6otice pot fi in0icatori ai unei rate crescute 0e progresiea 0ementei.

#el mai frecvent Oite sunt i0eile 0e referinta Cpersoanele 0in jur vorbesc 0espre pacientD,convingerile pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul, ca i se fura lucrurile personale,i0eile 0e aban0on Cbolnavul cre0e ca urmea5a sa fie parasit 0e familie, alungat 0in propriacasa Ce;ista a si situatii care asemenea i0ei au o ba5a realaD si i0eile 0elirante 0e gelo5ie Cconvingerea ca sotul@sotia are o legatura e;traconjugalaF ele pot sa apara si 0atorita6alucinatiilor vi5uale - bolnavul ve0e oameni straini casaD.Pentru a consi0era o astfel 0e i0ee a pacientului ca fiin0 0eliranta, este nevoie ca ea sa fierepetata mai multe oca5ii si pe o perioa0a mai lunga 0e timp. $ste necesar ca i0eile0elirante sa fie 0iferentiate 0e un anumiit tip 0e comportament pe care unii pacientii cu0ementa a0opta pentru a masca faptul ca uita Ccare li se pare stOenitorD.T 0emente, 6alucinatiile sunt cel mai frecvent vi5uale, cu un continut repre5entat 0e obicei 0e

persoane 0in trecutul pacientului C0e e;. parintii 0ece0atiD, persoane necunoscute, animale,scene comple;e sau obiecte. Balucinatiile au0itive pot fi simple C5gomoteD sau mai comple;eC0e e;. voci ale unor persoane cunoscuteD. &paritia 6alucinatiilor poate fi facilitata 0etulburarile 0e ve0ere sau au5.#ele mai frecvente false i0entificari sunt cele ale propriei imagini 0in oglin0a Cconsi0erata caapartinO altei persoaneD sau ale imaginilor 0e la televi5or Cconsi0erate ca fiin0 realeD.Pacientul mai poate avea convingerea ca un obiect sau o persoana apropiata au fost ocuite0e o 0ublura sau i0eea >c6iriasului fantoma> Csi anume ca casa mai locuiesc si altepersoaneF poate sa apara 0in cau5a 6alucinatiilor vi5uale repre5entO oameniD.$P!$S"&&pro;imativ jumatate 0intre pacientii cu 0ementa pre5inta episoa0e 0epresive majore sauminore. =recventa 0epresiei nu creste neaparat proportional cu gra0ul 0e severitate a0ementei si ramO a0esea ne0iagnosticata la acesti bolnavi 0in cau5a tulburarilorcomportamentale si agresivitatii ca manifestari ca0rul 0ementei.&NE"$/&/$&Se Oeste mai ales fa5a initiala a bolii, fiin0 a0esea 0eterminata 0e anticiparea situatiilor generatoare 0e stresF poate fi si o reactie la cresterea progresiva a gra0ului 0e 0epen0enta0eterminata 0e 0eclinul treptat al functionalitatii.#$N/2&!$& S"3P/+3$'+! U /"3P2' S$!""


13/21

Prevalenta crescuta a simptomelor psi6iatrice si comportamentale timpul serii a fostcorelata cu tulburarile 0e somn Ctre5ire partiala 0in somnul !$3, apneea somnD,tulburarile sen5oriale, singuratatea si lipsa 0e in0icatori temporali. Nu e;ista me0icamentespecifice pentru aceasta problema, abor0area ei fiin0 nonfarmacologica.&P&/"&

$ste o importanta sursa 0e 0istres pentru apartinatori. !epre5inta o perturbare a motivatiei,asociata cu pier0erea interesului, fatigabilitate, retar0 motor si aplati5are afectiva. Severitateaacestor simptome se corelea5a cu severitatea tulburarilor cognitive si a 0epresiei, precum sicu pre5enta simptomelor psi6otice. !aspunsul la me0icatia psi6otropa actuala este slab, 0arse obtin reultate 0estul 0e bune prin implicarea pacientului 0iverse activitati specificeterapiei ocupationale./"P$/$'$Se asocia5a cu 0epresia, 0isconfortul fi5ic, unii factori 0e me0iu. T unele ca5uri pot otiactivitati precum mersul la toaleta sau spalatul, alteori pot fi 0eterminate 0e i5olarea sociala.Posibilitati 0e interventie1 mu5ica C0aca problema este i5olarea sociala sau lipsa 0estimulareD, recompensarea pacientului pentru pastrarea linistii sau pentru e;primarea unor

cereri a0ecvate C0aca tipetele au scopul 0e a atrage atentiaD./2'72!&!"'$ $ S+3N&par frecvent conte;tul 0ementei. 3o0ificarile care se pro0uc mo0 normal pe masura

intarii vOta Cre0ucerea 0uratei 0e somn !$3 si somn cu un0e lente, cu tre5iri cursul noptii si 0ormit timpul 5ileiD sunt accentuate la bolnavii cu 0ementa. /ulburarile somnuluinocturn sunt proportionale cu severitatea bolii si pot fi 0eterminate 0e activitatea re0usa 0intimpul 5ilei Clipsa 0e stimulareD. e asemenea, ca5ul persoanelor cu tulburari cognitiveperturbarea somnului poate fi un in0icator 0e 0epresie, util con0itiile care comunicarea cu pacientul este 0ificila.$ste important 0e avut ve0ere faptul ca vOtnicii cu tulburari 0e somn au ten0inta 0e autili5a ina0ecvat me0icamente cu efect 6ipnotic. Printre acestea, cele mai frecvente sunt

anti6istaminicele se0ative Ccare au importante efecte secun0are anticolinergice si la caretoleranta apare 0upa cOva saptamOD si ben5o0ia5epinele Cale caror efecte secun0are ne0oritepot sa apara la bolnavii cu 0ementa c6iar si la 0o5e mici, inofensive pentru pacientii tineri saupentru vOtnicii fara 0ementaD.&bor0area nonfarmacologica a acestei probleme poate inclu0e asigurarea unei atmosferea0ecvate somnului timpul noptii si a unui program 0e activitati pe parcursul 5ileicorespun5ator cu capacitatea 0e efort a pacientului./$N"N/& $ & P'$#&@!&/"!$&@P'"37&/2' =&!& S#+P!epre5ina o problema atOpentru apartinatori cOsi pentru bolnavi Ccare se pot pune astfel

pericolD. 3e0icatia psi6otropa este ineficienta si a0esea agravea5a situatia C0e e;.antipsi6oticele clasice precum 6aloperi0olul 0etermina aWatisie, care mimea5a plimbatul farascop, necesitO reruperea me0icatiei si nu cresterea 0o5eiD. /oto0ata, atunci cO earca sa plece 0e acasa si sunt ie0icati sa faca acest lucru, unii pacienti cu 0ementa pot 0eveniagresivi.#au5e posibile ale acestor comportamente pot fi repre5entate 0e 0urere, 0isconfort sau altesimptome somatice.Printre solutii se numara asigurarea usilor 0e intrare locuinta cu uietori a0ecvate, stabilirea unui program 0e plimbare, 0istragerea atentiei pacientului Ccare uita uneori scurttimp ca 0orea sa pleceD.


14/21

&)!$S""/&/$& ="A"#&Se asocia5a cu 0epresia, psi6o5a, se;ul masculin, vOta mai tOra si utili5area 0e me0icamentepsi6otrope. T ca5urile cu severitate re0usa-mo0erata, se recoman0a primul rO interventiilecomportamentale. T situatiile severe, se pot lua consi0erare pentru o perioa0a limitata 0etimp antipsi6oticele atipice sau stabili5atprii 0e 0ispo5itie.

#+3P+!/&3$N/$'$ &2/+&)!$S"$Se pot manifesta spre e;emplu sub forma unor e;coriatii severe ale tegumentului, ca urmarea i0eilor 0elirante referitoare la o boala para5itara sau a sen5atiei 0e >nisip sub piele>. Solutiaeste psi6ofarmacologica.#+'$#/&!$& $ +7"$#/$ "N2/"'$T unele situatii repre5inta un pericol pentru igiena si sanatatea pacientilor, care pot 0evenitoto0ata agresivi 0aca apartinatorii earca sa arunce respectivele obiecte. &ceste manifestariapar 0e regula la bolnavii la care prevalenta comportamentelor repetitive si a 6iperfagiei este0e asemenea crescuta. &bor0area recoman0ata este cea nonfarmacologica.$A"NB"7"/"& S$E2&'&3anifestarile precum e;6ibitionismul sau atingerea ina0ecvata a propriului corp sau a altor

persoane trebuie atent evaluate, pentru a 0etermina natura gestului, persoana care a fostvi5ata, ce anume a prece0at gestul si efectul sau asupra celor 0in jur. &bor0area recoman0ataeste cea nonfarmacologica.$'"!"23Pacientii cu 0ementa pre5inta mult mai frecvent 0elirium, manifestat ca o sc6imbare brusca astarii 0e constienta. $ste recoman0abil ca i0entificarea si tratamentul acestui simptom sa sefaca cOmai precoce.

C%u/e 'e(!c%#e %#e tu#-ur%r!#or (e co'$ort%'e"t

#&2A$ P!"N#"P&'$ &'/$ #&2A$

&=$#/"2N"3$"#&'$

"nfectii ale tractului urinar&limentatie necorespun5atoare"nfectii respiratorii &cci0ent vascular cerebral recent/raumatisme craniene

ne0iagnosticate Cpro0use recentDurere #onstipatie3e0icatie1

"nteractiuni me0icamentoase

"ngerare acci0entala $fecte secun0are cu manifestariSN#

>/ulburari sistemice C0e e;.0e5ec6ilibru electroliticD

"nsuficienta car0iacaBipotensiune ortostatica 7ronsita cronica obstructiva Bipotiroi0ism iabet #onsumul 0e alcool sau 0e alte

substanteSevraj Calcool sau alte

substanteD=racturi ne0iagnosticateurma unor traumatisme recente

I"tere"t!! "o"


15/21

"N/$!$N/"" N+N=&!3+'+)"#$ U 3&N&)$3$N/2' /2'72!&!"'+!#+3P+!/&3$N/&'$ '& P"$N/"" #2 $3$N/&

istragerea atentieiPastrarea rutinelor

&ctivitati structurate1 0e e;. jocuri 0e grup &ctivitati nestructurate1 plimbari, sortarea 0e obiecte pe categorii 0upa criterii simple C0ee;. servetele sau prosoape 0upa culoriD

3u5ica$;ercitii fi5ice /erapia prin e;punere la lumina #ontactul cu animalele )ra0inaritul"nterventii comportamentale

o%#% u!t%r!!P%rte"eru# t%u % u!t%t (e ce% (e=% (ou% %"!ers%re % c%s%tor!e!1 Nu=# (uce #% "euro#o+,"u e u" se'" (e (e'e"t% se"!#%. S! "u te e"er%: %! oc%/!% s% or+%"!/e/! o $etrecere=sur$r!/%> D%c% #% % ?@=% %"!ers%re !t! %(uce


16/21

Primele 0escrieri ale bolii au fost facute 0e me0icul german &lois &l56eimer in H


17/21

violenta. &ceste sc6imbari fac parte 0in manifestarile bolii si nu pot fi controlate.P!er(ere% !"!t!%t!e!Ni se face, uneori, le6amite 0e cate o activitate care alta 0ata ne umplea 0e entu5iasm.Persoanele cu &l56eimer nu vor 0ori sa se implice in nici o activitate noua, nici macar vec6ile6obb-uri nu le mai a0uc nici o bucurie, sunt e;trem 0e pasive, ramanan0 cu orele in pat sau

in fata televi5orului.7u#-ur%r! (e $erso"%#!t%te/imi0itatea 0evine agresivitate 0e la o clipa la alta, 0e la genero5itate se ajunge la 5garceniee;trema, 0e la toleranta la gelo5ie si furie, o persoana sociabila 0evine suspicioasa, ostila.

C%u/e#e u!t%r!!

Procesul 0e 0egenerare a structurilor nervoase apare in ca0rul mai multor boli1 7oala &l56eimer Cpeste 9


18/21

St%(!!#e 'o(er%te sunt 0ominate 0e alterarea functiilor cognitive, 0e rationare1 se alterea5amemoria propriei biografii, nu mai reusesc sa utili5e5e notiunile abstracte cum sunt numerele0eci nu mai pot ac6ita facturi, nu-si mai pot organi5a veniturile. Nu-si mai pot alege 6ainelepotrivite pentru vreme, 0evin confu5i cu privire la 0ata sau locul un0e se afla sau cu privire la

persoanele 0in jur, pier0 intelegerea gra0elor 0e ru0enie ale celor apropiati. &par tulburariemotionale si 0e comportament. 3ajoritatea reusesc inca sa manance singuri si sa foloseascatoaleta fara ajutor.

St%(!!#e %%"s%te implica ajutorul sustinut al celor 0in jur. /rebuie ajutati sa manance, sa seimbrace potrivit vremii si momentului 5ilei sau pentru igiena corporala. $ste un momente;trem 0e solicitant pentru intreaga familie. &pare incontinenta pentru urina si fecale. $stetulburat ritmul somn-veg6e si apar mo0ificari semnificative 0e comportament sipersonalitate1 0evin suspiciosi, ii acu5a pe cei 0in jur 0e rele intentii, apar fenomene psi6oticeCau0 sau va0 lucruri care nu e;istaD, repeta la nesfarsit anumite gesturi. Pier0 treptatposibilitatea 0e a se 0eplasa fara ajutor. urata me0ie 0e evolutie a bolii este in jur 0e opt ani

0ar in functie 0e rapi0itatea 0istructiei structurilor cerebrale poate 0ura intre trei si I< ani.Cu' se st%-!#este (!%+"ost!cu#1

Solicita ajutor me0ical 0e specialitate inca 0e la primele tulburari suparatoare 0e memorie.Poate fi vorba 0e tulburari aparute in ca0rul altor boli care pot beneficia 0e tratament.3e0icul va face investigatii pentru a elimina alte cau5e1 va obtine informatii complete 0espretrecutul me0ical, va face un e;amen neurologic complet, unul psi6ologic. #ele maiimportante 0ate se obtin 0e la familie, 0e la cei 0in jur.or fi efectuate mai multe teste 0in sange1 nivelul vitaminei 7HI, folati, tiamina pentru averifica un 0eficit 0e vitamine, 6emograma pentru e;clu0erea anemiei, nivelul glicemiei si al

electrolitilor Ccalciu, magne5iu, so0iuD, se va testa functia 6epatica, pre5enta unor niveleto;ice 0e me0icamente sau alte substante, nivelul 6ormonilor tiroi0ieni, punctie lombaraCe;clu0erea encefaliteiD, !' Ce;clu0ere neurosifilisD.3ai poate fi necesara o electroencefalograma si teste imagistice, acestea 0in urma putan00etecta pre5enta unor infarcte cerebrale, a tumorilor, consecintele unui traumatism,6i0rocefalie sau mo0ificari specifice altor boli.

I'$ort%"t: (!%+"ost!cu# s%

B. E!st% 'e(!c%'e"te c%re $ot (!'!"u% s!'$to'e#e -o#!! s!=! $ot !"cet!"! r!t'u#,apreciin0u-se astfel ca e;ista un raspuns favorabil la tratament. "n sta0iile precoce ale bolii,memoria si ju0ecata trebuie antrenate cu 0elicatete 0e cei 0in jur pentru a nu reamintipersoanei in cau5a 0espre inabilitatile ei mentale.


19/21

4. I(e%# %r

5. E -!"e c% $erso%"% s% $o%rte #% e(ere 3#% +%t s%u c% -r%t%r%6 %(res% s! te#e"N$S/")&%"" PS"B+'+)"#$ SP$#"="#$

$;aminarea neuropsi6ologic este n opinia multor autori prima cale 0e investigare a0emenei 0eoarece ofer posibilitatea evalurii unor variate 0omenii ale funciei cognitive. $aimplic observarea comportamentului unui in0ivi0 legat 0e stimulii aplicai, selecionai0up probabilitatea provocrii unui rspuns anormal n ca5ul unor le5iuni ale unor structurineuroanatomice specifice.

#teo0at, n 0emenele aflate n fa5e incipiente, este 0ificil 0e evaluat 0eteriorarea cognitiv.e aceea, evaluarea neuropsi6ologic este esenial n stabilirea pre5enei unui 0eclincognitiv incipient uor Cn special pentru c permite estimarea funciei premorbi0e printe6nici stan0ar0i5ateD, n 0eterminarea ariilor cerebrale specifice 0isfunciilor e;istente i ne;clu0erea 0epresiei.

$;ist o gam larg 0e teste neuropsi6ologice care investig6ea5 toate funciile psi6ice. &mconsi0erat important s e;emplificm n acest capitol cu unele 0intre cele mai importanteteste folosite n 0iagnosticarea i evaluarea 0emenelor. #el mai cunoscut instrument 0e acesttip este 33S$ C3ini 3intal State $;aminationD care practic ar trebui s fie un instrument lan0emna oricrui me0ic.


20/21

$;aminarea statusului mintal minim C33S$DH. #e 5i a sptmnii este>I. #e 0at este a5i>J. #e lun este>K. #e anotimp este>

9. n ce an suntem>. 2n0e ne aflm acum>8. 'a ce etaj suntem>:. n ce ora suntem>. n ce ju0e suntem>HHH. !epet cuvintele1 Zlmie, c6eie, balonZHI. $;aminatorul va pronuna cuvintele cu o rat 0e unul@secun0HJ. n ca5 0e 0ificulti, repeta 0e 9 ori cuvintele. HK.H9. Sca0e 8 0in H


21/21

ingrijirea persoanelor cu dementa

Documents